Moartea stelelor

12
Moartea Stelelor

Transcript of Moartea stelelor

Page 1: Moartea stelelor

Moartea Stelelor

Page 2: Moartea stelelor

Moartea stelelorOricât ar suna de trist, moartea stelelor sau cel puţin a

unora dintre ele reprezintă evenimente spectaculoase. Mai mult decât atât, aceste evenimente pot da viaţă altor stele. Ce se întâmplă când o stea atinge sfârşitul vieţii sale, hidrogenul din interior se termină, iar presiunea din nucleu nu mai este îndeajuns de mare pentru a susţine o temperatură necesară fuziunii nucleelor? Totul depinde de masa stelei respective.

Page 3: Moartea stelelor

Vorbim despre moartea stelelor si ne imaginam ca acestea dispar, fie lent, fie intr-o explozie gigantica.Dar nu este asa! Stele nu dispar ci se transforma, in functie de cat de masive sunt, in alte tipuri de stele sau obiecte mai exotice.Vom urmari modul in care se sting diferitele tipuri de stele din Univers.

Page 4: Moartea stelelor

Stelele cu masa micaCe se intampla cu stelele acestea nu se cunoaste in mod direct, pentru ca durata de viata este mai mare decat varsta actuala a universului. Nu s-a putut observa o asemnea stea la sfarsitul vietii.Toate informatiile despre moartea acestor stele vin din simularile facute pe calculator.In nucleul stelelor cu masa mai mica de 0,4 mase solare procesul de fuzine a heliului nu poate incepe, dupa terminarea rezervei de hidrogen. Aceste stele se vor raci treptat si vor ramane in acest stadiu peste 100 de miliarde de ani.

Page 5: Moartea stelelor

Stelele asemanatoare Soarelui Odata ce o asemenea stea (cu masa cuprinsa intre 0,4 si 3,4

mase solare) isi termina rezerva de hidrogen (acesta fiind transformat in heliu), se mareste, devenind o giganta rosie. In nucleul stelei, heliul incepe sa fuzioneze (transforme) in carbon.

Astfel steaua isi prelungeste viata cu inca 1 miliard de ani. Schimbarea sursei de energie, duce la o instabilitate a stelei, si

aceasta incepe sa se mareasca si sa se micsoreze, uneori chiar violent. Steaua emite un flux cpntinuu de particule incarcate (electroni si protoni), ceea ce se numeste vant solar.

Aceste stele se numesc stele de tip "Mira", sau stele de "tip tarziu".

Page 6: Moartea stelelor

Gazul expulzat in urma vantului solar si schimbarilor de diametru, este bogat in elemete grele, printre care oxigen si carbon.

Din gazul expulzat in jurul stelei se formeaza o anvelopa circumstelara (o gogoasa de gaz) ce se mareste continuu si se indeparteaza treptat de stea.

Pulsatiile stelei, uneori foarte violente, fac ca anvelopa de gaz sa ia forme foarte interesante. Astfel se formeaza "nebuloasele planetare".

In centrul acestor nebuloase se afla care este si sursa lor. Dupa formarea nebuloasei steaua devine o "pitica alba". Piticele alb esunt stele ce au un diametru asemanator cu al pamantului, dar o masa de 0,6 mase solare. Dupa consumarea heliului, piticele albe emit caldura acumulata de-a lungul procesului de fuziune, timp de cateva mii de milioane de ani.

In final pitica alba, dupa ce nu mai emite energie, devine o pitica neagra, stele stinse care inca nu s-au format in realitate.

Page 7: Moartea stelelor

Steaua neutronicăDacă după explozia de supernova a unei stele

cu masa iniţiala mare, masa ramasă a stelei este mai mică, atunci acest nucleu stelar se contractă puternic (prin colaps gravitaţional), transformându-se în stea neutronică.

Într-o anumită fază a existenţei sale aceasta se poate manifesta ca radiopulsar sau ca sursă discretă de raze X într-un sistem binar restrâns (eventual - pulsar Roentgen).

Page 8: Moartea stelelor

Steaua neutronica este constituită din gaz neutronic degenerat, are o masă cuprinsa între 1 ,44 Mo şi 2.5 Mo şi o raza foarte mica. de 10--60 km Materia stelei noutronice în formare este atît de puternic comprimată încît electronii sînt „tic siţi'’’ in protoni, ei suportînd îm preuna un proces de transformare în neutroni. în urma acestui proces de neutronizare, steaua va fi alcătu ită numai din neutroni, de unde şi denumirea ei Steaua neutronica se caracterizează printr-o densitate enormă a substanţei, de 1016kg/m3. Un volum de matene neutronica de mărimea unei gămălii de chibrit cintareşte cît un cub cu latura de 1 km umplut cu apă.

Page 9: Moartea stelelor

Supernovele 

Supernovele sunt stelele rezultate în urma exploziei unei superuriașe. O astfel de explozie poate lumina o galaxie intreagă pentru un timp destul de îndelungat. Supernovele pot părea la început de pe planete mai îndepărtate ca fiind stele foarte noi, care sunt înca în curs de formare. Din astfel de stele, care de altfel au volumul cel mai mare, se pot naște găurile negre, dacă nucleul stelei are o masă suficientă.

Page 10: Moartea stelelor

Gaura neagră

Dacă insă masa stelei neutronicc este mai mare de 2.5 Mo, atunci contracţia nu mai poate fi oprită: se produce o „prăbuşire” gravitaţională, in urma căreia la naştere o gaură neagră — un obiect ceresc foarte compact, caracterizat printr-o r a z ă gravita ţională foarte mică. Aceasta din urmă de termină hotarul care separă gaura neagră de restul Universului, hotar ce poate fi tre cut doar intr-o singură direcţie, spre interi or.

Page 11: Moartea stelelor

Această zonă. caracterizată printr-o den sitate a materiei infinit de mare, este ,un gol in spaţiu şi in timp".,Spaţiul şi timpul găurii negre se „închid in sine", din această încleştare de moarte a materiei nu poate scăpa nici o părticică de materie, met o rază de lumină, din care cauză nu se poate obţi ne nici o informaţie directă despre acest ciudat corp ceresc. Cimpul gravitaţional ex cesiv de puternic al găurii negre o face să se comporte ca un gigant aspirator cosmic, in vizibil, care absoarbe tot ce se află în jur.

Page 12: Moartea stelelor

Bibliografie:1. Carte de astronomie, V.Goga2. Viata in univers, 1990 A. Oparin, V.

Fesenkov3. www. Wikpedia.com