GAZETA TRANSILVANIEI.R E D A C Ţ I I J S Î J E A Ş I A D M I l f I S T B A ţ î U î i E A :

BRA80VÜ, piaţa mare Nr. 22.

,G A Z E T A “ IE SE ÎN F IE C A R E DI.

Pe unü anü 12 fior., pe çése luni 6 fior. ? pe t r e i l un î 3 fior. România şi străinătate :

Pe an ö 40 fr., pe ş 0 s e Iun! 20 fr,, pe t r e i l un i 10 franci.

A N U L Ü X L V I I I .

SÉ PRENUMERĂ: îa poşte, la librării şi pe la dd. corespondenţi.

A NUS GI URXLE:0 seriă garmondö 6 cr. şi timbru de 30 cr. v. a. pentru fiecare publicare

SorS*erî nefVaîsoate nu «a prlmeaoű. — Bahiisorlpia nu 8e retrămltu.

Mercurî 23 Octomvre (4 Noemvre). 1885.

Braşovtt, 22 Octomvre 1885.Amu totă aşteptată së vedemü ce scopă ur-

màrescü foile maghiare din Budapesta cu articulii loru. despre Transilvania şi relaţiunile ei. Intâiu se părea, că aceşti articulï nu suntù decâtă unü ecou ală văierăriloră cj.iareloră maghiare ardelene. Acum însë së dovedesce că aceşti articulï anunţă inaugurarea unei noué campanie, ce voesce să-o întreprindă guvernulü in contra Transilvaniei.

pilele aceste unü Cluşiană se plângea în „Pesti Napló“, că interesele Maghiariloră din Ar- délù sunt năpăstuite, dicéndű că nici strămuta­rea juriului dela Sibiiu la Cluşiu nu le póte a- jutá nimicü şi dândă a se înţelege, că numai o suspendare totală a libertăţii de pressă pentru Ardélű ar puté sprijini scopurile lorű.

Intr’aceea deputatulă Béla Grrünwald, care a făcută o călătoria prin Transilvania, a alarmată tótá Peşta şi astăzi mai tóté foile maghiare din capitală pledeză pentru luarea de măsuri energice în contra Româniloră din Ardélü.

Una din principalele postulate ale lui Griin- wald şi ale soţiloră sói este acela d’a se reforma administraţia politică în Transilvania.

Unele frase, ce infrumseţâză articulii amin­tiţi, te făceau së cre<Jï, că se tracteză de-o îm­bunătăţire a administraţiei în Ardélii. Dér în faptă nu-i vorbă de aceea ca administraţia së devină mai bună, ci mai maghiară.

Intr’ună articulă intitulată Situaţiunea în A r- délü“ publicată în diarulă „Neues Pester Journalu dela 2 Noemvre st. n. schiţeză d. Pulszky, căci presupunemă că elă este autorulă, în modulă următoră viitórea campaniă contra Româniloră ardeleni :

„Amă fostă accentuată în articululă dintêiu, că cestiunea română se póte înăspri, décá ţărănimea română se va alipi mai strînsă de inteliginţa ro­mână în Transilvania. Dér pe câtă timpă mo­narchia se va bucura în afară de pace, acésta cestiune anevoiă va lua caracterulă sëu acută. In casulă unoră complicaţiunî serióse Austro-Un- garia va fi constrînsă d’a îndrepta privirile sale cu deosebire asupra Transilvaniei. Căci décá România se va afla în tabëra inimiciloru noştr în totă casulă ea va încerca de a rëscula pe Românii ardeleni. Ungaria va avé prin ur­mare mnltă de lucru cu Transilvania şi politicii unguri së bage bine de sémá, ca nu cumva Tran­silvania së deviă cu timpulă prin daco-românismă o Rumeliă orientală a Ungariei. Sperămă că nu-i va succede aşa ceva, së recomandă însë së fimă precauţi şi së luămă mësurï de apërare la timpă. Décà se potrivesce undeva vorba ,,gou­verner c’est prévoir“, atunci ea se potrivesce aici. Statulă trebue së lucre aici mână în mână cu societatea. Şi în deosebi societatea maghiară are problema îndoită: a suprima fără cruţare elementele suspecte, de altă parte însë a bine- ventâ cu cea mai mare căldură pe aceia, cari potă fi câştigaţi pentru causa maghiară.“

O desbinare în sînulă inteligenţei române, ce se desvólta acum, ar aduce cu sine neapărată o desbinare în sînulă naţionalităţii române. Daco- românismulă este însë periculosă, numai décá va puté conta pe totalitatea Româniloră ardeleni ; în casulă contrară n’avemă a ne teme de elă de locă séu nu multă. Şi elementulă maghiară din Ardâlă în unire cu statulă maghiară póte totdéuna împedeca organisarea Româniloră de aici pe basă daco-română.

Dintre problemele, ce are a le resolva în acéstâ privinţă statulă, vomă aminti aici numai

una. In Transilvania deja acum este o necesi­tate ca administraţia politică sé intre în mânile statului. Intr’o parte a ţărei, unde elementulă maghiară — abstrágéndu dela Săcuime — for- mézá în tóté municipiele -• o minoritate neînsem­nată şi unde frânele autonomiei au ajunsă în mâna naţionalităţiloră deja în v r ’o sése comitate, tăcendă de acele municipii, unde acesta s’a în­tâmplată mai de multă, ca în comitatulă Bra­şovului, alu Sibiiului, ală Terna vei mari ş. a. într’o asemenea parte a ţerei introducerea admi­nistraţiei prin organe de ale statului este o ne­cesitate, căreia nu-i putemă satisface destulă de curendă. In o parte mare a Transilvaniei încă numai administraţiunea din partea statului ar puté se câştige respectă şi valóre intereseloră statului maghiară, ne mai vorbindă de aceea, că administraţiunea îngrijită din partea statului ar fi în orice casă mai bună ca cea de faţă (eomitatensă, judeţâna) şi prin urmare ar contri­bui multă a face posibilă o înţelegere între Ro­mâni şi stată. A r fi păcatu şi ar fi stricăciosă, décá opiniunea publică séu décá cercurile com­petente ară nutri ilusiunî ínselatóre cu privire la administraţiunea presentă. Nimenea nu va afirma că administraţia în Ardelă ar fi ună mijlocă de corteşire 1a. alegeri, că funcţionarii administraţi- unei ară fi numai unelte de corteşire ; nici nu se potă judecă relaţiunile Ardélului din punctă de vedere unilaterală de partidă. O împrejurare nu o póte nicidecum trece cu vederea observatorulă atentă şi acésta este, că o mulţime de esistenţe scăpătate au aflată refugiu în sînulă fnncţionari- ioră municipali şi în comitatele locuitc de naţio­nalităţi acésta este o erore, care se resbună toc­mai contra intereseloră maghiare. E de mirată că în acésta privinţă a domnită pân’acum o ideă greşită în Budapesta ca şi în Transilvania. Mai alesă în Transilvania credeau totdéuna că ser- vescă intereseloră maghiare, décá puneau în fun­cţii administrative Unguri, cari de altmintrelea erau ómeni fórte onorabili, cari însă nu-şi înlo- cuiră nicidecum cu tesaure d’ale sciinţei averea párintéscá risipită. Şi nici nu se póte cal­culă ce mare pagubă a suferită causa ma­ghiară prin acésta ideă şi prin esecutarea ei practică. Administraţiunea îngrijită de stată, va trebui să-o rupă cu acésta ideă, décá va voi să lecuéscá re­lele esistente şi va trebui să urmeze tocmai după principiulă contrară, adecă să trimită la punctele espuse ale interesului de stată maghiară pe băr­baţii cei mai apţi. Singura trecere a adminis­traţiei municipale în mânile statului, păstrându-se vechiulă materială, va folosi puţină séu nimică, precum durere a folosită de totă puţină şi tre­cerea justiţiei în mânile statului.

Nu e de lipsă, credemă, a mai accentua în deosebi, că nu ne gândimă la introducerea ad­ministraţiei din partea statului ca la o măsură escepţională pentru Ardălă. Acésta administraţîă prin organele directe ale statului, trebue să se introducă în tótá ţâra, începutulă însă să se facă în Transilvania. *Făr’ de aceea reformarea póte urma numai gradată, deórece persóneíe apte nu se potă găsi peste nópte. Dar cu reforma ad­ministraţiei încă nu s’a făcută totă. Trebue sé punemü tóté în mişcare spre a întări elementulü maghiarü, pentru ca în tóté caşurile acesta să p0tă forma ună contrapondă tare faţă cu Ro- mânimea. Cu deosebire să avemă în vedere Secuimea, a căreia progresă spirituală şi mate­rială trebue să fiă unulă din scopurile politicei nóstre ardelenesc!.

Din aceste puncte de vedere suntă a se ju­deca relaţiunile ardelene şi a se considera mij- lócele de lecuire. Cestiunea Transilvaniei este pusă la ordinea dilei şi este problema politicei maghiare de a-o resolva în modă salutară.“

UNIREA BULGARILORŰ.Telegramele cele mai nouă:Sofia, 1 Noemvre. Scirea din Belgradü, că Serbii

suntü maltrataţi şi că 20J dintre ei suntü arestaţi în Sofia, este cu totulü neîntemeiată. Guvernulü princiarii va adresa agentului diplomaticii alű Greciei, care e în­sărcinaţii cu conducerea afacerilorü sérbeseí, o notă.

Nişu, 1 Noemvre. Noulü ambasadorii turcescü Zya-bey a fostű primitű sérbátoresce în audienţă de că- tră regele, care luă scrisorile de acreditare şi răspunse, la cuvintele aceluia, în modü cordială.

Petersburgü, 1 Noemvre. In faţa polemicei dintre Sofia şi Belgradü declară „Journal de St. Pétersburg“, că de urgenţă trebue sé se audă voci autoritare din Europa înainte d a isbucni unü conflietü săngerosd, care ar fi o ruşine pentru omenire şi ai cărui autori şî-ar atrage re- ciprocü răspunderea, déiv n’arü puté suporta urmările. Bestabiiirea statului quo e cu atátü mai necesară, cu câtu prinţulă Alexandru reţinendu-şi promisiuna u rm i- resce prin acţiunile sale să efeetuiască unirea, ascunde poporaţiunei adevărata stare a lucrurilorü şi terorisézá téra.

Nişu, 1 Noemvre. Declar a,ţiunile contelui Kalnoky au produsă aci o impresiune fórte penibilă. Begele Milan a trimisu pe maresaiulü Curţii, Iancovici, în misiune spe­cială la Viena cu espresa însărcinare, d’a cere dela per- sónele dătătore de tonii se sprijimscă pe Serbia.

Espulsarea Israeliţiloră din România.f ia re le »Românulü, «Naţiunea,« »România,« „Cu-

rierulü Fmanciarü,« »L’Indépendance Roumaine,* »Drep­turile Omului,* »Imparţialultt“ şi »Buciumulü Vâlcei* au protestată în contra espulsării Israeliţilorâ. .

»RomânuSü« scrie, că în privinţa acestorü espul- saţi nu se póte dice că ilegalü a procedatü guvernulü, dér protestă în contra aplicării legii, care provede pe vagabonzi. Espuisaţii, ca unii cari au uneltitü, cum se dice, în contra intereselorü naţionale, trebuiau daţi în judecată, ca|să-şi ia pedépsa meritată.

Asupra motivelorü ce au condusü pe guvernü la pasulü acesta, »Voinţa Naţională* dă urmátórele des- luşiriri :

Statulü românü avea totü dreptulü së cré(Jâ, că a resolvatü în sfîrşită cestiunea israelită. Ce s’à intêm- platü însë ? 0 sémà de Evrei dela noi, în genere de pro­venienţa galiţiană, — ómeni pribegiţi aci din causa scur­gerii de acolo a acestui elementü, ce se înăduşă tráindü multă vreme în massă la unü locü prea strâmtü pentru libera mişcare a pornirilorü lui de rapacit.aie, — au în- ceputü së agite din nou chestiunea israelită, odată re- solvată strict ü după litera tractatului dela Berlinö. Şi agitarea acésta nouă şi-au întemeiat-o totü pe falsa in­sinuare, că Statulü nostru se conduce, de principiuîü in­toleranţei religióse.

Acésta nouă agitare, mai ântêiu ascunsă, a înce­pută să iasâ câte puţinO la ivélá, apoi sé se producă făţişă şi în fine se ia nisce proporţiuni, dacă nu primej- dióse, dar celü putinü ofenéáíóre pentru autoritatea Sta­tului nostru. S ’au fácutü ântêiu agitări la sinagoge şi la şcolile confesionale ; de aci apoi a trecutü chiar în presă ; s’au fandată (Jiare în acestü scopü, în fine lucrurile au ajunsü la protestulü neruşinaţii, şi infamü şi ridiculü, dela Londra. S ’a comandată apoi în străinătate unü agiîatorü dibaciu, care să viă numai dec-âtü să provóce o mişcare de unü nou soiu, cu scopulü de a institui aci o societate semitică, cu o direcţiune generală, recunos­cută de Statü, şi care să represinte puterea populaţiei israelite în relaţiile sale cu puterea Statului.

Şi cu ce tonö, cu ce aere, s’au fácutü tóté acestea? ţ)iare!e evreescï au pornitü contra Statutui pe faţă unü răsboiu, care, dacă n’ar fi cunoscutü cineva tradiţionala impertinenţă biblică, ar fi credutü că este pornitü din demenţă. Citindü acele foi cineva, care n’ar fi cunos­cutü situaţia ovreilorü în raportü cu Statulü românü, ar fi crecjutü că aceşti Evrei suntü aci poporulü autochton, locuitorii străvechi ai acestorü ţări, şi că Românii suntü nisce cuceritori de curêndü tăbărîţî aci, contra cărora să ridică adi o formidabilă luptă de revindecare a poporului autochtonü întemeiată pe unü netăgăduită dreptü isto- ricü. S ’a aruncatü asupra Statului şi naţiunii române prin acele foi fără nici o sfială totü veninulü şi ura mo- saică, totü clasiculü fetor judaicus : Naţiunea română? — incultă, intolerantă şi stupidă; Siatuiü românü ? Statü asiaticü, înumanü şi barbarü. Curatü pe faţă, textualü.

Şi cine, cine cutézâ să ia acéstá atitudine faţă cu Statulü nostru? Acei omeni străini cari, adăpostiţi aci la

Nr. 236. GAZETA TRANSILVANIEI 1885.

noi de furtunile şi miseria de aiurea, n’aveau încă drep­turile de cetăţenia. Şi din ce pricină acéstá furiă semi­tică? Din dorinţa de a căpăta acele drepturi. Nu; încă odată : dacă nu’ şi-ar găsi lucrulü explicare în tradiţio­nala impertinenţă biblică, atunci nu ar putea avea deeât o scusă : demenţa. Étá dar nişce copii pribegï ai pămen- tului, — atátü de bogatü în deosebite spete de térítőre necurate şi veninóse — voniţî de aiurea şi primiţi aci la adápostulü celei mai largi ospitalităţi maltrataţi aiurea ca vite şi respectaţi aici ca omeni, nenorociţi şi miseri aiurea şi prosperi aici între no i, calomniândü poporulü nostru, batjocurindü naţiunea nostră şi conspirândü con­tra liniştii şi siguranţei Statului nostru.

Ç)icemü »conspirândü contra liniştei şi siguranţei Statului nostru,« pentru că agitaţia noué jidovéscá nu s’a mărginită la insolenţe stilistice, la protestulü infamü dela Londra şi la intenţiunile şmechere de a înfiinţa unü consistorü israelitü, cu oculte puteri guvernamentale a supra întregei masse israelite din ţâră. Lucrulü a mersü mai departe.

Europa prin împrejurările ivite în Orientü acum în urmă, este astădî chemată së facă o nouă punere la cale pentru restabilirea ordinei politice în multü frămân­tata peninsulă balcanică. In acestă scopü, conferenţa ambasadoriiorü europeni, chemată a avisa în grabă la primele mësurï de luatü pentru a evita o compromitere a păcii, a hotárítü ca o noue -conferenţă a puterilorü së viă a discuta în fondü cestiunea principală şi tóté cesti- unile laterale ei, spre a stabili o ordine de lucruri poli­tice câtü s’ar puté mai durabilă între statele şi naţiona­lităţile orientale Şi în curêndü acéstá conferenţă îşi va reîncepe lucrările

Ei bine, acei streini adăpostiţi la noi cu omeniă, lucrau, în înţelegerea şi cu ajutorulă unorü coreligionari din străinătate, spre a face së se ridice iarăşi faţă cu Europa cestiunea israelită din România, şi cu intenţia anumită a unei noué revisuirï a articolului 7. S ’au a- gitatü spre a se strînge iscălituri pentru unü memor»u, pentru unü nou protestü-monstru din partea acestorü streini, în care protestă se repetă infama calomniă, că Evreii suntü din ură religiosă persecutaţi la noi, că scólele române le suntü închise , că scólele lorü confe­sionale suntü suprimate cu brutalitate, că averile, viaţa şi onórea — onőrea mosaicà ! — le suntü ameninţate, că naţiunea şi Sîatulü nostru se dă, faţă cu ei, la cele mai estreme violenţe şi crudimi, şi că, pentru restabili­rea unei ordine de lucruri conformă cu ideile moderne, trebuescü aceste nenorocite victime së fîă salvate de barbăriă statului română, Europa trebue së useze de totă presiunea posibilă asupra Statului nostru spre a-lü sili së facă o colosală spărtură în zidurile cetăţii, pe unde sé pótá întră totă acéstá enormă mássá străină pănă Ia unulü, totü acestü elernentü eterogen şi disolvatü până la cea din urmă picătură.

Eată scopulü finalü alü nouei agitări semitice dela noi, în capuîü căreia se aflau câţiva belferi şi hahami tineri, Omeni de litere chipü şi semă, care totü cu tradi­ţionala imodestiă biblică, ne dedea câte odată, nouë po- porü románü, pe lângă lecţii de toleranţă religiósá şi li- beralismü şi lecţii de limba româneseă.

Şi Statulü românü së stea nepâsàtorü faţă cu tóté acestea? Nu, asta nu se póte. Dacă naţiunea nostră este prea curată ca se nu se temă de întinarea balelorü se­mitice, dacă poporulü nostru este prea eu minte ca së nu rësplâtéscâ ingratitudinea israelită decâtü cu ună su­verană dispreţă, — - Statulü românü nu póte îngădui mai multü asemenea agitaţii d’a dreptulü criminale : elü este datorü se le pilduiască cu totă asprimea.*

Totü asupra motivelorü espulsării scrie „Telegrafulü« urmátórele :

»Cândă s’a fácutü espulsarea Româniloră autori ai manifestului irredentistü, n’amü (Jisü nicï unü cuvêntü, pentru că trebuia së manifestámü durerea nostră, pe care suntemă siguri că au simţit’o şi acei cari au fostü siliţi së ia disposiţiunea. Suntă timpuri în viaţa popó- relorü cândü nu se mai ţine contü de principie, ci numai de interesulü ţerei, numai de esistenţa ei.

Acum s’a ordonatü alte espulsiunï, însë astădată de strëinï... Care este causa espulsării? După congresulü din Beriinü, la care se strânsese jidovimea din tóté păr­ţile Europei, şi chiar ü din America, spre a face pre­siune asupra Congresului, după votarea modificării arti­colului VII şi după aprobarea de puteri a votului, Evreii puseseră botulü pe labe, nu suflau. Nici alianţa israelită nu se mai mişca, nici Evreii dela noi nu mai strigau. Deodată însë, anulü trecutü, ca printr’unü resortü, ces­tiunea persecuţiunei religióse eşi erăşi la lumină. Foile evreescï din ţâră începură së strige, că ori ce lege eco­nomică se face în România este contra Evreiloră, că persecuţiunea religiosă este la culme. Una din aceste foi * Fraternitatea,« care se distinge prin limbagiulü sëu impertinentü, scria în numërulü sëu dela 10 Maiu, a. c., sub titlulü Gône maniace, urmátórele infame calomnii :

»Patima gónei şi a persecuţiunii este o patimă ca tóté celelalte, şi încă şi mai şi. Ea pare a fi o bólá periodică, pentru care e nevoia de lécun escepţionale şi decisive, ca sé-i punë capëtü odaiă pentru totdéuna. »In toţi anii, ín timpulü verei, cam pe la sfârşitulă lui Aprilie, începutulă lui Maiu, acéstá góná brutală îşi face drumü şi patima persecuţiunii, deslănţuită de neactivi- tatea parlamentară, face jertfe în diferite părţi ale tërii. Mai că îţi ar veni së spui că sosirea căldurei dilatézà mintea ómenilorü dela administraţiă, le slăbesce creerii, îi face maniaci şi buni de trimisü la vreunii ospiciu de sănătate, care së redea creerilorü alterate energia con­cepere! şi a gândirei sánétóse. Astfelü şi nuirai astfelü nearnü puté doră desluşi cronicele persecuţii descreerate, deslănţuite', la ano-timpurî anume, contra Evreilorü din ţâră.*

Fóia evreiască spune Europei, că la noi în ţâră Camere, guverne şi prin urmare întréga naţiune, suntü cuprinse de mania persecuţiunei şi gónei hrutale contra Evreilorü; că acéstá stare de nebuniă a poporului ro­mânü fâcêndü jertfe în diferite părţi ale ţărei, Europa

trebue se ia mésuri pentru lécun esceptionale şi decisive şi sé trimită pe Români la o casă de sănătate, ceea ce se înţelege sé-i puné la regulă.

Acestü articolü, ca şi altele înaintea şi în urma lui, precum şi continuele scrisori trimise la Paris şi Londra ’şi-au avutü efectulü lorü. Doué luni în urmă o comisi- une de evrei englesi se presentâ la lordulü Sahsbury şi cerü sé ia mésurí în contra României, sé o pue la re­gulă pentru a nu mai persecuta pe evrei şi a desfiinţa tóté legile esonomice făcute pănă aci. Unulü din mem­brii comisiunei, dupé relaţiunea primită din Bucurescî, de la cei pe cari guvernulü îi espulsézá astăzi, făcu unü tablou din cele mai grozave despre modulü cum perse­cută România pe evrei.

Lordulü Salisbury asculta cu multü interesü, dupé cum spune singurü, pe d. Goldsmid, şi recunoscu că sunt prejudecăţi carî se găsescă încuibate chiar în par- lamentulü románü, ínsé declara că nu póte interveni ofi­cială; căci alunei ar interveni în contra României şi póte ar atrage mai multü réu decátü bine asupra evreilorö. Totuş, promise că va căuta sé trateze cestiunea israelită în România cu muliă grije şi că interesele israelite le va apéra, avéndü totd’auna în vedere simţimentulă na- ţionalfl română.

Lordulü Salisbury a recunoscută dér, că suntü per- secuţiuni în România, pentru că aşa ílü asigurase evreii ínsé décá n’a luatü mésurüe cerute de 4’-are e ţ^ră şi de comisiunea din Londra, este că ílü împedeca situa­ţiunea cestiunei.

Noi întrebămă pe cei dela foiele carî protestézá contra espulsiunei, este unü aetü patrioticü, este unü actü de bum cetăţeni acela de a denunţa ţera în stare de barbariă, în stare de góna maniacă ? Amă voi ârăşî sé ne declare décá íntr’adevérü există persecuţiuni contra evreilorü în acéstá ţâră séu nu. Décá esist.ă, au drep­tate sé protesteze; décá nu atunci pentru ce iau solida­ritatea cu nisce ómeni cari au ca!omniatü ţâra şi înă­untru prin pressă şi în afară prin scrisori?

Noi amü fostü totdéuna contra unorü espulsări de capriciu. Amü protestatü sub guvernulü conservatorü contra espulsării d-nilor Portier şi Sardelis, pentru că e- rau cestiuni personale între miniştrii şi cei espulsaţi. Aci e cu totulű din contra. Se află în jocü interesele ro­mânesc!, esistenţa României chiar.

30TEILE ţ)ILEI.In dilele trecute fóia bugetară din Cluşiu, „Kol. Köz.‘,

imputa totü foilorü române, că reproducă după cele un­guresc! scirile alarmatóre. Avea pretenţiunea dumneaei din Cluşiu, sé nu (Jicemü nicî cárcü la tóté calumniele mişelescî ce se tipáréu în foile ungurescî. Şi cumeă im­putarea ţintea aci, se dă de golü însăşi fóia bugetară care, gelósá de lauri! lui ,,Ellenzék,“ se silesee acum a nu rémáné índérétulü fóiei coşutiste. In numérulü dela 3 Noemvre n. scrie: Poporulü valahü din comit. Hu- niadórá este linistitü, se află „mulţămită“ cu sórtea sa şi nici nu vrea sé scie de ,,irredenta română.“ Mişca­rea pornită în contra patriei, scrie „Hunyad,“ nu’ş! află adepţi decátü numai în cerculü popilorü şi învâţătorilorO. Aceştia continuă din résputer! agitaţiunea, dar norocü că nu pretutindenea potü influinţa asupra poporului. Ca esemplu aduce fóia unguréscá pe preotulü Avramű Socolü din Farcadinulü inferiorü, care-(|ice că — agitézá pe faţă şi compune versuri „revoluţionare“ ce le cântă de- alungulü satului câte unü înv0ţăcelă ce şî-a pututü câş­tiga. Inţelesulă acestorü versuri e cam acesta: „vala- chimea e apésatá de Maghiari, pe ei dér, fraţiloră, sé scuturămă jugulü.“ Resultatulü la care ajungă este, că d. e. unü valachü „prostü“ mai priceputü a (^sü, „barem! de i-ară închide pe toţi popii, că ei suntü jă- fuitorii poporului.“ — Mai scandalóse pamflete decátü acestea nicî că se potü afla pe faţa pământului. Asta’i unü meritü deosebitü alü foilorü ungurescî, care rémánü neîntrecute.

—0 —„Nemzet“ află, că ministrulü de interne nu va a-

proba hotărîrea comitatului SătmarO, d’a se face unü a- dausü la dare în interesulü reuniunei de „cultură“ săt­mărene şi d’a o întrebuinţa însăşi reuniunea. Ministrulü se teme adecă, că permiţendă sporiri de dări pentru re­uniuni, ar slăbi activitatea .socială, ér alte comitate ar esercita dreptulü d’a impune ele dări íntr’unü modü şi cu o tendinţă, ce nu le póte admite guvernulül De a- ceea hotărîrea comitatului Sătmară nu se aprobă. Cu tóté astea, „Nemzet.“ diee, că ministerulă nu va avé nimicű în contra, dacă unü comitatü destinézá o parte pin spo­rirea dăriloră pentru scopuri „culturale“ — adecă de maghiarisare — avéndü comisiunea administrativă sub controlulü fişpanului şi alü organelorü de statü şi juris- dicţionale îndreptăţite la acésta, sé íngrijéscá, ca aceste sume „neînsemnate“ de dare sé se întrebuinţeze, după ce se vorü consulta án!éiü reuniunile de cultură, numai spre scopuri, care promoveză cultura generală — adecă maghiarisarea generală.

—0—La 28 Octomvre n. a réposatü în Făgăraşă advo-

catulü Iónű Romanii, vice-preşedinteîe casei de economii »Furnica,« în etate de 53 de anî. F iă’i ţărîna uş0ră!

—0 —Se vorbesce că vorü fi espulsaţi din România încă

150 de Israeliţî; se mai 4 'cej v’r0 300 de inşî de diverse naţionalităţi au se fiâ espulsaţi. Armând Levy

se află între cei espulsaţi. S ’a revocată ordinulü de es- pulsare pentru Dr. Brociner şi Schwarz, aménduoi 4ia_ rişti. Israeliţii bogaţi au deschisü liste de subscripţiuni pentru cei espulsaţi.

—0 —Eri au sositü în Braşovă câţîva dintre Israeliţii

espulsaţi, între carî Dr. Gaster cu medalia ,Bene me- renti* pe pieptü şi Armând Levy. însoţiţi unü amicü alü d-rorü de aci, au cumpératü dintr’o băcăniă salamü coşer şi şuncă coşer, ca sé aibă provisiune de drumü.

—0 —Amü comunicatü în cailele trecute, că »Ellenzék« se

plângea de unü funcţionarii din Cohalmü, că îşi trimite copiii la scóla sáséseá d’acolo. Funcţionarulă, Adolf Martini, n’a găsită altceva mai bunü de făcuta, decâtă sé se scuse în fóia üngaréscá, că elü e bunü patriotü, fiindü că e membru ală reuniunei de »cultură« din Clu­şiu şi ală casinei maghiare din Cohalmü. »Kronst. Zei­tung" observă la acésta, că mai multă stimă şi-ar fi câş­tigată în ochii conaţionalilorii séi, dacă ar fi declarată, că ună Sasü are încă şi a4î necontestabilulü dreptü, d’a-ş! trimite copiii în scóla săsâscă. Aşa şi este.

—0 —Ni se scrie din B istriţă : In comitatulü Bistriţa-

Náséuda se înfiinţâză mereu scóle de stată maghiare, 'a tátü în oraşe cátü şi în sate. înfiinţându-se pănă acuma în tóté părţile scóle de statü, s’a hotărîtă din partea mi­nistrului de instrucţiune, ca sé se înfiinţeze o scólá de statü şi în comuna Borgo-Prundü, ca naţionalităţile ne­maghiare de prin prejurulü lui sé înveţe limba maghiară Pentru esecutarea acestui planü şi a înfiinţărei scólei să nutnitü o comisiune care represintă trei naţionalităţi ne­maghiare: Români, Germani şi Ovrei. Comisiunea se compune din d -n ii: W okalek, Wachsmann, Dr. Hăngă- nuţă, Carol Haltrich şi naţionalistu l (n0oşă) Schajovits. Mai departe, ca învâţătore la institutulü acesta nou s’a denumitü d-ş6ra O r a n c a V a l e n t , care timpü de 4 anî a datü lecţiunî private fetiţelortt din Borgo Prundü.«

Homo.—0 —

Totü de acolo ni se comunică, că lupii cutrieră dela unü capü la altulü comitatulü Bistrita-Náséudü.

—0 —Societatea^de lectură »Virtus romana revidiva« a ju -

nimei stúdiósé dela gimnasiuiü din Năsăudă s’a consti­tuită ín modulü urm ătoră: De conducétorü s’a delegatü d-lü profesorü Dr. Constantină Moisilü; de preşedinte s’a a lesü : Gabrielü Precupü, studentü ín cl. a VIII; vice­preşedinte: Octaviu Domide, stud. ín cl. VII; notarü: Stefanü Budilă, stud. ín cl. a VIII; bibliotecară: Gabrielü Telégá, stud. ín cl. VIII; c a sa ră : Mihailă Baciu, stud. ín cl. VII; controloră: Flore Oincea, stud. ín cl. VII; ér redactorű alü fóiei: Cirilü Negrutu, stud. in cl. VIII.

—0 — ’

In Şinca mare gendarmeria a arestatü pe duói vâ­nători dela batalionulü 28d in Făgăraşă. Arestanţii 4icö că au fugitü ca sé scape de maltratările suboficeriloră loră.

— 0—In nóptea de 21 Octomvre n. juratu lă Vasilie

Boerü din Betleană, lângă Făgăraşă, a fostă omorîtă în curtea sa de locuitorulă de acolo Nicolae Ludu, ajutată de lónü Boeră şi Nicolae Bursană. Motivulă e, că uci- sulă împreună cu primarulă dase afară din birtü pe Ni­colae Ludu, care bătuse pe birtaşulă. Ucigaşii suntă arestaţi.

— o —

Din Cinci-Biserici se scrie, că unü órecare S ig- mund Saidner, care de mai mnlţî anî deschise acolo o cafenea şi făcea bună comerţă cu fete la Viena şi Peşta, a fostă, după îndelungă pândire, prinsă cu acestă co­merţă miserabilü, arestatü şi predatü procuraturei.

—0 —Se vorbesce, că guvernulü ungurescü a oprită es-

portarea a 30 de cáré sanitare ce le comandase guver- nulă sérbeseü, prin societatea »Crucea roşiă,« în Pesta şi Waitzen. Caréle s’au comandată acum în Viena.

—0 —Comitetulű municipalü orăşenesett din Târgu-Mure-

şului a votatü, în adunarea generală tinută îa 31 Oc­tomvre n . , ună adausă de 1 °/0 dare pentru scopuri de maghiarisare. 0 mai mare bătaiă de jocă de contribua­bili nici că se póte.

—0 —Guvernulü románü a intei^isü vén4area ín (érá a

medicamentelorü din străinătate, dacă nu vorü fi auto- risate de consiliulü sanitarü superiorü.

—0 —O fabrică de instrumente şi maşini agricole s’a

proiectată sé se înfiinţeze în România din iniţiativa mi­nisterului, precum şi patru ateliere de reparaţiunî. Con- cederea fabricei se va face prin licitaţiă.

—0 -Atentatorulü la viâţa iui Freycinet, despre care ni

s’a telegrafiatü în séptémána trecută, a fostü lucrătoră

Nr. 236. GAZETA TRANSIIVANIEI 1885.

icanalulă de Panama. Fiica sa a fostă siluită de lu- Ébrii dela canală. Mariotte, aşa se numesee atenta- toralü, s’a píánsü consulului francesü, afaceroa s’a tri - íiísü la Parisö, dér aci rămase neresoivată, şi de acésta tette face responsabila pe Freycinet

O nouă percliisiţiune.Din Dealu Vaidacutei l Nov. 1885.

Stimate D-le Redactorú! Se ducea veste şi peveste jireste noué tieri şi nouă mărî dacă în comitatulă nos- tru, ala Térnavei mici, stăpânii (Jilei n’arü fi fácutü şi inlreprinsü perchisiţiunî şi scormoniri pe la preoţii români. Âdecă na au voitü să rămână de ruşine şi ocară înaintea hjiiorü lorii din celelalte comitate ale nefericitei Transil- mie: au voitü sé documenteze lumei lorü maghiare, că şi ei priveghiază şi stau la pândă ca şi în alte comitate a*sé nu se scóle într’o bună diminăţă preoţii români cu Roruânii asuprăle şi se*i conturbe în prea marea lorü iericire în care înotă pănă în gátü.

Aşa în 25 Octomvre st. n. bietulü preotü gr. orien- Jrlö din Suplacu Ioanű Halerű se pomeneşte cu unü iüdecátorü maghiarü regescü cu 2 cancelisti ai sei — cu pretorele şi cu 4 gendarmî toţi din Dicio-Sántmártinü tanânându-i o hârtiă în care i se face cunoscutü, că e\ suntü esmişi să caute după proclamaţiunea »irredentei.« imintitulü preotü li-au şi datü voiă de-a căuta peste

loculü — aşa i-au scormonitü şi réscolitü tóté cár- pe -- prin patulü cu vestmintele de dormitü — prin jfonierü— prin podulü casei. (Aci au caufatü după irme), prin coteţele rîmătorilorQ ba şi pe sub coteţe, cu é euvéntü peste totü loculü. Şi ce au aflatü ? — O mica mare şi o „sférlá“, bietulü preotü nici jurnale nu eetesce, nu se ocupă elü cu de acestea — nici nu a datü şi nici nu a amjitü elü de proclamaţiune „ireden- fetă“ de cum sé se afle la dénsu; dealtmintrelea s’a tó arendatü lui Trefort ceréndü dela elü ajutorü în contra decisiunei şi conclusului sinodului Archidiecesanü estra ordinariu; — milostivulü Domnü ministru Trefortüii şi aplacidatü 70 fl. v. a. şi acumü ei totü se mai iernii de elü, pe când elü încălţatO ímbrácatü e alü lorü. Sérmani Maghiari vé spăriaţi şi de umbră ca Ţ iganul^..

E de ínsemnatü, că hârtia ce o înmânaseră preotului ! fostü adresată preotului gr. cat. din Suplacü — pe talii în Suplacü necum să fiă preotü gr. cat. dér nici iqü poporénü gr. cat. nu esistă, — dovadă ce bine suntü informate autorităţile pe la noi despre ómenii noştri .Iartă părintve că ne-amü greşitO adressa«, aşa sé fi jisil la adio judecátorulü ungurü. Póte că li s’a ară- 'îtil în visü domnilorü dela înalta oblăduire din D. Sân« tórtinü sé facă perchisiţiune la preotulü din Suplacü, seu ddrăjdupă cum mé esprimai mai süsü au voitü sé tale, că şi ei nu rémánü índéréptulü altora, ci şi ei m intimida şi înfricoşa pe bunii şi pacinicii Români lin comitatulü Térnavei mici.

Unii Térnavénű.

Reginulu-Sâsescu în 31 Octomvre 1885.

Stimate Dle Redactorii! Precând conlocuitorii noştri maghiari suntil cuprinşi de frigurile de spaimă ce e nu- lai ună eflucsă ală consciinţei ce mustră pe cei vino- ţaţf, ar fi forte consulta ca noi să lucrămă pe terenele oi-au rămaşii ne închise, îngrijinda de desvoltarea tistră culturală şi economică, organisându-ne scolele şi ilte afaceri ale nostre, punenda umăra la umăra, lă- toda la o parte intrigile, ce sunta nutrite de sistemuiaii domnie presenta, dânda mână cu mână, şi lucrânda ea energiă, căci numai aşa voma pută prospera, numai şi vomă pută învinge obstacolele, ce ni se puna din jartea şovinismului maghiarQ.

Intrigile sunta eflucsuia stărei dominante de a^î, istfeia de intrigi au începută a se ţese şi la noi de-o te de puţină însemnătate. Ar face bine cei cu pofta ie certă şi de vrajbă a da mâna cu noi toţi şi a con- icra la ce e buna şi folositora ca să impunema prin «ordiă străinului, care singura aruucă grăunţele urei lire confraţii de una sânge, şi de-o destinaţiune. Delă- laţl deci ura, intriga, şi întindeţi mâna frăţăscă să eonluerămG spre binele nostru, căci vedeţi, iniţiatori avemai pnutO numai să le dăma concursula nostru.

0 astfela de întreprindere, folosit ore pentru binele aostru publica, e şi înfiinţarea cassei de economii, care Ia mimarea şi iniţiativa bărbaţilor noştri de bine voitori, mâne, poimâne va începe activitatea, de6rece în 29 Oct., con- tfemată fiinda adunarea generală a acţionarilora a de- tisil înfiinţarea societăţii > Mureşana* cu una capitala iociala de 20 mii fl., care fiin ţa unire, concordiă şi bună Toinţă, în scurta se va pută duplica. Cu acăsta oea- siune sa alesă direcţiunea in pers6nele unora omeni pro- kţl şi adecă, de direetora esecutiva adv. Bărbii, mem- kii în direcţiune : protopopul a Raţiu, Dr. Todea. E. Cri- » , Ion Şiandoru şi Al. Ternoveanu — în comitetuia ie supravegheare Iosifu Tincu, Ciobotariu, Mera, adv. krşanu şi Georgiu Maiorii. Aceştia ne dau garanţiă

de ajunsa, că destinulă societăţii e încrezuta conducerei de bărbaţi reali.

ín acestü moda lucrânda dér pe tóté căiile voma avé consciinţă liniştită şi speranţa în viitorü nu ne va înşela.

In urmă, ’ţi împărtăşesctt on. d-le redactorü, că noi pe aici păn’acum amü fostü scutiţi de călcările caselorü şi mişcăma cátü e cu putinţă în împrejurările critice de adi a promova binele nostru publicü cu escepţiunea unorü rătăciţi.

Partenie a lui Pavelă B.

SCIRl TELEGRAFICE.(Serv. part. ala »Gaz. Trans.*)

PESTA, 3 Noemvre. — La tragerea losu- riloru esposiţiunii a câştigată losulu Seria 9120 Nr. 62 suma de 100,000 fl.

CLUŞIU, 3 Noemvre. — Intre Odârheiulu săcuiescu şi Homorodâ, a fostu jăfuită căriola poştei. Surugiulii a fostă ucisu. S ’au arestatu doi indivizi.

PARIStT, 3 Noemvre. — Se vorbesce, că fiica cea mai mare a contelui de Parisu s’a lo­godiţii cu unu frate alu Ţarului.

ATENA, 3 Noemvre. — Oposiţiunea orga- nis&ză în t6tă ţ6ra meetingurî, ca s& înteţ^scâ gu- vernulu la o politică energică.

D I V E R S E .f NecrologtL — Gavrilă Tenţiu din Lugoşă în 13

(25) Octomvre a íncetatü din viâţă, în etate de 56 de ani si în al 34-lea ana ala fericitei căsătorii. Inmormentarea s’a fácutü în 14 Octomvre în cimiterulü gr. or. din Lu- goşa. — Fiă-i ţărîna uşoră !

** *De remarcatü. — Fóia „Budapest" ne spune, că

Dumitru Ardeleana, una tênërâ de 14 ani din comuna Berenţe comt. Satumarului, avêndâ de lucru în pădure s’a întorsa numai in desérâ acasă. Spre spaima lui însă sé întêlnesce pe drumä cu o turmă de porci săl-

! batici, cari pe lângă totă sbierătura bietului băiată nu voia sé iasă din cale afară, ci cu una grohotă amicală se apropiaü totü mai tare de dênsulü. Gopilulü se so­coti una, şi apoi începu a face să răsune pădurea de unü cântecü ungurescü, uniculü pe care-lü scié elü cânta, şi care se începe cu : folu végén van egy ház (la mar­ginea satului e o easă.) Ce cugetaţi că s’a întêmplatü ? Porcii sălbatici au luat’o la fugă prin pădure, rupêndü pămentula. Haza ar avé să se ridice Ţăncălau şi să strige, că şi acésta fugă e efectuia »urei de rassă."

**0 cumetriă tragi-comică la Azuga. — Ni se co­

munică urmétórele din Predealü: Duminecă în 13 (25) Octomvre. I. P. cu soţia sa locuitori în Predealü, luară parte ca naşi la botezulü unui copilü alü soţilorfl Ch. din cätunulü Azuga. După săvîrşirea tâinei botezului de cătră preotulü N., ieromonachü alü mănăstirei Pre­dealü, acesta cu alţi invitaţi s’au aşezată, după obiceiulü locului, la masă ca să petrécà. Pe la 9 óre séra, na­şului I. P. i se párú, că petrecerea pré e monotonă şi ’şi-a (Jisü: precum nunta fără lăutari nu e veselă, totü aşa botezulü fără bătaiă n’are hazü. Incepù deci a se certa cu nevastă sa, cérta se înăspri şi naşulti începù a arunca farfuriile, striciele şi alte lucruri după masă în capulú bietei naşe; se vede, că voia să le cerce tăria. Parte din invitaţi, vë^êndü că în capulü naşului nu mai lucra mintea ci fumulü bëuturii, o luâ la sănătosa, ér altă parte se’ncercâ să-lüdomoléacâ. Dér de unde? Naşuia se aprinse şi mai tare. Şi-a adusă aminte, că fiinda copila prindea şoreci şi le da focü şi fără să se mai gándéscá — adecă vorba e că mintea i se’necase în vinü — luándü pe soţia sa dreptü şorece începù a arunca cu lampele aprinse de pe masă în ea, şi fiindcă ga- zulü nu cruţă pe cei ce’i atinge, nici unü óspe din câţi; se mai aflau de faţă n’a rămasa nepârlitü, afară de vi- tézulü naşă, — vorba Românului : Draculü nu-şi ia nici odată pe ómenii lui. căci are lipsă de ei. Cei mai pe­riculoşi arşi suntü preotulü şi tatälü copilului. Mama acestuia e rău bolnavă. Gura lumii însă tota e rea, mânca-o-ar pămentula ; 4ice zurbagiulü de naşă ar fi fäcutü scenă de gelosiă, fiindü că pré i se pare intimă pretinia naşii cu finulü. Ori care ar fi motivulü acestei scene urîte, e tristü de totü că tocmai celü chematü a da esemple de bună crescere şi moralitate, adeseori uită de sine atâtü de multü, încâtü se face de rîsulü lumii şi’şi atrage dispreţuia ei prin faptele sale.

** *Antropofagii din Congo. — Locotenenlulü Coquil-

hat, de curêndü reîntorsü în Belgia venindü din Congo, a datü unui reporterü alü qliarului ^L’Indépendance beige“ nişce amănunte interesante asupra locuitorilorü acelui ţi­nută. Se şcie că triburile cele mai apropiate de ţermă s’au arătata chiar dela începută, forte accesibile de civi- lisaţiune. Pe Congo de josü> dela Banana la Leopoldrille

nimică absolută sălbatică în obiceiuri. încolo barbarie- Când, acum doi ani, locotenentulă Coquilhat, fundă o sta. ţiune printre Bangalasi, la 1,300 kilometri de oceanulă Atlantică, Ia 900 kilometri de Stanley Fals, s’ară fi spăi- mentattt de sălbătăcia indigeniloră, dacă n’arü fi fostü prevenita de Şîanley, instruitü etü însuşi prin călătoria din 1877 şi prin explorările încă mai recente, Triburile nu se mulţumiau numai a se resboi între ela pentru ni­mica şi a se ucide unele pe altele pentru a ucide tim- pulü ; nici unulü din îngrozitdrele obiceiuri din Dahomey nu erau nepracticate de ele. Unü şefă muria : se ma­sacrau cincizeci de omeni pe mormentulă său pentru a se face sufletului său unü cortăgiu de suflete. Creden- du-se victime ale unui farmecü, bolnavii puneu să se ucidă rudele, amicii, vecinii, bănuiţi că ar fi vinovaţi în acestü farmecü. A cumpăra unü sclavü, apoi a ’lü ucide, a ’lü frige şi alü mânca — era o crim ă? Nu: ci unü actü legalü şi (Jitaicü. — „A mânca carne de omü ! e în - grozitorü, e odiosü-4, striga locotenentulă Coquilhat. —,,Să ne iertaţi, strigau negrii, e förte bună....... cu sare£-,Uaă şiră formată din (fece căpâţâni împodobeşte inte- riorulă unei colibe, suntă ultimele rămăşiţe dela ună banchetă. Totă răstulă a dispărută în pântece de omeni. Şi indigenulă arată aceste reljcue cum europenula îşi arată ună pieptă împodobită cu cruci. Scene înfioră- töre s ’au petrecută sub ochii seu la câţi-va paşi de loco- tenentulă Caquilhată şi a escudei sale de Zanzibariţi de Haussaijj: Intr’o 4i, o femee pe care bărbatulă său o mânca pentru că avusese nenorocirea de a face una abortă. Intr’o altă (|i, ună bărbată, încă viu, căruia alţi bărbaţi îi sfărîmau osele eu ciocanulă, pentru că carnea sa friptă, ar fi mai fragetă astfelă. Acesta în- grozitoră sfîrşitfl este acela alü tuturorü prisonierilorü de răsboiu. In timpă de pace, indigenulă cu gustă alesă, care vrea să aibă ună prânda de carne omenescă, se duce la ună tribă vecină, convocă pe şefi, cumpără dela ei ună sclavă (în genere ună bărbată, pentru că femeile costă mai multă şi suntă mai folositöre societăţei,) ia cu sine pe nenorocita, îlă îngraşă în timpă de cinci-spre- 4ece (Jile ca pentru ună concursă de vite, apoi, într’o bună dimineţă, îlă culcă cu faţa în josă, cu capulă pe ună trunchiu, îlă decapiteză cu ună felă de secură, şi cadavrulă îlă împarte printre amici şi cunoscuţi. De obiceiu, victima e pasivă şi resemnată. Fatalismulă face pe omă stoică. Câta despre stăpînâ, e dreptulă său, de a face ce vrea cu «clavulă. L’a cumpărată şi l’a plătită c in stită ! ce trebue mai multa ? Scelerata, în ochii tu­turora, ar fi acela care, sub pretextă de filantropie, s’ar încerca a sustrage victima dela călăii sei.

B I B L I O G R A F I A .Convorbiri literare: Broşura Nr. 5 pe 1 Augusta

1885 are următorulă sum ară: A Papadopol-Calimah: ;;Serisore despre Tecuciu.« — P. Ispirescu: »Dunăre- VoiniculQ (poveste). — Schopenhauer: »Despre geniu.»— D. Onciul: »Dare de semă critică despre „Teoria lui Roesler* de A. D. Xenopolu (urmare). — M. Gregoriady de Bonacchi: »Poesii.* — »Romănisehe Revue.« — Ety- mologieuin magnum Romaniae.' — Bibliografii. Broşura Nr. 6 pe 1 Septemvre 1885 cuprinde. T. Maiorescu: »Comediile d-lui I. L. Caragiale.* — Ion Ghica: »Co­respondenţa cu V. Alexandri« (serisorea 21). — I. Ale­xandri, colonelă: »Morunubi,« comediă într’ună actă (prelucrare). — I. Broju : Jo n ă Pripilă* (poveste). —S. Bodnârescu: , Multe am cjisă,* »Iarna,“ (poesii)/— N. Volenti: „Icone din vieţă* (poesiă). — Veronica Micle: »Aubade,« »De dorulă tău« (poesii). — » 0 notă cătră Academia belgiană«. — »Romănisehe Revue.« — Biblio­grafii. Broşura Nr. 7 pe 1 Octomvre 1885 cuprinde: Iacob Negruzzi: , Beizadea Epaminonda,« operă comică în trei acte (actuîă 1). — George A llan :» Ună caracteră de artista« (nuvelă, traducţiă de L.) — D, Onciul: ,Dare de semă critică despre „Teoria lui Roesler" de A. D. Xenopol (urmare şi fine). — A. Vlăhuţă: ,Ce te u iţi?" ,Pe albumulă d-sorei E....* (poesii). — Ion I. Roman: »Scrisore* (poesiă). — „Convorbirile literare“ apară în Bucuresci, direcţia: strada Romană 25; editura şi admi­nistraţia stabilimentulă grafică Socecu şi Teclu, Strada Berzii 96, Abonamentulă pe ană pentru Austro-Ungaria se face prin librăriile: N. Ciur cu, B raşovă; W. Krajft, S ib iu ; M. Klein, Aradu; II. Pardini, Cernăuţi; „Con­cordia, « Nâsăudă. Preţuia abonamentului 6 fl. plus francatura.

»Romănisehe Revue,« apare în fiecare lună în Pesta sub direcţiunea şiceditura D-r. Corneliu Diaconovich. Bro­şura 4 pe luna Octomvre 1885 cuprinde: »Irredentişfii noştri,* de Ionii Slavici. — „Ajutorulă de stată« ală bisericii gr. or din Ardeld, de ***. — Revista. — Cronica. — »Pădurenca« de Iânu Slavici, tradusă în nemţesce de Mite Kremnitz (continuare). — »La Fân­tâna Bîandusiei* de V. Alexandri, dramă în 3 acte, tra­dusă în nemţesce de Edgar de Herz (continuare). —■ Li­teratura română în Germania, ună repertoriu (continuare şi fine) de L. V. F. — Literatură şi Artă. Abonamen­tulă pentru Austro-Ungaria 8 fl- pe ană, pentru România şi streinătate 24 franci său 20 Mk.

P o s t a R e d a c ţ i u n i i .D-lui V e r u s în ColialmS: Observaţiunea redacţiunei făcută

în Nr. 299 alti »Gazetei* cu privire la scola de statâ d’acolo pri- vesce pe toţi Românii, nu numai pe eei din Cohalmii. Prin urmare poţi fi liniştitti cu atâtti mai multQ, că declari, că Românii d’acolo îş! sciu preţui scolele lorii. Asta’i o laudă pentru Români, în ace­laşi timpii îşi împlinescii o datoriă sfântă.

Editoră: lacobft Mureşiauu.Redactorii responsabilă: Dr. Aurel Mureşiamn.

Nr. 236. GAZETA TRANSILVANIEI 1885,

«Ouræ’&lw le. bttrsa <£e IFieaa

din 2 Noembre st. o 1885.

Rentă de auro 4 °/0 . . . 98.55 Rentă de hârtiă 5% . . 90,60 ImprumutuM căilorâ ferate

u n g a r e ......................... 148,50Amortisarea datoriei căi-

lorft ferate de ostii ung.(1-rna emisiune) . . . 97,10

Amortisarea datoriei căi- lord ferate de ostii ung.(2-a emisiune) . . . . 124 50

Amortisarea datoriei căi- lorti ferate de ostii ung.(3-a emisiune) . . . . 109 —

Bonuri rurale ungare . . 104,15 Bonuri cu cl. de sortare 1C3.50 Bonuri rurale Banat-Ti-

m i ş t t ................. .... 104.50Bonuri cu cl. de sortarel03 50 Bonuri rurals transilvane 102.50

Bonuri croaio-slavone . . Despăgubire p. dijma de

vinii ung..........................Imprumutulfi cu premiu

ung. .............................Losurile pentru regularea

Tisei şi Segedinului Renta de hărtiă austriacă Renta de arg. austr. . . Renta de aurii austr. . . Losurile din 1860 . . . Acţiunile băncel austro-

ungare .........................Act. băncel de creditii ung. Act. băncel de creditii austr. Argint ulQ —. — GalbinI

îm p ă ră te s e i .................Napoleon-d’o r l .................Mărci 100 împ. germ. . . Londra 10 Livres stcrlinge

102. -

97.70

119 .—

121.30 82.45 82.95

109 20 140.70

869.—286.75283.50

5.939.95

61.50125.10

B u r s a d e B u c w r e s c î .

Cota oficială dela 21 Octomvre st. v. 1885.

Renta română (5°0).Renta rom. amort. (5°/o)

» convert. (6°/0) împr. oraş. Buc. (20 fr.)Credit fonc. rural (7% )

* 55 55 (B°/0)» » urban (7% )

» * (6% )> (5°/o)

Banca naţională a României Ac. de asig. Dacia-Rom.

« » » NaţionalăA u ră ..................................................Bancnote austriace contra aurii.

Gunip. vend.

87 87V>91 91V,87 8830 32

102 102 V,86 8797 9890 9181V* 82V*1080 1190

12s/4 13. V,. 2.02 2.04

Cursulu pieţei Braşoviidin 3 Noembre st. n. 1885.

Bancnote roniâneseî . . . . Gump 8.76 Vênd ai8.75 I a;

Napoleon-d’o r î .................... # * 9.90 » 9J. * 11.17 » 11,1• » 10.15 » 10.;

» 5.87 » 51Scrisurile fonc. »Albina* » * 100.50 » 101;Ruble R u s e s c i.................... » 122.— » 123,-Discontulü 7—10 % pe anü.

Numere, singuratice ă 5 cr. din „ Gazh Transilvaniei11 se potio cumpăra în tutungiu lui I. GBOSS.

MMM• f lM

M

M

M agazinu de haine bărbătesc}Totu feliulu de

haine barbatesci elegantu şi o lidQpucateoontecţionăniu în magasiuulu nostru după comandă

şi după jurnalele cele mai noue.

Totodată recomandăm marele nostru

depositu de stofe indigene şi streinepentru rocuri, pantaloni şi giletcî cu preţurile cele mai eftine şi rugămu onor. publică a ne onorâ cu comande câtii mai numer6se.

Cu distinsă stimii A. Scliwarze & Bartha.

Uliţa Vămei Nr. 11.

se potu face cu începerea dela 1 şi 15 ale fiecărei luni, mai uşori prin mandate poştale.

Adresele ne rugămu a ni se trimite esactu arătându- şi posta ultimă.

PREŢULtT ABONAMENTULUI ESTE:

Pentru Austr o-Ungaria'.

pe trei l u n i ........................................3 fl. —„ ş£se l u n i ........................................6 îl. —„ unu a n i i ........................................12 fl. —

Pentru România şi străinătate.

pe trei luni .................................. 10 franci„ ş£se lu n i ........................................20 ,,

,, unu anii . .......................40 „

A d m i n i s t r a ţ i u n e a „ G a z e t e i T r a n s i l v a n i e i

Mersulü trenurilorüpe linia P redealü-B udapesta ş i pe linia Teiiisü-Arsidft-Bíidapesta a tei ferate orientale de stattt reg, ung.

Predealw-B udapesta

Bucur esc!

Predealü

Timişii

Brasovă

FeldióraApatiaAgostonfalvaHomorodűHaşfaleu

SigMsóra ^

ElisabetopoieMediaştiCopsa micăMicăsasaBlaşiuCrăciunelăTeiaşăAíudűYinţulii de susöUióraCiicerdeaGliirisftApahida

Cjlaşin }

NedeşduGhirbëuÂghixişSStanaHaíadinüCinci aBuclaBr&icaRévMező-Telegd Fugyi-Yásárhely Yârad-Velinţe

Opadia-aiare

P. LadâaySKíílnokBiada-pesta

Viena

Trenűde

eraoneTrenă 'Trenă

accelerat omnibus

7.147.43

8.228.48

9.139.18

10.3112.072.102.458.00

5 0 0 7.459.45 12.50

9.47 1.0910.11 1.4010.44 2.2710.51 2.5511.18 3.8811.36 4-1711.51 4.4712.28 5.42

1.19 7.371.30 8 .0 !1.37 8 .2 12,05 9 05

Q A**i&f s ÛÙ2.36

«■/ Qt? 1 0 .0 2

3.136.2*.

6.69— 7.15

3.40 7.434.01 8.29— 8.55— 9.04

4.24 9124.49 10,23— 12.325.58 12.596.08

Trenăomnibus

10.371 2 .5 $4.4510.05

10.50

8.008.34 8.599.34

10.16 11.04 12 17 12.47

1.212.053.083.393.554.03

8.2210.30

Budapesta—JPredealil

VienaBudapesta,Szolnok P. Ladány Oradea mar«

Yârad-Yelencze F ug yi-V ásárhely Mezö-Telegd RévBratcft Bucia Ciucia Huiedin Stana Aghiriş GhirbSu Nedeşdu

Cluşia

Apaliida fthirisCacerdea

UióraYinţulti de sosöAiudăfe iaşăGrăciunelttBlaşăMicăsasaCopşa micăMediaţiiEüsabetopoiaSigişâraHaşfaleuHomorodAgostonfalvaApatiaFeldióra

Braşov&

Timişii

PredsalüBucurescI

6.05N o t a : Orele de nőpto suntü cele dintre liniile grőse.

Trenăonmibus

6.4710.37

1.445.33

Trenăaccelerat

7.151.453.445.216.41

7.147.42

8.319.01

—„ 10.01.12 05 10.1612 31 —2.16 11.243.12 11.433.32 l i . 453.41 —3,50 —4.25 12.084.50 12.225.41 —8 0? 12.57

6,40 —7.00 1.27

..L «, 2. Ö 2.06

— 2.319 RA

__â.DV3.48

— 4.19A QA

— 4.53K O fl

__ 5 3 0— 6.07

él QQ—

\)o7.30

— 11.35

Trenăomnibus

Trenăde

Trenăomnibus

7.298.27

9.45 9.59

Í0.28 11.36 12. i O1 J12.43

1.31 2.58 3.29 4.00 4.18 4.36 5.0:5

6.20 9.11

11.26 1.28 2.00 2 1 1 2.3 £ 8.18 3.41 4.014.26 5.085.27 5.506.02

6.246.43 7.03 7.268.51 9.319.439.51 9.58

.10.2410.44ÍL 281 1 .4 .412.1812.36

L221.562.343.024.415 3 06.03

6.357 .14

8.0311.402.31

6.016.407.208.01

10.0511.021 1 .3 712.14

1.091.502.483.234.569.4Í

Trenăomnibus

T e i u s ùÁlba-íiilia Yinţulii de josü Sibotü OrăştiaSimeria (Piski) Deva Branicïca IliaGurasadaZamSoborşinBërzovaGonopüRadna-LipovaFaulişâGyorokGlogovaţii r iS td A

Tipografia ALEXI, Braşovii.

Szo ln ok

ISndapestaViena

11.09 11.46 12.20 12.52

1.19 1.48 2 35 3.04 3.36 3.50 4 2 55.09 5.566.186.577.12 7.27 7.56 8 10 2.39 3.16

7.10

Trenăonmibus

6.146 .3 06.477.177.82

12.0012.142.10

Trenă de persóne

3.564 .2 74.535.195.41

8.00 I

6.086.397.047.29 7.41 8.128.499.299.49

10 23 10.37 10.5211 18 11.324 53 5.10 8.166.05

Aradü«fim iç6r&

i r a d âAradulü no«Mémeth-SághYiagaOreziíalvaMercziíalvaT i m i ^ é r s a

Trenftofcinibua

6.006,256.607.197.387.568.42

T r e n a á cperáunfl

12551.211,462.182.362.533.40

Trenű. de persóne

8.25 8.36 8.64 9.13 9.25 9 36

10.06

T im işâ ra -lra d fi

’F i m l ş t o aMercziíalvaörczifalvaVingaNémeth-Ságh Aradulü non As?a«Iik

Trenö de persóne

6.07 6.40 6.517.08 7.23 7 ^ 0 7.50

Trenü de persóne

Hudapesta- & radâ-Tefiuşâ.

Viena5 S u d a p e » t a

Szolnok r ^ d àGlogovaţflGyorokPaulişfiRadna-LipovaConopüBérzovaSoborşinZamGurasadaIliaBranicïcaDevaSiraeria (Piski)OrăştiăŞibotaVinţolii de josü Alba-In lia T e l i t ş f t

Trenă de persóne

Trenăaccelerată

11.008.05

11.0211.123.37 4.134.38 4.51 5 105.38 5.576 4 2

7 14 7.43 80 1 8.21 8.47 9.05

10.10 10.43 11.04 11.19 12 05

7.151.453.444.027.53

Treuilomnibniji

mu.|

12.005.26611

6."7.(7.2;7.5)8.115.5Í9.!9.5f

10.1!10.3Í11.0511.2;m12.5;1.2S1.4(2.91

S i m e r l a (Piski) P e f r o ş e n l .

S i m ô r f aStreiaHaţegâPuiCrivadiaBaniţaf® e t r o ş e n î

Trenă de persóne

6 30 7 0 3 7.53 8.16 9.33

1 0 . 1 ) 10.4B

Trewăomnibus

11.50 12.27

1.19 2.10 2.57 3.35 4 04

Treníoinnibui

2.2;3.00:3.494.#

6,07,6.S!

Feti*©şe*iî—Himerla

Trenăomnibus

12.251.161.342.042.252.543.10

5.005.506.076.326.537.247.40

PetroşenîBaniţaCrivadiaPuiHaţegttStreiu^ b a t e r i a

Trenăomnibus

Trenăonmibus

6.49 7.27 8.068.50 9.31

10.1610.53

9.33 10.14 10 54 11.37 12.17 12.58

1,35

Treni de peri,

5286.086.47.35

9.15