1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5....

32
ANALELE A. R. TOM. XXXVIII. MEM. SECT. ISTORICE. No. 5. ACADEMIA ROMANA CARPATII IN 1 LUPTELE DINTRE ROMANI SI UNGURI 1 DE i 1 N. IORGA MEMBP.13, AL ACADEMIEI RO)tii.NE. i 1 CU 3 FIGURE IN TEXT. EXTRAS DIN ANALELE XCADEMIEI ROMA. NE Seria Toni. XXXVIII. MEMORIILE SECTIUNI1 ISTORICE. BUCURESTI LIBRARIILE SOCEC & Co., C. SFETEA, PAVEL SURU LEIPZIG VIENA OTTO 11AR RASSOWITZ. GEROLD & COMP. 1913. Pretul 30 bani. , 1 ri 1 ___. _ . . . : . . - . . . . _ . . . ° - . IL f _ .. , ---4-4a0t1P-4---- . ...- ----.E-1104g10--- Eile _ . --- . 139S. r- .

Transcript of 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5....

Page 1: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

ANALELE A. R. TOM. XXXVIII. MEM. SECT. ISTORICE. No. 5.

ACADEMIA ROMANA

CARPATIIIN

1 LUPTELE DINTRE ROMANI SI UNGURI1

DE

i 1N. IORGAMEMBP.13, AL ACADEMIEI RO)tii.NE. i

1

CU 3 FIGURE IN TEXT.

EXTRAS DINANALELE XCADEMIEI ROMA. NE

Seria Toni. XXXVIII.MEMORIILE SECTIUNI1 ISTORICE.

BUCURESTILIBRARIILE SOCEC & Co., C. SFETEA, PAVEL SURU

LEIPZIG VIENAOTTO 11AR RASSOWITZ. GEROLD & COMP.

1913.

Pretul 30 bani.

,

1

ri

1

___.

_ . .. :

.

. -

.

.

.

.

_.

. .°

-. IL

f_

..,

---4-4a0t1P-4----.

...- ----.E-1104g10--- Eile_

.

---.

139S.

r- .

Page 2: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

Analele Societatii Academics Romano. Seria I:

Tom. Sesiunile anilor 1867-1878.

Analele Academiei &mane. Seria II:L. B.

Tom. IX. - Desbaterile si memoriile Academiei in 1879-1888.

Indic° alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1878-18882 -

Tom. XIXX. Desbaterile si memoriile Academiei in 1888-1898.

Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1888-1898 . ...... 2.Tom. XXIXXX.Desbaterile si Memoriile Academiei in 1898-1908.

Indice alfabetic al volumelor din Ana le pentru 1898-19082.-

Tom. XXXI. - Desbaterile Academiei in 1908-95.

XXXL-Memoriile Sectiunii Istorice10.

XXXIL- Desbaterile Academiei in 1909-19105.

XXX//. Memoriile Sectiunii Istorice14.-

XXXIII- Desbaterile Academiei in 1910-19114.

Memoriile Sectiunii Istorice12.-

Francisc Rakoczy. al II-lea, invietorul constiintei nationale ungu-

resti si Romanii, de N. lorgaUn calator italian in Turcia si Moldova in timpul rasboiului cu

Polonia, de N. lorga,30

Dona documente privitoare la revolta boierilor din tare Fagan- -

sului in favoarea lui Mihnea Voda numit eel Rau, 1508-1 0,

de loan Puscariu,20

Carol al XII-lea, Petru eel Mare si terile noastre, de N. I . 1.Cateva note despre cronicele si traditia noastra isto-z-ica, de

N. Iorga,20

Alte lamuriri despre veacul al XVIII-lea dupa izvoc;re apusene.

Luarea Basarabiei si Moruzestii, de N. Iorga ...... . . ,40Rascoala Seimenilor in potriva lui Mateiu Basarab, de N. Iorga . -,30

Ceva despre ocupatiunea austriaca in anii 1789-1791, de N. lorga. 1.-

Insemnatatea Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de D. A. Sturdza:I. Tratatul de Paris din 30 Martie 1856 ,40II. Anul 1856

1,20

III. Anul 18571,60

IV. Lucrarile Divanurilor ad-hoc din Iasi si Bucuresti 1,60

V. Anul 1858. Caimacamia din Moldova Stefan Catargiu,

Vasile Sturdza, Anastasie Panu1.

Partea Romanilor din Ardeal si Ungaria in eultura romaneasca

(influente si conflicte), de N. lorga,20

Muntii Tamas si Tamasel, de Loan Puscariu . . . . ,20Radu Negru Voda in Ungro-Vlahia (Valahia Mare) si

Dinastia Basarabilor in Oltenia (Valahia Mica) si in Valahia Mare,

de Dr. Atanasie M. Marienescu1.-

Tom. XXXIV.DesbaterileAcademiei in 1911-1912

4 --

XXX/ V.-Memoriile Sectiunii Istorice20.

Breasla Blanarilor din Botosani, Catastihul si actele ei, de N. Iorga ,50Pagini din istoria culturala : I. Privilegiul din 1815 al Targului-

Frumo-s. - II. Din vieata mosnenilor vieri ai tinutului Sacuie-

nilor, de N. Iorga1.-

Insemnatatea Divanurilorad-hoc din Iasi si Bucuresti in istoria

renasterii Romaniei, de Dimitrie A. Sturdza:VI. Anul 1858. Adunarea electiva din Iasi 1.VII. Anul 1858 Caimacamia din Valahia Emanoil

leanu, loan Manu si loan A. Filipescu si influenta precumpa-

nitoare a Adunarii Elective din Iasi asupra Adunarii Elective

din Bucuresti . .1,60

.Turburari revolutionare in Tara-Romaneasca intre anii 1840-1843,

de loan C. Filitti1.

Contributii la istoria bisericii noastre : I. Despre Mandstirea

Neamtului. II. Balinesti, de N. Iorga .,40

O scrisoare din 1679 a MitropolituluiDosofteiu, de I, Bogdan ,50

Cetatea Ulmetum. Descoperirile primei campanii de sapaturi din

vara anului 1911, de Vasile Pdrvan5.-

Insemnatatea europeana a realizarii definitive a dorintelor rostite

de Divanurile ad-hoc in 7/19 si 9/21 Octomvrie 1857, de Dimi-

trie A. Sturdza, I, II, III1.90

Nicolae Kretzulescu, 1812-1900-1912, de A. D. Xenopol ,20Gheorghe Asachi ca tipograf si editor dupa Catalogul lui din

1847, de N. Iorga,60

Politica Austriei feta de Unire. - I. Inainte de Conferintele din

Paris, de N. Iorga- 30

I XI.

XXXIIL ...... . . .

J

--

Dinastialui

..... .

.

S

.ga

BA-

.

. ..... . . . .

. . .

. ..... . . .

. . . .

. . . . . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . ...... ...... . . . . . . . . . . . . . .

-. . . . . . . .

.

. . . . . . . .

-..... . . . . . . . . . . . .

. . . . . . ..... . . . . .

. . .

. .... . . . . . .

.

...... . . . . . . .

Page 3: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

CARPATII IN LUPTELE DINTRE ROMANI SI UNGURIDE

N. IORGA.Membru al Academiei Romano.

?edinfa dela 11 Septemvrie 1915.

Problemele militare nu capata dela cunoasterea trecutului tot cetrebue pentru a le lumina; o mare parte din 15,muriri le poateda numai tehnica, schimbata, a momentului; imprejurari nationalesi politico inrauresc si ele din destul. Dar imutabilitatea aproapeabsoluta a imprejurarilor geograficecaci ce putin poate face omulpentru a le corecta in foloSul situ! are totus o larga parte inopera de intelegere a conditiilor In cari din nou se prezenta intre-barea. i astfel e adevarata spusa lui Miron Costin ca «letopisetelenu sunt sit le ceteasca omul, sa stie numai ce au fost in vremiletrecute, ci mai mult sa hie de invatatura, ce este bine si ce esterau, si de ce s5, se fereascil si ce va urma fiecine (1)».

Am crezut astfel ca nu e faro. folos sa amintesc imprejurarilein cari .pasurile Carpatilor au vazut trecand ostire din sus darenoi si dela noi in sus.

Sa urmarim destasurarea istorica.

I.

Cea dintai lupta pomenita de izvoare intre Romani si Unguriin Carpati, e aceea dela 1272-6 (2), in care Litovoiyi, VTC4VodulJiiurilor, care domnia Inca dela 1240 si era deci o venerabila personali-

(1)/ Ed. Kogigniceanu,i p. 360.(2) Regele Ladislas Cumanul, subt care, In minoritatea lui, izvorul spune cá s'a dat

lupta, incepe a domni la 1272, iar in 1276 H4egul lui Litovoiu ave'a acum un contetiregalp. V. mai departe.

Anatole A. R. Tom. XXXVIII. Memo., Sect. Notice.

.E.-

1

Page 4: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

2 N. tOlidA 80

tate istorica, fu batut i ucis, ajungand in prinsoare fratele sau Barbat.Despre aceasta ciocnire nu ni se vorhete decal in unele diplomede rasplatire acordate de regele Ungariei acelui care a conduSpe biruitori. Voevodatul lui Litovoiu cuprindea, cum se vede dinactul regal dela 1241 (1), si tara Hategului. Ca motiv al rasboiuluipornit contra lui se pomene§te neplata sumei de argint pe careacela§ act o arata ca, find_ datoria lui Inca dela inceput. Aceastan'ajunge de sigur.

A fost o incercare din partea Ungariei contra partilor oltene,pastrasera neatarnarea de &Ansa? Nu credem. On o lupta

a Ungurilor pentru insusi Hategul, unde cu adevarat gasimla 1276 un «conte», ceeace inseamna un Voevod al regelui, pe Pe-tru, dupa, lupta (2) ?

Starea regatului nu era lug.; in acel moment, a0, Incat sa In-dreptateasca o astfel de ofensiva. Ardealul se afla in plina revolts,la care se imparta§iau si Sasii; biserica episcopala din Alba-Iuliaarse (3). Maramura$ul, a partea dintre Tisa Ardeal», era in plinarascoala, ca si Zipsul, subt un Lorand fiul lui «March» sau «Mark»§i subt un Ban a Gylnichn (4). Un Dorman unit cu Bulgarii selupta pentru neatarnare, de buns seam& in partite Severinului (5). 1-Zilele cand, a§ezat In cetatea ardeleana, Stefan eel Tanar, carmuitorautonom. al Ungariei rasaritene, se ajuta cu puterile romane§ti dedincoace ca sa se lupte de doua ori, pans la Plevna, cu Bulgarii cariptadasera in partite Severinului(6), trecusera.

E sigur, pe de alta parte, ca Litovoiu nu atacase parti supuseregelui in Ardeal, dincolo de Hategul sau. Diplomele din 1285 spunlamurit ca e vorba de a o parte a regatului nostru dincolo (ultra)de Alpin, de Carpati. A fost deci o lupta pentru partite severinene,

(1) Zimmerman-Werner, Urkundenbuch, I, p. 74.(2) Hurmuzaki, I, p. 410, no. cccxxix. El trebue sa fie contele Petru fiul lui aDoroghe.

care avuse, inainte de navalirea Tatarilor,_ mosie la Szekelyhid, Podul Secuiului, pecare i-o luara contele Paul, probabil acela care era atunci Ban al Severinului lupta sila Vidin si care ne apare ca Roman, eilei are ca flu pe contele Stefan, pe Gherghin(Y0eregi n) si pe Nicolae Voevod (ceteste ibid., p. 413, no. cccxxxrv: aNicolaum scilicetVoevbdamn, iar nu aNicolaum scilicet, Vaersodam)). Ag admite si identitatea lui cu acelconte Petru, zis aPirusn, caruia Lorand ii di o parte dintr'o movie a sa la 1288,pp. 483-4, no. ccci,xxxix).

(3) Ibid., p. 412, no. cccxxn.(4) Ibid., p. 464, a BanaD, nu //Banal.. Fratele lui Lorand, Grigore, fu deeapitat.(5) Ibid., p. 455.(6) Ibid., p. 318.

1.

cari si

,

si

4 a

id.,. . - -

f 1

(,i .

a-ci

Page 5: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

81 CARPATII IN tUPTELE DIETER ROMANI 0 UNCIAL

o tendinta de intregire a Olteniei romanesti. Litovoiu fu prins deun magistru Gheorghe fiul lui Simon, vestit ostas, care avea si unfrate cu numele de «Boxa» (Bocsa) si capata mosii in partile Bistrei,Top lei, Crisului, Lapusului, find el insus din regiunile, curat romanesti,ale Tarnavelor. Voevodul pieri in lupta; dintre fratii lui, Barbatcf. Raul-lui-Barbat, in partile hategane fu prins si se rascumpara cumulti bani, avand deci o tara intinsa. Apoi acesta se intoarse la fratiisi la domnia sa. Hategul fu luat, dar de mostenirea lui Litovoiu nu seatinse regele (1). Asa, find, am credo mai curand ca avem a facecu simpla isprava fericita a unei cete navalitoare, si anume in par-tile hategane, fara a se trece munfii, fara a se face o adevarataexpeditie, care, find biruitoare, ar fi avut alto urmari pentru Voe-vodatul Jiiurilor (2).

In curand si acest Voevodat, ca si acel din Arges, era al dinas-tiei, mai puternice, a lui Seneslav de dincoace de Olt, care va fistapanit, mai de mult, si acel judet al Valcii, .numit asa dupa unvechiu jude Valcea, co nu apartinuse posesiunilor lui Litovoiu.

Angevinii asezati in Ungaria la inceputul veacului al XIV-lea,hraniti de mari sperante si dornici de stralucite ispravi cavalerestidupa moda franceza, incercara insa de fapt, dupa o infrangere decatre Sarbi a lui Voda Basarab din Arges, care aparase neatar-narea Tarului inrudit al/ Bulgariei, o mare lupta de supunere a«Transalpinei». E expeditia din 1330 a lui Carol-Robert. Era vorbade o cucerire si se aducea un pretendent (3).

Fiind cea dintai trecere a Carpatilor contra noastra, ne oprimmai mult asupra ei.

Inca Linainte de 1324 Severinul nu mai era al regelui, carepierdii, un moment, si Mehadia, pe care o luase pentru sine insusun loan fiul Banului Tudor, Roman din aceste parti. Trebuise o

(1) Ibid., p. 454 si urm. Si numele de Litovoiu aici se intampinit. AdAugim la altomentiuni (si balcanice) aceea a lui Litovoiu de Clopotiva, in partile Hategului, J17. afar-situl veacului al XIV-lea (Iacob Radu, Istoria vicariatulai greco-catolic at "cildivalui,Lugoj 1913, p. 184: aLithinoyaD %Lithivoyao). Cf. Iorga, Geschichte des riondnischenVolker, Lipp. 144-5.

(2) Semnalitin si oarecare lipsa dela 1289 la 1291, apoi, indatil dupa aceasta, pana la1330 a Banului de Severin. Si la o flat& si la alta, spare Laurentiu, dintr'un neam ro-manes° si el.

(3) Istoria arinatei, I, pp. 84-5.

g

-

Page 6: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

it. tend).

expeditie anume a lui Carol-Robert pentru a recastiga macar aceastacetate. Si, In diploma care vorbeste de aceste lucruri, se semna-lead. negociatii cu Basarab, Domnul Terii-Romanesti (1). Si s'arputea pune In legatura acest fapt cu incercarea, contemporana,lui a Moise fiul lui Moises de a «ocupa ArdealulD, pan& ce si cos-tile regale furs ba.tute langa Ciceu (2). Moise, fiul unui mare dem-nitar ardelean omonim, fusese in 1311 Mare-Paharnic al Ungarieisi comite de Bistr4a (3).

La 1330 cronica Ungariei pune intaiu cucerirea Severinului,unde se aseaza ca Ban prendentul Dionisie si apoi o expeditie catrecapitala Voevodului, probabil Inca Arges, adeca nu Curtea dinvale, ci cetatea, din munte. Unii cred cum par a spune si iz-voarele ea s'ar fi Mout drumul dela Severin la aceastalalta ce-tate, dealungul Olteniei si cu trecerea Oltului (4). Mantinem parereaexprimata in Istoria Armatei (5), ca expedicia asupra Argequluie deosebitel de aceea care s'a Mutt, cu alte trupe, asupra Severi-nului. Neputandii-se trece prin massivul argesean, se va fi intro-buintat pentru intaias data trecatoarea larga a Branului. Dar, dataizbanda dela Severin aduse cucerirea tuturor judetelor oltene, nu s'arfi putut ca expeditia sa piece de aici ? ePrintre munti si paduri D eintrarea, spun insa izvoarele narative unguresti. Deci expeditia contraSeverinului ni se pare si acum a fi mai tarzie: Dionisie, mangaiatcu Banatul oltean, nu apare, de altfel, aici decat in 1335 (6).

Era vorba «sa se scoata de barber din barlogul sau ciobanul valahD.El ar fi facut oferte de supunere, si de aceea s'ar fi retras regele.Asa spunea el Papei: ca a pornit asupra Tatarilor, ca a castigatun triumf glorios, alnainte de a fi jertfa tradarii (7)D. Amintim Insa,ca el voia, dela inceput, cum spune cronica ungureasca, In toateversiunile ei, inlocuirea Domnului printr'un simplu vasal. Si aceeascronica adauga ca regele a flamanzit in acele postiuri si ,a pierdut

(1) IIunfalvy, Az Olrihok taridnele, I, p. 431, citata intAiu la Dragalina, Din istoriaBanatului Severin, Caransebes, I, pp. 35-6.

(2) Hurmuzaki, I, pp. 589-90; no. CCCLXV.(3) Zkqiicwmann-Werner, Urkundenbuch, I, p. 300, no. 326. Pentru cedarea Ciceului;

bout pentru ((tiff Voevodului LadislauD, catre rege in 1321, sincai, I, p. 475 si urm.(4) DragMina, o. c., duper Xenopol, Istoria Romdnilor, II, p. 78 si urm. D-sa 11 face, pe

baza unei marturii, din al XVI-lea veac, a lui Strykowskyi, sit ajuogii. Gher-ghita, unde ar fi fost Invins.

(5) Vitlenii-de-Munte, 1, 1910, p. 85.(6) Hurmuzaki, I, p. 633, No. DVII.(7) Ibid., I, p. 617. Cf. si pp. 615-6.

4 82

.

0

_

:

panic

.

la

a

Page 7: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

83 CARPATII IN LUPTELE DINTRE ROMANI UNCURL 5

calea. De aceea, el face oferte, pe can eciobanul» se face a leprimi. La tutors insa, Carol-Robert cade «Intr'un loc paduros»,« gran s intunecat» (condenso et obscuro), pe un «drum cerpuitorn

intre prat astii, ci Miat, la iesirea mai lesnicioasa, cu transee («inda-glues») (1). Martorul ocular compara capcana cu «o corabie stra n,tan.Intre 9 §i 12 Noemvrie aici oastea a fost distrusa cu sageti' si .cubolovani ,rostogol4i. Iesirea era, cu neputinta : so clatinaua ca, pruncii in leagan» sau «capapura lacului». Coborandu-se in adanc,

(1) Cf. si In diplomele regale: gindaginum densitateD (ibid., p. 623, no,. occexcvn), «lo-ci indaginibus firmis stipatty (p. 633)-

si

. .

. ..,

.

i

fI

Page 8: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

6 N. TONGA 84

Rom Anil tocara in cap cu itmaciucile de lemnD pe invinsi. Pradafu imensa, numarul celor ce pierira foarte mare si calitatea lordeosebita: regele 1nsus 10 pierdu pecetea (1),

Miniaturi contemporane ni-au pastrat din fericire infatisa.rea lup-telor. °stash lui Basarab sunt simpli :tarani, cu lungi caciuli deoaie, cu sumanul pe umeri, cu itarif stransi pe picior. Trag cu ar-cele, si pletele negre lungi, despartite in suvite, flutura in vant°(2):

(1) Iorga, Istoria armatei, I, p. 84-7. Cf. Hurmuzaki, I, pp. 625, 627, no. ccccxcix;pp. 629, 632, 633, 636, 638, no. DX.

(2) Dup5. Chronicon pietism, In Istoria jubilar5. a Ungariei, II, p. 103 $i 104.,".

Page 9: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

85 CARPATII IN LUPTELE DINTRE ROMANI UNCURL

Ca toe al luptei am dat Posada, singurul cazan de munte ca acestape drumul ce duce dela Campulung la Bran: aici, de altminterea,erau sa fie sdrobite, exact asa, peste putin limp, alte osti, ale re-gelui unguresc Sigismund. 0 intoarcere a regelui ungur tot pecalea Banatului oltean e cu neputinta de admis: de sigur ca dinpreajma Argesului el calla un drum larg, eel mai sigur qi eel maiscurf, catre terile sale. Ca apoi el s'a dus la Timisoara nu dove-deste nimic: din aceasta localitate el Meuse a doua capitala a sa.

A doua navalire ungureasca se petrece subt Vladislav sau Vlaicu,nepotul de flu al lui Basarab, in 1369. Ostasii munteni ocupaseraVidinul, cucerit de regale Ludovic, pentru a face din el capitalaunui nou Banat. Severinul ajunsese de catva timp iaras in stapa-nirea Romanilor (1), si se vor da acuma lupte in contra Romanilorinarmati cu arce, de Ungurii lui Nicolae de Gara, pentru recb.sti-garea orasului. Panes atunci insa era inchisa aceasta tale, care, dealtfel, nu ducea la resedintele obisnuite ale dusmanului, Argesul,Campulungul.

Se Incearea deci, pentru navalirea in tara, pasurile din Secuie.Pe aici, pe la Buzau, trace Voevodul ardelean Nicolae. Se coboarapans la linia Ialomitei. La vadul ei, pe langa greutatea locurilor,navalitorii Intampina masuri de aparare din partea Romanilor. Delainceput chiar «fortareteD si santuri facute de dansii. Dusmanul Ina-inteaza totus: spre Targoviste, de sigur. Mai jos, dar tot intro re-giune de upaduri si munti, pe la Pinta, credem, unde intalnim oimpotrivire contra Turcilor poate la 1433, apoi contra Moldove-nilor la 1653, o a doua linie de aparare e organizata. Si aici s'aufacut transee (indagines), Intarite cu eimpletituri de spinin. La unpas ingust, In apropierea caruia erau «locuri lutoase baltoasen,inchise si acestea cu sant, din toate partile se arunca taranii, pesand Dragomir «parcalabul de Curten, Vornicul lui Vlaicu, atacain fruntea ostasilor. Oastea regal& fu cu totul sdrobita, pierind

(1) Dupes listele lui Pesty Frigyes (pi la Dr5g5lina sfarpitul volumuluf II), Bani de Se-verin, dupes Dionisie, zis Szechy, de Losoncz ar fi, numai la 1342, fiii sfd Stefan pi Ni-colae, cari merg cu regele Ludovic In expeditia napoletank fOra a se dovedi da erauBani de fapt, pi nu di piistrau numai drepturi de moptenire. Suspecti mai par Si Dio-nisie Bubek (1356-9) pi Ladislau Koroghy, impreun6. cu Konya Szecsenyi (1364-5), dinaceeap V. pi D. Onciul, in Convorbirile literare, hind 1902, p. 48 qi urm. Doar Banide Severin apar pi in 1390 -5, cand stim ca Mimes avea, Banatul. E cu putint4 si o de-dublare a Banatului, o parte rfonaind Ungurilor, dar cetatea, flind atom: domaease4,

7

j

.

.

si

listri.

A

,-

3I

si

Page 10: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

8 N. IORGA 86

Snsusi Vicevoevodul si, impreuna cu el, castelanul de Cetatea-de-Balt& (1).

La impacare Severinul fu restituit Romani lor, unde Banul ungur--loan Treutul apare numai la 1376, cAtre sfarsitul Domniei luiVladislav, si acestia-1 vor fi intarit. In schimb, ca rezultat a cloudofensive, absolut nenorocite, terminate prin totala distrugere a()Odor de invazie, Ludovic e silit a cladi la Turnu-Rosu cetateaLandskrone, iar la Bran cetatea Torzburg (2). Brasovenii se indatoriaula 1377 BA taie padurea gin lung si in late, sá scoatasa aplaneze terenul, sa dea lemnul, piatra si cimentul, adaogand simesteri din mijlocul for (1). Astfel nadajduia regele ca «Tara-Roma-neasca s& ajunga in mainile lui (3)D. Dar, spune Sincai, «au murit cunadejdea, ca si ceialalti Crai unguresti (4)D.

In schimb, Dan, al doilea urmas al lui Vlaicu, despoiat de Se-verin, Intl% in Banat cu o puternica ostire (5) si-si intregeste stapa-nirea in aceasta regiune.

Stim apoi si lupte ale aceluias rege pentru recapatarea Moldovei.Ele par a nu fi avut insa nici o insemnatate. Oricum, nu impiedecaracAtus de putin «provincial) despartita a aVoevodului rebel» Bogdande a se intinde rapede si pan& la Nistru si

Politica de invazie, de tendinte cuceritoare a Ungurilor tinecat qi era color doi Angevini. Ea nu cid decal cloud dezastre.

Luptele interne dintre Dan si fratele sau Mircea par sa, fi Inga-duit Ungurilor a se aseza din nou in Severin, unde stau pan& la1390 (6). Dar nici o incercare de sta'panire, nici o revendicatie deposesiune nu se mai pomeneste dincoace de Carpati. Din poti-ivci,incepe vremea luptelor comune contra Turcilor, §i, data trupeunguresti intrA in Tara-RomaneascA, ele au misiune de a da ajutorDomnilor ce se straduesc pentru ocrotirea crestinatatii.

(1) Dupa'ItAlas izvor ungureso, Istoria armatei, I, pp. 88-9.(2) V. si Iorga, Istoria Comertului, I, Vrtlenii-de-Munte, 1915, pp. 54-5.(a) Zimmermann-Werner-Muller, II, pp. 479-81, no. 1085.(4 I, p. 518.(5) Iorga, Istoria Romdnilor din Ardeal psi Ungaria pdrad la miscarea lui Horia, 134-

curesti, 1915, p. 84 Cf. Dragalina, o. c., pp. 46-7 (dupil, Pesty).(6) Listele lui Pesty, eitate, $i la DrAgalina, 1. c,

rb,dacinile,

.

Mare.

1,

Page 11: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

8? CARPATI/ IN LUPTELE DIN PRE ROMANI UNCURL.

II.

Astfel la 1395, dupa ce Mircea, ba tut la .Rovine, urmarit pana, laArgefb de avangarda otomana, trecuse la Brasov pentru a coreajutor, se trimit cete ardelene cu comandanti ,cunoscatori, Stefande Losoncz, fost Ban de Severin, inainte ca sa se fi dat cetatea inmainile Domnului muntean, si Stefan Bebek, fiul poate al aceluiDionisie care si el purtase acest titlu severinean (1). Mircea le Maifor si altora toate inlesnirile de trecere prin partile cari ascultaude dansul. Si tot aca, fact' si cu insus regele Sigismund, care, pelinia Oltului, ajunse la Turnu, «Nicopolul eel Mien, ocupat de Turci (2).

strabatil muntele prin Brasov §i Bran, unde era la sfar§itul luiIunie 1395al treilea rege ungur care calca pe pacmant roma-nese, iar la 6 Iulie el dadea un act de Fang& e satul ce se ziceCampulung» (3). Pentru un prieten pasul nu mai era periculos, sicetatea Branului pazea trecatoarea.

Dar, la intoarcere, Domnul pus de Turci in locul lui Mircea,Vlad Voda, pregati regelui o lovitura ca aceea care in 1330 ii reu-§ise inaintakiului Basarab. Scenele dela Posada se repetara, siSigismund nu uita aceasta lovitura (4). Indata ce era deci un du--man in Tara-Romaneasca, oOile Ungariei nu puteau iesi fara platitributul de jertfe in muntele fatal. Documente regale descriu lupta.Intalnim «pe varfurile muntilor, zisi obisnuit Posada (cacumina nig°Pozzata dicta) «tran§ee stranger, (indagines stricti) §i «poteci batutecu trestie multa» (semitis non modica arundine compressis), iarin jur; «din paduri dese si intunecateD, din «pe§teri si gaurile mun-thorn, «multimea de Valahi cu sageti otravite si Inveninate D. Pier-derile Ungurilor fura foarte marl, si abia putt' sä scape vitejia luiNicolae de Gara persoana regelui.

Carpatii mai pusesera in cursul anului precedent, 1394, o piedicaInsemnata ambitiei lui Sigismund. El se hotarise, la sfar0tul aceluian, sa atace pe Domnul Moldovei Stefan, cal Valahiei celei micro,

(1) Hurmuzaki, XV, pp. 1821-2, no. II.(2) Chilia Fi Cetatea alba, p. 66 Data trebue indreptata cum se arata mai jos, In text.(3) Zimmermann-Werner-Muller, III, pp. 152-3.(4) Hurmuzaki, 12, pp. 394 si urm., 456 si urm., 475 si urm. Atacul a fost atribuit mai

%mitt (1408) lui Mircea Insus.

51 9

«Craiul»

sau

a-ei

Page 12: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

10 , N. IORGA 88

«minoris Volachiaen (1), care se dad use de partea cumnatului §i riva-lului sau Vladislav, regele Poloniei. Atacul tintea spre insu§ sa-

sau casa de resedinta» (circa larem seat domum propriaeresidentiae) a lui Stefan, deci Har laul. Pare ca.' nu se lua caleapests muntele Suhardului, pe unde trecusera qi descalecatorii terii,cu o jumatate de veac in urma, ci pe la Brasov, deci pe la Oituz,-caci darurile se Impart larg orasului si nobililor vecini (2); In Sep-temvrie 1394, regele se afla langa rani aNyaraghp in cursulditiei sale (3), iar in primavara urmatoare-1 gasim la Brasov, poatefara sa se fi Intors la resedinta sa. Moldovenii se impotrivira cuinviersunare, si un act al regelui inseamna iara§ ca pe langa greu-tatile muntelui erau §i «Intariturile desen, indagines densae, aleaparatorilor. Trebui ca Stefan de Kanisza, cu Secuii, sa-si rupa drumpentru ca insus regele si arhiepiscopul, Joan sä poata trece. Voevoduldadii scrisori de juramant cu fagadueala de daruri in bani, dintimp in timp, dar expeditia lui Sigismund nu-1 scoase din Domnie,si Inca mai putin fu In stare a face din Moldova o provincie aUngariei (4).

Pe cand Sigismund pierdea la Nicopol, In Septemvrie 1396, ma-rea lupta a crestinatatii contra Turcilor, se Moil in acest an apatra net val/ire ungureascei in Muntenia, contra lui Vlad, DomnulTurcilor. Ea era de nevoie pentru ca trupele ardelene sa alerge laDunare in ajutorul regelui. Privilegiul pentru Voevodul ArdealuluiStibor nu ne spune care e «aceala,ltb, Galen (reliqua via) pe carea vent acesta asupra Domnului dusman : undeva s'a dat o lupta,Vlad insus Impotriva comandantului dusman : un duel de vitejie,din care iesi rant. Ardelenii trecura spre Nicopol, pentru a lua partela Infrangerea si la fuga crestinilor. Dar Vlad ramasese: o noun expe-ditie a lui Stibor 11 stranse in cetatea Dambovitei, la Bucuresti,pazicum mai tarziu Stefan eel Mare va pazi pe Radu eel Frumos,care totus putii fugI pans la capitulare, Kcu sopa si familia i ntreaga»(6).

Ar fi succese foarte marl. De fapt, Stibor a trecut in 1396, Vlada fost ranit si, la 1397, inchis in cetatea sa de Scaun (Mircea state&insa mai mull in Argos), prins si adus in fata lui Sigismund. Dar

(1) Zimmermann-Werner-Muller, III, p. 118.(2) Ibid,pp. 118, 133, 161, 176.(3) Ibid., pp. 107-8, no. 1330.(4) Hurmuzaki, P, pp. 383, 412.(5) Ibid., XV, pp. 18245,

1))

.;

lasul

expe-,

.

. _

.

iesi

si-L

Page 13: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

89 CARPATII IN LIIPTELE DINTRE ROMANI §I UNGURI. 11

actul de donatie nu spune un lucru, care acesta e eel de capetenie.Aici e numai povestea ajutorului dat de Voevodul ardeleanlui Mircea, care-si real stigd astfel Domnia (1). In asemenea im-prejurari, alaturi de stapanul legiuit al terii, se putura capata in1396-7, ca si In 1395, de catre Unguri biruinte cari altfel erau

dovada dezastrele trecute imposibile. De sigur si data aceastatot Branul a fost trecatoare.

De aici lnainte nimic nu turbura legaturile dintre Mircea si ve-cinul sau ungur, cu care, in Noemvrie 1406, se intalneste solemn. laSeverin (2). Era, arum, nu- Ban do Severin, ca Vlaicu, Inaintasul sau,deci demnitar al Coroanei Ungariei, ci «clomn al Banatului deSeverin in acte latine ulterioare Irma: «comes», niciodata a Banus D§i, iaras, el nu era in situatia Inaintasului de a vorbi de egratia»regelui prin care stapaneste unele teritorii ale sale, si nici de a in-voca pe sfintii tutelari ai Coroanei unguresti. Din actul dat in ma-nastirea Tismana, la 23 Noemvrie, insemriand cu mandrie si scopulcalatoriei sale, care e as se Intalni cu Craiul in Severinz, se vedeca «judetul Jiiului», uncle asezase ca «judetn pe jupanul Bratul,era deosebit de acel Banat (3). Si vom atrage atentia asupra altuifapt: pe clad Ardealul era Incredintat unei rude a Domnilor mun-teni, Joan de Dobaca, Dobacescul, se crea, dandu-i-se si veniturileocnelor ardelene, un nou comitat, de Timisoara, pentru condotierulitalian Pippo Spano, care se Intampina in aceasta calitate la 1406 (4).Acest comitat se pastreaza si mai departe, in tot cursul domnieilui Mircea, si el pare sa arate ca, renuntandu-se de fapt, la Se-verindeci «demnitatea Banatului» se arata in acte ca uvacanta»,--se Intemeia o alts putere defensive la acest hotar al regatului, pre-cum Inainte de aceasta, sub Ludovic, Banatul de Vidin pare& che-mat sa indeplineasca aceasta functiune

Pe de alta parte, in Bran, undo Ludovic isi pusese «briganzii»,balistarii englezi (5), Mircea si Mihail izbutisera a-si introduce cu voia

(1) El ajunse astfel la Nicopol Vii, tutors in tars, chem5 pe Stibor pentru a ispravi cuVlad.

(2) Dept Pesty (la DrAgalina, 1. c., p. 55) Mircea ar fi ajutat rasCoala ardeleanft a luiStefan Laczkovics:

(3) Venelin , Mlaxo6sarapacam rpa3fon, pp. 22-3; traducere In Hasdeu, Archive istorica,I , p. 97.

(4) Zimmermann- Werner - Muller, III, p. 414, no. 1572. Pippo 10 pane Italieni de-ai lui inArdeal, ca Pero, cameras de Turda; ibid., p. 522, no. 1673; p. 537, no. 1686.

(5) Cronies Ungariei citat6 mai sus.

,

militara.

.

Page 14: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

12 N. IORGA 9')

lui Sigismund, se pare, parcalabii, si numai dupa moartea Voevo-dului; In 1419, era vorba ca ostasii lui Mihail, contele Secuilor, sainloceuasca pe ai Terii-Romanesti (1).

Daca lui Mihail, fiul, coregentul si, dela 1418, urmasul lui Mircea,i se lua, Branul in anul urmator dupa inceperea Domniei sale casingur stapanitor, Severinul ramane tot at Terii-Romanesti. Dar olupta inter* o interventie turceasca dau iaras prilej, in 1420, lao navalire ungureasca, a qasea.

Dan, varul lui Mihail, intrase in tars cu un puternic ajutor tur-cesc. Se trimete atunci, intr'un moment cand regele insus avea

'altceva de lucru, in alte parti, acel Voevod ardelean care fusese mutttime, Ban de Severin si care, la 1395, intrase -eel dintaiu in Tara-Romaneasca pentru a da ajutor lui Mircea contra altui «Domn delaTurci», Vlad. Stefan de Losoncz era pe tale la 24 Iulie 1420; la-garul sau era Fang& Sebes (2), ceeace pare a insemna, Caransebesulbanatean.Prin aceste parti se va fi dat si lupta: pierira si Mihail siVoevodul Ardealului (3). Turcii trecura atunci, dupa fugari, pasulBranului si pradara imprejurimile. Brasovului si alte sate de hotar:Harmanul, Simpietrul, Bodul, Cisnadia, Ghimbavul si Valcanul (4),,cum facusera inaintasii for dupa lupta dela Rovine si cucerirea Ar-gesului, la sfarsitul anului 1394.

Acest Dan, care birul pe* Turci in 1423 (5), era, sit ajUnga Ins&auxiliarul de capetenie al lui Pippo do Ozora contra Turcilor, cu-ceritorul Silistrei si altor cetati turcesti de pe malul drept al Du-narii. Atacat la randul sau de Turd, cari aduc pe Rad u Voda Plesuvul, siel trebue sa se indrepte c'atre Sigismund, care, data aceasta, vinesingur, In 1427. E a qaptea navalire ungareasal la noi.

0 provoaca iaras discordia launtrica si lupta contra Turcilor,deoarece acum aliatul regelui e eel mai destoinic dintre cei doicari-si smulg coroana munteana, drumul prin Carpati e tot ass de

(1) Hurmuzaki, XV, pp. 10-1, no. ix. La 1398 nu se vede si fi fost leek Romani; dac6la 1406 uncle din satele domeniul Branului, Z5.rnestii d. p., sent arlitate ca despArtite de cetate(Zimmermann-Werner-Muller, III, p. 404, 406), aceasta se intamplase inert din 1359, pentruo donatie (v. p. 406, titlul la no. 1565). Dar la 1112 regale mirturisqte c Branul use altiin mani strained (ucastrum praenominatum in minibus ex. stat p. 551.

(2) Katona, Histories critics, la acest an, p. 360.(3) Thurocz, In Schwandtner, p. 290. Cf. Studii docunonte, III, p. IX.(4) Hurmuzaki, XV, pp. 11-2, n-rele(5) .1423, 26 februarii, hoc die Dan hostiliter mactavit Turcos: fere 36 milia interfecit

viriliter prosternendob; Kalender-Chronik, In Quenelle der Stadt Braved, IV, p. 291.

\fti

aliews i);,451 T.,

pi,

x21-1e.

Page 15: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

OARPATII IN LIIPTRLR biNTRM ROMANI kit IINGIIRI.

linistit ca in 1395. Prin largul pas al Branului, Craiul, care era deCraciun la Brasov {1), se coboara la Campulung, unde da mai multeacte In luna lui Aprilie (2). Din acestea se vede ca Inca din, iarnas'au dat lupte In Carpati, de Joan Banul de MacsO, care aduse celedintai cete in sprijinul lui Dan; cu ajutorul acestuia, se castigiistapanirea trecatorilor (3). Aparitia regelui pare a se fi flout dupaluptele hotaritoare, cand Radu fu pus pe fuga.; el pleca indatadupa ce patrunsese mai adanc in Ora, trupele sale ajungand panala Dunare, unde fortifica Giurgiul, deli el ramase la hotar pana inIulie, avandu-si lagarul lane. Rasnov (4). Totus Radu nu era cutotul inlaturat, si el va aparea Inca pan& la 1427.

Dar eel mai tare din doi era tot Dan, pe care-1 vedeni stapanind,de fapt,, si la Severin (5). Pan& la sfarsitul carierei sale de necon-tenite lupte regele 11 lass singur. Ba Sigisniund voia sa aseze laSeverin Inca din 1428 (6) pe Cavalerii Teutoni, al caror Maiestru,Klaus de Redwitz, se si intalneste aici Inca dela 1428, trei aniinainte de moartea lui Dan, dandu-li-se for acel venit al ocnelorardelene care fusese al lui Pippo, mort acuma (7).

A doua zi dupa moartea lui Sigismund, Turcii cari, nu numaiin 1394, ci si in 1432 patrunsesera prin partite Brasovului (8)fac, la 1438, subt conducerea Sultanului Murad Insus, cea dintaitrecere a Carpatilor spre Ungaria in .stil mare. Ea se savarsestecu cea mai mare inlesnire, Domnul muntean, Vlad Dracul, aratandpasurile (9), deli Ardealul fusese lasat In seama lui de regele Al-bert, ocupat aiurea, in Boemia (10). Voevodul ardelean, alt Stefan

(1) Hurmuzaki, 12, pp. 535-6, no. cCCOxLVII/.(2) V. Acte fi fragments, III, p. 81-2 si p. 81 nota 1, unde lista celorlalte, la care

adAugim actul din 4 Aprilie 1421 publicat de d-I Veress Endre in sAnuarul societAtii isto-rice din Devas, A hunyadmegyei... tdrsulat EvIcOnyve, pe 1896-8, Deva 1898, pp. 110-1:a Datum in Hozzywmezew partium nostrarum transalpinarum, in festo beati Ambrosiiepiscopi et confessor's,

(3) Hurmuzaki, 12, p. 548. Cf. pp. 540, 542, 544-7.(4) Ibid., p. 549, no. CCCCLVIII.(5) Bogdan, Relatiile Terii-Romdne0i cu Bra§rovul, I, p. 28, no. XIII. v. alte izvoare

In Chilia ssi Cetatea-Albel, p. 85, nota 4. Cf. Feaster, Geschichte von Ungarn, II,1 p. 373-4.(6) Hurmuzaki, p. 553, no. cacci,xnr.(7) Chilia si Cetatea-Albd, pp. 86-7.(8) Studii fi documente, III, pp. xxi, nota 8.(9) 'V. povestirea locuitorului din Sas-Sebes, Acte fi fragmente, III. pp.8-10.10) Hurmuzaki, XV, p, 26, no. xxxix.

91-

t.

; .

12,

- I

Page 16: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

14 N. tondA

de Losoncz, nu putii sa strange nici o ostire vrednica de lupta (1).Tara fu pradata fora nici o impotrivire.

In legatura cu aceleasi lupte inpotriva Turoilor, Ioan Hunyadi,aparatorul roman al Ungariei, avu ciocniri cu o ostire Mug& Se-verin, unde el inlocuise pe Teutoni, ca si in muntii Terii-Romanesti.Cand Mezet-beg veni impotriva lui, la 1442, el lua drumul pe laPoarta de Fier a Ardealului; totus Turcii incercara a trece si prinpasurile oltene, la noi. Ei fura sdrobiti ins& de Vlad Dracul, caresari asupra for «prin muntii inalti si nestrabatuti, ce -i slujiau decetate (2). E a opta incercare de a for din sus pasurile Carpatilor A doua expeditie turceasca, a lui behabedin, begler-begul Rumeliei, vine pe la noi si trece usor in Ardeal a douamare expedifie ce se face dela noi in sus , dar, la intors, separe a noua navalire venitcl din Ardeal Turcii sunt dis-trusi la izvoarele Ialomitei, de puterile unite ale lui Vlad si ale luiHunyadi (Septemvrie) (3).

Dupe lupta dela Varna in 1444, cruciatii vin pe Dunare (1445),si Hunyadi alearga sa-i intampine, intalnindu-se cu ei la varsareaOltului. Bine primita de un aliat, Vlad, aceasta a zecea navalirese facet. farce vreo greutate (4). Ea urmase calea expeditiilor din1394 si 1427 ale lui Sigismund.

Pe ce tale a intrat Hunyadi apoi, in iarna anului 1446, aunsprezecea navalire pentru a sfarama stapanirea lui VladVoda, care nu i so mai arata prieten ? Asa, de putine suntincat nu putem preciza. E sigur ins& GA aducea un pretendentdintre aDanesti», ea un partid muntean it sustinea, ca el se foloside o lupta civila pentru nimici dusmanul. Altfel succesul acesteilovituri se explica In acelas fel in care se explica succesul edema:lecatorii imparatesti» din 1427 (5).

Peste vreo zece ani, in 1459 si 1460, fiul lui Vlad Dracul,Tepes, intra el In Ardeal pentru a pedepsi pe aceia cari-i ada-postiau rivalii. Era atunci un rege nou, Matias, fiul lui Hunyadi.Dar fiii dusmanilor din 1446 nu se Intalnira fate in fate. Ca si in1438, Ardealul era lasat far& aparare, si pentru acelas motiv:

(1) Fessler, o. c., II,. p. 442, care citeaza si analele din Talk, in Pez, Thesaurus, I, p. 257,si Eder, Obervationes, p. 103.

(2) Studii $i Documents, ITT, pp. xvvi.(3) Ibid., pp(4) Ibid. p. xxvi.(5) Ibid. pp. xxvirIx.

3 . In 02

. .

. .

nostri.

a-si

(. .

xviviz. i

.

§tirile,

,

Page 17: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

93 OARPATLI IN LIIPTELE METRE ROMINI TINGIIRI. 15

regele Ungariei avea prea multe interese divergente ca sa poataalerga In ajiitorul Ardealului, atunci sand Ardealul avea nevoie dedansul..Vlad putia sit prade in vole, atat partite sibiiene ale Amla-

cu targul Talmaciului, cat si ale Fagaraplui (Sercaia, Mica)si imprejurimile Brasovului, Codlea intro altele, arzand §i, in margineaorasului, biserica Sfantului Vartolomeiu (1). Nici la Turnu-Rou,nici la Bran el nu afla, in cetatile de odinioara, nici o piedeca. Cu.dreptate putea sit spuie Topes, In 1462, Sultanului Mohammed atII-lea, care-1 biruise, fara a-1 putea izgoni: ohni e cunoscutd toatdfara Ardealului si toatd Tara Ungureasca, si stiu starea locu-rilor si a. lucrurilor. Daces -i place Mc:Wei Tale Imparettesti, pot,pentru rdscumpdrarea pdcatului meu, set-i dau in mini toatdtam Ardealului" (2). Si el adaugia &á, avand odata Ardealul, Sul-tanul poate supune Ungaria toad. (3).

Si nu e far& legatura, credem, cu navalirile lui Topes din 1459-60aceea pe care o facia, in Iulie 1461,1a Secui Stefan cel Mare, noulDomn al Moldovei. Acest intdiu atac moldovenesc in Ardeal nuIntampina, iaras, nici o impotrivire atunci, nici o pedeapsa pe urma.

Desi venise in Ardeal, Matias Corvinul nu indrazni sit treacamuntii contra lui Mohammed. Peste cinci ani, Ardealul, inteles cuDomnul Moldovei, incerca o rascoala, in care Sasii jucara un rolde frunte. Expeditia contra acestui de-al' doilea Stefan Moldoveanulporni din Brasov. Ea urma in toate pe cea din 1394, Intrebuintandpasul Oituzului. Pentru a ne folosi de un termin actual, ea se pra-buci, intr'o noapte din luna lui Decemvrie 1467, in stradele ingustesi intortochiate ale Baii, regele insus fugind din adapostul slim delanga episcopia latina cu sageata in spinare (4). A doua expeditiemoldoveneasca fusese mai nenorocita decal cea dintai: a fost ft3icea din urma. Intoarcerea se facia ape o cale mai seurtav, cele maimulte din cetele fugare apucand deci in sus, pe valea Moldovei (5).Si calugarul contemporan inseamna: «Si astfel rusinati se intoar-sera pe alta cale, mai scurta, si nu s'a intamplat cum a fost voia

(1) Hurmuzaki, XV, p. 52 nota 1; p. 55 nota 1, p. 57 nota 1, p. 58 si nota 2.(2) oMihi nota est omnis transylvana regio et omnis Hungaria et conditiones locorum

rerumque calleo. Si placuerit imperii tui Magnitudini, possum pro redemptione delicti meitotam regionem transylvanam tuis manibus tradereo; Studii ,si documents, III, p. xxxr.

(3) aOuius possessionem adeptus, poteris omnem Hungariam Tuae potestati tradereb;ibid. Toat6, tesatura scrisorii o \raciest() autentica.

(4) Iorga, Istoria lui Stefan cel Mare, Bucuresti 1904, p. 113 si urm.(6) Bogdan, Cronies inedite, pp. 38 = 51-3.

sului,

.

.

.

. .

01

Page 18: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

16 lotto 94

lui. Dumnezeu, parintelui atottiitorului. Caci zice: SA nu se laudeInteleptul cu intelepciunea sa, §i sa nu se laude puternicul cu pu-terea sa, sa nu se laude bogatul cu bogatia sa; iar Intr'alt loc zice:precum au cazut cei puternici, iar cei slabi s'ad Indus cu putere,tot astfel sa ne gandim ca biruinta dela nimenea altul nu poateveni decat dela Domnul Dumnezeul puterilorn (1).

. Contra lui Basarab eel Batran, Domn pus de Turd, trece muntiiStefan Bathory, Voevodul Ardealului, in Octomvrie 1474. De§1 aveacu el un pretendent, pe Basarab tel TanAr, de§1 Stefan atacase ce-tatea Teleajenului, pe care o arse, totu§t cea dintai luptA (la 5)fu o infrangere pentru «Ungurin; numai la 20 Voevodul fu batut,Wei sa se spuie GA Ungurii acetia mai erau §i Moldoveniiaufost ei biruitorii. Aceasta e povestea celei de-a doudsprezecea

ungure§ti, data In doll& randuri de cronica (2).Stefan Bathory Cacti apoi, in toamna anului 1476, o noua expe-

ditie contra lui Basarab Voda, dar acum in folosul lui Tepes, demull adapostit de rege. El Intra pe la Bran §i, poste putin, lustTargovistea, care fu intarita, §i ataca, in Noemvrie, cetatea Bucure§-tilor (3). Aceasta a treisprezecea na'veilire izbuti, dar pentru acelamotiv pentru care izbutise navalirea din 1397 a lui Stibor: aliantacu boierii, cu partidul unui Domn popular.. Pe langa aceasta soadaugi Inca °data colaborarea Moldovenilor lui Stefan.

Dar poste trei ani, In 1479, se putu face lard nici o piedecatrecerea pe la Turnu-Roq.0 a ostilor turce§ti, ale lui All §i IschenderMihalogli, cari furs biruite numai departe in aceasta Cara, printr'osfortare desperate a trupelor luiBathory, unite cu Banatenii RomanuluiPavel Chenezul (4). In trecerea muntelui, pentru a treia oars, na-valitorii fusesera ajutati §i de Muntenii lui Voda Tepelu§, i ei luaraparte la lupta, tragand data aceasta, nu cu arcele, ci cu pustile,dupe un gard de suliti intrebuintat ca parapet (5). Tot ma s'a in-tamplat in 1493, sand Turcii yin in Ardeal dela Turnu-Ro§u (6).

(1) ibid.(2) Bogdan, Cronice inedite, p. 40.(3) Hurmuzaki, XV, p. 95. Cf. Istoria armatei, 1, pp. 163-4. Nu e sigur ca Basarab

s'a gandit serios la o navalire In Ardeal pe la Oituz (ibid.).(4) V. si Ursu, aBatalia din cAnapul Paniip (din gRevista pentru istorie, archeologie si

Biologies).(5) Iorga, Acte fi fragments, III, p. 102; Notes et extraits, V (supt pres5), p. 22 si(6) Studii fi documente, III, p. Lxxiv.

N.

-nd-

. . .

dem.

vdliri

Page 19: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

96 CAIiPATII IN LIJITELE DLNTliE ROMANI

Rash() iul cu Moldova a incetat pentru totdeauna. Cel e i Tara;.Romaneascil, ramaind in vechiul cadru al rivalitatii cu Turcii si alluptelor pentru Domnie, ajunge ct fi legal numai. de puterile mi-litare ale Ardealului.

Si Inca, in tot cursul discordiilor dela Munteni la inceputul vea-cului al XVI-lea, nu Intalnim o singura interventie militara, cutoate poruncile si amenintarile pan& in Aprilie 1522. Numaiatunci staruintele lui Radu dela Afumati, care se framanta cu Turcii,hotaresc pe Voevodul ardelean Joan Zapolya, un Viitor rege, safaca pe ai sal a trece granita la Bran, in aceleasi imprejurari ca

regele Sigismund la 1427. Pe linia Oltului, se ajunge pans laNicopol. In Octomvrie din acelas an, Zapolya insus se infatiseazaca si Sigismund dupa luptele din iarna ale lui Joan de Macsodar se opreste la Pitesti (1). Pe urm5, Radu e lasat In sama lui,precum tot asa fusese lasat Dan Voda de Sigismund.

Cu aceasta, de alminterea, se mantue si invaziile unguresti inMuntenia: data Stefan Mailat, mai tarziu stapanul Ardealului, ieaparte la lupta dela Viisoara, in care Gaza Moise Voda, el venise numaiin calitate de domn al Fagarasului si din initiativa sa proprie (2).

Acuma 'rasa, regatul Ungariei find distrus la Mohacs de cetelelui Soliman cel Maret (1526), incepe era navalirilor romanesti, dupacele patrusprezece expeditii unguresti, dintre cari nici una nu reu-sise decat in funcfiune de evenimente interne romdnesti.

Petru Hares le deschide pentru. a smulge la dansul, in farami-tare& vechii Ungarii, Tinutul Bistritei, Secuimea, Tara Barseiunde-si face vama la Prejmer (3) , Tarnavele, prin Cetatea-de-Balta,lasand In sfera de influents a Muntenilor Fagsarasul, Amlasul, Ha-tegul si partite Inidoarei, unde Voevozii din Bucuresti isi in episcopii.

1. In primavara anului 1529 Petru infra prin Secuime, pe laGurghiu si Ciuc: pr5,da acest tinut intreg, cu totul.

2. In Maiu, Vornicul moldovenesc Grozav vine tot pe ,la Seoul,singura trecatoare militara Intre Moldova si Ardeal: biruinta delaFeldioara asupra aderentilor regelui Ferdinand (22 Iunie).

(1) Istoria armatei, I, p. 229 0 urm.(2) Ibid., p. 254.(3) Istoria Romanilor din Ardeal, I, cap. aPetru RareD, p. 141,

Anglele A. R. Tom. XXXVIII. Alemoritte Sect. Islorice, 9

fii (Willa.

si

j,

' .

r "' ..1

17

Page 20: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

18 IOEGA 96

3. Tot °data oastea Muntenilor patrunde pe la Turnul-Rosu, cuboierii Neagoe Dragan, fara nici o piedica, precum nici o pie-diva nu Intalnise Rarer.

4. In Septemvrie Domnul Moldovei trimete trupe pe «drumul dinsus al Sucevei sau al Bistritei Aurii, pe la Carlibaba, pe undeintrasera o parte din Moldoveni si in primavara si se dau lupte.pentru orasul Bistritei.

5. El Insus o iea pe «drumul din jos» (Oituz, Bretc) si asediazaBrasovul pans in iarna.

6. In acelas timp Laudat, comandantul Muntenilor, asediaza, Branul.Cetatea nu fu luata, intre allele si pentruc5, ,asediatorul tine& totasa, de putin, din aceleasi motive politice, ca si inaintasii sai, re-trasi in Septemvrie, sa capete un rezultat real.

7. Atac muntean in 1530: si acuma e vorba numai de trecereaunor cete fara Insemnatate.

8. Ludovic Gritti, insarcinat de Sultanul Soliman cu oranduirealucrurilor In Ungaria, drept al carei eguverna,torn se dedea, trecepe la .Pitesti, deci pe la. Bran, in Ardeal, unde,' fireste, nu se puteaWept& la o impotrivire din partea vasalilor Imparatului sau. Acumacetatea Poienarilor, care in timpul silintelor lui Radu dela Afumatifusese un timp garnizonata de trupe ardelene (1), se arata ca findIn stapanirea, fireasca, a Romanilor.

. 9. Raseulandu-se Ardealul contra ambitiei si cruzimilor lui Gritti,Moldovenii se fac a-i veni in ajutor, trecand prin Secuime, spreMedias, unde, intorcandu-se contra «guvernatorului», inchis in cetate,11 ucisera, Al doilea rand de osti, sub Vornicul Huru, urmaseraaceeas cale. Intoarcerea se face& tot prin Bretc.

10. Rares, scos din domnie de Sultanul insus, in 1538, o ca-path din nou la 1540, si in anul urmator chiar el patrunde In Ar-deal impotriva lui Stefan Mailat, care avea, de fapt, stapanireaasupra terii. Trecerea se face prin pasul, acuma clasic, al Oituzului,Indreptandu-se, prin Feldioara, spre Fagaras. Voevodul prinde pefruntasul Ardealului trimite la Poarta.

11. In acelas timp Domnul muntean, Radu Paisie, merges, prinBran, sa -si intalneasca vecinul sub zidurile Fagarasului, si nimeninu-i _state in cale.

12. In Septemvrie 1542, ca recapete Cetateade-Balta, Rarertrece prin Oituz si pune mana pe acea Mostenire a sa. Data

(1) Cf. Studii fi documentejlI, p. XLII, XLVII, LH, precum qi Hurmuzaki, XV, tablala: Poienari.

.

.

, .

; .

.

.

N.

sa-0

ph

si-I

Page 21: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

97 CARPATII IN LIIPTELE DINTRE ROMANI g TINGURI. 19

aceasta, se intoarce prin Bistrita, unde-si face si intrarea solemna,dar e silit a grabi iesirea. Ploile mart ii fac sa paraseasc5, si tunuri.Luase acum adrumul de sus n, pe la Rodna. Pentru aceste pierderiface raspunzatori doi boieri, pe carl -i taie: Septelici si Avram Roto-rupan. Rodna era m,oldoveneasca.

Matricea pecetii lui Patrascu Voda gasita in pamantul Ardealului (v. p. 93),ghips dupil originalul aflator in muzeul din Cluj (Bibl.Ac.

13. Pe adrumul din sus, osti moldovenesti patrund in tinutul Bi-stritei, In Iimie 1544.

14. In 1550, Ilie, fiul lui Rares,. trimete prin Oituz pe fratelesAu Stefan. Ca de obiceiu, Secuimea nu se Impotriveste: Stefan Vodasta. cateva zile linistit in tabitira sa dela Bretc. Domnul Insus paresa fi venit apoi In Ardeal.

A

.% 1. '3 qt '-, -7 "

rt) t.)-t'

4

" '1 A 4' .

4.'

..1 1 .4 ' 4.

'7"6 '''':*"1.71:441- 7:: \ , .0,

tr':-.;i. :.1 -,:, V\ '''' Y"\tlfil

-,....t....-2- .

7-

.11..m.I.S1na...1,-. .

Rorn.),,o,

. .

Page 22: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

29 N. IORGA _ 98

15. Mircea Ciobanul, Domnul Terii-Romanesti, navaleste si el, de.'bunk seams' pe la Bran.

16. DupA ce unit Secui pradasera la granita, Stefan, ajuns D6mn,repels la 1552 invazia sa din 1550, Inaintand pans' la Brasov, enprada mare.

17. Si Muntenii se intatisarA in Tara Barsei.18. Alexandru Lapusneanu, Domnul Moldovei, reelamAndu-si sta-

panirile din Ardeal, trece in Clue (Ghimes) si de aici se ridica pan&la Bistrita.

19. El revine In 1556, pe la Bistrita, si aseaza, din ordinul Tur-cilor, In Cluj pe regina Isabela, vaduva lui Zapolya si pe fiul ei,loan Sigismund. Intoarcerea i se va fi Mout pe «drumul din sus».

20. Viind pe calea obisnuita, pe la Bran (ii asteptau In ajun laCampulung), Patrascu Voda, al Terii-Romanesti, tatal lui Mihaiu Vi-teazul, iea parte la aceasta expeditie, cu 14.000 de oameni, dupacronicarul sasesc al acestor vremi. lntoarcerea se face pe aeelasdrum.

21. Cete moldovenesti tree in Noemvrie 1557, iaras prin Bistrita.22. Radu Clucerul aduce pe Munteni in Ardeal, pe la Turnu-Rosu,

in Ianuarie 1558.23. Alexandru Voda trece pentru cea din lama oars muntii (1).Douazeci si trei de navaliri, dintre can nici una nu se mantui

printr'o infrangere, nici una nu intampinA o adevarata rezistentAin Carpati. De dincolo ne yin doar cete de pribegi cu cativa hai-duci in jurul «domnisorului» for si ajutorul dat in 1563 lui StefanTomsa ridicat asupra lui Despot,-600 de oameni,ori ceata Una-rului Stefan Bathory, care veni in Decemvrie 1577 contra lui loanPotcoavA (2).

IV.

Astfel ajungem la epoca lui Mihaiu Viteazul.Dupa Calugareni, retras in munte, el chiamA in ajutorul sail pe

Sigismund Bathory, principele Ardealului, un aliat cu trufase aerede suze'i-In. Trecerea ostirii, de vreo 20.000 de oameni, se facein liniste pe la Bran. Expeditia, care cuprinde pe Mihaiu si pe StefanRAzvan, Domhul Moldovei, se desfasura prin Targoviste si Bucu-resti spre Giurgiu, ca aceea din 1397 a lui Stibor,

(1) latoria armatei, I, la aoeste date.(2) Hurmuzaki, xi, pp. xxxivv.

_.

_

,

_

.

.?j

. .

Page 23: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

99 CARPATII IN LIIPTELE DINTRE ROMANI F UNGURI.

Un Italian din Toscana, bun cunoscator al artei rasboiutui simartur al evenimentelor, observa ca in frunte, dare dusman, laeel .dintaio popas sub munte, fusese pus Mihaiu, cu pedestrasiiinainte; in mijloc states celalalt Roman, iar Sigismund in ariergarda,cu tunurile si munitia. aNu era», urmeaza el, ain aceasta tabara(si asa, a .fost totdeauna) nici o ordine, on regula de bung disci-pline, pentruck asezandu-se fiecare dupa placul lui, nici nu statescu fata spre dusman, nici infanteria nu o acoperia cavaleria, nicinu erau osebite cvartirele, ci fiecare-si avea pietele de arme, ge-nerale- si particulare; nu se lasasera strade, nu erau intrari si iesiri,nici nu se vedeau cvartirele pazite cu transee, cu sentinele sicorpuri de garda; ci intre calareti stateau amestecati infanteristi,

felurite trupe se miscau in toate partile. Si nu putina piedicafaceau la trecere inainte si Indarat funiile corturilor, intinse dupavoia fiecaruia, unde le venia mai bine la socotealk asa, Inca, caun labirint, incurcau trecerea ziva, si Inca mai mull noaptea. Stea-gurile si artileria, ba chiar corturile generalilor nu erau pazite decorp de garda on de sentinele, pe cari nu obisnuesc a le puneaiurea decal la avangarda, fara de dusman. «Numele», cuvantul ddordine, hasna, cum se zicea la not (1), e purtat din loc In loc deun trambitas,; calare, care, mergand prin toata tabara, cu sunet degoarna comunica, fara deosebire, la -oricine vrea sa lase, ori saintre in tabara, si nu se folosesc la altceva, cu acest nume, avandvoie oricine, zi si noapte, a merge liber prin oasto. Cand este sase gateasca de lupta, nu sunt chemati cu sunet de toba on detrambita, din cari instrumente au lush o multime, nici cuchere, ci o fac deodata, dela sine, lucru vrednic de luare aminte,nefolosindu-se macar de trambite pentru' a suns zorile (2)».

Aceste critici privesc, in rand.ul intaiu, pe Ardelenii lui Sigis-mund. Din nenorocire n'avem o descriere asamanatoare a tabereilui Mihaiu, cand, la 19 Octomvrie st. n. 1599, prin pasul Buzaului,sosind din Ploesti, el breed in Ardeal pentru a-1 smulge uneltitoareinetrebnicii a tanarului cardinal Andreiu Bathory,care era pentruel «saracul popa».

Nu, Intampina in munti nici o rezistenta, cad intrucat cardinalul credea, ca Mihaiu «pacurarul» (3) ar indrazni sa dealoviturase vor fi Mout la Bran, pe unde so pare ca nici until din

(1) Magazinul Isloric, V. p. 318.(2) Hurmuzaki, XII, p. 81.(3) Cf. ibid., III, p. 344.

21

cu

nac-

.

pregati

'

6 1 -i 111 II

.si

it

;.

Page 24: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

22 N. IORGA 100

cele trei corpuri de oaste ronAneasea, nu trecii. Ultimul sol al luiBathory, Pangratie Senyey, fusese primit noaptea la Ploesti si ple-case cu siguranta ca lucrurile s'au impacat (1). Pe de alta parte,un izvor unguresc ne spune ca Mihaiu se ingrijise s'a nu poata fibombardat cu trunchiuri de copaci de pe stand, nici pries in vreocursa, ocupand din vreme Coate locurile de insemnatate strategic& (2).Vremea ajutase : «era., ca vara, un Limp cald si uscat». Dupa cetrecusera "Intr'o zi si o noapte cu totii, ostasii se puteau odihni inpasul Buzaului, pe locurile de pasune cari apartineau unui prie-ten, Secuiul Joan Beldy, fiul natural al lui Alexandru Voda (3). Alost, o desoa,lecaren «trecand muntele», spune Cronica Buzestilor,contemporana, «deecalecara in luncile Brasovului» (4). Secuimeavecina se infatisa, Indata, formand o intreaga, oaste, de 8.000 deoameni, se nice (5). °stile Craiovei (ale «Jiului si Mehedintului») sihaidueii lui Baba-Novac gasira tot asa de putina impotrivire la Turnu-Rosu. Rezultatul fu biruinta fulgeratoare dela elimber. Marti, Voda iiiMouse intrarea, si in Joia din saptarnana viitoare Ardealul era tot allui (6). Peste eateva, luni Mihaiu trecii in Moldova, intrebuintand, ca,de obiceiu, pasul Oituzului. Nu afla nicio impotrivire: Ieremia ar fi fostla o nunta in Trotus, si cuceritorul vestise terii iarta birul (7).Dar o parte din ostasi trecura, la intors, si pe la Bistrita (8).

Un an dupa, pieirea lui Mihaiu, Basta, care ordonase uciderea ca-maradului sat' domneso, trimete trupe in Tara- Romaneasca in aju-torul noului Voevod muntean, Radu Serban, atacat de Tatarii cariaduceau pe Simion Movila. Trecerea s'a facut probabil tot prinpasul intrebuintat de Mihaiu, cari lupta se dada in «gura. Teleaje-nului», si anume la Teisani, unde se vad Inca urme de santuri simovile, Radu Vodil avandu-si tabAra intadu la Ogretin, pe alta

(1) Ibid., p. 428.(2) liethlen, Historic{ IV, p. 343.(3) Ibid. Cf. cu Szamosskoiy, in 0Monurnenta Hungariae Historica, ScriptoresD, p. 292,

si urm.(4) Magazinul istoric, IV, p. 293. Tot de eluncile Brasovului," se vorbeste si cu prilejul

luptei din 1611; ibid., p. 305.(5) Hurmuzaki; III, p. 344.(6) Ibid., 0 incercare moldoveneascit in Oituz fusese ztid5,rnicitA prin rilpeziciune; Ibid.,

p. 429.(7) Chronicon Fachsio-Lupino-Oltarditum p. 157; Cronica lui Symigianus, p. 203 si urm.

(8) Ibid., p. 207,

ca-i

1

a . I ,7: :. '13 .

1 't fl' I ' , el.. '

....1 . ' N

.,.

.

III, .

:

Page 25: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

CARPATII IN L6PALE IINGt1111.

vale (1). Asaltul furtunos al Tatarilor se sfarima de transeele sapatede jur imprejurul taberei sale de comandantul italian si. Intarite cufurci (2).

Avem descrierea acestor transee In Memoriile lui Basta. «Era, infruntea lagarului si inaintea artileriei o transee simpla si ordinara,lung& de douazeci sau treizeci de pasi: contele Tommaso Cavrioloo Mar de patru sute, punandu-i in flancuri patru redute micute,in cari aseza tunurile, i intr'un loc care era pietros puse sa oinchicla cu care, trunchiuri si gunoiu. Aceasta a facut-o pentruca,prelungindu-se transeea, ajungea sa fie acoperita de alte inaltimisi sa i se asigure laturile si fruntea, find apoi in margine paduride munte, neaccesibile, mai ales cavaleriei. Dar, pentruca pan& atuncinu fusese recunoscuta o trecere (venuta) la spate pe un deal, largiide trei sute de pasi, care, find ocupata de inimici, ar fi putut pricinuimare suparare si, poate, infrangerea ostirii, Moir sa o' inchida cu otransee foarte puternica, puind de paza in acel loc pe MarcuVoevod (fiul lui Petru Cercel), cu cei 3.000 de Secui si o mie desuliti ardelene (3)».

In anul urmator chiar, Radu isi platia polita, navalind in Ardealimpotriva unui «Craiu» de revolts, MoiSe Szekely, pe care in mar-ginea Brasovului de atunci, acolo unde acuma e sala de mancarea Otelului Europa II birul cu desavarsire lass mort pe campulde lupta (17 Iulie st. n. 1603) 4).

Cele dintai cete, cu Delimarcu i Banul Gheorghe Rat, ca si cu«Marzea eel Mare», trecura, pe la Bran, la Feldioara. Ele rezistaraunei ostiri unguresti care alerga sa le intampine, apoi se. retraseraincet spre munte, asteptand pe Domn: intr'o a doua hipta, introCrastian si padurea Codlei, se castiga o biruinta hotarita. Radutrecii tot pe la acest pas larg, dela Rucar si Dragoslave: drumulii fusese deschis acuma de ai sai (12 lulie) (5). Totus trecerea arfi fost grea (6).

(1) P. V. 115sturel, In aceste eAnaleD, XXXII4. 846 Si urm.(2) Studii fi documente, IV, p. xvin si urm. Amanunte in Spontoni, aistoria ,dela

Transilvania, p. 207 si urm.(3) Ibid., p. 207. Dup5,. Trauschenfels, Deutsche Fundgruben p. 288, lupta ar fi avut loc

la aMogarenn, bey den HugelD,(4) Studii si documents, IV, p.(6) La Bran trimesese solia lui Dan Logofatul si a unui Constantin, insemnat la nas de

Mihaiu (Szamoskozy, p. 201).(6) Studii documents, IV, p. 119: (icon grandinissima difleultAD.

fót fiomAk Sf 44

.

.

.

I

.

xxxin.

f i

DINTIti

0-1

Page 26: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

In 1610 alt principe ardelean, doritor sh-si Intinda stapanireapima la Dunare, Gabriel Bathory, surprindea, pe Radu printr'unatac de lama, In luna lui Decemvrie 1610, care-1 facia sthphn alTerii-Romanesti pe «trei luni» de zile (1). Din Sibiiu Bathory eelnou .oranduise navalirea: cete unguresti de haiduci-hoti, comandatede Gabriel Bethlen, de Andreiu Keresztessi, Ban de Lugoj si Ca-ransebes, viitorul principe ardelean (2), patrundeau prin trecatori,pradand unde erau manastiri bogate, desgropand mortii, furandcoperisurile de plumb al sfintelor lacasuri, Bistrita, Argesul (3), ".ucizand cu gramada pe tarani, Mind pantecele si sanurile femeilor(4), 193prinzand pruncii in sabii si sulite (5). Dar o lupth n'a fost. Ne- 46;pregatit, Radu se adaposti in Moldova, iar Turcii numirh un prin-cipe nou, Inaintea chruia Gabriel trebui sa se retraga.

Dar printr'o lupth isi rasbunh Radu, in Julie 1611, umilirea sisuferintele. Data aceasta, muntii erau bine aparati si darRadu, despre care s'a spus gresit ca statuse opt 'Ana la zece zilela Ruck- (6), IntrebuintA, un pas nou, neobisnuit, printre standInalte, goale (venise abia din Moldova, dupA chnthretul grec al biru-intei), pe unde nimeni n'ar fi crezut ca poate sh vie. Se trimeseseratotus trupe la upasurile rnoldovenesti». Ungurii, cu Stefan Torok siGrigore Maschonyn, Sarbi, cu Cosma Deliul, mersera la alt pas,«via ostrearian, pe unde intrase Bathory, dar Voda trimese 2.000de arcasi pe la o trecatoare zisa «Tranga», spune cronicarul Dont-

niei lui Bathory, si In curand pe aceleasi locuri trecii el insus(7),pe la «Rostopcea» (Bratocea?), afirma un raport (8). Straja ungu- 1°4reasch fu rasping de un dusman pe care nici nu-1 banuise. Ceamai mare parte din oastea «Craiului» era risipita prin satele sh-

sesti dupa prada, fare nici o randueala `si nici o ascultare; o strasnica

(1) Mateiu al Mirelor, in Papiu, reaction I, p, 332; Magasinul istoric, IV, p. 305.(2) C. Boithini Pannenii, De rebus gestis Gabrielis Bethlen, ms. Bibl. gimnaziului din

Brasov, p. 29. Exists o veche editie a lui Engel (qMonamenta ungrica»). Bethlen, prin-z&nd pe mama lui Radu, 11 urm6r1 pe acesta cad Poliam usque urbem' (Ploiesti?)

(3 Studii fti documents, p. IV, LXXXIV.(4) Chroniqqn Fuchsio-Lupino-Oltardinum, II, pp. 241-2.(5) Studii fi Documents, IV, p. 153, no. xvi.(6) Kraus, in Fontes reruns austriaca/rum, I, pp. 8-9.(7) aVerum Valachus versutissimus, utramque declinans, ducibusitinerum monstrantibus,

tertiam, quae Tranga nuncipatur, tenuitD; Bojthinus, I. c. Cf. si Quellen der Stadt Bras.*

VI, p. 8. Cronica sAseascg stie de Maxzesti: IMorsesehterp, cari vAnd Secui prinsi in

plata Brasovului (ibid.).(8) Studii fi documents, IV, p. 154.

24.4N. IOft(IA

.

, 1

t

s.

IO2

t

paziti,

Page 27: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

103 CARPATII IN LIIPTELE DINTRE ROMANT $1 IINGURI. 25

furtuna crescii zapaceala. In lupta dela Sampietrul Brasovului, pier-duta in chip rusinos, si acest Craiu era cat pe-aci sa-si incheie zilele.

«Iar Bator Gabor», scrie vechea cronica, dupa cantaretul grec alacestor lupte, afugind, i-au cazut cusma din cap, si ca un caine s'auascuns, si de abia au scapat cu mare rusine, si nu-i folosira nimicpeanele cele multe ce purta, pan'au scapat de s'au inchis la Sibiiu,ca dela singur Dumnezeu an luat acea plata (1)D. Se luara nu maiputin de 72 de steaguri, cari fury impartite intro Sultan si Impa-ratul crestin (2). «Dumnezeu din cer a dat aceasta, eu sunt .preaslab pentru a o savarsi», spuse smerit Radu, strabatand campul bi-ruintei sale. In numele lui Hristos incepuse lupte, si deasupramortilor sai el aseza o truce aurita cu «slove barba.re», pe care,la intoarcerea lor, Ungurii o facura bucatele. Intoarcerea ava bepe la Bran (3).

La 1613 apoi, and Bathory fu rapus, erau si Romani intro aceiacari intrara in Ardeal cu °stile turcesti: Moldovenii vor if sosit prinOituz; cat .despre Munteni, o cronica saseasca ne spune .ca venirape la Magurele, Valeni si Ceras («Chyrasch») (4). Cei dintai tre-cura si pe la Fagaras. La intors, Radu veni pe la Bran, iar StefanTomsa pe la Bistrita (5).

Urmeaza apoi o lungs era de pace. Nu vor mai trece Ardelenidecat atunci cand luptele dintre Mateiu Basarab si Vasile Lupu ii vorchema: la 1637, cand intrarea oamenilor lui Kemeny se Moil prinpasul Buzaului (6), intorcandu-se, dupa Impacare, pe la Oituz, on la1653, cand Vasile fu scos din scaun prin conlucrarea Muntenilorcu boierii rasculati cu acesti Unguri ai aCeluias Kemeny, venititot prin Oituz, urmand calea. Craiului Matias (7), pe unde sesi intoarsera. Apoi, cand Seimenii munteni se rasculara impotrivalui Constantin Basarab, urmasul lui Mateiu Voda recurse din noula ajutorul ardelean. Al doilea Gheorghe RalcOczy 10 trimese ostasiitot prin pasul Buzaului si anume, ni se spune, pentruca «drumuleel drept» (der richtige Weg) pe la Bran era taiat cu transee de

(1) Magazinul Istoric, IV, p. 305.(2) Bojthinus, 1. c.(3) Trauschenfels, o. c., p. 67 (Septembre). Si pe la Buzilu dupa alVi. V . Kraus, 1. c.

(4) Trauschenfels, Fundgruben, p. 288. Cf: Kraus, o. c., p. 38 si Kemeny, FundgrubenyI, p. 26'C

(5) Socotelile Brasovului, in aceste aAnalen XXI, pp.1136-8.(6) Studii si documente, 1V, p. cxc.(7) Miron Costin, In Letopisite,, I, p. 325.

.

si

r

4

Page 28: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

26 N. IORGA 104

revoltati (1); dar in munte rasculatii opusera oarecare rezistenta,castigand si prada. Totus navalitorii rasbira, si pe la Teleajen, la

Tanga Draganestii de astazi, mercenarii munteni fura sdrobiti,«direapta mesernitan, scrie Miron Costin (2), pierzand toate cele

33 de tunuri, bagate de bivoli in balta. Ii biruise si Domnul Tor,cu boierii, si Moldovenii lui Gheorghe Stefan (3).

Rasplata era sa vie totus. Nemasurata ambitie a lui Ralc Oozy

eel tanar, care-1 mana spre catastrofa din Polonia, ii aduse pe Turcipe cap. Ai nostri luara parte fa expeditie: Muntenii lui Mihneatrecand pe la Bran, ca si Moldovenii lui Voda Ghica (1658) (4).Nicairi vreo alta pregatire a apararii decal cete raslete pe cariTatarii le luau din urma. «Pe unde au intrat in tara Ardealului»,spune Miron Costin, «prin mijlocul muntilor, era o palanca de zid,si tras zidul den rapa unui munte pans in rapa altui munte: acolosa hie pus niscai pedestrime Ungurii, fara varsare de sange n'arhi fost intratul nostru. Ce, Gaud am sosit noi, am aflat palanca silocal acela pustiu de oameni. Au zis Darlene(' polcovnicul [de Ca-zacil: «o Doamne, cum n'ai dat toate unor neamuri. La noi, laCazaci, de ni-ai fi dat aceste locuri, tine ar putea sa intre in taranoastra!» (5). Si in 1660 trupe romanosti intrara in Ardeal, Moldo-venii find cu Mihalcea Hancul si Voicecovschi (0). Si adaugim ca inaceste expeditii Miron Costin putii sa cunoasca pe Romanii de pestehotare, ca sa fie apoi in masura a scrie, in poema sa polona, nunumai despre cei din Ardeal, «unde covarsesc cu mull numarul Ma-ghiarilor», si din Banat, «uncle covarsesc cu mull numarul Sarbilor»,dar si despre Mararnuraeni, oameni liberi, vorbind «limba cea maifrumoasa si mai apropiata de cea italiana» (7). Apoi, cand acesteimprejurari ardelene adusera rasboiul dintre Imperiali si Turci,Ardealul fu strabatut de doua ori; la 1663 si 1664, ca de prieteniinsa de ostasii nostri.

Cele din urma navaliri ale Domnilor de tara in Ardeal se facura:pentru Tara-Romaneasca in 1690, pentru Moldova in 1717.

(1) Stuilii documente, IV, p. 127.(2) P. 351.(3) Studii fi documente, IV, pp. CCLXIX si urm. Cf. ibid. pp. 243-4, no. Lxxix.(4) Nitvillirea pe la Oituz a pretendentuluiConstantin, fostul Domn muntean, in 1659,

ibid., p. cecm. Pentru expeditia Moldovenilor, v. Miron Costin, p. 358 si urm.(5) Pp. 359-60.(6) Ibid.(7) Hasdeu, Archiva istorica, I, p. 165.

41 1 q 1?.

11'

,

s 1,

' i )

r;ioplea,

Page 29: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

105 CARPATII IN LUPTELE DINTRE ROMANI $1 UNGURI. 27

In cea dintai expeditie, Turcii aduceau pe Emeric Tole ly, regeunguresc de partid, ca sa-1 aseze ca Domn in Ardeal. Brancoveanu,care fusese silit a primi in Cara sa trupe germane venite pe caleaOrsovei, lila, parte la aceasta navalire. El trece prin Bran, cu twat&paza Imperialilor, la 13 August: peste o saptamana se castiga bi-ruinta dela Zarnesti, subt munte. La intoarcere Muntenii luara caleape la Slon, Ceras si Valeni (1). Moldovenii, cari se luptasera si ei,subt Hatmanul Bogdan, venira, si se intoarsera prin Oituz.

La 1716, in alt rasboiu turco-german, Imperialii, patrunzand prinmai munte pasuri in Moldova, se asezara prin manastirile dela munte,Casinul, s. a.; ei incercara chiar, subt capitanul «Ferent», sa, prindaIn Iasi pe Mihaiu Voda Racovita, dar furs distrusi la Cetatuia, deasupraorasului. Acorn Racovita scoase pe navalitori din manastiri, si pestemuntele SuhardUlui el patrunse in partile Rodnei si Bistritei, in-torcandu-se fara nici o paguba, pe la Campulung, unde stalpul dinVarna aminteste ispravile sale (2). Tatarii, cari-1 insotisera, pradarain Maramuras.

In razboaele austro-turce din veacul al XVIII-lea de doua onInca patrunsera catanele la noi, in 1737 si in 1788. In amandouadatile insa, ca si in 1716, cand Nicolae Mavrocordat fusese prinsin Bucuresti, cu concursul boierilor germanofili, nu e vorba de unrasboiu in Carpati; pe aici tree mici detasamente ca sä se inta-reasca in manastiri. Ca proba ne poate servi raportul unui coman-dant de ceata, datat din Sinaia, 22 Fevruarie 1788 (3). Ofiterul im-perial trece prin «pasul Ingust» dela Comarnic, unde-1 intampinaun Cantacuzino si doi Lupoianu, can aveau rude in Ardeal, ca sa -ispuie ca multamesc lui Dumnezeu pentru venirea lui. Ei it conducpang la Campina, plaiesii deschizand calea liberatorilorn. Urmeazaretragerea, asigurata de aceeas prietenie.

Dar, dada, In acest timp, Imperialii se putura aseza, si cu tunuri,la Tismana, la Cozia si in Campulung ca si in rasboiul prece-dent (4) , oamenii, stransi in pripa, ai Indraznetului Domn mun-tean Nicolae Mavrogheni izbutira a-i scoase fara greutate din acestelocuri, ca si din Caineni, Rucar si Valenii-de-Munte, ba chiar din

(1) Istoria Ardealului citatil, cap. a UnireaD, pp. 317-18. Cf. Cronica lui Radu Greceanu,Bucuresti 1906, pp. 42-3.

(2) V. si Stefanelli, in aceste Anale, XXXVI, p. 1027 si urm.(3) Iorga, Documentele Cantacuzinilor, p. 310 si urm., no. xxxvm.(4) Efemeridele lui Daponte, editia Legrand, passim.

.1

c)1

Page 30: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

28 N. IORGA 10G

Ocna Moldovei, unde se intarisera. Turcii patrunsera, pe la Turnu-Rosu si pe la Hateg, in satele romanesti de acolo, chemandu-le launirea cu acestialalti Romani. Din parte-i, Mavrogheni se indreptacatre Brasoveni, deli nu catre Romanii de acolo (1). La Bran, elintalni pe Romanii regimentului intaiu de graniceri, in 1789. Erao harts, nu un rasboiu, dar aceste imprejurari aratau GA, si cutrupe de stransura se poate face ceva in Carpati contra unei pu-ternice ostiri moderne, cum era aceea a lui Iosif al II-lea.

De alminterea in aceste ciocniri nu mai e vorba decat de into-resele militare ale Turcilor. Impotrivirea unor teri romanesti ne-atarnate, totdeauna subt arme, incetase Inca dela jumatatea veaculuial XVII-lea.

* * *

Ce a putut sa dea aceasta impotrivire si avantul cuceritor alsufletului romanesc in tinuturi locuite din cele mai vechi timpuride rassa noastra, se poate vedea prin povestea celor douazeci* denavaliri unguresti, totdeauna nenorocite Mild nu e la mijloc cauzacrestinatatii si alianta cu vreunul din partidele boieresti dela noi,si a celor treizeci de navaliri ale noastre, totdeauna incununate cuizbanda si cari, ciao& nu s'ar fi adaugit imprejurari de politica ge-nerals, mai tari decat noi, ne-ar fi date de multa vreme, Ardealul.

(1) V. Iorga, Lida unite ii romanefti,1 passim.

I ' 1

I I 1"

1 1 .1 .r

, I I

.7 fr 4 ?' ( ,, I i , 1 ..r f

tr e, c

. c'4 4,I

1.14JZ., , 1

1

. ,.-...... ..,,,m- r, . 1

1 1 1 , ) 1: 1 ) ,t' ti 'f) LI Li . ,i; 1 1

1 ) I. 11 ,r 1

n a 1, 41.1 . ..t.l.t

.1' .1 ,I - 0 I , ' Ig . 1 0 . . .04.1

7 ,

I . (1 M , '

1 i i: (1. I : 1 ,

I' 11 I . 1 1DI I II v.1.., a 1

..., , I iDi 3- 1 )

11

Page 31: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

Analele Academiei Romane. L. B.

Un ofiter roman in oastea lui Carol al XII-lea. - Cateva note,-de N. Iorga . -,20

Autoritatea faptului indeplinit executat in 1866 de cei indreptatiti,de D. A. Sturdza 2.-

Nota despre un studiu al dial Millet, de I. Kalinderu -,20Insemnatatea tinuturilor de peste Prut pentru istoria Romani lor

si pentru folclorul romanesc, de N. Iorga -,20Norma ponderala dela Perinthus, de M. C. Sutzu -,20Un manifest romanesc tiparit cu litere latine al Imparatului

Leopold I din anul 1701, de I. Ursu -,30Contributii privitoare la relatiile Bisericii romanesti cu Rusia in

veacul XVII, de Dr. Silviu Dragomir 2.-Memoriu despre documentele cartografice privitoare la rasboiul

din 1787-1791 de N. Doean. . . . . .......... . . 1,20Tom. XXXV.-Desbaterile Academiei in 1912-1913 5.-

XXX V -Memoriile Sectiunii Istorice 8.-Plangerea lui Ioan Sandu Sturza Voda impotriva suditilor strain'

in Moldova, de N. Iorga -,20Din tinuturile pierdute. Boieri si razesi in Bucovina si Basa-

rabia in eele dintai decenii dupa anexare, de N. Iorga . . . . 1.-Cateva stiri noua privitoare la Istoria Romanilor, de N. lorga . -,30Notele unui istoric cu privire la evenimentele din Balcani, de N.

lorga -,50Doua plangeri ale e p i s c o p u 1 u i de Ramnic Galaction, de N. Iorga. -,20.Versuri noua ale lui ienachita Vacarescu, de N. lorga -,20Barbu Stirbei ca educator, de N. lorga -,20Insemnatatea luerarilor Comisiunii europene dela gurile Dunarei,

1856 la 1912, de Dimitrie A. Sturdza. II, 111.1856 la 1912 . . 1,80Patrahirul lui A lexandru eel Bun : Cel dintaiu chip de Domn ro-

man, de N. Iorga ...... . . . . . -,30Ucraina moldoveneasca, de N. Iorga -,30Monete inedite din orasele noastre pontice, de 111. C. Sutzu . . . -,50Conditiunile de politica generals in can s'au intemeiat bisericile

romanesti. in veacurile XIV-XV, de N. Iorga -,30Dona traditii istorice in Balcani : a Italiei si a Romanilor, de

N. Iorga -,20Bataliile dela Gwozdziec si Obertyn (1531), de I. Ursu -,50Descoperiri noua in Scythia minor, de V. Pdrvan 2.-Ideile de legi si de prevedere, de A. D. Xenopol -,20Principele ardelean Acatiu Barcsai si Mitropolitul Sava Brancovici,

de Dr. loan Lupas -,30XXXVL-Desbaterile Academiei in 1913-1914 5.-XXXVL-Mentoriile Seefiunii Istorice. 20

Armenii si Romanii: 0 para.:la istorica, de N. Iorga -,40tiri noua din Dacia Malvensis, de Vasile Pdrvan 1.-

Privilegiul lui Mohammed al II-lea pentru Pera (1-iu lunie 1453),de N. Iorga --,50

Castrul dela Poiana si drumul roman prin. Moldova de jos, deVasile Yaryan 1.-

Ostasi dela Prut cu un nou act dela Alexandru eel Bun.- Razesiromascani, de N. Iorga -,40

Ceva despre Episcopul maramurasan IosifStoica.-Cateva frag-mente de vechi Cazanii romanesti, de N. Iorga --,50

Istoria Evreilor in terile noastre, de N. Iorga -,40Vasile Lupu ca urmator al Imparatilor de rasarit in tutelarea pa-

triarhiei de Constantinopole si a Bisericii ortodoxe, de N. lorga. -,40Clopotul daruit de Caragheorghe, intemeietorul Serbiei, biseriPii

satului Topola (1811), de N. Iorga - ,.is I -,20Cetatea Ulmetnin, II 1. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Paroan 3.-Cetatea Ulmetum, II 2. Descoperirile campaniei a doua si a treia de

sapaturi din anii 1912 si 1913, de Vasile Parvan 2--Dela Cetatea Tropaeum-Adamelisi : Basilica-cisterna. Studiu arheo-

logic, de G. Nurnu 1 --Dona inseriptii noua gasite la Manastirea Bistrita (Neamt), de

N. Iorga -,20Muntele Athos in legatura en terile noastre, de N. Iorga . . . 1.-Din influentele politicei europene asupra Istoriei noastre (Moise

Voda, 1529 Martie-1530 August), de I. Ursu -,20Steagul lui Mihnea Voda Radul in muzeul istoric din Belgrad,

de N. Iorga . . --,50

.

f,

_.

ti Ag. t

.

. . . . . .

rkm.,fp

.

i

f

l. r1.

.'

.

,

.

.

. . .

. , . . .

. . . . . . . . . .

....... . . . . .

, ...... . .. . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . ...... . . . . . .

. . . ...... . . . . .

. ......... .. . . .

. . . . . . . . . . . . ........ .

. ,

. ...... . . . . .

. . . . . . . . ...... . . .

. . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . ..... . . .

. . . .

Page 32: 1 CARPATII - upload.wikimedia.org · analele a. r. tom. xxxviii. mem. sect. istorice. no. 5. academia romana carpatii in 1 luptele dintre romani si unguri 1 de i n. iorga 1 membp.13,

Ana lele Academiei Rom lute. L. B.Exploratiuni austriace po Dunare la sfarsitul veacului al X VIII-lea,

de N. Docan 2.--Contributii documentare in Istoria Olteniei in veacul al XIS -lea,

de N. lorga ,20Nifon II, Patriarhul Constantinopolului, de Diaconul Dr. Nie. M.

Popes. ,80Renegati in trecutul terilor noastre $i al neamului romanesc, de

N. Iorga -,20Sedinta Academiei Romane dela 1 Main 1914, de D. A. Sturdza -;60Fundatiuni religioase ale Domnilor Romani in Orient, de N. lorga -,20 .Fundatiunile Domnilor Romani in Epir, de N. lorga --,30:. 4Un act romanesc privitor la incepatorul culturii bulgare Dr. Ire-

ron, de N. lorga -,2UO harts a Terii-RomAnesti din c. 1780 si un geograf dobrogean,

de N. lorga -,50Noua documente basarabene, de N. Iorga -,20Situatiunea internationals a Principatului Terii-Romanesti invremea lui Serban Cantacuzino (1678-1688), de loan Radonid. -,30

Corespondenta Domnilor $i Boierilor romani cu Metternich si cuGentz intre anii 1812-1828, de loan C. Fi litti -,50Stalpul lui Mihaiu Racovita Vv, in Bucovina, de Teodor V. Ste-fanelli -,50Venetia in Marea Neagra, I : Dobrotici, de N. Iorga . . . -,40Venetia in Marea Neagra, II Legaturi cu Turcii $i en cre$tiniidin Baleani dela lupta dela Cosovo pans la cea dela Nicopole(1389-96), de N. lorga .. « -,50

Tom. XXXVIL Desbaterile Academiei in 1914-1915 5.-XXX VII. - Memoriile Sectiunii Islorice 15Venetia in Mares Neagra. III: Originea legaturilor cu Stefan eel

Mare si mediul politic al desvoltarii lor, de N. lorga -,80Pilda bunilor Domni din trecut fats de scoala romaneasca, de N.

Iorga 1,50Scrisori inedite ale lui Tudor Viadimirescu, de N. lorga . . . , 1,50Activitatea eulturala a lui Constantin Voda Brancoveanu $i soil-

purile Academiei Romane, de N. Iorga -,20Opera de istoric a Regelui Carol, de N. Iorga. -,20Neamul Agarici. -'11azesi. falciieni si vaslueni, de N. Iorga . . -,20Imperialismul austriac $i eel rue in desvoltare paralela, de N

Iorga -,30Din legate; ile, noastre-cu Sarbii, de N. Iorga ,20Privilegiile :angailor dela TarguOcna. de N. Iorga . . . -. . -,20Cetatea Ulmetum. III. Descoperirile ultimci campanii de sapaturi

din vary anului 1014, do Vasile Pdrvan 2 -Cateva stiri despre cornertul nokru in veacurile al XVII-lea $i

XVIII-lea, de N. Iorga -,20Dreptul la vieata al statelor mici, de .V. Iorga. -,20Un dascal uitat : Grigore Plesoianu, de N. Bdnescu 1.--Dardanelele. (Atnin,:ri istorice), de N. lorgaZidul cetatii Tomi, de Vasile Pdrvan 1.-Cateva lamuriri noun cu privire la istoria Romanilor, de N. Iorga. -,30Vechimea rumaniei in Tara-Romaneased $i legatura lni MViai

Viteazul, de C. -Giirre9eu -,70Faze sufletesti si -carp reprezentative la Romani en specials pri-

vire la legaturile :Alexandriei. cu Mihaiu Viteazul, de N. lorga. 2.-Contributiuni in Istoria Romanilor ardeleni, 1780-1792, Cu 84 a .,te

si documente inedite, culese din arhivele din Viena, BudapeSta,) ., Sibiiu $i Brasov, de Dr. loan Lames. 9 __

Emigrarile de peste munti, de I. Nistor -,50Episcopul Vasile Moga $i profesorul Gheorghe Lazar, de Dr.

loan Lava, -,60XXXV///.- Desbaterile Academiei in 1915-1916 . . , . (Sub press).

',+ XXX V/1/. Memoriile Sectiunii Istorice (Sub preset).Cateva $tiri noua relative la legaturile noastre cu biserica con-

stantinopolitand in a doua jumfitate a secolului al XVII-lea, deN. Iorga -,20

Impozitele in functiune economics $i politica socials, de G. N. Leon -,20In legatura en Biblia dela 1688 $i Biblia dela 1667 a lei Nicolae

Mileseu, de N. Iorga -,20Monete vechi romanesti inedite sau putin cunoscute, de Const.

Moi -il - 50

lust. de Arte Ciraricr CAOUL OOBL, S-SOr 1. M. hasideaLu

N.,.

, -

. :

.

.- . ..

,

,

'

.

'

..... . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . ......... .

. . . . . . .

. . . . .

. . . . . .

, . . .

. . . . . . ........... .

. . .

. . . . . . . . . . . ........... .

. . .

. . . . . .

..... . . . .

. . . . . .

. ........ . . . .

. . . . . ...... . . . .