oastea unui bătrân dascăl - CORENăcazul îi duce pe oameni pe la oraşe ca să poată trăi mai...

Preţul unui număr 3 Lei.

Anul X I I laj , Ia 9 Martie 1930 Nr. 10

A B O N A M E N T U L : Un an. . . . , , , 180 Le i

Pe jumătate . . , . 90 L e i în Aiaerica pe an 2 dolari.

Iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", B i a j , )ud. Târnava-'micI

Direstor ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME ?a primesc Ia Administrare şl «e

plătesc: un şir mărunt odată 5 Lei

a doua şi a treia oră 4 Lei.

III i 'iiiiiiiiMiiiiiiiiiiiiiiiiiiniiiiiii ii'ii" II i ii1 niiiiiiiwin IMIIII •ii>«iiNiiirl»Miiiiiiiiiiiiniiiii IIIKWIIIIIIIII iim H mii ^ w m i w M ^ w J i i M U ^ J W w w m w w ^

Cfciea rele şi să ne punem gând tare de a ne schimba viaţa.

Hrana sufletească de căpetenie în t impul postului, să ne fie rugăciunea şi ci t irea cărţilor bune;

A ş a ne v o m învrednic i a întâmpina învierea Domnului . Ou săptămâna aceasta am intrat în

t impul marelui post când fiecare creştin trebue să ducă o v ia ţă mai retrasă de plăceri le lumeşti .

Sfânta biserică urmând pilda Mântuitorului a poruncit 40 sile de post înaintea sărbătorii învierii .

Bătrâni i ţineau atât de mult la postul Paş t i lor încât şi va se l e în cari se fierbea de dulce le puneau în pod, ca în celea 40 de zile nici mirosul unei mâncări de dulce să nu se simtă prin casă.

Dar au t recut vremuri le ace lea când se spunea că eşti bo teza t pe patru po sturi şi trebuia să le ţii cu mâncare seacă, cu mămăl igă , cu ceapă şi cu fasole. A p o i carnea nici să nu o v e z i .

De abia moşnegi i cu p le te cărunte mai pomenesc de vremuri le ace lea când în postul Sânpetrului t răgeau toa tă ziua cu coasa pe lângă pâne goa lă şi o b a c ă de sorbitură de borş.

Poa t e au fost mai tari, poate au fost mai vânjoşi părinţii noştri decât noi, mai dedaţ i cu necazurile, cu răbdarea şi cu foamea.

Se prea poate. Dar au fost şi mai tari în credinţă decât noi.

A z i s'a ames teca t lumea de to t prea mult.

A ajuns domnia pe la sate şi cu domnia a intrat şi necredinţa în casele oamenilor .

N e l epădăm de to t ce am moştenit din s trămoşi . N e lepădăm de obiceiurile bune. N e lepădăm şi de sfintele posturi.

Şi cum? N ă c a z u l îi duce pe oameni pe la

oraşe ca să poată trăi mai pe uşor. L a oraşe vezi cum e lumea : unguri,

saşi, j idani şi tot feliul de l imbi . Zi de zi trăieşte Românul nostru cu ei şi nici nu b a g ă de seamă că deodată s'a des-brăcat de toa te obiceiurile lui de acasă.

N u m e r g e la biserică, nu ţine p o sturile. N i c i chiar Vinerea nu o mai ţine.

Dacă merge apoi v r e o d a t ă în satul lui aă-şi ce rce teze neamuri le spune ve rde : „ C e ? Vo i post i ţ i? A z i nu mai posteşte n ime l l "

A ş a se strică satele noastre . A ş a ne l epădăm de credinţa noastră .

Dr luliu Florian canonic

Pos tu l este o l e g e bisericească ca or icare alta l e g e şi dacă nu ţinem postul că lcăm l egea şi păcătuim.

L e g e a aceasta este adusă de mai marii bisericii, de sf. Părinţ i şi de A r hierei şi numai Arh ie reu l te poate des-l e g a dela post din m o t i v e binecuvântate .

Dacă eşti s lab ori bolnăvicios , dacă slujba t anu- ţ i îngăduie să posteşti după rânduiala bisericii atunci t e îndreaptă la p reo t şi-l r o a g ă să ceară pe seama ta des legare de post dela Arhiereu.

Pen t ru mulţ i însă lucrul acesta este greu de înţeles. Cum--te poa te des lega Ep iscopu l dela p o s t ? P o s t u l 1-a lăsat Dumnezeu,

A d e v ă r a t oă postul e lucru plăcut înaintea lui Dumnezeu. L - a m moşteni t dela ss. Apos to l i cari urmând pilda Mântuitorului au post i t mul t petrecând ziua şi noaptea în rugăciuni .

Dar către A p o s t o l i a zis Fiul lui Dumnezeu : „Or i câte v e ţ i deslega pe pământ des legate v o r fi şi în ceriuri". A s t a a tâ ta înseamnă că orice des legare v o r da Apos to l i i şi urmaşii lor, eu aceea eşti deslegafc şi înaintea lui Dumneaei». Şi urmaşii Apos to l i lo r sunt Arhiereii , cari au toată puterea de a deslega.

N u are deci nime putere de a se des lega pe sine dela posturi . Numai acela t e poate des lega eare are puterea aceasta dela Dumnezeu.

T impul postului es te t imp de po căinţă ca să ne curăţim sufletele pentru ziua aceea, când Fiul lui Dumnezeu a foat răstignit pentru păca t e l e noastre .

In acest-^timp trebuie să înceteze ospeţe le , petreceri le . T rebu ie să lăsăm şi crismóle şi beuturi le, cari ne ameţesc şi t r ezesc în noi porniri păcătoase.

Cine are obiceiul urât de a injura pe Dumnezeu şi sfinţi, acum este t impul pocăinţei, să-şi puie frâu la gură. Oând îi vine să înjure pe Dumnezeu, să se gândească la chinurile amare de pa cruce, ce le-a suferit pentru dânsul. Hr is tos . Cine lăcomeş te la averea altuia să ieie seama că Fiul lui Dumnezeu s'a l epăda t şi de hainele sale pentru dânsul precum este scris: „ împăr ţ i t -au v e s t minte le mele lor şi pes te cămaşa mea au aruncat sorţi".

Ou un cuvânt, să ne contenim de

oastea unui bătrân dascăl In ziua de 24 Februarie, sunetul jalnic

al clopotelor ne-a anunţat trecerea Ia cele veşnice a vrednicului învăţător din Teiuş Si-mion Lucaciu, în etate de 72 ani, care după o.muncă neobosită de 24 ani, la şcoalele din Ceanul Mare, a fost trecut la penzie. In acest timp i-s'a încredinţat cassieria băncii „Piatra" din Teiuş care a luat fiinţă în casele sale, iar mai târziu această bancă a fuzionat cu banca „Patria" din Blaj, pe care a servit-o în aceea calitate, cu multă cinste şi devotament, timp de 14 ani.

Repausatul în Domnul" a fost un bus creştin şi un român vrednic. — După cum spunea la groapă venerabilul învăţător Dumi-trean din Şard; repausatul a fost acela care, în 1888 —cu cinci prieteni ai săi — a mântuit Piatra Libertăţii dela Blaj de inundarea Târnavei.

Spunea d. Dumitrean, că deşi piatra era păzită de baionetele jandarmilor ungur;, acel cari astăzi nu mai e printre noi, — s'a folosit de ocazie, şi într'o noapte când pioase o ploae mare, stătea de veghea în ferestriie internatului şi când a observat că paznicii au plecat şi-a luat prietenii cu cari a reuşit să mute piatra libertăţii zece metri din calea pericolului.

Inmormânterea a avut loc în 26 Februarie — în cimitirul gr. cat. din Teiuş. Ceremonia s'a oficiat de către preoţii: Reverendissimui laeob Popa canonic prepozit din Blaj, păr. Petru Gruia preotul local care prin vorbirea DSale a stors lacrimi din ochii multora cari au fost de faţă; apoi păr. Amos Frâncu protopop on., păr. Ioan Bârsanu, păr. Crăciun Radu, păr. Ioan Ciortea şi păr. Iacob Tuluş.

Cu această ocazie Revereodisimul Iacob Popa a vorbit în calitate de inspector ai şcoa-Ielor confesionale şi în calitate 'de consătean şi fiu al acestei comune.

Un şir nesfârşit de cunoscuţi, prieteni, consăteni, rude şi colegi, au petrecut Ia mormânt osemintele regretatului răposat.

Indoleatei familii, sincere condoleanţe, iar celui cari nu mai este printre noi — Dumnezeu să-i facă parte cu aleşii săi.

A. Crişan

Pag 2 U N I R E A P O P O R U L U I .

Siminsuiareie de neshioi (Dela Secţiile „Astrei")

D e când ne-am pomenit români locuitori în sate, am cunoscut cu toţii pe aşa numitele femei »Gura satului*. Sunt finţe neastâmpărate cari nu-şi văd de casă şi d e lucru, nu iubesc munca, deşi dacă le-ai spune că sunt leneşe ar lua foc. Îşi lasă copii nespălaţi şi nemâncaţi îşi pun furca In brâu aşa pentru ochii lumii şi pornesc să bată cu ziua de cap, uliţele satului, trecând dela o vecină la alta. L e arde ceva subt limbă şi trebuie să se răco-. rească. Ele sunt purtătoarele de veşt 1

uneori drepte, de cele mai multe ori mincinoase, ele sunt poşta fâeă plată a satului. Fae din ţânţar armăsar, se jură că ceace spun e drept, şoptesc la urechea altor , femei să nu dea vorba mai departe, pen- j truca atunci ele vn'ar avea ce face.

P e acestea femei ce şi pierd ziua cea scumpă cu vorbe şi veşti cari uneori învrăjbesc pe creştini şi îi fac de se îneaeră, Ie cunoaştem cu toţii şi nici unul n'am vrea ca una din ele să fie nevasta noastră.

Dar de o vreme satele noastre mai cunosc şi un alt soi rău de femei. încă dinainte de război şi mai ales după încheierea păcii ne-am trezit cu femei cari se cred luminate de Duhul sfânt cari au luat locul preoţilor, s'au schimbat în apostoli şi aleargă după femei harnice şi după bărbaţii cuprinşi de treburi, să le tâlcuiască sf. Scriptură.

Se leagă de tine ca scaiul de oaia tigaie. In mână cu sfânta Scriptură câştigată dela pocăiţi şi dela alţi rătăciţi dela credinţă, te opresc în drum la portiţă ori tntră în casă, deschid cartea la locuri anumite ca păscălierii şi încep şâ-ţi arate că tu nu crezi bine că iată cum scrie in sfânta carte şi citesc un rând sau două, şi apoi încep să-ţi tâlcuiască.

L e umblă gura ca meliţa, ochii le scapără de plăcere că 'şi pot arăta ştiinţa şi greu mai scapi de ele dacă te prind. Iţi arată că nu trebuie să dai nimic pe Biserică şi pe preoţi, că ei sunt mincinoşi că mulg pe creştinii că botezul din pruncie nu e bun şi trebuie să ne botezăm din nou, că e păcat să ţinem în casă sf. cruce şi icoanele sfinte. Şi câte nu mai spun cu mintea plină de mândrie diavolească. Torăe ceasuri şi nu se ostenesc. T o t ce au auzit dela >Apostolii< cei mincinoşi ai pocăiţilor şi ai altor rătăciri streine i-au prorocit de lucrii sfânt, cari dacă nu ar fi pocăiţi şi alte secte mincinoase, nu ar putea pătrunde in satele noastre.

Dintru început rătăcirea a venit dela muiere. Că ele sunt na ai slabe Ia minte şi la judecată decât bărbatul şi uşor le iea de p e picioare orice îndrugător de vorbe mincinoase.

A p r o a p e în fiecare sat în care avem azi pocăiţi, studenţi în biblie, sâmbătari şi alţi rătăciţi, îttctpuiul le-au făcut femeile. Ele au căzut mai tntâiu în rătăcire şi atâta Îşi bat pe bărbaţi la cap, sau pe alte femei sau oameni, până mai trag cu ele şi pe alţii.

Dar Sf. Pavel a spus că: >Muerea să tacă în biserică*. Muerea nu e aleasă de Hristos între apostoli şi nu a pus-o nime să predice. Ea trebuie să Înveţe pe copiii săi la lucruri bune, să-şi ţină credinţa faţă d e bărbat. Dacă cineva chiar bărbat fiind învaţă altfel decât Biserica ajunge subt g reu păcat şi blestem. »Cine nu ascultă

de Biserică să-ţi fie ca un păgân şi vameş* zice Hiistos.

N o i l e prorocite bătrâne sau tinere, semănătoare de neghină în grâul Domnului nu trebuiesc răbdate prin satele noastre. Bărbaţii lor sunt mai întâiu datori să le Cuminţească, oprinda-le de a-şi pierde vremea cu învăţături şi lucruri cari nu-s

de capul lor şi silindu-le să-şi vadă i capul lor, silindu-le să-şi vadă de casa copiii lor. }•

Iar - creştinele şi creştinii din sat $! nu le iea în seamă ca şi când n'ar g Sunt nişte zăpăcite şi nimic mai mult, '

I. Agârbiceanij

Ştiri din politică — Foc în fabrica de aeroplane dela Braşov Nenorocirea din comuna Sâncraiu — Francezii au un nou

guvern — In Spania au izbucnit turburări — Pescari răpiţi de ghiaţă

In numărul t recut al g a z e t e i noas t re am publicat o seamă de veş t i despre frământări le pol i t ice dela Bucureşti . A m arătat atunci, că în sânul guvernului se p regă te sc unele schimbări, prin aşa numita „ remanie re" .

Ştir i le sosite la noi până la mij locul săptămânii , arată că remanierea de astă-dată se face cu siguranţă. Domnul m i nistru Gr igore Iunian şi-a da t rnulţămita şi p lecarea se v a aduce , în sfârşit, schimbarea de care s'a v o r b i t a tâta .

S'a întors si d. V a i d a - V o e v o d de la V iena , prin ceeace mâna dlui Maniu s'a întărit . L o c u l dlui Iunian îl v a lua d. Mi r to , iar d. Mihai P o p o v i c i prezidenţ ia camere i deputaţi lor. D. Ş te fan 0. P o p v a t r ece la un minister . Se mai scrie despre d. V o i c u Ni ţ e scu , fost ministru al Ardea lu lu i , care v a t r ece la ministerul de comunicaţ i i , ori subsecretar de s ta t l a agricultură. Oeleala l te schimbări ar fi să se facă precum scr iam în săptămâna t recută .

Z iua hotăr î toare , c ând s'au făcut schimbăr i le , sa spune că ar fi fost ziua de M a r ţ i , 4 Mart ie . Atunc i au fost la Bucureşt i t o ţ i fruntaşii pardidului naţ io-nal- ţărănesc, chemaţ i de dd. Maniu şi Miha lache , să se facă cea din urmă netez i tură a remanieri i . M a i era vorbă , ca ee l ma i târziu până Miercuri la amiazi guvernu l reînnoit să facă jurământul în faţa îna l te i R e g e n ţ e . Insă până în clipa, când scriem noi acestea, ştirea despre punerea jurământului nu ni-a sosit.

P r e c u m v e d e m din celea de mai s u s , d. Maniu şi-a pus în gând să strângă un p ic frânele guvernului, înnoindu-si ajutoarele. '

* In z iua de Luni , 3 Martie, în fabrica

de av ioane dela Braşov a izbucnit un mare foc, la coperişul unui adăpost de aeroplane. In adăpost erau 30 de maşini dintre cari trei au suferit s t r i S n i însemnate. Focul a fost curând vest?t Ir « T ' « . î n C e ? u t 8 6 credea că focu

Duminecă, în 2 Mart ie , o femeie

v ă d u v ă din comuna Sâncrai-Mureş s' dus cu doi copi i ai săi la pădure dup l e m n e de foc . Copi i i au găs i t un glonţ de tun, rămas a c o l o cine ş t ie cum, di t impul răsboiului. E i au luat primejdios^ g lon te -obuz şi l-au dus acasă. Trudii du-se sâ-i desfacă arămurile şi neputâr izbut i , l-au aruncat în foc Obuzul e x p l o a d a t şi a ucis pe cei doi cop i i i pe mama lor a răni t -o de m o a r t e .

A s e m e n e a nenorocir i s'au în tâmpl a tâ tea dela răsboiu încoace şi t o t i m a i luăm învă ţă tu r i !

* In curs de o săptămână şi cevi

Francez i i au primit de curând al doile guvern . A c e s t a es te a lcătui t sub pri zidenţia Iui Tardieu, care se spUne că v a v e a alături şi pe Briand. Guvernul de mi 'nainte, a fost „ d e s tânga" cum se zici iar acesta „ d e dreapta", adică al 8« cialistilor ce l dintâi, ce l căzut , si acest al bogătaş i lor . Mul te zi le se pare c nu v a avea nici acesta, căci în Franţ guverne le se răstoarnă d in t r 'o vorb două, dintr'o împot r i re de mică însem năta te . In Fran ţa când cad guvernele nu se fac a leger i nouă.

* Ochii Europei sunt îndrepta ţ i astă*

cu multă încordare spre ţara Spaniolilor cari se to t ciubăresc de-o v r e m e şi nu-ş mai află aşezare s ta tornică . A b i a < căzut P r i m o de R ive ra , Mussolini >' Spaniolilor, şi acum iarăş e necas . Ti neretul vrea „republ ică* , adecă stăp* nire fără r e g e , iar bătrânii ţ i n la cele« ştiute şi apucate din părinţi. De-aio frământări, c iocnir i , arestări şi a l te cât* se ţin de schimbări v i j e l ioase . Viitorul atârnă însă de ţinuta armatei , care având puterea în mâna sa, unde se alătură e», a co lo va fi izbânda. R e g e l e Alfons 9

cică ar v r e a să-si dea mul ţămi ta ,dJ bună vo i e , lăsând în locul său pe » u l

cu numele Don Iuan, ori pe vărul s*8

Don Carlos. *

In mările ruseşt i , la As t rakan , • ceată de 137 pescari , pe când se tntf ceau cu sculele lor dela pescui t , opri t pe un sloi de gh ia ţă dela m » 1 ţ îşi adunau reţelele. In t impul cât era»

Nr 10 U N I R E A P O P O R U L U I Fag 3

ei acolo , sloiul s'a desprins fără ves te şi a luat oamenii cu el. Vântur i le şi valuri le au dus sloiul în larg, cu pescari cu t o t .

S'au t r imis aeroplane să caute sloiul rătăci t , dar B 'au întors fără ispravă. Famil i i le pescarilor răpiţi de sloiu, au stat zi le înt regi pe malul mării , aşteptând că prin vre-o Întâmplare oarecare ai lor se v o r Întoarce din silnica lor plutire. Insă despre cei 37 de pescari nenorocoşi nu se ştie încă 'nimic.

Unde trăiesc oamenii mai mult Până acuma s'a crezut, că oamenii tră

iesc mai mult In ţările dela miază-zi, fiindcă aici vremea este totdeauna mai domoală. învăţaţii englezi,', cercetând mai amănunţit acest lucru, au găsit, că cei mai mulţi oameni trăiesc in ţările cu vremuri ceva mai aspre. Astfel In Bulgaria, unde vremea e destul de aspră, sunt de cinci ori pe atâţia oameni în vrâstă de peste o sută de ani, ea şi în Grecia. Iar în Germania sunt cu mult mai mulţi oameni bătrâni ca şi în Franţa. In Elveţia unde se refugiază mulţi ca să întinerească, sunt numai şase oameni în vrâstă de o sută de ani. Iar în Seandinavia — ţară dela miază-noapte — sunt şi mai puţini. In schimb în Spania sunt peste 400 oameni, cari au trecut de 100 de ani.

O nenorocire în cuşca leilor. într'un circ din Lodz, un leu bătrân pe care voiau să-1 dreseze împreună cu alţi doi lei mai tineri, a încercat să atace pe îmblânzitorul său. Acesta însă a putut să scape Ia timp, fără să sufere nimic. Leul însă înfuriat cum era, văzând că îmblânzitorul a scăpat, s'a aruncat asupra celor doi Iei tineri şi din două lovituri la unul i-a rupt şire spinării, iar la celalalt i-a sfărmat capul.

Acesta este un caz foarte rar, deoarece leii nu obicinuesc să se atace unii pe alţii.

Gititi „ U N I R E A P O P O R U L U I "

Principesa Elena s'a întors în ţară. Principesa mamă Elena, care de mai multă vreme a fost oaspele reginei Mărioara a Iugoslaviei, s'a re'ntors înapoi la Bucureşti.

Preoţi chinezi prinşi de bolşevici. In săptămâna trecută, bolşevicii au prins pe episcopul Versiglia, pe preotul Caravario şi pe mai mulţi chinezi creştini din oraşul Stin-chiw, pe când aceştia se aflau în ţinutul Jing-tak. Prinsonerii au fost duşi în munţi şi până acum nu se ştie nimic despre ei. Se crede, că au fost ucişi.

Cum va fi vremea în Martie. Un prevestitor de vremuri din Stiria, cu numele losif Schafler prezice pe luna Martie următoarea vreme: Cerul va fi mai mult noros. La începutul lunei vor fi ploi, zăpadă şi furtună, apoi va fi cald şi vreme frumoasă, care însă nu va ţinea mult şi iarăşi va veni frig. Pe la mijlocul lunei, babele îşi vor face de cap. Cătră sfârşitul lunei va fi cu adevărat primăvară: cer senin şi vreme uscată, dar răcoroasă. In ultimele zile ale lunei Martie, vor fi şi fulgere şi tunete.

Cel mai bătrân om din lume este un turc din Constantinopol. E In vrâstă de 150 de ani. In viaţa lut n'a beut nici o picătură de beutură beţivă. Liga anti-alcoolică a făcut un contract cu el, plătindu-i 100.000 de dolari, numai să se învolască să meargă în America şi să se arate în diferite oraşe americane, ca o pildă vie de cumpătare.

Familia bătrânului încă a fost asigurată, aşa că dacă s'ar întâmpla se moară bătrânul prin America, să primească o sumă anumită de bani.

Au sosit bani noi de metal. Vineri, în 28 Februarie a sosit în portul Constanţa, vaporul englez „Grodno", care a adus 132 tone bani noi de metal de câte 5 şi 20 lei. Aceşti bani sunt numai o parte din banii de metal pe cari statul român i-a comandat în Anglia.

Cât ce a sosit vaporul în port, au sosit acolo şi câţi-va slujbaşi ai Băncii Naţionale şi un detaşament de soldaţi, cari formează garda în jurul vaporului, pentruca să nu se întâmple vre-un -furt. Banii sunt în preţ de câteva milioane lei.

Numai decât s'a început descărcarea. Funcţionarii Băncii păzesc lucrările de descărcare cu revolverele în mână, iar soldaţii cu armele încărcate.

Banii vor fi aşezaţi în vagoane şi într'un tren special, sub pază puternică vor fi duşi Ia Bucureşti. Dupăce vor fi luaţi în seamă, se vor da în circulaţie.

Ocrotirea liliecilor. Oamenii din Dresda s'au învoit, ca liliecii ce vor întră în biserica lor să nu fie omorîţi, ci să fie lăsaţi în pace. In iarna anului trecut, fiind ger mare, s'au retras în biserică foarte mulţi lilieci. Peste vară s'au înmulţit tare şi acum atârnă cu su* tele, ca poamele pe un pom, în toată biserica.

Copil cu chip de broască. O femeie cu numele Măria Nistor din Bucecea — orăşel în Moldova — a născut o fetiţă moartă cu chip de broască. Are în frunte numai un ochiu, pielea e cenuşie şi solzoasă, iar în loc de mâni şi de picioare, are labe de broască cu câte 5 ghiare. \

Fetiţa a fost trimisă Ia Bucureşti, unde va fi păstrată în spirt.

Câte furnici sunt într'un furnicar. Un învăţat englez, profesor de ştiinţe naturale, a numărat toate furnicile dîntr'un furnicar şi a găsit cu totul 8239 furnici, între eari şi 11 mătei.

Asigurarea vacilor cu lapte. Camera de agricultură din Cluj a hotărît să facă asigurarea vacilor cu lapte. Spre scopul acesta a depus la banca Albina suma de 100,000 lei

Foita .UNIRII POPORULUI"

Domnişoara Haidoncher J

Florica Boariu s'a dus în America îa vara anului 1914, încă înainte de a se începe războiul cel m a r e . Avea atunci vre-o 16—17 ani, şi era faţă in toată regula, zdravănă, sănătoasă, de să tai l e m n e şi să spargi butuci cu ea.

Când şi-a văzut în mână paşaportul iscălit chiar de tfişpanu" gândeai că lumea întreagă e a ei. Ştia că se va duce din sat, va scăpa de caerii de sgrebeni eari îi însângerau degetele şi îi uscau buzele de nici nu mai putea râde cum o trăgea inima ci trebuia să „jin-ghească* numai cu gura de jumătate, ca să nu-i crepe buzele. Apoi traiul cel rău din po3tul Crăciunului, fâsaioa şi moar ea, tocana de crumpene, cu uleu de sâmburi, zama de intirjB şi mămăliga prăjită; par'că şi mai mult ajutau zgrebenilor şi căiţilor la creparea buzelor — căci la casa badii Ion Boariu, nu s'a pomenit să mance cineva de dulce în postul Crăciunului sau al Sânpetrului, sau al Sântă-Mărici sau al Crucii, — ea să nu mai zic şi de-al Paştilor. — Legea-i lege şi biserica-i biserică, copii, — zicea el. Mâncaţi numai câte o ţară, că doară nu de aia o pus sfinţii părinţi din săboară postul, ca să ne tngrăşem. Domnul Hristos a postit, Apostolii au postit,

Sfinţii Părinţi au postit; să cade deci să postim şi noi.

Nu-i vorbă, că după un asemenea post; când venea praznicul şi „dulcele", Florica era nhâitău de părea eă ai grăpat cu ea; dar ei nu-i păsa — numai sănătate să dea Dumnezeu, — oăei ştia şi ea ceeace învăţase dela tatăl său, că legea-i lege, postu-i post şi biserica-i biserică.

Acum Florica îşi vedea „poşuşul" în palmă, şi ştia că preste câteva zile va pleca departe, preste nouă ţări şi nouă mări, până 'n ţara Amerisii.

Câte-odatl, când era singură o mai apuca şi jalea, nu-i vorbă, — căci avea să meargă pe căi neumblate

Spre apusul soarelui In ţara Dolarului;

dar se mai mângăia cu câtecul: America-i ţară bună Că-ţi vine suta pe lună.,.

Nu putea însă câte-odată să nu simtă câte un gol la inimă, pe care nu şi-1 putea umplea numai cu lacrimi. Atunci Florica se ascundea pe după tufele de agrişi şi strugurei din grădină, şi işi îneca golul inimii în lacrimi şi în cântec: . .

Mislăre haieul tău De l-ar bate Dumnezeu, Că 'nstrăinezi fetele Şi zdrobeşti inimile.

Dar, ziua pusă vine, de ar fi cât de departe. Veni ziua de plecare a Floricăi, şi ea porni împreună cu Şostăr Pitz, un sas din sat, care mai fusese de două ori în America.

— Nu plinge Floriche hei — zicea jupanul Pitz. -— Aci e ghiae, faci multe bani şi treieşti ca un doamne. Io me remésese che tu te moriţi aci cu un airiş, — Gonţ besţemt — che eşti fete frumos — verleehi — şi dau grumazu a neu ehe tu te faci inglişi misis, ha 1 ha 1 ha 1

— Du-te'n trăznet cioară de sas — zicea badea Ion năcăjit. Ţie ţi-e uşor, eă tu eşti născut în zodia lui „straiţă n' băţ", dar mie nu-mi vine să râd când mi-se pustieşte copila.

— Net pe crit dich, Ion — zicea sasul. — Tu nu şti chit plug şi momolighe, sape şi fusaiche, coase şi moare de crastavetele. Las se vede Florica teu cum se munche bif-stec, uil-stec şi muncheri domneşte. San am ogan; şi sasul începu să amestece limba lui cu cea englezească, ca să arate badii Ion că el cunoaşte limba americanilor, şi eă ştie unde se duee.

— Gung ţun devăl sasule, — îi zise badea Ion, care ştia şi el atâta, ca pe sas în limba Iui să-1 îndrepte către Necuratul. "

Florica era îmbrăcată într'o rochie de „barchet" sur, iar pe cap avea a năframă mare, sau o ^broboadă" ca târgăşiţele. Aştepta trenul, şi dacă nu i-ar fi fost de gura lumii, s'ar fi întors frumuşel acasă, şi ar fi lăsat America cu toţi dolarii ei să stea acolo unde e.

ca an îneeput de fond de asigurare a vacilor cu lapte. Pentru o vită asigurată se va plăti pe an câte 100 lei. Dacă se Întâmplă să moară vaca, proprietarul capătă o despăgubire de 8000 lei.

Vacile asigurate vor fi Însemnate pe un corn şi se vor vaccina gratuit în contra boalei antrax.

Ce bine ar fi să se facă asigurarea vacilor cu lapte din toate judeţele ţării. Oamenii nu ar mai suferi pagube aşa mari, când le moare vre-o vită.

Bani noi de hârtie. Banca Naţională a României aduce la cunoştinţă tuturor oamenilor, că în curând va da în învârteală bani noi de hârtie de câte 100 lei. Banii vor semăna cu cei de acum, cu deosebire că în loc de 3 subscrieri, vor avea numai 2 subscrieri şi anume a guvernatorului şi a cassarului băncii.

Valoarea acestor bani va fi aceeaşi ca şi a banilor vechi.

Să se mărite numai fetele cari ştiu înfăşa băiatul. Prin părţile răsăritene ale pământului este un obiceiu foarte curios. Anume, mireasa, îndată după cununie e dusă în casa mirelui şi în faţa tuturor cuscrelor şi a neamurilor, trebue să înfaşe şi să scalde pe un copil mic al cuiva din vecini. Dacă e ne'ndemânatică, neamurile o ieau de mână şi o duc acasă la părinţi să mai înveţe. Peste o lună o pun iarăşi Ia probă. Dacă nici acum nu ştie îngriji un copil, o mai trimit acasă pe o lună. Pe urmă când dovedeşte, că ştie înfăşa bine un copil, e dată bărbatului să-i fie soţie.

Acest obiceiu n'ar strica să fie şi pe la noi. Poate multe mirese, în loc să înveţe atâtea lucruri nefolositoare, ar învăţa mai întâiu cum trebue înfăşat un copil.

Vinderea vitelor în Italia. In urma încheierii învoielii de comerţ dintre România şi Italia, mulţi comercianţi italieni au venit în Ardeal şi au început să cumpere vite, pe cari le duc în Italia. Un transport de 14 vagoane de vite a şi trecut graniţa. Să nădăj-

dueşte, ca preţul vitelor va fi mai bun. Sunt însă câte-va ţări vecine, cari nu văd cu ochi buni vinderea vitelor delà noi în Italia şi cearcă să facă tot feliul de greutăţi. Statul însă va face tot ce îi stă în putinţă, pentru a delătura acestea greutăţi.

De acum se va putea vinde porumbul. Incheindu-se învoiala de comerţ cu Italia, au scăzut mult taxele de vamă. Astfel vama pentru un vagon de porumb vândut în Italia este numai de 3600 Lei, pe când mal înainte era vre-o 7000 lei iar în Franţa şi Germania e aproape 10,000 lei.

Statul încearcă să facă învoieli de comerţ şi cu Franţa şi Germania pentru ca să scadă taxele de vamă şi acolo şi astfel să se înlesnească vinderea.

se poate vinde acum ovăsm, In Italia Taxa de vamă pentru un vagon de ovă* scăzut la 2500 lei.

Asemenea au scăzut taxele de vamă pentru ouă şi galiţe. Aşa că agricultorii V0f putea vinde uşor orice produse vor avea.

Vinderea vinurilor Tn Polonia. | n c | în Septemvrie, anul trecut s'a încheiat o în.' voială de comerţ cu Polonia. In urma ace»t»| învoieli, taxele de vamă au scăzut mult, aşa că se pot vinde bine multe lucruri. Mai întâiu s'a vândut în Polonia vin. Vinul vândut în Polonia, e tot din Basarabia, şi până acum| s'au trecut peste graniţă mai mult de 60 vagoane încărcate cu butoaie pline cu vin.

Răsbunarca lui Tufankhamon Catitorii gazetei noastre

ştiu delà şcoală, din Istoria Biblică, despre împăraţii cei vechi ai Egiptului numiţi Faraoai. A^ei împăraţi au trăit cu mii de ani îaa nte, de zilele noastre şi sunt pomeniţi adesea şi astăzi, mai cu seami pentru mormintele lor cari s'au păstrat şi uimesc prin trăinicia şi comorile pe cari le ascund.

Sunt vre-o câţiva ani de când un englez a descoperit mormântul fostului Faraon cu numele Tutaukhamon, lângă trupul ussat al căruia s'au gSsit comori nepreţuite. Acelea comori au fost ridicate de unde erau şi duse Ia muze Englezul care le ridicase a murit însă d e o moarte săăpr&ZBic*, iar după dâssscl au murit asa şi ajutoarele Iui. Ba au murit toţi aceia cari au mai stins, deatunci încoace, comorile ve chiului împărat. Doctorii nu pot tălmăci pricina acelor morţi şi a ieşit vestea, că moimântu lui TuţaBkhamoa fusese încuiat cu blast^m şi prin nenorocirile din ziltln noastre se răzbună mortul de acum trei mii da ani, care a fost turburat în odihna lui. De curând a murit al 20-le om, care s'a atins de comorile lui Tuta»kh»»moB, un slujitor al Muzeului britanic din Londra

Chipul nostru înfăţişează locui unde fusese îngiopat rizbunâtoml împărat.

Dar trenul soseşte cu nişte ochi aprinşi ca un balaur din poveşti, Fiorica se sue în vagon, conductorul închide uşa şi — paee bunăl

A mai scris o carte poştală delà Oder-berg, una delà Râtibor şi una delà Hambug, delà apa ai mare.

Nu ştim cum a ajuns Florioa în America, nici cum a umblat pe-acolo; ştim numai că în 1919 dupăce s'a gStat răsboiul, vine delà ea o scrisoare cu adresa de retur: Mis Boyer Flower, E. Ioungstowa O. -H*mory Bank, P. Box 29, U. S. A .

Seria adecă Fiorica, sau mai bine zis | Ittss Fiower, că s'a hotăiît să vină acasă. Dar scrisoarea era atât de încurcată şi împestriţată eu vorbe englezeşti, încât badea Ion trebui să meargă cu ea la un altul care fusese în America, ca să i-o deslege.

Ziaea Miss Fiowsr, că in America numai merge bine bisnis-ul, că a venit legea de proibişen şi ca în saloane Lebăr-'ă ar bea, dar se tem de polismani. Cât ce te prinde cu un hef-pail de uischi, indată te duce la şclaer-ul şi la cort, şi nu scapi până nu dai unhun-dtrt dalărs; şi pentru aceea ea s'a hotărît să vină in Old-countre să facă bisnis mai bun în România Mare.

— Numai de-ar aduce-o Dumnezeu In paee — zicea badea Ion, — apoi b soiţu ca bisniţu, că doar eu n'am făcut bişniţe americane, şi tot am trăit.

După câteva săptămâni, Fiorica era iarăşi la casa părintească. Era Imbricată ca o doamnă de cele mari. Pe cap avea o ciciuiiţă strâmtă şi cu urechi, ca zburătorul Vlaicu daia Binţinţi. O rochiuţă scurtă de mătasă albastră, şi nişte păpucaşi de coloarea trlzuetului. De vorbă cu ea nu mai putea sta nimeni în sat, căci ea vorbia de n'o mai înţelegea nimenea.

— Tu Fiorici, — îi zise într'o zi tatăl g j U j — grăeşte şi tu ca oamenii, eă te iau sătenii în sus.

— Ai dont cherl — răspunse Fiorica americăneşte, vrând să arate că ei nu-i pasă. Ea se ţinea vezi Doamne de americani, cari la toată vorba zic: ai dont cher, sau precum o scriu ei: „ l do not care", ( = nu-mi pasă).

— Don*h r, doncher — zise badea Ion, dar tu să grâeşti ca noi, că oamenii te râd.

— Never mai — răspunde Fiorica — Ţi-am spus — şi deţ oal. Dacă le place, orait, dacă nu, ai dont cher.

Fiorica tot aşa vorbia şi cu alţi oameni, şi pentru aceea, tinerii din sat începură să o poreclească Domnişoara H idoncher.

Bani avea ea nu-i vorbă, dar ficiorii din sat tot nu se îmbulziau la ea la peţite. Se temiau, că şuerata aia de americană îi va lăsa cu plugul în brazdă când le va fi lumea mai dragă, şi o va şterge iarăşi peste baltă. Ea şi când era singură în casă, nu mai cânta doine ca fetele, ei îngâna cu glasul suguşat nişte zdrăncănite, de îţi venea să sari de pe scaun:

O ies, ui hov not bananăs, Ui hsv noi banană* tu dei.

Toader Rogojină era ficior cu stare, hai nic şi cumpătat în toate; dar lacom de tvsi de mai rar. Se gâadia, ce trebsoare ar ma face ei cu doiarii domnişoarei Haidonch r, \ ss hotărî să o peţească. Nu avu însă curaju să meargă el însuşi ca si vorb'ască cu missui ci trimise pe b.dia Văsălie alui Iouuţ. Acest îşi luă traista de piele şi plosca cu vin -~ după cum e obiceiul peţitorilor — şi într1» seară merse la bddes Ion Boariu.

— Creasoă-vă norocul la casă — ziS*J badea Văsâlie intrând, după ce mai întâi tropoti cu cioboteie prin tindă, după ce tuşi de câteV ori şi bătu la uşe, ascultând din casă dooi

» glasuri deodată: unul întră! şi altul: Comi«\ — Audăte Dumnezeu frate Văsâlie,

răspunse badea Ion soulându-se în picio»li şipunând ciaslovul desch s sufoile în jos pcmaS*| căci el tocmai îşi citea ocinaşele de culcării — Dar treci şi şezi la noi, s i ne şadă peţitorii mai zise ei glumind.

— Cred eă vor şedea — răspunde Vâsi'j lie, — că zău, eu n'am venit în glumă. Ap°> aruncâadu-şi căciula pe un pat, şi mâng»>>i du-şi plosca de subsioara, se aşeză pe ssau >

şi spuse doriaţa lui Toader, care ar vrea^ cum ss zice — să se lege cu Fiorica — oi se zice — îa căsătorie. — Feciorul —cum zice — e harnic — ao-i vorbă, şi are — oa» I se zice — priadere — continuă badea Vâsăl»' |

Nr. 10 U N I R E A P O P O R U L U I Pag 5.

Plante străine — Migdalul —

Migdalul es te un arbore din neamul )iersecului şi a caisului de pe la noi. 3 atria Migdalului este Siria. Unii spun, 5ă se t r age de prin Oaucai şi Af r ica le miază-noapte.

Grecii au cunoscut migda le le . R o mânii încă prin veacul lntâiu înainte de Domnul Hris tos , plantau migdal i , pe sari îi numeau nuci greceşt i — Nuces grecae.

A z i se cul t ivă Migdal i mulţi în As i a şi în ţinuturile din jurul Mării Med i t e -rane.

L a noi în ţară încă se găsesc Migdali, prin Ol tenia şi prin Banat . P e la Turnu-Severin Migdalul creşte aproape aşa de înalt ca şi c d de pe lângă Marea Mediterană. Trebue însă îngrijit bine, să nu îngheţe . D e obiceiu sa învăluie cu paie.

Migdalul creşte înalt de câ te 6—7 metri . Frunzele seamănă cu ce lea de Piersec. Sunt vierz i , lucii şi cu dinţişori mărunţi pe margine .

Flor i le sunt albe-roşietice caşi florile Piersecului. Sunt destul de mări-şoare şi îngrămădi te în buchete frumoase .

Fructele sunt migda le le , c e s e cumpără din prăvăl i i . Seamănă cu prunele, dar în ioc de miezul cărnos al prunelor, au o coajă tare şi lemnoasă. A c e a s t a coajă nu e bună de mâncat . Inlăuntrul coajei este seminţa: un miez m a r e şi

a-?i lăuda clientul; — şi au aşteaptă decât să vrea — cum se zice — şi fata.

Florica Haidoncher îşi pacheta nişte do-T a p i ds coloarea piciorului, îşi îavălea la hârtie nişte păpucaşi, piecată de-asupra unui lădoi mare, căptuşit pe dinafară cu pleu roşu şi verde, iar pe dinluntru eu siofâ vânătă cu vergi albe şi negre, şi se prefăcea că n'aude despre ce e vorba. Cât ce auzi însl de Toader Rogoj nS, închise eupărui cu zgomot, se izbi pe ei şi răspunse:

— Asta nu! Rogojina să-şi vadă ds rogoz, că eu nu mă mânf cu ei. Ai em not stiupid. Şi cu nici unul. Nu mai vreau să merg la sapă. Ai £0 bec în America rado-ue — şi începu sâ hodorogească şi româneşte şi englezeşte zvâroolindu-se şi dând din mâni ca o zaintită, de badii Ion gata să-i crape obrazul-de ruşine.

— Mânoaţi-ar focul America, sâ nu mai fi fost auzit de numele ei. De ce focu ai mai venit de-acolo î Sâ batjocureşti pe oamenii din sat şi să mă strici pe mine cu vecinii? Cap de american încăpăţînată.

— Ai don cher\ răspunse Florica şi se puse mai departe asupra cufărului, aşezându-şi şi rfladuindu-şi zdrenţele.

Badea Vâsăiie vizu că nu e rost. îşi ceru deci iertare — cum se zice — pentru îndrăzneală, şi ieşi. Badea Ion îl petrecu până la portiţă, şi se despărţiră poftindu-şi noapte bună.

Bolşevicii au făcut cârciume din biserici Am arătat şi noi, în nu

mărul treeut al gazetei noastre, păgânătlţile pe eari le-au început bolşevicii ruşi in poiri va sfintelor lăcaşuri dum-nezeeşti din ţara lor. Nici diavolii din iad n'ar putea par'oă să se arunce cu mai multă furie asupra nevinovatelor lăcaşuri de închinare, f decât ucenicii lui Lenin. Ei au alungat pe preoţi, i-au târît prin temniţi sau i-au împuşcat. Ia bisericile goale au fjeut magazii, ori săli de petrecere, unde dansează şi fac beţii, iar în sfinţii de pe altar trsg cu puştile. Clopotele ;u amuţit pretutindeni şi oamenii cari au mai rămas cu simţiri creştineşti, sunt opriţi să se mai roage în biserici.

Chipul nostru înfăţişează vestita catedrala din oraşul ITJev, care a fost pusă sub zăvor z'ilels trecute. Te pomeneşti că vor fac»? şi dintt'âns a„caf. nea", ceainărie, ori sal* de bal, cum au fieut din atâtea altele chiar şi de prin sate.

dulce. Pentru acest miez se cultivă Migdal i i .

Sunt şi Migdal i cu miezul amar. A c e ş t i a se găsesc mai ales prin Afr ica de miază-noapte . M i g d a l e l e amare sunt mai mici ca şi celea dulci şi cuprind un suc otrăvicios . Cu un picur din acest suc se poate omorî o pasăre. Beţ ivi i , dacă înghiţesc, când beau şi câ te 2—3 picuri de suc de migda le amare , nu se îmbeatâ . D e aceea, în Grecia şi astăzi se pune la masă câ t e un păhărel cu suc de m i g d a l e amare, peutruca oaspeţii , cari beau să nu se îmbete .

Ou migdale amare , t ă ia te mărunt şi ames teca te cu fârină se po t pustii şoarecii ţ i cloţanii.

Mai întrebuinţate sunt însă migdalele dulci. Miezul acestor migdale se mănâncă. Se poate mânea şi curat, aşa cum se mănâncă nucile. Mai mult însă

Florica în casă era toată foc. Cum de îadrlzaeşte Toader să o ceară în căsătorie? Cum să-şi dezbrace ea hainele da mâtasă şi să meargă iară la sapă la cucuruz, ia vie, la secere şi la tot lucrul de var*? I-st» plrea cs este prea înjositor pentru Miss Fiower să s e mai numească lele Floare.

— A^a e prostul când s j u K g e şi el ceva, — zbea badea Ion — îşi uită că aisi a crescut, daoâ vedd o haină bun* pe el,

După câteva săptămâni. Fiorica iarăşi era in drum spre America; iar badea Vâsăiie alui lonuţ întâlnind într'o zi pe badta Ion Boariu, îi zise: — Atn vSzut eu ftate Ioane — cum se zice — că domnişoara ta nu mai ara — cum se z'ce — potros de-a mai sta la sate. S'a învâţat — cum s<; zice cu domniile. Dar — cum se zice — Dumnezeu să-i ajute, sS-şi găsească norocul — cum se zice — pe unde va umbla.

Ia sat, dacă se întâmplă să se mai afie vre-o fată fudulă şi încăpăţînată, ficiorii şi bărbaţii tineri îndată îi zic: — Asta e c» domnişoara Hudonohsr, care a păcălit pe Toader Rogojină.

N. Lupu

Iubiţi cititori! Nu uitaţi să trimiteţi preţul

abonamentului la foaie

se întrebuinţează la p regă t i rea prăi tu rilor şi a bomboanelor .

Din migdale , atât din celea dulci, cât şi din celea amare, se poa te stoarce şi oleiu. Din oleiu de m i g d a l e se fabrică săpun.

Se poate p regă t i din migda l e şi fărind. Aceas ta farinâ, ames teca tă cu praf de rădăcină de v i o r e l e şi cu suc de lămâie , ca sâ miroase mai bine, e bună pentru spălat pe faţă. O Întrebuinţează foarte mult femei le . A l b e ş t e şi netezeşte pielea.

Din migdale dulci, se s toarce şi uh fel de lapte , numit lapte de migdale, care se întrebuinţează ca l eac la aprinderi da plămâni . *

In vech ime erau v e s t i t e migda le le de N a x o s şi Oipru. Oraşul Mygdonia din L i d i a şi-a primit numele dela migdale . A z i celea mai multe m i g d a l e se aduc, din Sicilia, din Spania şi din Por tuga l i a . Migda le le scurte, cu coajă ta re vin din Franţa.

Ia prăvălii se găsesc şi migda le proaspete . Mai adeseori sunt însă învă-lite în coajă, ori curăţi te .

Fiind prin Oltenia şi Banat v r emea destul de pot r iv i tă pentru creşterea Migdalului, s'ar putea cu l t iva în măsură mai mare, pentruca să se câş t ige roadă mai îmbelşugată şi să nu mai fim sili ţ i să cumpărăm migda le din ţâr i străine.

Ion Popu-Câmpeanu

N ¡ . 26-1930.

Concurs C?pitlî>l M.tropoütsn gr.-cat din Bîaj,

publică concurs pentru închirierea pe 3 ani a casei fundaţionale din piaţa In. M. C'ain (Farmacia, românească), pe ziua de 1 Aprilie 1930. Pe lângJ locuinţa din mai multe camere, casa are şi 2 prăvălii cu fereşti mari.

Cai ce refleteazi la ea, si-şi înainteze ofertele de chirie, îneb. ie, la Administraţia Centrală Capitulară până în 15 Martie 1930.

Biaj, la 25 Februarie 1930.

Iacob Popa (1027) 2—2 canonic prepoiit

Alexandra Cuza Anderco. Abonamentul plătit

până la 31 Dec. 1929. Pavel Simion. — Am primit 250 lei. Mai aveţi de

plătit încă 117 lei pe 1929. A m primit câte 90 lei dela următorii: George

Hebe, Dumitru Toncean, George Băneilă, Leş Gavril, Pop Alexandru, Trăuşan George, Nicolae Toraa, Petru Stoian.

Câte 180 lei: Mircea Vasîle 1. P., George Jucuţ, Lazar Valeriu, Ioan Iura, Tiptiş Ioan 1. T. Ioan Dorgo, Eugen Morariu, Romulus Laţcu, Ioan Cordoş 1. I., Vi -cenţiu Pandrea, Dumitru Chirteş 1.1. a. M . , Petru Gubariu, Dr. Aurel Gavrişiu, Mureşan Teodor.

Alte Bume: Oltean Remus 80 lei, Petrea Bulai 80; Vasile Solovăstru 120; Popa Ioan 1. V. 170; Anton Petrea Bulai 80; Alexiu Manciu 200; Ioan Pârv 300; Pavel Simion 250; Axente Micşa 500; Gavril Jorean 60; Ioan Neag 45; Nicolae Sin 1. P. 323; Vasile Colcer 2791 Laslo Ioan 300; Ioan Alexâ Vasile 400; Vasile Chiş 45; Tompa Gavril T. 80; Leş Gavrilă 30; Hăţegan Cornel 45; Parohia Suciul de jos 540; Sabin Voin 150; Nicolae Sprinjan 60; Ioan P. Nemeş 500; Nicolae Voina 540; Vasile Banciu 362; Alexandru Cârnaţ 1. P . 360; Nicolae Doroş 200; Tăşnadi Ioan 440; Iosif Darabant 200; Giurgiu Alexandru 45; Traian Marcu 360; Petru Gercu .100; Ioan Popa 135;

Şofron Danciu. Am primit in Dec. 1929 lei 180 din cari 150 lei restanţa pe 1929 iar 30 lei pe 1930.

Ioan Ţeuţ. Am început trimiterea foii odată cu a lai Mangra Aurel. Nu ştim ce poate fi de Dv. n'aţi primit.

Director. Ordului Fraţilor Şcolilor Creştine. Vă rugăm să ne scrieţi ce numeri h'aţi primit.

Ioan Vaneu a Petri. A m primit 290 lei. Calendare nu mai avem.

lomn Tăşnadi. Am primit sama de 440 lei. Abonamentul plătit până la 31 Dec. 1929

I l e d a c t o l T r i ^

Pentru (raţii din America L a Librăria Seminarului din Blaj se

află de vânzare următoarele cărţi, al că ' ror preţ îl arătăm în bani americani:

D o l a r i

Apostolul cu litere latine, în legă' tură cu călcâi de piele 3'—

Octoih mic, legat 1*— Pentecostar mic, legat r— Psaltire, legată V— Strastnic, tipărit cu litere latine 2 - — Acatistier, sau carte de rugăciuni — 5 0 Paraclisul Născătoarei de Dumnezeu — ' IO Domnului să ne rugăm, carie d e ru<<

gaciunî şi cântări —-20 Cântăreţul, sau carte de cântări Ia

Sf. Liturgie şi alte prilejuri sfinte —*12 Credinţa soldatului, carte de rugă'

ciuni pentru militari —'12 Evanghelia legată în piele 4-20 Cântece de Irozi - - ' I O

Cărţi de învăţături creştineşti Darul lui Dumnezeu —06 Adevărata Fericire —'06 Taina spovedaniei —'15 Tâlcuirea Apostolului din Dumine^

eile de peste an, voi. I —*20 , „ „ „ voi . II —•15 „ „ „ . voi. III - ' 1 5

Legea strămoşească —*15 Tâlcuirea Evangheliilor —'25

Doritor i i îşi vor alege din această îistă cărţile pe cari le vreau şi vor trimi te banii pe adresa:

LIBRĂRIA SEMINARULUI B L A J , j u d e ţ u l Târnava-mică , R O M Â N I A

N e a f l ă m în p o s t u l m a r e e â n d f i e e a r e e r e ş t i n t r e b u i e s ă s e

î n g r i j e a s c ă î n a i n t e d e t o a t e d e m â n t u i r e a s u f l e t u l u i s ă u

Aceasta se poate face mai bine prin cetirea cărţilor de conţinut religios.

Astfel de cărţi sunt „Cărţile Bunului Creştin", cari apar la Blaj şi pe cari ar trebui să le cetească fiecare creştin.

Iată numerii apăruţi pană acuma :

No. 4. Darul lui Dumnezeu, ne arată cum putem deveni fii şi moşteni ai împărăţiei cerurilor. Cărticica cuprinde 64 pagini şi se vinde cu 6 lei.

No. 5. Adevărata fericire, ne arată cum putem fi fericiţi aici pe pământ, şi mai ales în lumea cealaltă. 64 pagini, preţul 6 lei.

No. 6. Taina Spovedaniei, ne dă toate îndrumările de lipsă pentru ca să putem face o spovedanie bună şi cum se cade. 116 pagini, preţul 15 lei.

No. 7. Tâlcuirea apostolilor din Domin peste an, este o broşură fără de care nu putem apostolii pe cari ii ceteşte cantorul. Broşura are'4^ gini şi se TINDE cu 50 lei. ™l

No. 8. Legea strămoşească ne arată, c a r e

r o > % egea cu adevărat strămoşească a neamului Această broşură nu poate lipsi de pe masa nici român. Are 116 pagini si se vinde cu 15 lei. ^ i """™^o79. Tâlcnirca Evanghelii lor din toate « i i torile de peste an nici nu mai trebue^ecom^J ITrebue'să o aibă fiecare creştin care cerceteMS eu' Cuprinde 212 pagini şi se vinde cu 25 lei. 1 1

Toate broşurile acestea fac laolaltă 972 pag^ tipar, şi cu toate acestea nu coastă decât I17 lei, q J trimete banii deodată Librăriei Seminariale din Blji,} primeşte fără de a avea spese poştale, pe când dac'! procură pe rând, trebue să mai adaogă şi câte 3-5 spese poştale.

Nrii 1, 2 şi 3 ai «Cărţilor Bunului Creştini, trecut, aşa că nu se mai află la nici o librărie.

„Citiţi ţi răspândiţi" Cărţile Bunului Ct«

,ELECTRICA" S. A . — B L A J 'j -<

— - Î •A j A

Domnii acţionari ai societăţii anonime „Electrica" din Blaj sunt Invitaţi, în sens art. 9 şi următorii din statutele societăţii şi art. 157 din Codul comercial, la a

I T - a a d u n a r e g e n e r a l ă o r d i n a r a

care se va ţinea în 24 Martie a. c. la oarele 16 în localul Casinei române cu următoart

O R D I N E D E Z I : j 1. Deschiderea adunării şi constituirea biroului. < 2. Raportul Consiliului de Administraţie şi al Comitetului de cenzori, bilanţul pe 1929r„j

darea absolutorului. 3. Distribuirea profitului curat ţi a sumei destinate pentru scopuri culturale şi de binefact;:* 4. Fixarea marcelor de prezenţă pe 1930. 5. întregirea Consiliului de administraţie. 6. Alegerea Comitetului de cenzori. 7. Eventuale propuneri anunţate Consiliului de administraţie ceniorm statutelor. 8. închiderea adunării. \ Domnii acţionari sunt rugaţi să participe la adunare, depunându-şi ia cassa societăţii, la ki{

Centrală Capitulară, ori banca »Patria« titlii provizori, eventual documentele de procură, pânăt, mai târziu 22 Martie a. c. la orele 18. i

B L A J , 27 Februarie 1930. } „Electrica" societate anonimă Blaj

l a c o b P o p a m. p. M u n t e a n preşedinte administtator delegat .j

Numerar in casă Investiri Material de .vânzare Diverşi debitori

Bilanţul Societăţii „Electrica" Ia 31 Decemvrie 1929 137.792 —

1 200.000 — 166952 — 895.554 —

2.400.298 —

Capital social fd. de rezervă „ „ pensie „ „ amortizare

Diverşi cred tori Dividendâ nereclamată Profit curat

150000 — 50.000 —

200.000 —

1.500.0»-

400.000'

155.691"* 53.245-

291 361Î 240029ÌK

Maree de prezenţă Spese de administraţie Salare şi adause Fracht şi Porto Profit curat

Cto Profit şi Pierdere 5.300 —

46 931 — 255 400 —

10399 — 291 36175 609391 75

Câş t ig din Magaz ie consumaţie

850961 524.295"

Bla j , din şedinţa Consiliului d P A H m . - „ - . ~Z '. M u n t e a n m. p. Administraţie ţinută la 27 Februarie 1930.

administrator delegat I o a n C â m a ţ i U tn. P contabil autorizat

« a c o b P o p a m . P . p i S r s a n ^ A D M I ™ A Ţ I E R u s u m. p. A l i m p i u A r o n m „ ? n u P ' v " p r e ş ' D r A m b r - C h i . „ . _ _

S'a revăzut si ? ^ F I L I , . L"®*?^"-.?-- ?*• Nyerweş m. p. G. B ă r b a t * '

l y J 4 l v r t J Î L .

m.p. v.-preş. D r A m b r . C h e t a n m. p. Dr 0

Bla j , la 27 Februarie') 930° * ^ c o n s o n a n ! ă cu registrele societăţii.

A u r e l C . D o m o a ^ _ C O M I T E T U L DE C E N Z O R I -imion Gizdavu &

. , T m. P . Traian Novac m. p.

Nr. 10 UNIREA P O P O R U L U I Pag 7

Nr. 126/1930.

Publlcaflune Se aduce Ia cunoştinţă publică, că în ziua

e 1 Aprilie 1930 ora 10 a. m. se va ţinea jitaţie publică, arândarea cârciumei comunale hesler în localul primăriei comunale pe timid dela 1 Ianuarie 1930—1 Dec. 1933.

Preţul de strigare, 16,000 Lei, vadiu 5 la sută. (citaţia se va ţinea în conformitate cu art. I—110 din legea cont. publ. la primăria co-unei, unde se pot vedea şl condiţiunile.

Chesler, la 1 Februar 1930. (989) i - i Primăria comunală.

Pe această cale exprim mulţumiri So-etăţii de asigurare „Prima Ardeleană" din Iba-luli», pentru lichidarea urgenta şi puaetu jsă a sumei asigurate de Lei 100,000 prin DÎiţa de viaţă Nr. 12986 contractată în luna ctomvric 1929 cu ocazia încetării dia viaţă tatălui meu Traiaa Raţiu, preot Cacova (ju-

îţuî Alba). Alad, 20 Februarie 1930.

(1026) l—l S Í . Livia Raţiu

Loc de casa i o maşină „Ford" în bună stare de mcţionare, se aîlă de vânzare. Doritorii e vor adresa la B la j , Sfr. SSmion lărhuţiu, nr. 100. a>m i - i

No 763—1927

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta publică

i în baza deciziunii No. G. 3931—1927 a ju-ecătoriei de ocol Blaj în favorul reclaman-ilui Carol F. Jickeli repr. prin advocatul Dr. udovic Enyedy pentru- incasarea creanţei de 636 Lei — bani şi ace. se fixează termen de citaţie pe ziua de 13 Martie 1930 orele 2 p. î. la faţa locului în comuna Roşia de secaş fo. unde se vor vinde prin licitaţiune publică adiciară: o japă roşie în valoare de 12000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Blaj, la Ianuarie 1930.

(965) 1—1 NICULAE BACIU portărel

No. 821-1928.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta pu-

ilică că în baza deciziunii No. G. 3250—1928 judecătoriei de ocol din Blaj în favorul recla-

nantulul Andrei Karacsonyi repr. prin Dr. Lu-lovic Enyedy pentru încasarea creanţei de 2826 .ei — bani şi ace. se fixează termen de lici-aţie pe ziua de 20 Martie 1930 orele 11 a. m. a faţa locului în comuna Blaj No. unde se vor inde prin licitaţiune publică judiciară: 60 ferii dn In valoare de 18,000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti-nare.

Blaj Ia 1 Ianuarie 1930. NICOLAE BACIU

(1015) 1—1 portărel

No. 2722-1929.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta pu

blică că în baza deciziunii No. G. 2722—1929 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul reclamantei Caisa de Economie S. P. A. din

Blaj repr. prin advocatul Dr, Ludovic Enyedy adv. pentru încasarea creanţei de 4000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 14 Martie 1930 orele 2 p. m. la faţa locului în comuna Bucerdea-grânoasă No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: 2 vaci albe, o culină de vară, 4 pierini în valoare de 12,400 Lei.

In caz de nevoie şl sub preţul de estimare.

Blaj la 31 Ianuarie 1930. NICOLAE BACIU


No. 678-1929.


blică că în baza deciziunii No. G. 678—1929 a judecătoriei de ocol Blaj în favorul reclamantului Cassa de Economie S. P. A. Blaj repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy adv. Blaj, pentru încasarea creanţei de 23,000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 20 Martie 1930 orele 4 p. m. la faţa locului în Roşia de Secaş la locuinţa urmăriţilor unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: 2 vaci albe, un car de vite, 7 cară de fân, 2 eai roşi, o căruţă, un coşer, o şură în valoare de 50,000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare.

Blaj la 31 Ianuarie 1930. NICOLAE BACIU

(1014) 1—1 portărel.

Martie 1930 orele 4 p. m. la faţa locului în Bucerdea grânoasă Nr. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: o culină de vară, 2 boi, 10 oi, 2 coşere, o laviţă de tras în valoare de 24,000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Blaj, la 31 Ianuarie 1930.

NICOLAE BACIU (1019) 1 — 1 portărel

No. 186—1929.


că în baza deciziunii No. G. 1711—1929 a judecătoriei de ocol Blaj în favorul reclamantei „Astra" fabrica de ghete repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy pentru incasarea creanţei de 14,000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 17 Martie 1930 orele 10 a. m. la faţa locului în Blaj la locuinţa urmăriţilor No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: ştofe în valoare de 36,000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Blaj, Ia 31 Ianuarie 1930.

NICOLAE BACIU (1012) 1—1 portărel

No. 145—1929.


blică că în baza deciziunii No. G. 1149—1929 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul reclamantei Firma „Palma" Cauciuc S. P. A. repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy adv. Blaj, pentru încasarea creanţei de 8000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 20 Martie 1930 orele 9 a. m. la faţa locului în comuna Blaj No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: Impermeabile şl căputuri de piele în valoare de 22,50Q Lei.


Blaj, la 31 Ianuarie 1930. NICOLAE BACIU

(1011) l —1 portărei.

Nr. G. 1183-1929.


că în baza deciziunii No. G. 1183—1929 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul reclamantei „Patria" bancă pentru credit, comerţ şi industrie şi soţii repr. prin advocatul Dr. Eugen Moldovan dom. în Blaj pentru incasarea creanţei de 2000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 24 Martie 1930 orele 10 a. m. la fala locului în comuna Lupu, la locuinţa urmăritului No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: Şopru, hambar, oi, porci, coteţ şi maşină de îmblătit în valoare de 27,200 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Blaj, la 25 Februarie 1930.


No. 144—1929.


blică că în baza deciziunii No. G. 1150—1929 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul reclamantei Firma „Palma" Cauciuc S. P. A. repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy, adv. Blaj pentru încasarea creanţei de 8000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 13 Martie 1930 orele 10 a. m. Ia faţa locului în corn. Blaj No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: Ghete de dame şi ciorapi în valoare de 24,000 Lei.


Blaj, la 31 Ianuarie 1930. NICOLAE BACIU


No. 2719—1929.


c i în baza deciziunii No. G. 2719, 2720—1929 a judecătoriei de ocol Blaj în favorul reclamantei Cassa de Economie S. P. A. Blaj repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy adv. pentru în- J casarea creanţei de 45000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 14

Nr. G. 3604-1928. •


că în baza deciziunii No. G. 3604—1928 a judecătorie de ocol din Blaj în favorul reclamantei Banca „Patria"- din Blaj repr. prin advocatul Dr. Eugen Moldovan din Blaj pentru incasarea creanţei de 4000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 27 Martie 1930 orele 6 p. m. la faţa locului în comuna Tiur la locuinţa urmăriţilorNo. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: Un armăsar, porci şi trăsură în valoare de 13000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de estimare. Blaj, la 25 Februarie 1930.


No. 3133—1929.


că. In baza deciziunii No. G. 3131—1929 a judecătoriei de ocol Blaj în favorul reclamantului George Blazius repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy pentru incassarea creanţei de

Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 24 Martie 1930 orele 3 p. m. la faţa locului în Cergăul mic la locuinţa urmăriţilor No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: 2 lăzi pentru haine, un covor roşu, 6 oi, 4 ol în valoare de 6365 Lei.

In caz de nevoie şl sub preţul de estimare. Blaj la 5 Februarie 1930.

f i f W M i NICOLAE BACIU (1022) 1—1 portărel

No. G. 3549-1928.


blică că In baia deciziunii No. Q. 3549-1928 a judecătoriei de ocol din Blaj In favorul reclamantului loan Nyergeş, comerciant repr. prin advocatul Dr. Ilarie Aldea pentru încasarea creanţei de 1350 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 10 Martie 1930 orele 11a. m. ia faţa locului în Cenade la locuinţa urmăritului unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: 1 pendulă, 1 credenţ cu sticlă mare în valoare de 7000 Lei.


Blaj la 31 Ianuarie 1930. NICOLAE BACiU


O N 1 R E A P O P O R U L U I

No. 467—1929.


blică, că în baza deciziunii No G. 2799—1929 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul reclamantului Mauriţiu Pollak repr. prin advocatul Dr. Ilarie Aldea pentru încasarea creanţei de 8000 Lei — bani si ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 13 Martie 1930 orele 4 p. m. la faţa locului în comuna Roşia de Secaş la locuinţa urmăritului No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: Un căruţ, car, coşer şi coteţ în valoare de 7300 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti-

Nr.

mare. Blaj, 24 Ianuarie 1930

No. G. 4010-1928.


blică că în baza deciziunii No. G. 4010—1928 a judecătoriei de ocol Blaj în favorul reclamantului Banca Generală de Cred. Suc. Blaj repr. prin advocatul Dr. Ilarie Aldea pentru încasarea creanţei de 6000 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 13 Martie 1930 orele 3 p. m. Ia faţa locului în Roşia de Secaş, la locuinţa urmăritului unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: 4 care de fân, porc, coşer de bucate, car de cai, purcele albe etc. tn valoare de 16,500 Lei.


Biaj la 31 ianuarie 1930. NICOLAE BACIU



blică că în baza deciziunii No. G. 4534—1928 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul reclamantului Bernat Kolman repr. prin advocatul Dr. Ilarie Aldea Blaj pentru încasarea creanţei de 1650 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 22 Martie 1930 orele 10 a. m. la faţa locului în comuna Tiur la locuinţa urmăritului unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: 30 feldere cucuruz cu tuleul, 50,000 cărămidă nearsâ în valoare de 22,100 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţui de estimare.

Blaj la 5 Februarie 1930. NICOLAE BACIU

(1002) 1 — 1 portărei

(998) 1—1

No 602—1929

NICULAE BACIU portărel

No. G. 3866-1928

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta p

că în baza deciziunii No G. 3866—I9jg deeătoriei de ocol din Biaj în favorul mantului Banca Patria din Blaj repr. advocatul Dr. Eugen Moldovan pent casarea creanţei de 1676 Lei — bani ş se fixează termen de licitaţie pe ziua 19 1930 orele 4 p. m. la faţa locului în Tău No. unde se vor vinde prin licitatimi bîică judiciară: Porci, hambar, ladă în de 7000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul d mare. y

Blaj, 25 Februarie 1930. (1038) 1-1 NICOLAE

portar


blică că în baza deciziunii No. G. 4885—1929 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul reclamantului Cassa de Economie S. P. A. repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy pentru încasarea creanţei de 703 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 15 Martie 1930 orele 3 p. m. la faţa locului în corn. Blaj No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: coşer, bicicletă, scrin şi laviţă în valoare de 5100 Lei.


Blaj, la 31 Ianuarie 1930 (992) 1-1 NICULAE BACIU

portărel

No. 1419—1928.

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta p

că în baza deciziunii No. G. 4700—19" deeătoriei de ocol Blaj în favorul re tului Cassa de Economie S. P. A. rep advocatul Dr. Ludovic Enyedy adv. Blaj încasarea creanţei de 3250 Lei — ace. se fixează termen de licitaţie pe 11 Martie 1930 orele 8 a. m. la faţa loc comuna Blaj No. unde se vor vinde citaţiune publică judiciară: 50 feldere \ sfârrnit, un car pentru vite în valoa 7,000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de ea Blaj, 1930.

NICULAE (1017) 1 — 1 port

No G. 3867-1928 ! No 1154—1929

Nr. 1467—1929.


că în baia deciziunii No. G. 310—1929 a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul reclamantului Nicolae Aldea, măcelar repr. prin Dr. Ilarie Aldea pentru încasarea creanţei de 6475 lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua de 13 Martie 1930 orele 12 a. în. la faţa locului în comuna Roşia de Secaş la locuinţa urmăritului No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: O maşină de cusut, scroafă, birou si un credenţ în valoare de 23.000 Lei.

In cai de nevoie şi sub preţul de estimare.

Blaj, la 24 Ianuarie 1930.


că în baza deciziunii No G. 3867—1928 a judecătoriei de ocol din Blaj'în favorul reclamantului Banca Patria din Blaj repr. prin advocatul Dr. Eugen Moldovan pentru încasarea creanţei de 1789 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua 19 Martie 1930 orele 3 p. m. la faţa locului în comuna Tău No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: porci şi vacă în valoare de 6100 Lei.


Blaj, 25 Februarie 1930. (1028) 1—1 NICULAE BACIU

portărei

i

(999) 1—1 NICOLAE BACIU

portărel

No 693—1929

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta pu-

blieă că în baza deciziunii No. G. 5147—1929. a judecătoriei de ocol din Blaj în favorul reclamantului Cassa de Economie S. P. A. repr. prin advocatul Dr. Ludovic Enyedy pentru încasarea creanţei de 2200 Lei — bani şi ace. se fixează termen de licitaţie pe ziua 15 Martie 1930 orele 10 a. m la faţa locului în comuna Petrisat la locuinţa urmăritei No. unde se vor vinde prin licitaţiune publică judiciară: Şură, fân, coşer şi coteţ în valoare de 6500 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de esti-

\

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta

că în baza deciiiunii No. G. 1154—1929 câioriei de ocol Blaj în favorul reclam Minea Iiie repr. prin advocatul Dr. vie Enyedy pentru Încasarea creanţei Lei — bani şi ace, se fixează termen taţie pe ziua de 10 Martie 1930 orele la faţa locului în comuna Cenade la I urmăritului No. unde se vor vinde p taţiune publică judiciară: 1 şopron, 1 valoare de 7000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de e Blaj, la 5 Februarie 1930.

NICOLAE portl

mare. Blaj, la 2 Februarie 1930.

(1040) 1—1 NICULAE BACIU

portărel.

(1016) 1-1

No. 3692—1929

Publicaţie de licitaţie Subsemnatul Portărel prin aceasta

că în baza deciziunii No. G. 3692-1929 a cătoriei de ocol Blaj în favorul recla Cassa de Economie S. P. A. repr. pf' 0

catul Dr. Ludovic Enyedy pentru io* creanţei de 3230 Lei — bani şi ace.»* termen de licitaţie pe ziua 11 Martie 19 9 a. m. ia faţa locului în comuna Bu grânoasă No. unde se vor vinde prin li'cl

publică judiciară: o scroafă neagră, un în valoare de 13,000 Lei.

In caz de nevoie şi sub preţul de Blaj, la 31 Ianuarie 1930.

NICOLAE BA (1023) 1—1 portare'

oastea unui bătrân dascăl - CORENăcazul îi duce pe oameni pe la oraşe ca să poată trăi mai...

Documents

Transcript of oastea unui bătrân dascăl - CORENăcazul îi duce pe oameni pe la oraşe ca să poată trăi mai...