Genul deliberativ Numit adesea si oratorie legislativa, genul deliberativ a fost legat la inceput exclusiv de modul de vorbire specific mediilor/claselor politice. Aristotel considera patru topice de inventie speciale caracteristice , care tin de oratoria deliberativa situate pe axele: bine, rau, avantajos, dezavantajos. Oratoria deliberativa cuprindea in perioada clasica orice comunicare situata pe o pozitie pentru sau impotriva unei actiuni (viitoare) .

Orientarea spre viitor a genului deliberativ reprezenta de fapt proiectia actiunii unor legi sau actiuni politice11.

Un exemplu semnificativ pentru oratoria deliberativa il constituie urmatorul fragment din Discursului inaugural rostit de John F. Kennedy la Washington D.C. pe 20 ianuarie 1961:

Suntem astazi martori nu la victoria unui partid, ci la sarbatorirea libertatii, care simbolizeaza in acelasi timp un sfarsit si un inceput, o innoire precum si o schimbare. Am jurat in fata voastra si a Celui Atotputernic acelasi solemn juramant pe care l-au depus si inaintasii nostri acum un secol si trei sferturi in urma.

Lumea s-a schimbat mult de atunci. Pentru ca, acum, omul detine in mainile sale de muritor puterea de a inlatura toata saracia umana precum si toate formele de viata umana. Si totusi, aceeasi credinta revolutionara pentru care au luptat inaintasii nostri ne anima si astazi, credinta ca drepturile omului sunt date nu de generozitatea statului ci de mana lui Dumnezeu.

Nu putem indrazni sa uitam ca noi suntem mostenitorii acelei dintai revolutii. Sa lasam cuvantul sa mearga inainte si sa spunem, prietenilor si semenilor nostri, ca torta a fost predata noii generatii de americani, nascuti in acest secol, domoliti de razboi, disciplinati de o pace grea si amara, mandri de mostenirea trecutului si fara dorinta de a fi martori sau a permite disparitia acestor drepturi ale omului carora natiunea noastra le-a fost mereu credincioasa si pentru care si noi, astazi, luptam acasa si pretutindeni in aceasta lume.

Poporul trebuie sa stie, fie ca ne vrea binele sau raul, ca vom plati orice pret, vom suporta orice povara, vom face fata tuturor greutatilor, ne vom ajuta prietenii, ne vom opune oricarui dusman pentru a asigura supravietuirea si victoria libertatii. Pentru aceasta si multe altele ne angajam solemn.

Vechilor nostri aliati, cu care impartasim traditii culturale si spirituale comune, le promitem loialitatea prietenilor fideli. Daca suntem uniti, putine sunt faptele pe care sa nu le putem realiza impreuna. Daca suntem dezbinati, putine sunt faptele pe care le putem realiza, pentru ca nu vom putea face fata grelelor provocari daca, la nevoie, nu suntem uniti.

Salutam cu bucurie acele state care si-au dobandit libertatea si le incredintam ca eliberarea lor de sub jugul colonial nu va fi inlocuita de o alta tiranie de otel. Nu ne asteptam ca ele sa ne sustina ideile. Dar intotdeauna vom avea speranta ca isi vor sprijini libertatea si nu vor uita ca, in trecut, cei care s-au crezut, prosteste, puternici calarind pe spinarea unui tigru, au sfarsit-o in stomacul acestuia.

Celor multi care locuiesc pe aceasta lume in colibe sau sate si se chinuie sa iasa din mizerie, le fagaduim ca ii vom ajuta, atat cat este nevoie, si asta nu pentru ca si comunistii ar face acest lucru sau pentru ca am avea nevoie de voturile lor, ci pentru ca asa este drept sa fie. Daca o societate libera nu ii poate ajuta pe cei multi si nevoiasi, nu-i va putea salva nici pe cei putini si bogati/avuti.

Republicilor surori cu noi, aflate la sud de granita noastra, le facem o promisiune speciala: vom transforma vorbele noastre in fapte bune, intr-o noua alianta intru progres, pentru a ajuta oamenii liberi si guvernele libere sa se descatuseze de saracie. Dar aceasta revolutie pasnica a sperantei nu trebuie sa devina o prada pentru puterile ostile. Toti vecinii nostri sa stie ca noi le vom fi alaturi impotriva agresiunii si a subversiunilor, oriunde s-ar afla in America. Si toate puterile sa afle ca aceasta emisfera doreste sa ramana stapana in casa ei.