m m TRANSILVANIEI.!Pxetl-\a .lvL a.'boaa.& .xxi.exa.t'u .l'u .i z

pe unu anu 10 fl., pe siese luni 5 fl., pe tre i luni S fl. 50 er. — Tieri esterne 12 fl. pe unu anu séu

28 franci.

Redactiunea si Administratiunea:Brasiovu, piati’a mare Nr. 22. — „Gazet’a“ ese:

Joi’a si Duiuinec’a.

-A -E L -U .1 -U . .TT-A.KL-u.33.ciTo.xi.le :

u n’a serie garmondu 6 cr. si timbru de 30 cr. v. a. pentru flacare publicare. — Scrisori ne­francate nu se primescu. — Manuscripte nu se

retram itu.

v S e p x e ii-u .x x i.e r a ,:la poştele c. si r. si pe la dd. corespondenţi.

Nr 73. Joi, 12 ! 24 Septembre 1879.Cu / Octobre st. v. 1879 se incepe unu nou

abonamentu pentru triluniulu ultimu la.

„GAZETA t r a n s i l v a n i e i :Rogamu pe On. Domni prennmeranti ai fôiei

aôstre, alu caroru abonamentu a espiratu cu 30 Septembre st. v. 1879, se binevoiésca a si’lu re- ifloi de cu vreme, déca voiescu câ diuariulu se li se tramita regulatu. De la 1 Octobre st. v.

diuariulu se va tramite numai aceloru , cari au binevoitu a-si reinoi abonamen-

Domnii noui abonanti sunt cu deosebire rogati0 ne tramite adressele d-loru esactu, aratandu si posta cea mai aprope de loculu, unde locuiescu.

ÎST Pretiulu abonamentului la „Gazet’a Tran­silvaniei“ este :

pentru Brasiovu: pe trei luni 2 fl,, pe siese luni1 i, pe anu 8 fl.; — dusu in casa : pe trei luni 2 fl. 50 cr., pe siese luni 5 fl. ;

pentru Austro-Ungari’a cu post’a : pe trei luni H 50 cr., pe siese luni 5 fl., pe anu 10 fl.,

pentru Romani’a si alte tieri esterne : pe trei luni ifrauci, pe siese luni 14 franci, pe anu 28 franci. (Abo- sraentulu se primesce si in bilete hipotecarie romane.)

Banii de prenumeratiune sunt a se tramite [immsioru prin a s s ig n a t iu n i p o sta le) la Re- iutiunea „ G A Z E T E I T R A N S I L V A N I E I ‘

^ \ Brasiovu.

Brasiovu, 24/12 Septembre.T6ta lumea politica se ocupa astadi de visit’a

principelui de Bismarck la Curtea de Vien’a. Toti sunt de acordu, câ acést’a visita are o insemnatate estraordinara politica. Insusi organele prussiaue, cari stau mai aprópe de cancelariulu germanu, re­cunoscu, câ calatori'a priucipe’ui la Vien’a este unu actu atat’a de demoustrativu, incâtu nu mai incape nici o iudoiéla despre aceea, câ o intielegere mai departe batatóre intre Germani’a si Austro-Unga- ri’a sa si facutu si câ acuma póte ii vorb’a numai de stabilirea puncteloru formale. Foile memorate

adeca dela acea părere, câ d. de Bismarck, s’a augajatu personalii la o intreprindere prin

a s’a, trebuie se fia siguru de reesita.De alta parte asemenea nu mai póte fi in-

áöiéla, câ principele de Bismarck a mersu la Vien’a ('linii scopu anumitu politicu si nicidecumu numai is dragulu personeloru dela curtea austriaca. Care iste scopulu adeveratu alu călătoriei cancelariului germanu si de ce a fos tu pusa in scena visit’a s’a ti atat’a aplombu si intrunu modu atâtu de konstrativu ?

Eata cestiunile, despre cari meditóza astadi óme- lii politici si asupra carora se facu atâtea combi- nafiuni. ,Un’a o vedu si o cunoscu cu totii, câ a- «ieca priu intrevenirea personala a marelui cance­laria relatiunile dintre Germani’a si Austro-Unga- ria au devenitu mai intime decumu au fostu dela 1871 incóce si câ se prepara o aiiantia strinsa in­tre aste doue state.

Situatiuuea se póte caracterisá cu pugine cu- finte: Grermani’a are mare necessitate de alianti’a îu Austro-Uugari’a si monarchi’a austro-ungara nu asesce pentru scopurile sale orientâîe unu altu a- liatu decâtu imperati’a germana. Amendoue statele sunt dér’ constrinse de a sustienó relatiuni intime intre olalta si Austro-Ungari’a inca mai multu câ imperiul u germanu.

De candu a intratu in Bosni’a si in Herzego- r/in'a, monarchi’a austro-ungara este cu manile legate si n’are de a alege decâtu intre alianti’a cu Russi’a sto cu Grermani’a. Priu alianti’a cu Russi’a Austro- l’ogari’a si-ar’ paralisá tóta acţiunea orientala, care este iudreptata in contra influintiei si prepon-

derantiei russesci, nu-i remane dér’ decâtu alianti’a cu Germania.

Principele Bismarck, omulu calculeloru reci, si-a pregatitu elu insusi terenulu de ani incóce, elu a sciutu se aduca pe cei dela Vien’a acolo câ se esclame câ presenti’a lui in Vien’a este o liniştire a Austro-Ungariei pentru presentu si o garanţia pentru viitoriu. Incetu, incetu principele- cancelariu a intinsu mreaja iu care s’a incurcatu monarchi’a austro-ungara si care nu-i lasa alta alegere decâtu a se aruncâ in bragiele acelei poteri care la 1866 a voitu se o distrugă. Spre a documenta acéstá ajunge a memorâ câ ide’a ca Austro-Ungaria se se angageze in modu activu in Orientu a venitu dela Bismarck si câ si ocuparea Bosniei s’a facutu cu concursulu seu.

Cu mintea s’a agera a prevediutu de multu cancelariulu germanu câ Germani’a póte fi silita mai curéndu séu mai tardiu se faca front u in con­tra Frangiei si a Russiei, in contra romanibmului si a slavismului. De ce a voitu principele Bis­marck se provóce in 1875 unu nou resbelu cu Francesii ? Negresitu pentru câ era siguru câ mai tardiu dupa ce se va reorganisâ si intari Frangi’a nu va lasá se tróca ocasiunea ce i se va dâ spre a-si resbuná asupra Prusso-Germaniei. In casulu acest’a inse potea óre se conteze cu siguritate Ger­mani’a pe alianti’a cu Russii ? Cancelariulu ger­manu trebuiea se ’si dica câ pentru unu timpu mai indepartatu amiciti’a russósca nu póte se ofere des­tula garanţia Germaniei, deórece ’i era prea bine cunoscutu cu câta invidia priveau Russii dela 1870 incóce la succesele Germiniloru. Amiciti’a prusso-rnssósca nu s’a recitu numai de eri alalta^ri, ci din momentulu candu Prussi’a a devenitu mare si poternica câ si Russi’a. Principele Bismarck a vediutu prin urmare de multu câ va avó lipsa de amiciti’a cu Austro-Ungari’a, elu a lucratu din vreme se-o câştige si acuma, dupa tóté asigurarile oficiosiloru, o si posede. Bismarck, se dice, a venitu la Vien’a numai câ se sigileze pactulu ce s’a in- cheiatu inca dela Gastein.

Caletori’a principelui Bismarck la Vien’a va aduce dupa sine o noua constelatiune politica in Europ’a. Doue state mari in Europ’a sunt astadi mai neliniştite decâtu tóté celelalte asupra urmariloru ce le póte avé o aiiantia ofensiva si defensiva a Germaniei cu Austro-Ungari’a. Aceste state sunt Frangi’a si Russi’a. Se fia óre cea mai de aprópe urmare a intimitatii germano-austriace o coalitiune intre Frangi’a si Russi’a ? Ce rolu va jocâ atunci Angli’a si Itali’a ? Oficioşii asigura câ alianti’a germana-austriaca va garantă pacea, noi vedemu dincontra câ ea prepara unu nou resbelu.

Partid a autonomistiloru.Ceea ce până acuma a fostu si a remasu numai

o frum6sa dorintia a celoru, cari voiescu impacarea si multiamirea pop6reloru din Austri’a incepe a se realisâ, adeca: u n i u n e a t u t u r o r u p a r t i - d e l o r u n a ţ i o n a l e s i f o d e r a 1i s t i ce spre comuna conlucrare si cu scopu de a se emancipâ odata de sub jugulu supremaţiei germane. Mulţi ani au trebuitu se tr^ca, multe esoerientie triste au trebuitu se faca pop6rele Austriei până ce au ajunsu la convicţiunea, câ numai intr'o coali­tiune strinsa a tuturoru p6te se se mai afle mân­tuire. Pena erau desbinati, Cehii cu Polonii, Sla­vii de nordu, cu Slavii de sudu, federalistii naţio­nali, cu federalistii austriaci conservativi, supremati’a Nemtiloru inflorea, minoritatea domnea asupra maioritatii desbinate. De aci incolo va fi altfetiu.

D^ca uniunea partideloru nationale-federalistice, care se prepara astadi, ar’ fi potutu deveni fapta numai cu diece ani inainte desvoltarea interitfra a monarebiei ar fi luatu unu altu mersu multu mai favorabilu causei poptfreloru, cari gemu inca si astadi sub o grea asuprire si nedreptatire. Tardiu

si sub grave impregiurari politice esteriore ale monarchiei se esecuta program'a, ce si-au fostu propus’o autonomistii nemţi si slavi ai Austriei in primulu parlamentu dela 1848. Astadi abia dupa treidióci de ani de neintiélegeri, frecări si certe nefructifere Cehii, Polonii ti Nemţii autonomisti se intorcu earasi la puuctulu de unde au pornitu, convinşi fiindu câ numai o stricta coalitiune intre dónsii póte se i scape din starea precaria actuala.

Primulu pasu pe acóst’a cale s’a facutu, actulu insemnatu s’a petrecutu in 18 1. c. la Vien’a. In acea di s’au intrunitu in cas’a comitelui H o h e n ­w a r t si la invitatiunea lui următorii deputati : din partid’a conservativiloru austriaci federalisti (Rechtspartei) : principele Alois Liechtenstein, Georg Lienbacher, Br. Gödel-Lanoy; dintre Cehi : princi­pele George Lobkovitz, corniţele Henricu Clam-Mar- tinitz, Dr. Rieger, Zeithamer, Iulius G regr; dintre Poloni : Grocholski si principele George Czartoriski. Conferenti’a acést’a a „ a u t o n o m i s t i l o r u “, cumu se numescu acuma cu predilectiune coalisatii, a decisu sub presiedinti’a comitelui Hohenwart, cá tóté partidele federalistice din dreapta se se unésca intr’o partida mare parlamentara. Organisatiunea acestei partide federalistice se ’si afle espressiunea in întrunirea unoru comitete permanente ale diferi- teloru cluburi din drépt’a. Aceste cluburi inca nu s’au constituitu, dér’ se vorbesce, câ voru fi cu to- tulu trei séu patru si adeca clubulu autonomisti­loru boemi si moravi, clubulu poloniloru, clubulu partidei lui Hohenwart (Rechtspartei) si clubulu slaviloru de sudu (sloveni si dalmatini). Cehii in­vita pe Sloveni se intre in clubulu loru ; pe langa acóst’a se mai vorbesce si de unu clubu alu mari- loru proprietari conservativi.

Partid’a cea mare a autonomistiloru astfeliu reuniţi va forrná si maioritatea, in parlamentulu viitoriu, se dice, câ va avé cu totulu 174 voturi. Unele diuare scrieau, câ in conferenti'a dela Hohen­wart ar’ fi convenitu autonomistii, câ se snstiena cabinetalu Taaffe „pe câtu timpu va guvernă iu sensu conservativu.“ Foile germane indata facura conclusiunea : * conservativii „ care va se dica „re- actiunariu.“ Nemţii asianumiti liberali au speriatu si au atitiatu lumea in contra celoru din opositiune, totu cu acea, câ i-au numitu instrumente ale „reactiunei.“ Astadi nici cu tactica acéstá numai merge. Diuarele cehice se grăbiră a dâ o des- mintire categorica scirei, câr»partid’a autonomistiloru ar’ fi imbragiosiatu „reactiuneá.“ „Maioritatea autonomista a viitori ului Reichsrath“, scrie „Politik“ din Prag’a, nu e de a se schimbâ cu-o partida politica din acele, câri esista sub impregiurari cen­traliste. Déca autonomistii adunaţi la corniţele Hohenwart s’au esprimatu câ voru sprigini cabine- tulu Taaffe „pe catu timpu va guvernă in sensu conservativu“, cuventulu „conservaţivu“ este aci egalu cu respectarea dreptului istoricu, nu este a se intielege in opositiune cu „liberalii.“ Deputatii antonomisti nu repr esenţa in parlamentu o partida, ci n a ţ i u n i si t i e r i . DeV precumu in sinulu natiuniloru si alu tieriloru se afla representate tóté nuantiele conservative si liberale, asia se gasescu si intre deputatii acestoru naţiuni si tieri.“

Prin coalitiunea elementeloru nationale-federa- liste-conservatóre se face possibila o maioritate, cu care guvernulu actualu se ’si póta inaugurá activi­tatea s’a reorganisatóre. Erá de prevediutu, câ ca- binetulu Taaffe numai cu-o asemenea maioritate tare si amica principieloru sale va poté esiste. Sub stógulu „conservaţivu“ s’a facutu dér’ primulu pasu prin formarea partidei autonomistiloru. Se anuntia câ in 19 s’a repetitu conferenti’a la corniţele Ho­henwart. Dela modulu, cumu se va organisâ nou’a partida, dela bunavointi’a elementeloru, cari o com- punu, depinde succesulu nouei ere. înainte de tóté inse este de lipsa, câ Polonii se incete cu politic’a loru in doi peri.

BrasiOYU, 21 Septembre 1879.

Onorate Domnule Redactoru! Mai de multu se credea pe la noi, si pe alte locuri se crede inca si astadi, câ nu poporulu esista pentru dragulu amploiatiloru, ci amploiaţii pentru binele poporului si câ prin urmare aceşti amploiaţi spre a lucrâ in interesulu poporului trebue se ’i cunósca limb’a, pentru cá se-i intieléga dorerile. Astadi stâ lu- crulu intorsu, adeca nu amploiaţii sunt pentru po­poru, ci poporulu esista pentru amploiaţi, prin ur­mare nu amploiaţii sunt detori a cunósce limb’a poporului, ci poporulu este detoriu a invetiâ limb’a amploiatului.

Eata o bucata de abderitismu in optima forma.

In consecintia cu aceste principii scâlciate se numescu cutare Pista séu Hans judi si deregatori pentru poporulu romanescu, cari nu intielegu o bóba romanesce, si cari cu cea mai mare naivitate astópta, cá mass’a poporului se invetie limb’a loru, dóca voiesce se se intieléga Domnii. Este lucru naturalu, câ sub atari impregiurari si justiti’a si administratiuuea trebuie se fia in asemenea caşuri totu atâtu de scalciate, câ si principiele de cari se conducu. Se intempla caşuri, cari, de s’ar’ face cunoscute in lumea mare, ne ar' face totu asia de renumiţi cá si istori’a tragi-comica a Abderei pe bieţii Abderiti. Dóca la o asemenea judecatoria, la care sunt aplicaţi totu amploiaţi necuuoscötori de limb’a poporului, se afla vre unu servitoriu de cancelaria, care se póte intieiege cu poporulu, apoi acest’a devine persón’a cea mai insemnata, flind-câ elu este medilocu de intielegere intre jude si intre poporu, si fiind-câ judecatoriulu póte aduce sen- tinti’a numai dupa cum i s’a espusu caus’a de ser­vitoriu. In fapta servitorulu este judecatoriu.

Conformii necessitatii ar’ fi dór' de doritu, câ dela servitoriu se se céra celu puţinu aceeaşi cua- lificatiune câ si dela judecatoriu; dór’ fiindu-câ macsim’a aceast’a inca nu s’a introdusu, apoi se intempla pe la judecătorii feliu de feliu de quid- pro-quouri care de care mai comice. Celu mai co- micu casu inse trebuie totusiu se ’lu reclamamu pe sóm’a nostra a Brasioveniloru.

Doi Romani A si B se pârescu la judecatori’a comunala din Brasiovu. A. pretinde de la B. 3 fl. carausia, fiindu-câ la pascile trecute l’a tocmitu se duca bradi la biserica. B. respunde câ deórece bradii s’au plantatu la biserica, A. se ’si córa dela biserica banii de carausia. Procesulu se decide si apelandu-se de câtra celu nemultiamitu ajunge la judecatori’a cerc. regia câ foru de apelatiune, care a si citatu pârtile procesatóre. Părţile se infaţi- siédia si cetinduli-se protocolulu (processulu-ver- balu) luatu la judecatori’a comunala, nu se póte des­crie uimirea loru, candu aflara din acelu protocolu câ ei nu se procesóza pentru bradi, ci pentru trei punţi árba de puşca, pe care A. ar’ fi vendut’o luiB. Bieţii ómeni nu scieau ce se créda, câ adeca ei sóu judecatoriulu de pace au fostu lipsiţi de minte.

Caşuri de asemenea se afla mai multe in regis­tratura judecătoriei din Brasiovu si póte si in alte registraturi. Asia se intempla, candu lucrulu prin- cipalu se subordonéza lucruriloru secundari.

Bieţii Abderiti, nici ei n’au facutu alt’a decâtu au subordonatu esistenti’a poporului esistentiei brós- celoru, pe cari, tienendu-le ei de sânte, n’au cu- tezatu ale sterpi si asia s’au inmultitu in mesura atâtu de mare, incâtu din causa loru au fostu si­liţi se ió lumea in capu, parasindu-si renumit’a loru patria Abdera.

Asemeni cause obicinuiescu a produce asemeni efecte.

Din Selagin.Orasiulu Simleulu-Silvaniei, dupa-ce pe langa

tóté opintirile sale nu reieşi a dobéndi dela guvernu nici cá só fia resiedinti’a tribunalului regescu nici ceea a comitatului, isi aduse a-minte de gimnasiulu seu inchisu cu mulţi ani inainte de acóst’a i n u r m ’a z e l u l u i u n o r u f i i a i s e i din caus’a insuficienţii fondului gimnasialu si precum vorbescu gurele rele d i n c a u s ’a i m b u l d i r e i r o m a n i l o r u l a e l u — si se apucă de lucru, câ acelu gimnasiu se se redeschidia. Pentru câ fondulu sd ajungă sum’a, din venitulu careia sé se póta acoperi spesele de lipsa, fura provocaţi a contribui din nou si Romanii din Silvani’a, cari contribuiseră o suma considerabila sî la fondulu originalu. Romanii considerandu : a) câ li este mai indemana a-si dă copiii la scóla in centrulu Silva- niei, in Simleu, decâtu la marginea comitatului, la

Zelau, b) câ si din punctu de vedere religiosu este mai corespondietoriu a-si dâ copiii loru greco- catholici si greco-resariteni la unu gimnasiu cu pro­fesori romano-catholici, decâtu in gimnasiulu per eminentiam reformatu din Zelau si c) sperandu, câ dóca voru avó dreptu la celu-pucinu a treia-parte a fondului gimnasialu, li se vă denumi si salarisâ din acesta fondu, câ-sî in trecutu, celu-puginu unu profesoru de limb’a romanósca si de religiune — contribuira, indemnati fiindu la acóst’a si linistiti pre-deplinu in priviuti’a limbei romanesci si reli- giunei din partea Rss. D. vicariu alu Silvaniei in mani’a greutatiloru, ce-i apasa din tóté laturile, cu bucuria o suma considerabila, 700 fl., precum se aude.

G-imnasiulu s’a deschisu in 10 Septembre, dór’ nici vórba de limb’a romanésca si religiune propuse de unu individu de naţionalitate romana; rna-pre- cum se aude-factorii acestei redeschideri provocandu- se la impregiurarea, câ contribuirille s’au facutu din partea Romaniloru fara de conditiuni formale, denóga de-a dreptulu chiaru sî prospectulu de a se propune candu-va limb’a romanósca si religiunea greco-catholica in acestu gimnasiu.

Standu lucrulu astufeliu, eu câ colectante in tractulu Bredului, deórece sumele contribuite prin contribuentii mei mi s’au datu in bun’a sperantia si asiguraţi fiindu contribuentii mei din partea mea, precum érám sî eu asiguratu din partea Rss. Domniei Sale a Vicariului, ca limb’a romana si religiunea gr. cath. se voru propune in gimnasiulu redeschisu din Simleu, dechiaru in numele meu si alu contribuentiloru mei, caroru-a li-am impartasitu starea presinta a lucrului; câ noi nu ne invoimu, câ sumele cotribuite de noi sé se predée gimnasiului din Simleu pan’atunci, pana-ce nu vomu fi in pri- vinti’a propunerei limbei romanesci si a religiunei gr. cath. asiguraţi prin dechiaratiune si actu for- malu; ma câ sî sumele contribuite de noi si an- tecessorii noştri, de-órece sî acele s’au contribuitu sub conditiunea propunerei limbei romanesci si a religiunei gr. cath., le pretindemu a ni se resolvi d’in fundulu gimnasialu, care nu satisface justeloru nóstre pretensiuni si conditiuni de contribuire. Dóca pre-langa legile tierei, cari prescriu propu­nerea limbei materne si a religiunei fiacarei parti- insemnate de junime a gimnasiului, nu sunt destule nici contribuirile nóstre spre a induplecâ pe fraţii noştri maghiari din Simleu, câ se fia drepţi fagia de noi, apoi scimu noi ce se facemu cu banii noştri, numai se avemu câtu de mulţi. Avemu noi lipse culturale destule, câ-ci guvernulu nu ni are grigi’a ; le vomu acoperi aceste cu sumele con­tribuite.

Asteptamu deslucirea Rss. D. Vicariu in acestu objectu si in casu, dóca temerile nóstre aru fi fun­date si dóca cele-ce se audu despre denegarea salarisarei unei catedre pentru limb’a romanósca si religiuna gr. cath. ar fi adeverate, speramu firrnu, câ sî ceialalti fraţi romani contribuenti voru procede in consonantia cu noi.

Colectantele si contribuentii

din tractulu Bredului.

Cestiunea Evreiloru in Camer a romana.(Urmare.)

In siedintia de Mercuri 5 Sept. dupa d. Conta a luatu cuventulu d. Maiorescu.

D. T. M a i o r e s c u cere amanarea desbateriloru pentru câteva dile pena ce guvernulu va aduce coutra-proiec- tulu seu, pentru ca amendoue se fia discutate deodata.

„Dloru este vorb’a despre revisuirea art. 7. Eu, per- sonalu, am fostu tot-deauna contra art. 7, fiindu-câ 'l-amu crediutu periculosu pentru noi, si situatiunea, in care ne a- fiamu astadi, credu câ o dovedesce. Remane dér’ se fia re- visuitu, o primescu. Cum se fia inse revisuitu ? Me aflu înaintea unei propuneri a majoritatiei care, privita din punc- tulu de vedere alu ideiloru tierei, o gasescu forte conforma cu necessitatea momentului, intru câtu privimu tiéra in in­tru. Se şterge prohibitiunea religiósa, se admite posibilitatea naturalisarei si se garantéza atâtu proprietatea rurala, câtu si naţionalitatea nóstra prin naturalisarea individuala. Ei bine, tacéndu guvernulu, neavendu eu unu contra proiectu spre a face o balansare, ce se dicu eu de câtu : forte bine, ’lu votezu. Dér’ d-v. cari nu’lu votati ? Nu aveţi unu contra proiectu. Eri, d. presiedinte alu consiliului s’a es- primatu printr unu admirabilu laconismu si a disu : eu nu aderu la proiectulu acesta alu d-v. eu n u a d e r u, va se dica, trei cuvinte. Ei bine, credeţi câ numai atâtu póte se hotarasca cestiuuea ? Marea majoritate a tierei intr’o cum- pena si trei cuvinte nemotivate ale dlui Bratianu in alta, a- cesta este noulu d-v. sistemu constitutionalu ? (Risete, A- plause.) Este ne naturalu. Ne trebue unu contra-projectu

spre a poté face o comparatiune si a vedé unde sunt deo­sebirile, pena la ce punctu mergemu împreuna si unde m desbinamu, se cumpanimu, ín consciinti’a nóstra, caree peri- colulu din afara, déca ne ameninti’a vre unulu si care! pericolulu care ne amenintia din intru si gasimu póte unu. mijlocu de transactiune, se scimu ce facemu. Dér’ acul pentru ce voiţi se venimu noi se discutamu, candu parerea d-v. nu e formulata ? Si apoi, déca aveti acesta intentimij pentru ce ati venitu de la inceputu si ati disu : nu aderi De ce ? Dér’, ce voiţi se faceţi cu noi ?

„D-loru, ce este acést’a? Cum se numimu o asemeni procedere ? Se dicemu câ este amagire ? In Camer’a trecuţi • se vorbiea de mistificare. Se dicemu câ este o mistificam opiniunei publice, atatu a Europei catu si a României? Cm! Adoptati programulu majoritatiei, tratati o luna séu doue s f dile, nu sciu pe ce basa, si in urma veniţi cu alte ii ascunse ? Dar atunci intrebu cine a representatu in stol natate adeverat’a opiniune a Camerei ? Guvernulu de asMI Séu a remasu tiér’a earasi amagita in adeverata representa a intereseloru ei, asia cum le intelege ea? d-vóstra ne spui;, in aparentia cu sinceritate, dati-ve parerea, noi ne-o danii;j si dupa ce ne-o spuneţi, câ ati adoptat’o si d-vóstra, ii | urma veniţi si ne declaraţi câ aveţi alta părere, declarau I cu acést’a cá veti combate parerea Camerei. D-loru, « f eredeti d-vóstra, câ acesta procedimente nu voru irita spiii-; tele tn tier’a acesta? La ce resultatu aveţi se ajungeţi? St t disolvati Camer’a ? Der’v’ati gândit ce insemnéza acést’a asta-di ? Sunteti siguri de liniscea publica ? Luaţi asupra d-vóstra respunderea in fatia unei tieri, care so vede de m anu de dile invértita si amagita in representarea ei ii strainatate ? Déca acest’a este procederea nóstra câ Stal indepententu mai bine era se ii remasu sub forma nóstra j cea vechia, si se asteptamu ocasiune mai favorabila, si ómr * mai capabili pentru a ne dobendi independentia. De a* ve rogu se bine-voiti, a amana intreg’a discussiune, pena ii | momentulu candu va veni guvernulu cu projectulu seu, ü I nu ve espuneti de a vota o soiutiune fara a sci unde mergei cu ea, se vedem ce ne dice guvernulu representantu alu ti in strainatate, pentru ce, dupa ce a primitu o-data aceste! programú, revine pe urma la alte programe. . .*

D. C a m p i n e a n u dlce, câ d. Maiorescu cere a- manarea, dér’ in acelasiu timpu face o acusatiune inversiii- nata ministeriului. Intréba apoi, câ óre initiativ’a Camerei este legata de vreo prerogativa o guvernului ? A fostu sur- prinsu, dice, câ in acést’a discussiune se aducu elemente ci totulu fara reportu la cestiune, dér’ se vede, câ d-loru din opositiune le este mai multu de cestiunea ministeriala decâtc de aceea a amanarei, ei nu se intrunescu pentru a scapîC libertatile tierei, dér’ pentru a-o impilá. §

O. N. C r e t i u l e s c u , m i n i s t r u l « cili t e 1 o r u si instructiunei publice, respinge insinuatiutk d-lui Maiorescu, cum câ si ar’ fi renegatu trecutulu spre i, ajunge la potere D-Maiorescu voiesce numai se bag« desbinare intre membrii guvernului de adi. D’sa ilu asigur, inse, câ n’a isbutitu si nu va isbuti in scopulu aceşti (aplause).

D. V. B o e r e s c u m i n i s t r u d e esterm- a intielesu, câ sub hain’a amanarei d. Maioreseu ascuuií părerile d-sale. Óre ar’ fi corectu, câ lucrarea comiteto!:| delegatiloru, trecuta prin secţii, se nu fia terminata? I | asteptamu, cá se incépa discussiunea si vomu vorbi si 1 1 aveti rabdare si veti vedé, déca noi vomu fi in contradiJ cu noi insine, cu program’a nóstra. D. ministru arata apt: câ d. Maiorescu a fostu totdeauna evreofilu ; sunt vorbiri si scrierile lui, din cari s’ar’ poté forrná volume, cari Ét descu acest’a. Astadi a vorbitu inse in doi peri; a soi nutu proiectulu maioritatii pentru gustulu evreofobilorn, i vendu la spate tóté actele, prin cari d’sa s’a aratatu celu m infocatu aperatoriu alu Evreiloru. (Aplause.)

Onor. d. Maiorescu nu trebuia se pérda pacientia ak la inceputulu discussiunii. Au vorbitu d. Blarembergsil Conta, doui oratori distinsi. D. Blaremberg ne-a vori: asupra suveranitatiei, citandu pasage din mulţi autori, i| privinti’a acesta suntemu cu totii de acordu, fiindu-ca tei autorii suntu de acordu in ter i; déru aplicatiunea priuş loru nu pre este totu-d’a-una de acordu cu teoria, săli nu prea este de acordu cu tog’a in totu-d’a-una. (Apta D. Conta, cu autoritatea d-sále recunoscuta, ne-a făcuta is cursu dei storia dogmatica aratandu-ne superioritatea E?ş :t liei asupra Talmudului aru pute se’i respunda d. Maior« câ mai competinte. (Mare ilaritate, aplause.) Deru guvern:: ce avea se respunda la acesta discursuri ? Nimicu alt» câtu ca a admiratu, împreuna cu d-v., toti talentata eruditiunea acestoru distinsi oratori. De aceea am disa, i d. Maiorescu trebuie se aiba pacientia, fiindu câ si noi avei se vorbimu asupra acestei cestiuni Eu ve voiu spune Í timpu ceea ce scimu despre esterioru si ceea ce aru putó i aduca complicatiuni mai dificile pentru noi de catu resolvart cestiunei Evreiloru. De ce déru atata impacientia? Dîi : atatea presupuneri, câ gavernulu nu are maioritate, cai j are 2 treimi, ca, prin urmare, nu are se se misiÉM* Constitutiunea, câ guvernulu se pune in contradictiune r program’a s’a, si altele ?“

Dupa aceea, d. Maiorescu ea in parte pe fia tt ministru si intreba, câ pentru ce eu stau alaturi coi

Stolojan? La aceste întrebări v’a respunsu d. Campineanu firii cu multu spiritu. Suntemu si noi alaturi, cum suntetî si d-v. alaturi cu d. Ionescu, cu care v’ati sfesiatu pena alaltaieri. Vedeţi câ ve ieu pe partea aceea unde ati fostu favorabilu proiectului (ilariate), fiindu câ ati vorbitu pentru tóté gusturile, ca se multiamiti si pe unii si pe a lţ ii; ati

i fostu fórte dibaciu. Ei bine, nu pentru anteia óra amu f facutu acest’a, de a ne da mân’a unii cu alti pentru binele

tierei, si ve declaru câ o vomu face si de aci inainte, déca va fi nevoia, câci acesta o facemu ori-candu este vorba deo afirmare, de scaparea tierei dintr’o nevoia. Asia au

' facutu pariaţii noştri, străbuni noştri; asia facemu si n o i; ne damu totu-d’a-una man’a, ne uitamu rancunele personale pentru câ se scapamu tiér’a nostra. (Aplause prelogite). Acest’a amu facutu-o la 1859, la 1866 si de una di in Senatu, împreuna cu d. Cretelescu si cu mai mulţi, candu amu votatu biletele ipotecare, si ori de cate ori a fostu yorba de binele tierei. Asi'a intielegu eu opositiunea. Dar ati avé dreptulu se ne criticati candu n’amu face acest’a unire pentru unu scopu de afirmare si de clădire (aplause), ci pentru negare si pentru derimare (aplause). Si d-vóstra ne criticati pentru acest’a, ne imputati câ in aceste impre­sari grele nu tienemu la mici certe personale mai multu de câtu la interesele tierei ! (Aplause).

Déca d-vóstra v’ati unitu cá se derimati, câ se restur- nati guvernulu, presupunendu câ ati reusitu, se nasce intre- barea, puteti óre forrná unu ministeri ? Aveţi doue treimi d-vóstra ? Negresitu câ nu. Ati vorbitu de linişte, de or­dine publica si de disolvare, si ne-ati disu : credeţi câ veti poté mautiene liniştea in casu de disolvare ? Ve marturi- sescu câ m’am miratu fórte multu candu am auditu pe d. Maiorescu vorbindu de disolvare. De unde ati luatu acest’a, si de unde presupuneţi câ déca se va face disolvare are se se nasca desordini ? Ei bine, am se ve facu óre-care reve- latiuni, care suntu permise. Am auditu, d-loru, vorbindu-se si in strainatate de turburari ; am auditu la Rom’a pronun- ciandu-se, intre altele, si cuventulu de macelu. Déru sciţi de către cine ? De membrii aliantiei israelite. O declaru acest’a in publicu, pentru câ nu mi-e téma câ amu se fiu desmiatitu. Doui membri ai aliantiei israelite la Paris, si unu altulu la Rom’a, mi-au disu câ au se fia turburari si măceluri, si ’mi-au adaugatu câ preferu ori-ce turburare si ori-ce macelu, preferimu se pera toti evreii de acolo, de câtu se vedemu cestiunea deslegata asia cum voiţi d-vóstra. A- ceste cuvinte de desordini si turburari le audu astadi si de la d. Maiorescu. Vedeţi, d-loru câtu de adeveratu este, câ «tremele se atingu..... (ilaritate).

D. C o g a 1 n i c e a n u, ministru de interne, declara, * * câ-lu dóré anim’a de tierisiór’a s’a (Moldova) si dice : eu

wi voiu se lasu se vina la potere aceia, cari dicu, câ nu dau Qimicu si voru da totulu. Câtu despre ordine d’a, o va man- tiené si acuma câ in totudeauna; provocările din Moldov’a no sunt făcute de Romani (aplause). Evreii voru se aiba si ei mucenici; dér’ va faee, câ se uu li se implinésca plă­cerea.

Dupa ce d. N. I o n e s c u a vorbitu in contra inchi- derei discussiuneî, acést’a punendu-se la votu se pronunţia 61 voturi pentru si 62 contra. Discussiunea se urméza.

D. Alex. L a h o v a r y dice, câ miniştrii au respunsu dlui Maiorescu, câ de aceea s’au unitu câ se scape tiér’a si adauge: Multu s’a abusatu de vorb’a acest’a si ar’ fi timpu se scapamu de scapatorii de tiéra, pentru cá tiér’a se fia scapata. In fine conjura pe miniştri se de Camerei unu proiectu si cere amanarea discussiunei. — Siedinti’a se re- dica la 5 óre d. am.

Sta.tio.t-oJ.ij.Reuniunei pentru zidirea unui teatru cu reduta in Bra­

zi ovu.

§ 1. Reuniunea are de scopu a promove zidirea unui teatru in legătură cu o reduta.

§ 2. Câ midiulocu pentru ajungerea acestui scopu va

servi :Formarea unui fondu, din :

a) Contribuiri in bani ale membriloru ;

b) Venituri dela concerte, serate, productiuni de totu fe- liulu si de cele teatrali ;

c) Daruri si contribuii, ce se voru face pentru Reuniune.

§. 3. Membru alu Reuniunei póte fi fiacare persona nepatata.

Aceia, cari si au castigatu unu meritu pentru Reuniune prin contribuiri însemnate seu printr’o activitate distinsa, voru fi inscrisi intr’unu Album commemorativu.

§. 4. Primirea membrilorn se face dupa premers’a pre- scientiare din partea unui membru ala Reuniunei prin Comi- tetu cu votare secreta.

§ 5. Drepturile, ce competu membriloru, suntu:

a) Dreptu la votu in adunarea generale;

b) Bucurarea de tóté avantagiele, cari le voru avé membrii, câ atari, dupa ecsecutarea zidirei.

Jlinorenii suntu eschisi dela dreptulu de sub a)

§ 6. Membrii au datori'a de a plaţi la cate 3 luni inainte, celu pucinu tempu de unu anu, o tacsa, care nu p6te fi mai mica de 50 cruciari.

§ 7. Calitatea de membru se perdea) prin m<5rtea membrului;

b) prin esirea de buna voie din societate, care, se ’ntielege de sine, deca o cuietantia despre contribuirea tacsei ec- spirata dupa decursulu unui anu, nu se platesce in tempu de siese septemani socotite dela presentarea e i ;

c) prin eschidere, care se pronuncia prin votare secreta la propunerea unui membru alu Reuniunei de câtra comi- tetu, pentru vatemare grava a statuteloru.

§ 8. Afacerile Reuniunei se administra parte de câtra adunarea generale, parte de câtra comitetu.

§ 9. Obiectele de pertractare in adunarea generale suntu:

a) Alegerea presiedintelui, cassariului, controlorului, secre- tariului si a celorulalti membri din comitetu ;

b) Alegerea a doi censori pentru examinarea socoteleloru date de câtra comitetu ;

c) Primirea reportului, care contiene darea de sema si fipsâ- rea bugetului anualu ;

d) Luarea indatoririloru, cari trecu preste marginile admi- nistratiunii curente ;

e) Propuneri;

f ) Modificarea statuteloru si desfacerea Reuniunei.

Adunarea generala ordinaria se va tiene de regula inluna lui Maiu. Deca sunt de pertractatu afaceri importante seu deca pretindu 20 membri cu dreptu de votare, trebuie se se conchieme o adunare generala estraordinara.

Convocarea se va face cu 8 dile inanintea dilei de adu­nare intr’o foia locala, facendu-se cunoscuta si ordinea dilei.

Presidiulu ilu pdrta presiedintele seu locutiitoriulu seu.

Adunarea generala pote lua decisiuni f6ra considerare la unu numeru anumitu alu membriloru presenti.

Dreptulu de votare se p6te eserceâ numai in pers6na.

La votare decide maioritatea de voturi absoluta.

Deca se va tracta inse de modificarea statuteloru seu de desfiintiarea Reuniunei, pote decide numai o maioritate de doue treimi a membriloru presenti cu dreptu de votare.

Asupra desbateriloru este a se duce unu procesu-verbalu, in care este a se insemnâ numerulu membriloru presenti si propunerile câ si decisinuile

Verificatorii procesului-vorbalu se numescu de câtra pre- siedinte.

§ 10. Comitetulu consta din presiedinte, secretariu, cassariu, controloru si din siese membri maioreni de sexu barbatescu, cari se alegu toti deodata pe unu anu de câtra adunarea generala.

Comitetulu alege din sinulu seu pe locutiitorii presie­dintelui si pe secretari.

Cassariulu si controlorulu a se se ingrigesca inse singuri pentru substituirea loru.

Regulamentulu pentru comitetu are se contiena dispo- sitiunea, câ pentru câ comitetulu se p<5ta lua decisiuni se recere presenti’a presiedintelui, secretariului, cassierului, a controlorului si a locutiitoriloru loru precumu si a altoru trei membri ai comitetului, si câ decisiunile comitetului sunt a se luâ cu maioritate absoluta.

In contra decisiunei comitetului este concesu a se face apelatiune in afaceri personali la adunarea generala.

Agendele comitetului se specifica astfeliu:

a) elu representa Reuniunea in afara prin presiedinte;

b) lui ’i compete edarea de documente in numele Reuninei, cari sunt a se subscrie de câtra presiedinte si secre­tariu ;

c) elu are se administreze averea Reuniunei. Banii dispo­nibili sunt a se aloca seu in harthii de stătu seu la institutele de bani din Brasiovu. Membrii comitetului sunt in modu solidariu responsabili pentru averea Reu­niunei.

d) elu face reportu adunarei generale, depune socotelele si presinta budgetulu anualu.

Presiedintele are întotdeauna dreptulu, câ cu interven- tiunea unui membru neinteressatu alu comitetului se revideze cass’a seu in persona, seu prin delegarea duoru membri de ai comitetului neinteressati.

§ 11. Reuniunea se formeza pe timpu nedeterminatu— Dupa dissolvarea ei averea se va dâ comunei orasienesci a Brasiovului cu acea destinatiune, câ se fia administrata deosebitu câ fondu pentru zidirea teatrnlui si se fia intre- buintiata pentru zidirea unui teatru si a unei redute.

§ 12. Decisiuni, privitore la modificarea statuteloru, la dissolvarea Reuniunei seu la destinarea averei Reuniunei, trebuie se fia aduse, inainte de a se esecutâ, la cunoscienti’a in. ministeriu de interne reg.

§ 13. Deca Reuniunea va scapâ din vedere scopulu seu aci aratatu seu va pasi peste marginele cercului seu de operaţiune, atunci activitatea ei va fi, incâtu printr’ins’a se

voru amenintiâ interessele statului seu averea membriloru ei, fara intardiare suspendata de câtra inaltulu regimu si con- formu resultatului cercetarei ce se va face, Reuniunea seu se va disolvâ de totu seu va fi constrinsa la cea mni stricta observare a statuteloru cu adausu, câ la dincontra va fi disolvata.

Aprobatu de câtra in. ministeriu de interne reg.-ung. la 30 Maiu 1879 sub numerulu 24,907.

Societatea actiunaria „Hebe*.Ia Naseudu s‘a formatu o societate pe acţiuni

romana, care si-a pusu de scopu luarea in arenda si redicarea bâiloru minerale din Sangeorgiulu ro- manescu. Salutamu cu bucuria acést’a întreprin­dere, mai antaiu pentru câ este o întreprindere ro- manósca, de cari prea arareori ni se da ocasiunea de a inregistrá, apoi pentru câ» are unu scopu in adeveru folositoriu si practicu. Reproducemu aci partea esenţiala a prospectului ce ni s’a tramisu de câtra d. secretariu alu Societatii, care suna asia :

„In comun’a S a n g e o r g i u l u r o m a n e s c u , ce zace cale de patru óre departe dela Bistritia si Naseudu se afla unu isvoru de apa minerala, care atâtu dupa anaiis’a facuta câtu sî dupa cuantitate, este pusa intre cele d’antâiu ape minerale ale Europei. Anaiis’a chemcia facuta de Dr. Folbert in anulu 1858 a constatatu in 10.000 parti calculate urmatoriele parti constitutive: Kálium chîoratu 2.9314, Chlornatriu 26.1055, Iodnatriu 0.0495, Kali sulf. agetosu 0.0094, Nátron sulf. agetosu 3.9804, Nátron carb. aţetosu 24 4454, Varu carb. eţetosu 12.1056, Sare amara 4.4474, Osydulu de feru 1.2064, Acrime salicilica 0.3987, Argilla neutr. 0.1708, Sum’a partiloru ficse 75.8505, Acrime de cărbune de jumetate legata 17.8177, Acrme de cărbune libera 20.8226, Sum’a tuturoru partiloru 114.4918. Temperatur’a isvorului este 12— 13° R. In respertulu therapeuticu ap’a din Sangeorgin arn mare asemenare cu cea dela Vâlcele (Élőpatak), are inse preferinti’a aceea, câ fiendu apa multe se póte intrebuintiá sî folosi pre lânge cura de beutu sî câ scalde rece si calda. Ou ófectu escelente se intrebuintióza contra: catareloru în­vechite sî acute de peptu, stomacu, intestine, besîca de urinu etc., contra haemoroideloru de totu soiulu, contra febreloru inveterate specialmente in- farcteioru de splina sî ficatu, mai incolo contra debilitatei functiunei organeloru digestive, contra anomaliiloru in menstruare, Blenorhoeloru sî altoru catarhe de uterus, contra petrificariloru in renunchi sî besîca, contra scrofuleloru, contra a totu soiulu de debilitări nervóse, hypochondria, hyesteria etc. etc. In frumós’a sî de ape minerali manós’a Tran­silvania natur’a nicairi nu a postatu asia favoritoriu apele minerali câ in valea Rodnei, adeca a Somesiului mare, precându cei ce facu cura la Vâlcele au a caletori dîle intregi pâna la Borszék spre a face cur’a finale, aici incepöndu cura in Sangeorgiu, dupa cursu de 4 septemani, iéau vre-o câtev’a scalde intermedie in bai’a „ A n t o n i’a“ departare de o mila dela Sangeorgiu, unde temperatur’a apei este câm 10° R., apoi 8— 10 scalde in „ V a l e a V i n u l u i “, care are o temperatura de 7— 8° R. sî este a-se asemenâ cu Lobogo dela Borszék.“

„Isvorulu dela Sangeorgiu este proprietatea comunei, care a si facutu unele etablismente pentru scalde calda sî rece precumu: 4 bassine spatióse pentru scaldele reci, in care curge ap’a condusa prin tievi directe din isvorulu principalu, 14 cabine pentru scalde calde cu 21 cadi de scaldatu, cari se incaldiescn prin vaporu condusu in fia-care cada prin tievi dela masin’a incalditoria, etc. Fiendu-câ etablismentele esistente nu corespunde pre deplinu scopului ér’ comuna proprietara nu dispune despre midilóce, pentru-cá redicéndu edificiale necesari se se póta redicá scald’a dupa cum s’ar’ poteâ; de aceea subscrisii, cunoscöndu bunetatea, poterea vin- decatóre sî resultatele minunate obtienute pöna acumu in acestu respectu, ne-amu decisu a mfientiâo societate actiunara, care are de scopu se ié in arenda ap’a minerala susu numita pre unu tempu de 30 de ani. Pentru scopulu acesta amu sî facutu unu acordu provisoriu cu comun’a proprietara cu conditiuni fórte favoritóre, care acordu s’a sî pri- mitu in principiu de câtra comitetulu comitatense sî se vâ supune aprobarei celei de antâie a adunarei generale a societatei.“

Din s t a t u t e l e societatii actiunare „Hebe“ estragemu cu privire la compunerea societatii si a subscrierei actiuniloru urmatórele : Resiedinti’a so­cietatii este Naseudulu; ea se infiintiéza pe 30 de ani ; capitalulu fundamentalu se statoresce la10,000 fi. v. a. capitalulu de operaţiuni, se va a- cuirâ prin emiterea de 200 acţiuni â 50 fl. plătite

deplinu pe numele subscriitoriloru. Luarea aetiu- niloru se face prin subscrierea unei declaratiuni, la care subscriere actiunariulu solvesce 20°/0 din va- 16rea nominala a actiunei si 1 fl. dupa fiecare ac­ţiune câ tacsa de înscriere. De aci incolo totu la 30 dile câte 10°/o pâna la solvirea completa. Pe langa aceste statutele contienu in 41 de paragraf! multe dispositiuni speciale, despre adunarile gene­rali, despre direcţiune, consiliulu de inspectiune s. c 1. Subscrierea dur^za pâna in 30 Sept. a. c. Dechiaratiunile sunt a se adresâ dlui Dr. Stefanu P. Popu in Naseudu.

Concertulu ioachim-Brahms.B r a s i o v u 20 Septembre.

Artiştii d. Johannes B r a h m s si d. Josifu J o a c h i m au venitu in escursiunea loru de plăcere pena aci la marginea estrema orientale a monarchiei. Ei sosiră in 18 1. c. si fura primiţi in modulu celu mai cordialu si salutati cu entusiasmu de catra representantii reuniunilor de musica si căutări din locu. In adeveru totu Brasiovulu sciea ce însemnaţi barbati suut aceia pe cari’i va ospetâ intre murii sei. Iu dimineati'a urmátóre s’a arangiatu in onórea artistiloru, cari au trasu la Otelula Nr. 1, o escursiune pe Temp’a. Sér’a ne-au onoratu artiştii cu unu concertu. Sal’a de coneertu a fostu indesuita de publicu, cumu nici nu potea se fia altfeliu Artiştii au fostu salutati candu se presentara cu aplause sgomotóse, cari se marira dela piesa in piesa pena la estasa. Dér’ si ce musica era aceea ce esia din piano „Ehrbar ’ alu lui Brahms si din viór’a „Straduarius“ a lui Ioachim ! Ce farmecu a eserceatu art’a loru asupra auditoriloru ! Spre a descrie acéstá este de lipsa organulu poetului, acel’a alu raportorului nu este de ajunsu. — Dupa Concertu s’a aran­giatu iu onorea artistiloru o cina festiva, la care au luatu parte d. primariu alu orasiului, representantii reuniuniloru de musica si cantari de aci, representantii pressei si mulţi amici ai musicei, cu care ocasiune capel’a orasiului priu esecutarea unoru piese bine alese si esecutate a datu espre- siune veneraţi anei loru pentru artişti. Nici toaste pentru arta si escelentii ei sacerdoţi, pentru ai'tisti si pentru o revedere in scurtu nu au lipsitu. Tempulu trecu iute si despartirea de artişti fu prea grabnica căci in 20 1. c. dimineatia si părăsiră orasiulu nostru.

D iv e r s e .( Dl u d i r e c t o r u a l u p o ş t e i reg. d i n

B r a s i o v u) ne insciiatióza oficialu sub Nr. 845/1879 spre orientarea publicului, câ la des- partiementulu pentru estradarea scrisoriloru, ince- pendu din 23 Septembre a. e., órele oficiale pentru estradarea scrisoriloru si a diuareloru voru fi dela 7— 12 óre inainte, si dela 2— 8 óre dupa ameadiu.

(La o v a t i u n e a) ce s’a facutu in Brasiovu artistiloru B r a h m s si J o a c h i m au luatu pârte representanti de ai tuturoru reuniuniloru de cantari din locu sasesci, romanesci si maghiare. Cu plăcere amu aflatu dela numiţii artişti, câ iu tim- pulu siederei loru in orasiulu nostru s’au interesatu fórte multu de musica romanósca. Pena tardiu iu nópte lautarii cei mai de frunte de aci au trebuitu se le cânte a Ciobanului si alte jocuri si melodii romane. D. Johannes Brahms, care trece astadi de celu mai mare compositoriu, a espriinatu fagia de directorulu capelei orasianesci de aci dorinti’a cá se-i impartasiósca piesele cele mai alese romane ce le posede. Capel’a a si esecutatu cu ocasiunea banchetului dupa concertu mai multe piese romane, intre cari si unu potpuriu pi ea frumosu, cari au fostu ascultate de câtra artişti cu mare atentiune.

( P r o d u c t i u n e a a g r i c o l a i n R o ­m a n i ’a.)*) Agricultur’a este aprópe intróg’a si singur’a avuţia principala a tierei. Peste 12 mil- lióne pogóne din suprafagi’a tierei, adica mai jurne- tate din intregulu teritoriu, este intrebuintiatu la ocupatiunile agricole. Din acósta porţiune, aratu­rile adeca, greulu, secar’a, orzulu, porumbulu etc., ocupa o suprafaţa de 4,442,924 pogóne ; imasiu- rile 5,845,135 pogóne; fenatiele 1,848,775 po­góne, ear viile, gradinele de legume si pomii 497,784 pogóne. Acestea se numescu locuri cul­tivate ; pădurile inse ce ocupau o suprafatia de 4,029,947 pogóne si locuri ripóse, neumblate, munţi, balti, drumurile etc. ce se intindu pe o fa- ţia de 7,574,366 pogóne, se numescu locuri ne­cultivate. Productiunea agricola se ridica la peste 6 milióne 7 sute mii chile c e r e a l e , aducendu unu venitu, din esportulu loru, pöna la 133 rnil- lióne lei. Productiunea greului se ridica la 2,217,343 chile; a orzului la 1,169,243 kil. ; a secarei la peste 3 sute mii ; ear’ a porumbului a-

própe la 3 milióne kile. Osebite de acestea, cul­tura v i i l o r u de 4,108,704 vedre vin. Locu­rile cele mai vestite pentru cultur’a viei si produc­tiunea vinului sunt : D é l u - M a r e in judetiulu Prahov’a ; D r a g a s i a n i in judetiulu R a m- n i c u - V e l c e i ; O d o b e s c i in judetiulu Putn’a si C o t n a r i in judetiulu lasi. Cultur’a f a s o l e l o r u produce peste 12 milióne opiu sute mii ocale, si c a r t o f e l e dau mai multu de 9 milióne ocale. Din fructe si bucate se scóte 7,624,230 vedre r a c h i u . Din pasiunea tierei se hranescu turme de oi si capre ; ciredi de boi, bivoli si vaci; hergelii de cai si o mulţime de porci. Numerulu o i 1 o r u ce se nutrescu din ima- siuri se ridica la 4,786,317. Lana loru se expor- tédia, aducéndu unu venitu de 7 milióne lei. Afara de acestea in Romani’a se crescu 2,721,163 v i t e c o r n u t e ; 836,944 p o r c i ; 426,859 c a i si mai multu de 13 milióne p a s e r i de tóté spe­ciile. In grădini si livedi se cultiva stupi cu al­bine, cari dau la 600,000 ocale m i e r e si 600,000 ocale c e a r a . Cultur’a agudiloru si a g a n d a c i l o r u de m a t a ş e era alta data infloritóre si aducea tierei unu venitu aprópe de 4 milióne lei, astadi inse este cu totulu decadiuta.

(A e s i t u c h e 1 i ’a l a p r e t i u.) Sunt multe caşuri, in care se cautâ prin anunciuri in diuare junele dame cu perulu blondu, seu brunu, pentru a le angaja câ cassieritie, fete de pravalia si altele asemenea, — inse nu s’a intemplatu pâna acum, cá se se faca acóst’a onóre si celoru eu cheli a in tivga, Astu-feliu, in dilele trecute, unu comerciantu de miere din Londra cauta prin anun­ciuri de diare doue-dieci barbati cu deseversire cheli. — Scopulu acestui comerciantu este de a face mai bine cunoscuta marf’a s’a j si spre acestu sfirsitu elu s’a hotaritu de a tipări pe acele 20 capete plesiuve nisce anunciuri cu litere negre, si ale tramite se se plimbe descoperite prin ulitiele Londrei, siguru fiindu, câ nu le va trece nimeni cu vederea. Ideea este minunata; nu se scie inse dóca va gasi 20 ómeni, cari se primósca unu asemenea angagementu. „Resb.“

( „ A p o l l o“ .) In Budapest’a a aparutu sub redactiunea d-lui Fellegi Victor si Nr. 8 alu brosiurei periodice musicale „Apollo“ “, din lun’a lui Septembre, care contiene pe 16 pagine urmatórele p iese: „Arabesk“ nr. 2 de Aurel Wachtel, „Marie“ polca de salon de Josef Müller, „Fantaisie“ de F. Mendenlssohn-Bartholdy, „Elfojtott könnyek“ (Lacrime supri­mate) cantecu de Alexander Petőfi, compusu pentru voce cu acompaniare de pianu de Julius Kapi, „Hát aztán, aztán“ csárdás compusu din cântece poporale de M. Yágrőlgyi.

Nr. 7084— 1879. 2— 3

ŒP'dToUca-tïu.n.e.In urm’a impartasirei comandei cercuale de re­

întregire a regimentului de infanteria c. r. Nr. 2 din 22 Augustu 1879 sub Nr, 347, are se se tiena in 18, 19, 20 si 21 Octobre st, n. 1879adunarea de controlla asupra concediatiloru si re-

servistiloru cu domiciliulu stabilu pe brasioveanu.

Deórace nu se voru spedâ cârti de concilia- mare, se avisóza toti concediaţii si reservistii tutu­roru corpuriloru si instituteloru armatei per- manente si a marinei de resbelu, fara destingere, dóca respectivii sunt sóu nu sunt stabili pe teri­toriul u brasioveanu, cu acea observatiune, câ con­cediaţii si reservistii din suburbiuiu de susu au, ci se se presenteze in 18, ai cetatiei in 19, cei diu Brasiovulu vechiu si Stupini in 20, cei din Blu- mena, Timisiulu de su su ri inferioru, din Dirste, precumu si aceia, cari in dilele susu menţionate nu s’au presentatu, in .21 Octobre 1879 inaiute dsi prandiu la 9 óre in localulu de controlla alu cur-j tiei de politia, aducuntlTî§r~iwi<care si passulu dJ miliţia. »

Se observa mai departe, câ acei concediaţi si reservisti, cari in acestu anu au fo^u ' in servitiu activu, sóu cari se afla in cercetare de pedeapsa sóu disciplinara, nu suntu obligaţi de a se pre- sentâ la aceasta adunare de controlla din 18, li), 20 si 21 Octobre.

Acei concediaţi si reservisti obligaţi, cari nu si presenteaza la adunarea de controlla in susu amin­titele dile, suntu strictu obligaţi, de a se presentâ la controlla suppletorica, ce are se se tiena in H si 15 Novembre a. c. in statiunea cercuala de reîn­tregire din Fogarasiu. Acei concediaţi si reser­visti obligaţi, cari nu se presenteaza nici la acé- sta controlla, neproducundu unu motivu bine me-, ritatu de scusa, se voru pedepsi conformu prescrip- teloru penale militari.

Brasiovu, iu 8 Septembre 1879.Magistratu/u orasianescu.

Editoru : lacobu Muresianu,Redactoru responsabila : Dr. Aurel Muresianu

Subsemnaţii facu prin acóst’a cunoscutu ono- ratiloru muşterii si onor. publicu,câ si-au asortatu

de haine barbatesciStrad’a Vamei Nr. 12.

cu cele mai moderne si cele mai fine materii noue pentru haine de tômna si de érna din fabricele interiore si esteriore si se reco- menda cu confecţionarea prompta de totu fe- liulu de haine barbatesci, cu pretiurile cele mai moderate. Costume de tomna dela 25 fl. in susu.

Cu tôta stim’a

A. SCHWARZE & BARTHA,

!

D e s c h i d e r e d e MagazinulPreferinti’a generala de care se bucura masinele nÓStre

de cusutu originale prin bunatatea, soliditatea si poterea loru de productiune ne-a indemnatu de-a infiintiâ deposite proprii in cele mai multe orasie mai mari din Europ’a s deórece si in Transilvania cautarea masineloru nóstre toti mai multu cresce, amu deschisu si in Brasiovu o filiala pro pria, spre a satisface atâtu recerintieloru acestei active si industriale pietie, precumu si de a potó servi mai lesne si mai curéndu locaiitatile din provincia. Aducemu dór’ la noscinti’a onor. publicu, câ

D e p o s i t u l u g e n e r a l a a l umasineloru nóstre de cusutu originale

se afla in

si câ masinele nóstre se vendusub deplin’a garanţia cu pretiurile de fabrica si sub conditiuni de plata usiurate (in rate)

T H E S I N G E R M A N U F A C T U R I N G Co., N e w y o r k G . I \ l e i d i i n s e w r m ~ l

Alte magazine in Ungari’a sunt in Pest’a, Bud’a, Oebreczin si Seghedin.f

*) Gh. Mihailescu Geographia economica. Tipografi’a : loans Gött si fiu Henricu-