gazetaBASARABIEI

Ziarul moldovenilordin Italia

http://www.moldinit.com

Anul IINum. 10 (27)1-15 septembrie 2010

Electorala 2010Febră electorală în Re-publica Moldova, dar şi în afară ţării. În Italia cel puţin societatea civilă se mobilizează : se constituie Cluburi Liberale Mestre, Cittadella, Padova, Roma. Apar coordonatori, preşe-dinţi şi tot felul de grupuri de iniţiativă pentru par-tidele din ţară ca PLDM, MAE şi altele.

E un bine, în sfârşit cei de peste hotare au înţeles că dacă nu mişcăm piatra, carul nu se mişcă din loc. Şi atunci ce facem? Atunci să facem treabă şi să ne mobilizăm aşa cum o ştim noi mai bine.

De remarcat că la alege-rile din 29 iulie 2009 în Italia s-au organizat mulţi pentru a vota AIE, dar în special pentru a aduce cetăţenii la vot. Mai rău e că nu a existat nicio co-ordonare de la centru (Chişi-nău) în această privinţă. Anul trecut Alianţa a făcut puţină campanie peste hotare, de fapt campania au făcut-o so-cietatea civilă şi cetăţenii care nu sunt indiferenţi faţă de vii-torul ţării. Este evident faptul că acum, când vom avea 79 secţii de vot în afara ţării, par-tidele şi liderii acestor partide se vor perinda prin capitalele europene. Îi aşteptăm şi în Italia. Cu 20 secţii de vot în

peninsulă, Italia devine atrac-tivă şi pentru politicienii noş-tri, care îşi dau bine seama de doleanţele electoratului din Occident. Este o mare încerca-re atât pentru noi, cei care am cerut secţii de vot suplimenta-re, cât şi pentru Moldova, căci opoziţia actuală (PCRM) s-a arătat nemulţumită de des-chiderea a 20 secţii în Italia şi doar şase în Rusia. Or, acest partid ştie bine că electoratul său nu este în Europa, pentru ei lumina vine de la răsărit.

Referendumul reprezintă o consultare directă a cetăţe-nilor, chemaţi să se pronunţe prin vot asupra unui proiect de lege de o deosebită im-

portanţă pentru stat sau asu-pra unor probleme de interes general. Pentru modificarea articolului 78 din Constituţie, care vorbeşte despre alegerea preşedintelui, pe buletinul vot va fi întrebarea: ” Sunteţi pen-tru modificarea Constituţiei care să permită alegerea pre-şedintelui Republicii Moldova de către popor?” Iar variantele de răspuns vor fi ”Pentru” sau ”Contra”. Acest referendum urmăreşte schimbarea tacti-cii de alegere a preşedintelui din cea de parlament, la cea direct de popor. Pentru un re-zultat pozitiv, este nevoie ca 50+1 din cei care participă să se pronunţe ”Pentru”. Odată

UE, extinsăpe furiş Vara aceasta presa occi-dentală a vorbit despre ţara noastră, în special, adresând critici Bucureş-tiului pentru faptul că România va aduce sute de mii de oameni în UE ”pe uşa din dos”. Săp-tămânalul german Der Spiegel şi cel britanic Daily Expess au aten-ţionat Europa despre pericolul moldovean, informatie preluată şi de către Gian Micalessin în articolul ” Paşapoarte dăruite, moldovenii gata să ne invadeze”, publicat în cotidianul italian Il Giornale în data de 19 iulie 2010. Bucureştiul are o “industrie” de acordare a cetăţeniei române moldovenilor, “chiar cu riscul de a nemulţumi capitalele ve-chii Europe”, comentea-ză, mai recent, cotidianul francez Le Figaro.

În ziarul italian Il Giornale cetăţenii moldoveni sunt ca-racterizaţi ca fiind un pericol public pentru Uniunea Euro-peană, Republica Moldova este descrisă drept "cea mai aban-donată ţară europeană, un rezi-duu al fostului imperiu sovietic" şi "o lume a mizeriei uitate", iar cetăţenii moldoveni din Italia ar practica "activităţi subscrise sectorului criminalităţii".

Aceste articole au avut o mare rezonanţă printre moldo-venii de peste hotare. Majorita-tea basarabenilor din Occident s-au declarat nemulţumiţi de imaginea negativă a ţării noas-tre, reflectată în aceste articole. Cetăţenii Republicii Moldova din întreaga peninsulă au fost profund jigniti de descrierea pe care a facut-o domnul Micales-sin ţării noastre, iar pe 21 iulie a fost lansată o petiţie online către publicaţia italiană Il Gior-nale şi Ambasada Republicii Moldova în Italia, prin care se cere ziarului să dezmintă public această informaţie şi să dea po-sibilitatea unei replici printr-un articol, care să prezinte situaţia reală a Republicii Moldova şi a cetăţenilor moldoveni aflaţi în Italia. Printre semnatarii petitiei, 430 persoane, sunt moldoveni din ţară şi din Italia,

cu validarea referendumului în octombrie se dizolvă par-lamentul şi la începutul lui noiembrie vom avea alegeri anticipate. Poporul trebuie să se pronunţe pentru a alege un preşedinte şi ulterior parla-mentul.

Însă moldovenii de pes-te hotare au parte de puţină campanie electorală nu sunt la curent cu data, modali-tatea şi chiar amplasarea secţiilor de vot. Cu toate că partidele din AIE au aici un electorat flămând de infor-mare, un electorat care, deşi afectat de criza economică

continuare în pagina 3

continuare în pagina 5

Să mai creditămo dată partidele democratice.E singura soluţie pe care o avem

R. Moldovaîncă la vârsta adolescenţei:va veni oare maturizarea?

Interviu cu Vitalie Ciobanu, prozator,eseist, critic literar, jurnalist,comentator la Radio Europa Liberă

Pagina 2

Declaraţia de independenţă a R. Moldova a venit în contextul unei încercări disperate, dar eşuate, a unor forţe de la centru de a opri reformele lui Gorbaciov.

Pagina 5

gazetaBASARABIEI2 1-15 septembrie 2010

Gazeta BasaraBiei este o publicaţie în bază de voluntariat, fără apartenenţă politică şi non profit, care îşi propune să ia atitudine vizavi de: Viaţa comunităţii basarabene în Italia; Evenimentele social-economice şi politice din R.Moldova şi Italia; Noutăţile legislative privind străinii în Italia; Invitaţii la evenimente culturale şi anunţuri.

La moment, este unica publicaţie în limba româna, realizată de către şi pentru moldovenii din Italia, deschisă tuturor doritorilor de a colabora cu noi.Director: Olga COPtU reDactor: Jana RENIţă RepoRteR şi distRibuţie Veneţia: Oleg ChICU, Veaceslav ARAPAN

Publicaţia este distribuită gratis la Roma, Veneţia, Padova, Bologna, torino, Milano, varianta electronică o puteţi primi scriindu-ne la adresa: gazetabasarabiei@gmail.comPublicaţia asociaţiei Gazeta Basarabiei. tel.: 00 393 28 2167650. tiparul este executat la tipografia ”Prag 3” | tiraj: 3000 ex.

P-publicitate, PP- publicitate politică. Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul articolelor publicitare. Roma, Italia.

— Cum se prezintă Moldova în prag de alegeri? Neuniform, neunivoc, nu

poţi să spui că e foarte bine sau e foarte rău, realitatea are multe faţete. Actuala guverna-re a făcut multe promisiuni în campanie electorală, promisi-uni care parţial au fost înde-plinite. Aceşti oameni au avut, realmente, mari probleme la preluarea puterii, întrucât co-muniştii au lăsat vraişte visti-eria statului. Ştim cu toţii că în ultimele luni de guvernare comunistă guvernul se împru-muta de la băncile comerciale din Chişinău, bineînţeles cu dobânzi mult mai mari decât oferă FMI-ul şi alte organisme financiare internaţionale (cu care avea relaţiile blocate!), şi cu aceşti bani au mărit pen-siile şi salariile profesorilor, într-un cuvânt, au început a „îmbrobodi” populaţia, ca să-i mai voteze o dată. Aşa că, desigur, când preiei guverna-rea, una sunt promisiunile din campanie, altele sunt realită-ţile, mai ales că acum tu porţi responsabilitate pentru situ-aţia din ţară şi nu poţi invoca la nesfârşit moştenirea fostei guvernări.

Ce a reuşit Alianţa? Desi-gur, în primul rând, faptul că am refăcut această relaţie de „iubire adevărată” cu Euro-pa, cu Occidentul, că ni s-au promis foarte multe granturi, ajutoare pentru dezvoltare, pentru infrastructură, pentru reforme ş.a.m.d. Însă aceşti bani nu vin toţi odată, ei vin în tranşe şi, ca să vină, trebuie să demonstrezi prin facturi şi prin rapoarte financiare cum ai cheltuit fondurile anterioa-re, astfel încât finanţatorii să aibă încredere în tine şi să-ţi dea în continuare aceşti bani. Dar este foarte dificil să obţi-nem tranşele următoare, când avem iarăşi alegeri, când nu există stabilitate politică şi nu sunt garanţii că va rămâ-ne aceeaşi guvernare sau, în orice caz, că se va păstra ace-eaşi direcţie pro-europeană şi democratică. Şi de aceea ac-tuala coaliţie a nimerit într-o situaţie destul de ingrată, se află într-un fel de suspensie, întrucât aşteptările sunt mari, iar posibilităţile sunt mici şi este nevoită să umble cu pi-cioarele împiedicate de acest calendar politic incert. Comu-niştilor le e mai simplu acum, ei doar stau în expectativă şi urmăresc spectacolul...

Marile restanţe ale actu-alei puteri democratice sunt concentrate în domeniul justi-

Să mai credităm o dată partidele democratice.E singura soluţie pe care o avemInterviu cu Vitalie Ciobanu, prozator, eseist,critic literar, jurnalist, comentator la Radio Europa Liberă

ţiei. Basarabenii ar mai fi putut înţelege că nu sunt resurse, că e nevoie de timp mai mult ca să avem dezvoltare, să avem mai mulţi bani la buget şi, re-spectiv, mai mulţi bani pentru pensii şi salarii. Însă pentru a face dreptate e nevoie doar de voinţă politică, adică am fi putut să vedem măcar câteva procese finalizate prin nişte sentinţe judecătoreşti. Bu-năoară, dosarul din 7 aprilie, care este una din rănile sânge-rânde, cele mai dureroase ale Moldovei. Şi actuala putere ştie foarte bine că lumea aş-tepta dezlegarea acestei pro-bleme. Era foarte important să se demonstreze, chiar în perspectiva alegerilor antici-pate, că Partidul Comuniştilor poartă vina pentru crimele comise la 7 aprilie şi în acest mod să fie decredibilizat în faţa propriului său electorat. Din păcate, acest lucru nu s-a făcut şi acum partidele din Ali-anţă vor avea momente foarte delicate în faţa propriilor ale-gători, vor trebui să vină cu nişte explicaţii serioase, de ce nu au adus un pic de dreptate în Moldova. Şi acum, pe fun-dalul ultimelor scandaluri de corupţie, guvernarea ar tre-bui să vină cu un mesaj foarte clar: că vor lupta cu mafia, cu corupţia din sistem, pentru că nu există democraţie fără stat de drept.

— Dacă e să vorbim des-pre Referendumul din 5 septembrie, nu cre-deţi că va fi o afluenţa mică la urne?E o situaţie paradoxală:

se deschid foarte multe sec-ţii de vot, dar există pericolul ca aceste secţii de vot să fie goale sau semi-pustii. Asta pentru că, în primul rând, a fost aleasă neinspirat data de 5 septembrie, când multă lume aflată în străinătate nu a apucat încă să se întoarcă din concedii în localităţile de trai şi, în al doilea rând, din cauza lipsei de informaţie. Chiar şi aici, în Moldova, e foarte pu-ţină agitaţie electorală. Abia de câteva zile am început să observ la televiziune prime-le spoturi electorale legate de referendumul din 5 sep-tembrie. La televiziunea pu-blică, cea care are acoperire naţională, avem prea puţine programe de informare, de educaţie civică a populaţiei. Referendumul este prost pre-gătit, coaliţia de la putere şi-a injectat un fel de drog tran-chilizant, micşorând pragul de validare a referendumului de la 50%+1 la 1/3 din cetă-ţenii înscrişi pe listele de vot, guvernanţii au operat nişte modificări în codul electoral şi s-au gândit că se pot relaxa. Şi asta fără să-şi dea seama că e importantă rata participării la vot: dacă vine totuşi mai mult de 50 la sută sau măcar peste 40% din electorat, acest lucru va fi valid ca mesaj, ca demonstraţie de adeziune a electoratului la ideea de refe-rendum şi la ideea de coaliţie democratică, şi viceversa: o prezenţă „la limită” a cetăţe-nilor va oferi comuniştilor un avans psihologic. Din păcate, aspectul acesta simbolic este neglijat de actuala guvernare.

— Există probabilitatea ca lumea să participe la referendum, dar să voteze contra?Este foarte mică aceas-

tă probabilitate. Moldovenii vor un „despot luminat”, un „părinte al poporului”… După părerea mea, un regim prezi-denţial nu este soluţia cea mai bună. Un sistem parlamentar ar fi fost mai de preferat pen-tru Republica Moldova, întru-cât, de fapt, ne aflăm într-o fază incipientă a democraţiei şi ideea de parlament („par-lare”), în care se dezbate, în care poţi să-ţi exprimi punctul de vedere, „pentru găsirea împreună a adevărului”, este mult mai importantă în vede-rea maturizării civice a socie-tăţii noastre, pentru acumula-rea experienţei democratice. Întoarcerea la un fel de sistem politic piramidal va aduce complicaţii şi de altă natură, deoarece vor apărea două centre de putere, preşedintele şi primul ministru. Primul mi-nistru reprezintă partidul câş-tigător în alegeri, în jurul căru-ia s-a format majoritatea, iar preşedintele are sau va avea de acum încolo legitimitate naţională, fiind votat de popor în mod direct, şi poate oricând să facă referire la acest vot di-rect al cetăţenilor pentru el, intrând în conflict cu legislati-vul. E nevoie de foarte multă înţelepciune în această situ-aţie, de toleranţă reciprocă, maturitate politică, care nouă ne lipseşte.

Admitem că revenirea la sistemul prezidenţial era poa-te singura soluţie pentru a ieşi din această criză concretă, pe care au provocat-o comuniştii în decembrie anul trecut, dar nu înseamnă totuşi cel mai bun model pentru Republica Moldova. Pe urmă, aproape toate democraţiile din Euro-pa sunt de fapt republici par-lamentare. Marea problemă istorică a Basarabiei este că noi nu am avut răgazul să ne aşezăm, să beneficiem măcar de un mandat de patru ani, în care să apucăm să uităm defi-nitiv de Uniunea Sovietică, să îngropăm această stafie şi să ne reorientăm, ca aspiraţii, ca dorinţe, spre lumea europea-nă, spre acel model din care am fost smulşi brutal, atunci, la 28 iunie 1940.

— Vorbind despre ale-gerile parlamentare, există încă şi cât de real este pericolul revenirii la putere a

Partidului Comuniş-tilor? E un pericol real, ce nu

trebuie neglijat, întrucât Ali-anţa a avut o comunicare des-tul de slabă cu oamenii, pe lângă faptul că s-a aflat într-o continuă luptă politică inter-nă. A avut o comunicare care a lăsat mult de dorit, nu a ştiut să transmită mesaje coerente, să explice măsurile de reformă pe care le ia.

Comuniştii ar putea reve-ni la putere doar într-o alianţă cu partidele de stânga. Ei în-cearcă să acrediteze ideea că Marian Lupu ar putea fi can-didatul unei asemenea coaliţii de stânga, formată din comu-nişti, PD, partidul lui Pasat şi al mitropolitului Vladimir, PSD, etc. E posibil un asemenea scenariu, însă nu ştiu dacă este şi probabil, deoarece există nişte rivalităţi şi resenti-mente reciproce destul de pu-ternice între Voronin, tkaciuk şi alţi câţiva, pe de o parte, şi Lupu, Diacov şi alţi câţiva, pe de altă parte. E un scenariu di-ficil, chiar dacă Moscova, cum se speculează la noi, încearcă să-i convingă pe comunişti să meargă pe această formulă, întrucât PCRM nu mai dispune de un candidat care să prindă la mase, un candidat cu şan-se pentru turul II. Şi atunci pentru ei ar fi, într-adevăr, o formulă câştigătoare să-l mo-mească pe Marian Lupu. Dar şi Lupu ar trebui să se gân-dească de şapte ori înainte de a tăia. Oricât de mare ar fi sentimentul de frustrare, pe care îl resimte faţă de aliaţii lui de astăzi, el ar trebui să se gândească la ce viitor politic ar avea, dacă ar reveni, ca „fiul rătăcit” din parabola biblică, la Partidul Comuniştilor. În pri-mul rând, i s-ar pune condiţii extrem de nefavorabile, ar trebui să semneze nişte „con-tracte”, care l-ar lega de mâini şi de picioare. Comuniştii vor dori să se asigure că Lupu, într-o altă conjunctură, n-o să se mai „spele pe mâini” de ei, că nu va întoarce macazul spre alte partide, spărgând o coaliţie de stânga de dragul unei alte coaliţii de dreapta. Orice este posibil, girueta po-litică din Moldova se învârte imprevizibil.

Probabilitatea creării unei largi coaliţii de stânga cu Ma-rian Lupu depinde mult şi de înţelepciunea partenerilor din Alianţă, dacă vor şti să nu tragă coarda prea tare, pen-tru a păstra de partea lor un anume „bazin electoral”, care nu are cum sa voteze ideile

„de dreapta”, ideile unionis-te, aderarea la NAtO sau alte chestiuni care îi deranjează. Este vorba despre oameni cu o anumită formaţie sovietica sau pur şi simplu de cetăţeni minoritari rusofoni, care nu împărtăşesc, nu aderă spon-tan la aceste valori. Ar trebui să ne întrebăm ce facem cu ei: îi ţinem în continuare izolaţi, îi împingem spre comunişti sau încercăm totuşi să construim un discurs electoral, care să-i poată cel puţin menţine într-o neutralitate binevoitoare faţă de ideile noastre. E complicat să găseşti o idee nouă, care să unească cetăţenii Moldo-vei. Deşi ea există, este ideea de democraţie, de Europa, de drepturi ale omului, de supre-maţie a legii, dar aceste obiec-tive generoase trebuie promo-vate nu numai prin sloganuri, ci şi prin fapte.

— Aveţi un mesaj pentru moldovenii din Italia?Da, aş spune aşa: dragi

basarabeni din diaspora, sun-teţi „puntea” noastră spre lu-mea civilizată, existaţi, lucraţi, vieţuiţi acolo în condiţii foarte grele, asta o ştim, a trebuit practic să vă luaţi viaţa de la zero, să vă faceţi o situaţie acolo, printre străini. Oricât ne-ar plăcea nouă Italia ca limbă, cultură şi civilizaţie, ori-cât am ţine la rădăcinile noas-tre comune, este totuşi o altă ţară, o altă limbă – şi aţi avut de făcut un efort de adaptare. Vă admirăm curajul de a vă lua soarta în mâini, şi poate că uneori nu a fost vorba doar de curaj – gestul vostru de a ple-ca –, ci şi de disperare.

Vă îndemn să mai avem cu toţii puţină răbdare şi să mai credităm o dată partide-le democratice din actuala coaliţie, să le oferim şansa unui mandat deplin, de patru ani de zile, pentru că vedeţi si voi cât este de greu să gu-vernezi într-o coaliţie, în care trebuie sa negociezi fiecare zi de la Dumnezeu, fiecare deci-zie în Parlament şi în guvern. Comuniştii sunt o alternativă de coşmar. Să mergem la vot şi să oferim politicienilor din Alianţă şansa de a-şi duce la bun sfârşit promisiunile făcu-te în campania electorală din 2009, dar sub rezerva şi ce-rându-le de acum încolo să nu mai inventeze scuze pentru nereuşitele lor.

Interviu realizat deJana ReniţăAugust 2010

gazetaBASARABIEI 31-15 septembrie 2010

Centrul de Apelal Ministerului Afacerilor

Externe şi Integrării Europene furnizează solicitanţilor informaţii calificate şi operative de profil consular, inclusiv în probleme urgente care nu suportă amânare: informaţii privind condiţiile de perfectare a vizelor şi costul acestora, programul de lucru al misiunilor diplomatice şi con-sulare, sfaturi de călătorie, acţiuni de notariat, alte probleme de interes din domeniul consular. Centrul poate fi apelat gratuit de la telefonul fix din orice localitate a Republicii Moldova la următorul număr de telefon: 0 80 090990. Apelurile din străinătate pot fi efectuate la numărul de telefon: +373 22 690990, fiind taxate cu tarif standard pentru ţara din care sună solicitantul.

Pentru informaţii suplimentare:www.mfa.gov.md/centrul-apel/

Centrul de Apel se află pe strada Alexei Mateevici, nr.80 la Chişinău şi lucreaza de luni până vineri de la ora 8.00 până la 17.00.

AmbasadaRepublicii Moldova

E.S. Dl Gheorghe RUSNAC

00185 Roma, Via Montebello, 8tel. (+3906) 474 02 10

fax: 478 244 00, 478 810 92roma@mfa.md

Consulatul Generalal Republicii Moldova

la BolognaStr. Antonio Canova 30/32,

BO 40138 Bolognatel. (+39) 051 53 81 66

fax: 051 602 24 13bologna@mfa.md

Electorala 2010mondială, nu a suferit eşe-curile sau ineficienţa politicii interne din R. Moldova, Ali-anţa întârzie să apară. Puţină vizibilitate şi lipsă de comu-nicare, acestea sunt erorile Chişinăului. Electoratul din Eoropa poate inversa balanţa în favoare Alianţei, aşa cum a făcut-o în vara 2009. Ale-gătorul din Italia este puţin interesat de adaosul la pen-sie în marime de 10 lei, sau promisiuni în stilul Partidului Comuniştilor. Acest cetăţean este unul care ştie bine că dacă azi nu lucrează, mâine nu mănâncă, nu speră la pen-sia mizeră din ţară şi nu aş-teaptă ca autoriţăţile să-i re-zolve problemele. În schimb aşteptă acea schimbare care rămâne a fi iluzorie, dar care pentru el, alegătorul de pes-te hotare, constă în: simpli-ficarea perfectării actelor de tot felul în ţară, în special ceea ce ţine de paşapoarte, avize, vize etc., liberalizarea regimului de vize în UE (într-un viitor, sperăm, nu foarte îndepărtat) şi incentivarea businessului mic în ţară. În această direcţie actuala gu-vernare a făcut primii paşi, acum sperăm într-o conti-nuitate în această ordine de idei, căci dacă referendumul şi alegerile din toamnă ne vor aduce surprize, riscăm să stopăm acest lent proces de redresare a situaţiei.

Referendumul este un test pentru alegerile din no-iembrie, a declarat Ministrul de Externe Iurie Leancă. Este adevărul pur şi noi, societa-tea civilă, conştientizăm acest fapt. Dar ce a făcut guvernarea actuală pentru a mobiliza ale-gătorul din străinătate la vot? În capitala Moldovei, de pe panourile publicitare de o mă-

rime impunătoare, politicienii cheamă să votăm ”Pentru” la referendum. ”Exprimă-ti drep-tul tău pentru un preşedinte puternic, incoruptibil, un pre-şedinte al poporului”- spun unele sau ”Nu crezi în nimeni, acum poţi să ai încredere”- îţi sugerează biserica. Acasă, în campania ”Pentru” sau ”Con-tra” la Referendumul din 5 septembrie s-au activat mai multe forţe politice, dar peste hotarele ţării? Noi, un milion de moldoveni aflaţi în afara ţării, în mare parte cetăţeni cu drept de vot, noi cum suntem informaţi, atraşi sau măgu-liţi cu promisuni electorale, cum suntem incluşi în jocul politic de la Chişinău? Cred

că răspunsuri la aceste între-bări vom avea după data din 5 septembrie, tot atunci vor veni şi propuneri atractive din baştină.

În afara ţării, acolo unde vor participa mulţi votanţi, re-deschiderea secţiilor de vot se va face fară discuţie. Dacă însă la anumite secţii de vot se vor prezenta foarte puţini votanţi, atunci Guvernul va avea difi-cultăţi enorme în a justifica re-deschiderea lor în noiembrie, şi ar fi mare păcat.

Orice declin în populari-tatea guvernului ar putea pro-voca probleme atunci când se vor organiza trei scrutine elec-torale: un referendum privind introducerea alegerilor prezi-

denţiale, alegeri parlamentare şi alegeri prezidenţiale. Pe de altă parte, dacă totul merge bine şi dacă la toamnă avem o participare masivă la vot, aceste voturi ar putea pune capăt crizei constituţionale în Moldova.

Sondajele de opinie ara-tă o scădere a popularităţii guvernului de coaliţie, ca urmare a creşterii preţurilor. totuşi această scădere nu este atât de mare pe cât era de aşteptat, ceea ce vorbeşte despre succesul, fie şi parţial, al asistenţei sociale. În timp ce guvernele ţărilor vecine au o politică dură de austeri-tate, guvernul de la Chişinău se caracterizează prin „politi-

ca fiscală angajată pe o cale de ajustare. Banca centrală monitorizează îndeaproa-pe indicatorii financiari din sectorul bancar, care apare lichid şi bine capitalizat. Pro-fitându-se de o recuperare mai rapidă decât se aşteap-tă, bugetul a fost modificat pentru anul 2010 şi astfel se salvează o mai mare parte a veniturilor suplimentare şi se alocă mai multe fonduri pentru investiţiile publice şi de protecţie socială”, a decla-rat vicepreşedinte consiliului executiv al FMI, Naoyuki Shi-nohara.

Numai continuarea re-formelor democratice şi după alegerile din toamnă ne va permite să putem rosti şi alte adevăruri, necesare pentru să-nătatea conştiinţei publice din Moldova.

Care ar fi atunci acţiunile concrete prin care asociaţiile

de moldoveni şi toţi cetăţe-nii R.Moldova aflaţi în Italia ar putea contribui la reuşita refe-rendumului?

- să se implice activ în informarea cetăţenilor despre modalitatea de participare la Referendum;

- să ceară disponibilitatea autorităţilor italiene în desfă-şurarea, informarea şi trans-portarea cetăţenilor la secţiile de votare apropiate;

- să faciliteze/organizeze în colaborare cu reprezentan-ţii politicii din R.Moldova întâl-niri cu alegătorii aici, în terito-riul italian;

- să coordoneze un plan comun de acţiuni în vederea susţinerii/promovării unuia sau mai multor partide din ţară;

- să explice mesajul şi importanţa participării la Re-ferendum.

Olga COptu

continuare din pagina 1

gazetaBASARABIEI4 1-15 septembrie 2010

Biroul electoral al secţiei de votare nr 314or. roma (sediul Ambasadei), str. Montebello, nr.8

Biroul electoral al secţiei de votare nr 315or. roma, str. Giacinto Pullino 86

Biroul electoral al secţiei de votare nr 316or. ancona, liceul Ştiinţific, str. Vecchini, 2

Biroul electoral al secţiei de votare nr 317or. Perugia, str. S. Lucia nr. 2

Biroul electoral al secţiei de votare nr 318or. napoli, str. Duomo, 214

Biroul electoral al secţiei de votare nr 319or. bologna (sediul Consulatului General)str. Antonio Canova 30

Biroul electoral al secţiei de votare nr 320or. bologna, str. Antonio Canova 32

Biroul electoral al secţiei de votare nr 321or. Padova, Sala Polivalente, str. Diego Valeri 17/19

Biroul electoral al secţiei de votare nr. 322or. Padova, Palazzo della Loggia Amulea,str. Prato della Valle 97

Biroul electoral al secţiei de votare nr 323or. Mestre, Casa Comunale, str. Palazzo 1

Biroul electoral al secţiei de votare nr 324or. Mestre, Casa Comunale, str. Palazzo 1

Biroul electoral al secţiei de votare nr 325or. torino, str. Morandi 10

Biroul electoral al secţiei de votare nr 326or. Florenţa, Comune di Firenze,Piazza della Libertà n. 12, Cubo nr. 1

Biroul electoral al secţiei de votare nr 327or. trieste, str. Cesare Battisti 2

Biroul electoral al secţiei de votare nr 354or. Parma, Quartiere Molinetto, str. Argonne 4

Biroul electoral al secţiei de votare nr 355or. Milano,str. Ferdinando Gregorovius 15

Biroul electoral al secţiei de votare nr 356or. Milano, str. Ferdinando Gregorovius 15-A

Biroul electoral al secţiei de votare nr 357or. trento, Sala nr.3 CINFORMI,str. Zambra 11, et.4

Biroul electoral al secţiei de votare nr 358or. Verona, Comune di Verona, Piazza Arsenale 1

Biroul electoral al secţiei de votare nr 359or. Genova, Università degli Studi Genova,str. Balbi 5, Genova

Votarea se va efectua în baza paşaportuluipentru călătorii în străinătate.Informaţii suplimentare pot fi vizualizatepe următaorele pagini web: www.voteaza.md, www.ambmoldova.it

Vă aducem la cunoştinţă că, la 05 sep-tembrie 2010, în Republica Moldova va avea loc Referendumul Republican Constituţional. În această zi cetăţenii Republicii Moldova vor putea vota şi pe teritoriul Republicii Italiene. Vă invi-tăm să participaţi la referendum între orele 07:00 şi 21:00 la următoarele secţii de votare:

Conform Constituţiei (art.75), cele mai importan-te probleme ale societăţii şi ale statului sînt supuse referendumului, iar hotărîrile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă. La 5 septembrie 2010, pentru pri-ma dată în Republica Moldova se va desfăşura referendu-mul constituţional, în cadrul căruia alegătorii urmează să se expună asupra proiectului de lege pentru modificarea articolului 78 din Constitu-ţia Republicii Moldova, care propune alegerea directă a şefului statului. Alegătorilor li se propune să răspundă la întrebarea “Sînteţi pentru modificarea Constituţiei care să permită alegerea Preşedin-telui Republicii Moldova de către întreg poporul?”, votînd pentru una din opţiunile: • “Pentru”• “Contra”

Participanţii la referendum• partidul democrat din Moldova susţine opţiunea “Pentru”• alianţa “Moldova noastră” susţine opţiunea “Pentru”• partidul Liberal susţine opţiunea “Pentru”• partidul Liberal democrat din Moldova susţine opţiu-nea “Pentru”• Mişcarea “acţiunea eu-ropeană” susţine opţiunea “Pentru”• partidul popular Repu-blican susţine opţiunea “Pentru”• partidul naţional Liberal susţine opţiunea “Pentru”• partidul Republican din Moldova susţine opţiunea “Pentru”• partidul ecologist “alianţa Verde” din Moldova susţine opţiunea “Pentru”• partidul “pentru neam şi ţară”susţine opţiunea “Pentru”• partidul umanist din Moldova susţine opţiunea “Pentru”

Opţiunile partidelorparticipante la Referendum

Iată că s-a scurs aproape un an de când „haidu-cii” Alianţei fac carăruşe printre „spini şi scaieţi” ba spre Bruxelles, ba spre Viena, ba spre Roma, ba spre multe alte oraşe europene şi spre unele nu prea europene. Şi poate că cineva fredonează în glumă :”hopa-hopa-hopa Moldo-va-n Europa”, dar, totuşi, este ceva la mijloc. După atâtea dezamăgiri trăite pe malurile Bâcului, Vestul încă mai acordă o şansă Republicii Moldova, o ulti-mă speranţă spre lumină.

Dar ce fac dumnealor, im-plementează proiecte şi acor-dă ajutoare de milioane, însă tăierea panglicii o lasă mai pe la toamnă, atunci când vom

număra bobocii. Şi ca să in-trăm în acest „anotimp de aur” cu dreptul, mergem la Refe-rendum, după ce Consiliul de la Veneția a aprobat cererea înaintată de către AIE. Şi ca ”bonus” UE mai sponsorizea-ză şi deschidearea a 79 secţii de votare în afara ţării, dintre care 20 pe teritoriul Italiei, ţară cu cea mai numeroasă diasporă. De ce? Pentru ce? Pentru cine? O fi o încercare? O probă? Un examen decisiv în istoria Republicii Moldova?

Un articol semnat de Con-stantin tănase începe aşa: „...când ne naştem, fiecăruia Dum-nezeu ne dă câte un boţ de lut, căruia noi îi zicem DEStIN, ne pune în faţă un CRONOMEtRU, dă startul şi în perioada de timp rezervată noi trebuie să reuşim să modelăm ceva din el. ...Vine

sorocul când va trebui să apar în faţa Creatorului şi să prezint darea de seamă: ce am făcut eu din boţul cela de lut?”

Problema este că acum noi avem două boţuri de lut. Unul dat la naştere de Dum-nezeu şi altul recent de către Europa, mama ei de Europă. De ce este o problemă? Dum-nezeu iartă şi aşteaptă, dar Europa nu! Pân-aici a mers ostaşul, ori da, ori ba? Iată de ce, stimaţi conaţionali, harnici şi de bună credinţă, trebuie să decidem împreună şi acum, ce facem cu boţurile noastre de lut. Noi decidem ce urmează să modelăm, o Basarabie mândră şi frumoasă sau o Basarabie mereu în „neagra strainătate” plină de „spini şi scaieţi” (de care vorbeam la început).

Oportunitatea Moldo-

vei suntem noi, cei plecaţi la muncă peste hotare, o de-monstrează şi faptul deschi-derii acestor secţii de vot. În mâinile noastre este puterea (de necrezut, dar aşa este), aproximativ 1,5 mln persoane cu drept la vot. Şi boţul ăsta de lut tot noi ştim cel mai bine cum să-l modelăm, pentru că am trecut prin greutăţi, pen-tru că am înfruntat proble-me, pentru că am muncit zi şi noapte, pentru că am căpătat o experienţă valoroasă, pen-tru că ştim de unde venim şi cred eu şi sper că ştim unde trebuie să ajungem.

Iată de ce nu mai avem timp să greşim, nu avem pur şi simplu dreptul să mai gre-şim. trebuie să luăm o decizie ÎMPREUNă, ACUM şi AICI!

Oleg ChICu

Europa şi boţul de lut

• Mişcarea social-politică a Romilor din Republica Moldova susţine opţiunea “Pentru”• partidul naţional Român susţine opţiunea “Pentru”• partidul Muncii susţine opţiunea “Pentru”• partidul “Moldova unită — Единая Молдова” susţine opţiunea “Pentru”• uniunea Centristă din Moldova susţine opţiunea “Pentru”• partidul Comuniştilor din Republica Moldova indeam-nă la boicotarea referendu-mului *• Mişcarea social-politică “Ravnopravie” indeamnă la boicotarea referendumului *• partidul popular Creştin

Democrat susţine opţiunea “Contra” *• partidul socialiştilor din Moldova “patria-Rodina” indeamnă la boicotarea refe-rendumului *• partidul Conservator susţi-ne opţiunea “Contra” *• Mişcarea social-politică “Forţa nouă” susţine opţiu-nea “Contra” **• partidul “patrioţii Mol-dovei” susţine opţiunea “contra”• partidul social democrat îndeamnă la boicotarea refe-rendumului• partidul socialist din Mol-dova nu şi-a expus opţiunea

* La momentul înregistrării în calitate de participant la

referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă.** La momentul înregistrării în calitate de participant la referendum nu a expus oficial poziţia, însă pledează public pentru opţiunea respectivă, argumentînd prin faptul că modalitatea de revizuire a Constituţiei prin referendum constituie un precedent ce poate avea consecinţe nedori-te în viitor; scăderea pragului de participare ar reduce din reprezentativitatea şi legiti-mitatea referendumului şi a deciziilor aprobate. În anul 2000 liderul Mişcării “Forţa Nouă” a votat pentru reforma constituţională şi alegerea preşedintelui în Parlament.

gazetaBASARABIEI 51-15 septembrie 2010

cu consimţământul tacit al guvernării.

Unii au întrevăzut chiar şi mâna Rusiei în toate acuzaţiile aduse României dar şi Moldo-vei, mai ales după semnarea controversatului decret cu pri-vire la declararea zilei ocupaţiei sovietice (28 iunie). Sincroni-zarea cu care reprezentanţii presei europene au lansat articole defăimătoare împo-triva Bucureştiului nu poate fi trecută cu vederea, mai ales, dacă vorbim de vechii aliaţi ai lui Putin (Germania şi Italia). Nu pare a fi întâmplătoare şi apariţia celui mai dur articol chiar într-un ziar, care aparţine familiei Berlusconi. Dar până la legăturile de prietenie din G8, cred că trebuie văzut substratul campaniilor electorale, în con-textul cărora au venit la putere majoritatea guvernelor actuale în Europa. Guvernele de dreap-ta au făcut campanie pe frica de străin, în special, Italia a fost cea care a făcut din români ţapi ispăşitori pentru nereuşitele din politica internă, dar mai ales la capitolul criminalitate şi lipsa locurilor de muncă din cauza crizei mondiale. Acum, când datele statistice vin să dezmintă aceste stereotipuri, orice pretext de reiterare a su-biectului este binevenit.

Amintim că în data de 13 iulie (anterior apariţiei articolu-lui din Il Giornale) a fost făcut public al VII-lea raport CNEL (Consiliul Naţional pentru Eco-nomie şi Muncă- organ de con-sultanţă pentru Parlamentul şi Guvernul italian, prevăzut în art. 99 al Constituţiei R. Italie-ne) despre indicii de integra-re a imigraţilor .Acest raport vorbeşte despre moldoveni ca despre o naţiune virtuoasă, fiind printre cei mai încadraţi în câmpul muncii şi, în acelaşi timp, cu o incidenţă redusă a infracţiunilor şi încălcărilor le-gii. Moldovenii au reuşit să în-registreze o reducere cu 15,2% a denunţurilor, în timp ce nu-mărul moldovenilor în penin-sulă a crescut considerabil în ultimii ani.

Cu atât pare mai stranie critica adusă Bucureştiului, întrucât se văd două măsuri pentru evaluarea acordării cetăţeniei în Europa. Doar în anul 2010 Madridul a acordat cetăţenie pentru 117.000 de persoane, 95% proveniente din America de Sud, în timp ce în primele patru luni ale anului 2010 Ministerul de Justiţie român a soluţionat pozitiv 10.846 de dosare de redobândire a cetăţeniei. Anul trecut Franţa a făcut 137.000 noi cetăţeni, urmată de Marea Britanie (129.000) şi Germania (94.000). La care Bruxellesul nu a ridicat niciun fel de obiec-ţii.

Olga COptu

UE,extinsăpe furişprecum şi câţiva cetăţeni italieni.

Solicitată de către Gazeta Ba-sarabiei, Ambasada R. Moldova în Italia ne-a comunicat despre întrevederea Ambasadorului Gh. Rusnac cu jurnalistul italian Gian Micalessin la 27 iulie 2010: ” În cadrul dialogului a fost exprimat dezacordul cu abordarea ten-denţioasa a subiectului circulaţi-ei cetăţenilor R. Moldova în UE, atenţionându-se asupra discre-panţei dintre articolul în cauză şi mesajele oficiale, lansate de către autorităţile italiene cu privire la susţinerea liberalizării regimului de vize RM-UE.

În context, a fost subliniată atitudinea pozitivă a autorităţilor italiene faţă de aflarea cetăţenilor moldavi în Italia, fapt condiţionat de imaginea pozitivă pe care o creează aceştia, fiind percepuţi ca muncitori de încredere, care nu condiţionează dificultăţi autorită-ţilor locale…

La finalul întrevederii, dlui Micalessin i-a fost adresată invi-taţia de a întreprinde o vizită în Republica Moldova, în vederea documentării multilaterale şi de-pline în teren, precum şi colectă-rii materialului pentru eventuala plasare a unui articol suplimentar, dedicat Republicii Moldova în zia-rul ”Il Giornale”, bazat pe informa-ţii obiective.

La rândul său, reporterul ita-lian a exprimat opinia că accente-le articolului au fost percepute în mod eronat de către autorităţile Republicii Moldova, acesta fiind adresat autorităţilor României, care a facilitat procedura de re-dobândire a cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Mol-dova”, se spune în comunicatul Ambasadei.

Deşi nu există niciun fel de ”norme UE” privind acordarea cetăţeniei, exponenţi ai presei occidentale au vorbit chiar şi de pericolul de ”dezintegrare” a Re-publicii Moldova (Le Figaro). Este regretabil faptul că nici una dintre publicaţiile citate nu a făcut refe-rinţă la dreptul de sânge, pe care l-au pierdut bunicii noştri odată cu invazia Armatei Roşii în 1940.

În replică, traian Băsescu a declarat că România are ”datoria de sânge” de a-i sprijini pe mol-doveni. ”Dacă tot sunt în Uniu-nea Europeană şi lucrează, cum Dumnezeu nu-i observăm când lucrează la negru, dar îi obser-văm când vin legal?”, a adăugat Băsescu. Afirmaţia preşedintelui român reflectă de fapt starea de lucruri, despre care jurnaliştii au uitat să menţioneze, pentru că o bună parte dintre cei ce au depus 800.000 de cereri, care aşteaptă să fie soluţionate, sunt deja în Europa. Aceşti muncitori invizibili sunt în Occident de ani buni, muncesc în condiţii deza-vantajoase şi slab remuneraţi şi se pare că toată politica de re-stricţie a muncii la negru e doar un blef, iar economia Italiei este împânzită de muncitori ilegali,

continuare din pagina 1

Declaraţia de indepen-denţă a R. Moldova a venit în contextul unei încercări disperate, dar eşuate, a unor forţe de la centru de a opri refor-mele lui Gorbaciov.

Acum nouăsprezece ani în urmă, prin concursul unor evenimente lansate la Moscova, dar şi a unor evoluţii interne, Republica Moldova devenea indepen-dentă, sinestătoare de Ru-sia în primul rând. Puciul din capitala imperiului roşu, din noapte de 18 spre 19 august 1991 a grăbit fără îndoială acest proces numit peiorativ de către ruşi para-dă a independenţei.

Cel puţin straniu aceas-tă formulă pentru că în ulti-mii ani ai puterii sovietice, intelectuali de marcă din Rusia, dar şi funcţionari sau popor din cel mai oropsit, se credeau nedreptăţiţi în ceea ce priveşte o prezumtivă ex-ploatare a matuşcăi-patrii de către republicile unionale, între care des era invocată Moldova. Cu alte cuvinte, reviste precum Drujba naro-dov, spre exemplu, deplân-geau pe de o parte statutul inegal al Rusiei în cadrul URSS, dar pe de altă parte încercau să explice compor-tamentul ruşilor sau ruso-lingvilor din alte republici federale împotriva emanci-pării naţiunilor neruse prin faptul că Rusia nu ar fi o no-ţiune geografică, ci una spi-rituală, adică fără limite clar definite teritorial.

Acelaşi lucru l-a evocat acum câteva zile, în august 2010, cu referire la Moldo-va, chiar patriarhul Rusiei Kiril, în dezacord pe anumi-

te chestiuni cu Putin, dar la unison cu cele esenţiale şi nu numai ecleziastice, pro-bleme.

Declaraţia de indepen-denţă a Republicii Moldova vine deci în acest context, al unei încercări disperate, dar eşuate, a unor forţe de la centru de a opri refor-mele lui Gorbaciov. Snegur, desemnat de partidul co-munist muribund dar încă relativ viguros, drept unic candidat la funcţia supremă în stat, cea de preşedinte al Sovietului Suprem, încă în mijlocul verii lui 1989, nu confirmă clasa de lider care să conducă masele, îi lipsea o experienţă alta decât cea în domeniul agronomic, ili-terat în cam toate celelalte şi nepregătit pentru o ase-menea înaltă onoare, aşa cum precizează profetic un Grigore Eremei sau un An-drei Sangheli – din interese meschine însă – într-o şe-dinţă memorabilă a Politbu-ro-ului de la Chişinău.

Primul lider al Frontu-lui Popular, atunci vice pre-şedinte al Parlamentului, Ion hadârcă, este cel care îndrăzneşte primul dintre conducătorii moldoveni de atunci să condamne puciul de la Moscova ca unul ile-gal, în amiaza zilei de 19 august, când lucrurile erau încă destul de tulburi la cen-tru. Câteva ore mai târziu totul părea foarte clar, mai ales că unii generali sovietici trimişi să reprezinte puterea GKCP la Chişinău sunt foarte preocupaţi de latura legală a intervenţiei şi cer legislati-vului moldovean să anuleze anumite legi care împiedică instaurarea dictaturii. Era probabil mai degrabă vorba

R. Moldova încăla vârsta adolescenţei:va veni oare maturizarea?

de un pretext de a nu înde-plini ordinele, dar verbaliza-rea acestei motivaţii nu este mai puţin relevantă.

Declaraţia de indepen-denţă în sine, adoptată la 27 august 1991, vine cam târziu dacă ne amintim de cea ucraineană, anunţată trei zile mai devreme, tri-mite volens nolens la o ex-perienţă similară din anii 1917-1918. Nu toţi, ca şi în alte republici, Ucraina fiind un exemplu clasic, susţin scenariul independenţei în acele zile de răscruce.

Alţii însă, ca Valeriu Matei sau Vasile Nedel-ciuc, îndeobşte consideraţi părinţi ai Declaraţiei de independenţă, vor să spu-nă independenţă faţă de Moscova în primul rând, dar visează la repetarea parcursului de la sfârşitul primului război mondial. La aproape două decenii de la acele evenimente, se vede

cât de dezastruos este să faci paralele istorice în con-texte geopolitice diferite, când nu numai Rusia, dar şi Germania, Franţa, Anglia sau America, nu văd nici un interes să susţină acest demers oarecum firav în interior, de a proceda la re-facerea lui status quo ante, 1940 de data aceasta.

Mai mult, nici românii de rând dintr-o parte şi alta a Prutului, ca să nu mai vor-bim de elita neocomunistă de la Bucureşti şi Chişinău, nu sunt foarte entuziasmaţi de perspectiva unei Uniri, aşa cum reiese dintr-o ana-liză secretă a PCM cu privire la starea de spirit a popu-laţiei sub impactul Podului de Flori organizat de partid un an mai devreme, în mai 1990.

www.europalibera.org27.08.2010

igor Caşu

gazetaBASARABIEI6 1-15 septembrie 2010

— Doamnă Eugenia Bulat, iată că ne-aţi bucurat şi cu cea dea doua carte, scrisă departe de casă, aici, în peninsula italică, volum intitulat “In debara. Al doilea Jur-nal al unui evadat din Est” (Nello sgabuzzi-no. Secondo diario di una latitante dell’Est). A întâlnit dificultaţi pixul pâna a fi ajuns la pagina de final sau a fost mai uşor ca acum doi ani, când aţi scris "Veneţia ca un dat” ?Mai sunt încă sub percep-

ţia unui travaliu intelectual ca şi act de naştere, or despre naşteri e dificil să spui mai greu/mai uşor. A fost, înţe-leg, chiar mai greu. Pentru că în timpul concret, cuprins în carte ca şi jurnal, mi-a fost dat să văd la faţă nu viaţa din/de după moarte înfiripându-se, ci, jubilând în agonie şi non-sens, moartea pe viaţă căl-când. Volumul de poezie ”Ve-neţia ca un dat”, - primul meu jurnal scris în exod, este, aşa cum s-a spus, cartea de rup-tură din ambientul meu natu-ral, românesc/basarabean şi de intrare/regăsire în propriul sine, nu atât în, cât pe funda-lul venet. ”În debara” este, în fapt, următorul pas: intrarea conştientă în realitatea dură a străinătăţii, într-o Europă a crizei generale şi a globaliză-rii, care, profitând de colapsul estic, absoarbe masiv braţe de muncă ieftine, pentru munci care nu au putut fi încă robo-tizate. Respectiv, după regăsi-rea în spaţiul claustrării, stare care se consumă în primul Jur-nal, în proza poematică ”În de-bara” , protagonista (aparent doar salvată, aşa precum se întâmplă în filmele horror), se regăseşte subit faţă în faţă cu un alt chip al morţii: cu neo-sclavagismul.

— De ce "Nello sgabuzzi-no"?Metafora - în debara - are

îndărătul său o crudă realita-te, cea a condiţiei imigratului, mai exact, a imigraţiei femi-nine în Italia, dar nu numai. Debaraua este locul concret din casă, nişa, spaţiul obscur, ascuns văzului comun, de pa-radă, în care se ţin obiectele neînsufleţite/sculele, care ser-vesc întreţinerii ordinii într-un habitat (foarte frecvent, în-treţinerii vieţii înseşi, ajunse la pragul critic dintre a fi şi a

Avanpremiera “Nello Sgabuzzino”sau “Noi, în debaraua Europei”

nu fi). Atitudinea faţă de om ca şi faţă de un instrument ca atare, trădează în mod sur-prinzător şi şocant vivacitatea seculară a unei mentalităţi medievale, sclavagismul cu acte în regulă, în plin mile-niu trei, bine-mersi conservat după faţada de paradă a lumii moderne, declarată demo-cratică. Cu alte cuvinte, zidul berlinez, or cortina de fier, în condiţiile permeabilităţii frontierelor, nu mai are un loc geografic anume, ci se află în mentalitatea omului însuşi, care mentalitate sfidează, în mod cinic, toate cuceririle umanităţii privind drepturile omului. Capitalismul sălbatec, or supremaţia banului, ca şi Dumnezeu al lumii Occiden-tale, căpătând contururi reale, înspăimântătoare.

— Va apărea degrabă şi un al treilea Jurnal ?Naşterile…,/ceva-n uni-

vers fi-va să moară,/ca să se nască un alt… (…)./huma doar pare că doarme,/e doar germinări, scriam… Starea continuă, clătinătoare şi an-goasantă… Dar nu toate ger-minările literare, contururile cărora le întrevăd, mi se par potrivite şi segmentului de timp pe care îl traversăm. Sunt bântuită de mai multe teme: Scrisori din Veneţia, în-tâi de toate, care, completate, ar putea constitui un jurnal, apoi Clepsidrele mele literare despre datul românesc pur,

ţinute la Centro Studi Donne per la Pace din Veneţia, Erup-ţia rostirii sau Generaţia Clipei Siderale, - subiect din care am scris doar primul fascicul ş.a. Însă nu aceste concepte (şi nici chiar tată natural, o pro-za consumantă, de care m-am eliberat revărsând-o în filele virtuale ale calculatorului) sunt cauza actualelor mele frământări. Aceste teme sunt în fiinţa mea ca şi cum împlini-te. Alte subiecte mă bântuie, idei despre care aş prefera să tac, ca să nu trezesc neador-mitele spirite malefice. Pot spune doar că aceste căutări sunt suverane de voinţa mea. Ele reies dintr-o experienţă de viaţă aparte, la limită, pe care mi-am asumat-o, şi caută o reaşezare coerentă, cât mai firească şi mai logică în cauza în care mi-am revărsat mereu efortul: revenirea demnă a Ba-sarabiei în spaţiul european/românesc/general-latin. Simt că nu mai am, nu mai avem timp pentru altele…

— Au participat multe persoane la aceas-tă avanpremieră a cărţii?Ideea avanpremierei ”Ne-

llo sgabuzzino” nu a urmărit să fie o manifestare foarte extinsă, ci una la care să par-ticipe, în mod pe cât posibil de interactiv, un public select şi avizat. Respectiv, evenimentul a întrunit, în mediu, circa 50 de persoane (un public destul

de numeros, după standarde-le occidentale). Au luat parte la eveniment nativi italieni (în esenţă, intelectuali şi oameni de cultură: profesori, scriitori, angajaţi în diverse instituţii şi ONG-uri etc.), dar şi, mai pu-ţini numeric, români din Basa-rabia, din ţara -Mamă şi din alte comunităţi de imigranţi. Avanpremiera a fost moderată de către şeful Serviciului Imi-grări din Veneţia, Gianfranco Bonesso, cu discursuri critice pronunţându-se poeta Anna Lombardo, Giuliana Grando, psihanalist, Matilde Capone, eseistă, şi, natural, traducăto-rul volumului, italienistul Geo Vasile.

— A fost iniţiativa Dum-neavoastră crearea acestui "triunghi magic": Basarabia-Ita-lia-România sau a fost o coincidenţă?Avanpremiera jurnalului

” În debara” a fost, în esen-ţă, voia unui hazard, aş zice, mistic, la fel ca şi traducerea acestei lucrări de către italie-nistul Geo Vasile, traducăto-rul mai multor opere literare fundamentale din cultura ro-mână în italiană şi viceversa. Ne-am cunoscut la o prezen-tare de carte a domniei sale la Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Ve-neţia. Lucrând asupra celui de al doilea Jurnal şi având nevoie de versiunea italiană a baladelor noastre Mioriţa

şi Meşterul Manole, le-am descoperit la Casa Română, în traducerea reputatului ita-lienist, scriitor şi critic literar de la Bucureşti. La scurt timp, această fragilă amiciţie litera-ră s-a fructificat prin traduce-rea în italiană a manuscrisului ”Nello sgabuzzino”, - mesaj care, în contextul nostru, al rudelor (latine) sărace în Ita-lia, nu e doar un travaliu es-tetico-literar, ci şi un act de curaj civic, lucru pentru care port o recunoştinţă aparte distinsului intelectual. Despre triunghiul magic voi spune că nimic, poate, în viaţa mea, nu este mai firesc şi mai logic decât această trinitate: gena mea basarabeană cu rădăci-nile în tragicul etern creator; aspiraţiile perpetue de româ-nitate şi latinitate; regăsirea, de când mă ştiu, în cultura universală/europeană şi, în final, regăsirea propriu-zisă, fizică, în spaţiul european, în deschidere către noi, îmbră-ţişându-ne/drămăluindu-ne/desfiinţându-ne/regenerân-du-ne…

— Italienii manifestă in-

teres faţă de realizări-le imigranţilor?Poate că tocmai la aceasta

voiam să ajung cu răspunsul. La finele lunii mai, Geo Vasile venea în Italia (la torino, Flo-renţa şi Veneţia) ca să lanseze mai multe lucrări/traduceri ale domniei sale (romanul lui tizi-ano Scarpa ”Stabat mater”, an-tologia ”Confluenze letterarie italo-rumene” ş.a.). travaliul asupra debaralei, ca să ironi-zăm un pic, fiind definitivat, s-a arătat reală (şi chiar nece-sară) această avanpremieră, în paralel cu Confluenţele lui Geo Vasile, care s-a şi produs, la Centrul Civic din or. Mes-tre, sub tutela Serviciului Imi-grări, cu tutela protectoare a dlui Oleg Josanu, conaţional al nostru, în calitate de cura-tor-responsabil de proiect, şi a Asociaţiei AMICI. În ceea ce mă priveşte, am fost chiar cu-rioasă să fac acest test literar-psihologic asupra auditoriului italian. A rezistat prin excelen-ţă. Cartea a fost apreciată şi

este aşteptată. Concluzia mea este că, partea cea mai activă, mai democratică a intelectu-alităţii italiene are un fler şi o deschidere vital-necesară (ca o transfuzie de sânge) pentru tot ce este cuvânt viu, gând proaspăt, sincer şi viguros ex-primat. E un semn bun.

— Despre ce ne vorbesc lucrările Dumnea-voastră, care este mesajul pe care doriţi să-l transmiteţi prin intermediul lor?Viaţa este stufoasă, zicea

Constantin Noica. Şi adâncă, spunea tatăl meu. hăituirile noastre spirituale, din câte în-ţeleg, se decantează în timp, se esenţializează. De mai mul-ţi ani, sunt prada unei obsesii de care nu atât de demult am devenit conştientă: a scoate din stufoşenia vieţii, din adân-cimile ei, câte un aspect, real revelat mie ca particular, şi a-i da formă (despre aceste bân-tuiri ale ideilor şi formelor am scris în Cădere în Logos, poate cel mai esenţial poem al meu). Este, în fapt, crucea pe care nu o alegi, care te-a ales, care te ghidează, te apasă, te pliază după măsura ei, ducându-te către ceva al tău, în care însă, spre uimirea ta, te vei regăsi, ca un ecou întârziat, reverbe-rat din adevărurile eterne, de nezdruncinat, la care au ajuns un Eminescu, un Dostoevski, un tolstoi: umanitatea se poa-te perpetua numai prin Iubi-re, Frumuseţe, Dumnezeire… timpurile se schimbă, omul rămâne, în esenţă, mereu acelaşi. Poate că asta vreau să spun, sau poate că asta… mă spune.

— Vă urez ca ”Nello sga-buzzino” să fie o carte frumoasă, utilă şi încurajatoare pentru toţi cei din exod. Şi Vă mai urez pâine dulce şi pană uşoară printre străini, dacă e posibil.Cu dificultate aşa ceva,

dar, ca urare, e primit. Vă mul-ţumesc.

Oleg ChICu

Gazeta Basarabiei acordăsuport informaţional

și spaţiu pubicitarafacerii Dumneavoastră!

TRANSPOTAREA MĂRFURILOR ŞI PASAGERILORMoldova-Italia-Moldova

Veneţia NS 816 SRL ”NISEUROtRANS” tel. 328 5713141roma: C IN 850 Marin Godonoagă, tel. 328 0945569Viterbo: C MB 245 tcaci Pantelei şi Carolin Voicu, tel. 3298258576provincia sondrio: oleg 069145850torino: Vladimir 320 3375730

gazetaBASARABIEI 71-15 septembrie 2010

Luna lui cuptor a adus în satele Cotul Morii, Nemţeni şi Obileni apele nestăpânite ale Prutu-lui. Mii de familii au fost nevoite să-şi părăsească gospodăriile la care nu s-au mai întors. Mişcaţi de tragedia sinistraţilor şi îndemnaţi de Gazeta Basarabiei, mai mulţi oameni cu suflet mare din Roma şi Viterbo s-au so-lidarizat cu cei ce au avut de pătimit de pe urma inundaţiilor şi au venit în zilele de duminică,18 şi 25 iulie, în faţa Amba-sadei Republicii Moldova la Roma pentru a le da o mână de ajutor. Ajutoa-rele dumneavoastră au ajuns la destinaţie în doua tranşe. Prima, cu ajutorul voluntarilor de la funda-ţia ”Copilul” şi a doua, cu implicarea noastră directă în satul Nemţeni. Gazeta Basarabiei aduce sincere mulţumiri pentru solida-ritatea dumneavoastra şi ţine să vă transmită mul-ţumiri şi urări de sănatate din partea celor care au avut de suferit.

Acei oameni plini de suferinţă au primit ajutoarele dumneavoas-tră, să le ajute Dumnezeu să-şi recapete un acoperiş de asupra capului şi să nu mai aibă parte de astfel de nenorociri.

ATTUALITA’ ITALIACelebrati 300 mila unio-

ni dal 1995 ad oggi. L’ Emilia Romagna la regione in cui il fenomeno è più frequente.

Roma -24 agosto 2010- Il matrimonio è sempre più una tappa fondamentale percorso di integrazione degli immi-grati in Italia. A confermare andamento i dati della ricerca sui matrimoni misti celebrati in Italia, pubblicata dalla Mo-neyGram attraverso il primo Osservatorio in materia.

Sul totale di 250 mila ma-trimoni annui (dati Istat 2009 su rilevazioni 2007) le unioni miste si attestano a circa 35 mila, rappresentando il 14% dei matrimoni. Dal 1995 ad oggi le unioni miste sono tri-plicate con una crescita annua del 9,5%.

I dati dimostrano come le scelte degli italiani sono molto diversificate, in cui gli uomini scelgono prevalentemente donne provenienti dall’Unione Europea, con il 59% dei casi, oppure scelgono le loro spose dal sud americana. Molto bas-se le unioni con donne dell’A-frica Settentrionale (8%) e asiatiche (6%). Diverse le pre-ferenze delle donne italiane che sposano molto più spesso uomini provenienti dal conti-nente africano (40,7%), op-

pure sud americani (17,4%). Rimangono basse, anche per le donne, le percentuali di unioni con asiatici (4,7%).

A livello complessivo i matrimoni misti più frequenti sono quelli in cui lo sposo è Ita-liano e la sposa straniera (circa 17 mila nell’anno), mentre i matrimoni misti in cui è la spo-sa che è Italiana sono solo 6 mila. Cresce di importanza an-che il fenomeno dei matrimoni misti in cui entrambi i coniugi sono di nazionalità non italia-na e diversa tra di loro, che am-montano a circa 11 mila.

La regione in cui il feno-meno dei matrimoni misti è più importante è l’ Emilia Romagna,i cui dati sono so-pra la media nazionale, con il 15% dei casi. Nella speciale classifica seguono la Lombar-dia (13,5%) e con stessa inci-denza la Liguria (13,1%) e la Valle d’Aosta (13,1%).

La Lombardia è la regione in cui in numero assoluto (oltre 35 mila) le unioni miste sono state le più numerose. Nel La-zio invece, nonostante sia una regione in cui l’immigrazione è un fenomeno accentuato, è solo al dodicesimo posto della classifica con un’incidenza del 10,8% sul totale dei matrimo-ni celebrati. In generale nelle

Roma - 20 luglio 2010 - Sì, puoi farlo, nel momento in cui hai ricevuto il tuo permes-so di soggiorno per lavoro su-bordinato non hai più vincoli con il tuo datore di lavoro.

Per legge il permesso di soggiorno per lavoro, rilascia-to al lavoratore domestico consente di svolgere qualsiasi tipo di attività lavorativa sia di tipo subordinato, come nel tuo caso, che di tipo autono-mo. Se si svolge attività auto-noma, bisognerà chiedere la conversione del permesso al momento del rinnovo.

Il tuo nuovo datore di la-voro deve fare la comunica-zione di assunzione al Centro per L’Impiego e deve inviare tramite raccomandata con ri-cevuta di ritorno il contratto di soggiorno (modello Q) allo

Sportello Unico per l’immigra-zione della provincia in cui si volge l’attività lavorativa on in alternativa, tra quello della: provincia di residenza del da-tore di lavoro o della provincia della sede legale dell’impresa.

L’ invio del modulo deve avvenire entro 5 giorni dall’in-staurazione del rapporto di lavoro.

Il modulo deve essere compilato in ogni sua parte in modo preciso. ti verranno chieste informazioni sul nuo-vo lavoro che andrai a svolge-re come ad esempio che tipo di contratto collettivo ti verrà applicato (trovi modulo e tipi di contratti a questo indirizzo:

http://www.lavoro.gov.it/Lavoro/md/AreaSociale/Immi-grazione/modellicontrattisog-giorno.htm ).

Sulla cartolina della rice-vuta di ritorno, deve essere indicato sia il nominativo del datore di lavoro che quello del lavoratore e l’indirizzo del datore.

ti ricordo che quando rin-noverai il tuo permesso di sog-giorno dovrai tramite l’apposi-to kit postale indicare il nuovo datore di lavoro ed inoltre do-vrai indicare le nuove condi-zioni contrattuali. Inoltre, per evitare eventuali lungaggini nella procedura, ti conviene inserire nel kit tutta la docu-mentazione riguardo al rap-porto di lavoro, all’alloggio e una copia del nuovo contratto di soggiorno sottoscritto.

autor: avv. Mariangela Lioy Sursa:

www.stranieriinitalia.it

L’esperto risponde.Dopo la regolarizzazione posso cambiare lavoro?

L'Inps ha annunciato che è disponibile la nuova versio-ne della comunicazione obbli-gatoria per l'attivazione di un rapporto di lavoro domestico. Con il messaggio del 20 ago-sto scorso, viene reso noto che il servizio è disponibile

sul sito internet dell'INPS ed è raggiungibile nella sezione 'SERVIZI ON LINE' . Importan-ti le novità introdotte, tra cui l’utilizzo dell’indirizzo di posta elettronica certificata rilascia-to dall’Istituto per le comuni-cazioni con i datori di lavoro

domestico che ne sono in pos-sesso e la compilazione guida-ta, nel caso di lavoratori extra-comunitari, dei campi relativi al permesso di soggiorno.

Sursa:www.immigrazione.biz

Lavoratore domestico.Nuova versione denuncia on line

Sempre più matrimoni misti in Italia

regioni del sud Italia la per-centuale è molto bassa con la punta minima registrata in Puglia con il 3,7%.

Se da un lato aumenta la percentuale dei matrimo-ni tra coppie miste, dall’altro il primato dei divorzi spetta però alle stesse unioni mi-ste. Infatti la durata media di questi matrimoni è di solo 9 anni, a fronte dei 14 anni per i matrimoni in cui entrambi i coniugi sono ita-liani. Sul totale dei divorzia-ti nell’anno in esame (oltre 5.400) il 72,5% è rappre-sentato da coppie in cui il marito è italiano e la sposa straniera.

autor: Marco iorioSursa:

www.stranieriinitalia.it

Ajutor pentru Moldova

gazetaBASARABIEI8 1-15 septembrie 2010

Şase moldovenidin Italia şi-au pierdut viaţa în drum spre Moldova Şase moldoveni au murit, iar trei au fost grav răniţi în urma tragicului accident produs între un camion românesc şi un microbuz moldovenesc în noaptea de duminică spre luni, în apropiere de oraşul ungar Artand, la patru km de graniţa cu România.

Microbuzul, cu numere de înmatriculare de Orhei, venea din oraşul Padova, Italia, şi urma să ajungă în R. Moldova. Potrivit datelor preliminare, de vină ar fi şoferul camionului, care a ieşit pe contrasens, din motive deocamdată necunoscute - fie a încercat o depăşire, fie a adormit sau i s-a făcut rău şi a pierdut controlul volanului. Conducătorul tIR-ului la fel şi-a pierdut viaţa.

Cadavrele celor şase moldoveni decedaţi vor fi repatriate în RM pe cheltuiala guvernului de la Chişinău, care se va ocupa şi de formalităţile necesare. Cel mai tânăr pasager avea vârsta de 19 ani şi se întorcea dintr-o vacanţă petrecută în Italia.

Liuba Busuioc, 20 ani, este una dintre cei trei su-pravieţuitori ai tragicului accident. Împreună cu ea la spital a fost adus şi Daniel tabac, şoferul de rezervă al microbuzului. A treia supravieţuitoare este o profesoară de limba română din Varniţa, Zinaida Untilă. Ea are o fractură deschisă la picior şi urmează să fie operată.

Amintim că la începutul lunii iulie, tot în Ungaria, în urma unui impact între un camion şi un microbuz moldovenesc cu direcţia Italia şi-a pierdut viaţa şoferul microbuzului, Viorel Vacarciuc, şi alţi pasageri au fost răniţi.

Limba RomânăRisipiţi prin lume iar de vântul estic,cine să ne-aline, cine să ne-adune,o, când lumea mare ne încape-anume,ca să ne înghită, legănaţi făr’ nume?...

Pruncii noştri, dulcii, gângurind cuvântul,pe când rotunjescu-l, latinesc, dar altul,mierea limbii mamei cine să le-o-ntoarcă,fagurii ei unici, sobri spre înalturi?...

Cine să-ntregească sufletul, rotundul,rostogol prin lume ca o disperare?...Dacă n-ai rostire, n-ai esenţă-n lume,plantă eşti, fiinţă necugetătoare.

Nici o piatră scumpă nu-ţi va da seninul,liniştea şi pacea, crucea un’ te-ar duce;tihna de-nceputuri, tihna cea din urmă, e-n ţărâna ţării,’n logosul ei dulce.

Mantie regală, înţesată-n perle,şi coroană demnă vei purta în lumedoar prin limba mamei, limba ta de-acasă,tu ce eşti născutul din a ei genune.Suveran pe viaţă, suveran pe moarte,sceptrul ei te face: Limba cea Română.

Veneţia, 29 august 2010Eugenia Bulat