Geometrie analitică

6
Geometrie analitică De la Wikipedia, enciclopedia liberă Geometria analitică (sau geometria carteziană) reprezintă o modalitate de abordare a geometriei cu ajutorul algebrei . Figurile geometrice sunt definite cu ajutorul ecua ț iilor sau inecua ț iilor , iar rezolvarea problemelor se face pur algebric. Pentru aceasta, planul și spa ț iul trebuie să fie dotate cu sisteme de coordonate carteziene . Axa numerelor reale. Geometrie analitică este o ramură a matematicii , a cărui obiect este studiul elementelor geometrice , dar utilizând calculul algebric . Apariția ei are loc în sec. XVII, sub impulsul cercetărilor lui Johannes Kepler în astronomie și ale lui Galileo Galilei în mecanică , aceștia descoperind curbele de gradul doi (elipsa în primul caz și parabola , în cel de al doilea). Aceste figuri geometrice nu mai prezentau doar un inters ca și curbe în sine, ci și ca traiectorii ale mișcării corpurilor, atât planete cât și ghiulele de tun. Scopul geometriei analitice este de a asocia fiecărei figuri geometrice o ecua ț ie algebrică . În cazul curbelor din plan această ecua ț ie are două necunoscute , iar în cazul suprafe ț elor din spa ț iu , ecuația asociată este cu trei necunoscute. Cuprins 1 Istoric 2 Geometrie analitică plană o 2.1 Punctul o 2.2 Dreapta o 2.3 Formule

description

geometrie analitica wiki

Transcript of Geometrie analitică

Geometrie analitic

Geometrie analitic

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Geometria analitic (sau geometria cartezian) reprezint o modalitate de abordare a geometriei cu ajutorul algebrei. Figurile geometrice sunt definite cu ajutorul ecuaiilor sau inecuaiilor, iar rezolvarea problemelor se face pur algebric. Pentru aceasta, planul i spaiul trebuie s fie dotate cu sisteme de coordonate carteziene.

Axa numerelor reale.

Geometrie analitic este o ramur a matematicii, a crui obiect este studiul elementelor geometrice, dar utiliznd calculul algebric. Apariia ei are loc n sec. XVII, sub impulsul cercetrilor lui Johannes Kepler n astronomie i ale lui Galileo Galilei n mecanic, acetia descoperind curbele de gradul doi (elipsa n primul caz i parabola, n cel de al doilea). Aceste figuri geometrice nu mai prezentau doar un inters ca i curbe n sine, ci i ca traiectorii ale micrii corpurilor, att planete ct i ghiulele de tun. Scopul geometriei analitice este de a asocia fiecrei figuri geometrice o ecuaie algebric. n cazul curbelor din plan aceast ecuaie are dou necunoscute, iar n cazul suprafeelor din spaiu, ecuaia asociat este cu trei necunoscute.

Cuprins

1 Istoric 2 Geometrie analitic plan

2.1 Punctul 2.2 Dreapta 2.3 Formule 3 Geometrie analitic n spaiu

3.1 Punctul 3.2 Planul 3.3 Dreapta 3.4 Formule 4 Note 5 Bibliografie 6 Vezi i 7 Legturi externeIstoricMatematicianului antic grec Menaechmus (Menechmus) (380 .Hr. - 320 .Hr.) i se atribuie (de ctre Platon) descoperirea seciunilor conice parabola i hiperbola cu ajutorul crora a rezolvat problema duplicrii cubului.[1] Apollonius din Perga[2] (262 .Hr. - 190 .Hr.), n lucrarea sa, De sectione determinata ( ), rezolv probleme n modalitatea care astzi ar fi numit geometrie analitic unidimensional. n scrierea Conicele, Apollonius dezvolt metoda analitic, anticipnd astfel scrierile lui Ren Descartes (1596 - 1650) la o distan de 18 secole![3] Matematicianul persan Omar Khayym (1048 - 1131) a rezolvat ecuaia cubic folosind intersecia dintre parabol i cerc.[4]Pasul decisiv a fost realizat de ctre Descartes, de numele cruia este legat descoperirea i introducerea geometriei analitice.[5] Celebra sa lucrare Discurs despre metod, conine un capitol intitulat chiar Geometrie.

Geometrie analitic plann cele ce urmeaz, considerm planul nzestrat cu un reper , iar x i y sunt coordonatele punctului (abscisa i ordonata).

PunctulPunctul poate fi reprezentat printr-un sistem de dou ecuaii de gradul nti cu dou necunoscute:

DreaptaDreapta poate fi reprezentat printr-o ecuaie de gradul nti cu dou necunoscute:

.

Formule Distana dintre punctele i :

Mijlocul segmentului este dat de:

Centrul de greutate al triunghiului cu vrfurile :

G Suprafaa triunghiului :

Geometrie analitic n spaiuPunctulPunctul este reprezentat prin sistemul:

PlanulPlanul poate fi reprezentat printr-o ecuaie de forma:

DreaptaDreapta n spaiu poate fi considerat ca intersecia a dou plane:

Formule Distana dintre dou puncte :

Mijlocul segmentului :

Centrul de greutate al triunghiului are coordonatele:

G Note1. ^ Cooke, Roger - The History of Mathematics, John Wilet & Sons, Inc., 1991. ISBN 0-471-54397-7.2. ^ Acestui matematician grec i se atribuie folosirea, pentru prima dat, a denumirilor elips, hiperbol, parabol.3. ^ Boyer, Carl B. - "Apollonius of Perga", A History of Mathematics, John Wilwy & Sons, Inc., 1991. ISBN 0-471-54397-7.4. ^ Glen M. Cooper - Omar Khayym, the mathematician, The Journal of the American Oriental Society 123, 2003.5. ^ Stillwell John - "Analytic Geometry", Mathematics and its History, Springer Science + Business Media Inc., 2004. ISBN 0-387-95336-1.Bibliografie Bobancu, V. - Dicionar de matematici generale, Editura Enciclopedic Romn, Bucureti, 1974

Creang, I. - Curs de geometrie analitic, Editura Tehnic Bucureti, 1951

Mihileanu, N.- Geometrie analitic, proiectiv i diferenial, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1972

Vezi i Spaiu euclidian Spaiu metric Segment (geometrie) Coordonate carteziene