George Cosbuc - Moartea Lui Fulger

download George Cosbuc - Moartea Lui Fulger

of 6

Transcript of George Cosbuc - Moartea Lui Fulger

  • 7/23/2019 George Cosbuc - Moartea Lui Fulger

    1/6

    George CosbucMoartea lui Fulger

    n goana roibului un sol,Cu fru-n dinti si-n capul gol,Rasare, creste-n zari venind,Si zarile de-abia-l cuprind,Si-n urma-i corbii croncanind

    Alearga stol.

    El duce regelui raspunsDin tabara. Si tine-ascunsSub straiul picurnd de ploiPe cel mai bun dintre eroi -Atta semn de la razboi,Si-a fost de-ajuns!

    Pe Fulger mort! Pe-un mal strainL-a fulgerat un brat hain!

    De-argint e alb frumosu-i port,Dar ros de snge-i albul tort,Si pieptul gol al celui mortDe lanci e plin.

    Sarmanul crai! Cnd l-a vazutSi, cnd de-abia l-a cunoscut,Cu vuiet s-a izbit un pasDe spaima-n laturi si-a ramasCu pumnii strnsi, fara de glas,Ca un pierdut.

    Sa-i moara Fulger? Poti sfarmaSi pe-un voinic ce cutezaSa-nalte dreapta lui de fierSa prinda fulgerul din cer?Cum pier miseii daca pierCei buni asa?

    Dar mne va mai fi pamnt?Mai fi-vor toate cte sunt!Cnd n-ai de-acum sa mai privesti

    Pe cel frumos, cum nsuti esti,De dragul cui sa mai traiesti,Tu soare sfnt?

    Dar doamna! Suflet pustiit!Cu parul alb si despletitPrin largi iatacuri alerga,Cu hohot lung ea blestema,

  • 7/23/2019 George Cosbuc - Moartea Lui Fulger

    2/6

    Si tot palatul plin eraDe plns cumplit.

    La stat si umblet slaba ce-i!Topiti sunt ochii vioreiDe-atta vaiet nentrerupt,Si graiul stins si-obrazul supt

    Si tot vestmntul doamnei ruptDe mna ei!

    - "De dorul cui si de-al cui drag,Sa-mi plnga sufletul pribeag,ntreaga noaptea nedormind,Ca s-aud roibii tropotind,Sa sar din pat, s-alerg n prag,Sa te cuprind!

    Nu-l dau din brate nimanui!

    nchideti-ma-n groapa lui -Ma lasi tu, Fulgere, sa mor?ti lasi parintii-n plns si dor?O, du-i cu tine, drag odor,O, du-i, o, du-i!

    Ah, mama, tu! Ce slaba esti!N-ai glas de vifor, sa jelesti;N-ai mini de fier, ca fier sa frngi;N-ai mari de lacrami, mari sa plngi,Nu esti de foc, la piept sa-l strngi,

    Sa-l ncalzesti!Si tu, cel spre batai aprins,Acum esti potolit si stins!N-auzi nici trmbitile-n vai,Nu vezi cum sar grabiti ai tai -Rdeai de moarte prin batai,Dar ea te-a-nvins.

    Pe piept, colac de gru de-un an,Si-n loc de galben buzdugan,Faclii de ceara ti-au facutn dreapta cea fara temut,Si-n mna care poarta scutT;i-au pus un ban.

    Cu faclioara, pe-unde treci,Dai zare negrilor potecin noaptea negrului pustiu,

  • 7/23/2019 George Cosbuc - Moartea Lui Fulger

    3/6

    Iar banu-i vama peste ru.Merinde ai colac de gruPe-un drum de veci.

    Si-ntr-un cosciug de-argint te-au pusDeplin armat, ca-n ceruri susSa fii ntreg ce-ai fost mereu,

    Sa tremure sub pasu-ti greuAlbastrul cer, la DumnezeuCnd vei fi dus.

    Mirati si de rasuflet goi,Vazndu-ti chipul de razboi,Sa steie ngerii-nlemnit;Si, orb de-al armelor sclipit,S-alerge soarele-napoiSpre rasarit!...

    Iar cnd a fost la-nmormntat,Toti mortii parca s-au sculatSa-si plnga pe ortacul lor,Asa era de mult poporVenit sa plnga pe-un feciorDe mparat!

    Si popi, sirag, cadelnitndCeteau ectenii de comnd -Si clopote, si plns, si vai,S-ostenii-n sir, si pas de cai,

    Si sfetnici, si feciori de crai,Si nat de rnd.

    Si ma-sa, biata! Cum gemeaSi blestema, si se izbeaSa sara-n groapa: - "L-au nchisPe veci! Mi-a fost si mie scrisSa ma destept plngnd din vis,Din lumea mea!

    Ce urma lasa soimii-n zbor?Ce urma, pestii-n apa lor?Sa fii ct muntii de voinic,Ori ct un pumn sa fii de mic,Cararea mea si-a tuturorE tot nimic!

    Ca tot ce esti si tot ce poti,Parere-i tot daca socoti -

  • 7/23/2019 George Cosbuc - Moartea Lui Fulger

    4/6

    De mori trziu ori mori curnd,De mori satul, ori mori flamnd,Totuna e! Si rnd pe rndNe ducem toti!

    Eu vreau cu Fulger sa ramn!Ah, Dumnezeu, nedrept stapn,

    M-a dusmanit traind mereuSi-a pizmuit norocul meu!E un pagn si Dumnezeu,E un pagn.

    De ce sa cred n el de-acum?n fata lui au toti un drum,Ori buni, ori rai, tot un mormnt!Nu-i nimeni drac si nimeni sfnt!Credinta-i val, iubirea vntSi viata fum!

    Si-a fost minune ce spunea!Grabit poporul cruci faceaDe mila ei, si sta-ngrozit. -Si-atunci un sfetnic a venitSi-n fata doamnei s-a oprit,Privind la ea.

    Un sfnt de-al carui chip te temiAbia te-aude cnd l chemi:Batrn ca vremea, stlp ramas,

    Nascut cu lumea ntr-un ceas,El parca-i viul parastasAl altor vremi.

    Si sprijin pe toiag catndSi-ncet cu mna ridicndSprncenele, din rostu-i rar,Duios cuvintele rasar:- "Nepoata draga! De-n zadarTe vad plngnd.

    De cum te zbuciumi, tu te stingiSi inima din noi o frngi -Ne doare c-a fost scris asa,Ne dori mai rau cu jalea ta:De-aceea, doamna, te-am rugaSa nu mai plngi.

    Pe cer cnd soarele-i apus,

  • 7/23/2019 George Cosbuc - Moartea Lui Fulger

    5/6

    De ce sa plngi privind n sus?Mai bine ochii-n jos sa-i pleci,Sa vezi pamntul pe-unde treci!El nu e mort! Traieste-n veci,E numai dus.

    N-am cap si chip pe toti sa-i spui

    Si-as spune tot ce stiu, dar cui?Ca de copil eu m-am luptatn rnd cu Volbura-mparatSi stiu pe Crivat cel turbatCa tara lui.

    Ce oameni! Ce sunt cei de-acum!Si toti s-au dus pe-acelasi drum.Ei si-au plinit chemarea lorSi i-am vazut murind usor;N-a fost nici unul plngator,

    Ca viata-i fum.Zici fum? O, nu-i adevarat.Razboi e, de viteji purtat!Viata-i datorie greaSi lasii se-ngrozesc de ea -Sa aiba tot cei lasi ar vreaPe neluptat.

    De ce sa-ntrebi viata ce-i?Asa se-ntreaba cei misei.

    Cei buni n-au vreme de gnditLa moarte si la tnguit,Caci plnsu-i de nebuni scornitSi de femei!

    Traieste-ti, doamna, viata ta!Si-a mortii lege n-o cata!Sunt crai ce schimb-a lumii sorti,Dar daca mor, ce grija porti?Mai simte-n urma cinevaCa ei sunt morti?

    Dar stiu un lucru mai pe susDe toate cte ti le-am spus:Credinta-n zilele de-apoiE singura tarie-n noi,Ca multe-s tari cum credem noiSi mine nu-s!

  • 7/23/2019 George Cosbuc - Moartea Lui Fulger

    6/6

    Si-orict de amarti sa fimNu-i bine sa ne dezlipimDe cel ce vietile le-a dat! -O fi viata chin rabdat,Dar una stiu: ea ni s-a datCa s-o traim!

    Ea n-a mai plns, pierdut priveaLa sfetnic, lung, dar nu-l vedeaSi n-a mai nteles ce-a zisSi nu vedea cum au nchisSicriul alb - era un visSi ea-l traia.

    Senini de plnset ochii ei,Vedea barbati, vedea femei,Cu spaima muta-n jur privea.Din mult nimic nu-ntelegea;

    Si sa muncea sa stie ce-i.Si nu putea.

    I-a fulgerat deodata-n gndSa rda, caci vedea plngndO lume-ntreaga-n rugaciuni. -"n fata unei gropi s-aduniAtta lume de nebuni!Sa mori rznd...

    Si clopotele-n limba lor

    Plngeau cu glas tnguitor;Si-adnc, din bubuitul frntAl bulgarilor de pamnt,Vorbea un glas, un cntec sfntSi naltator:

    "Nu cerceta aceste legi,Ca esti nebun cnd le-ntelegi!Din codru rupi o ramurea,Ce-i pasa codrului de ea!Ce-i pasa unei lumi ntregiDe moartea mea!