Anul ХП. Arad, Marţi, 6|1Q Maiu 1908 Nr. 100.

ABONAMENTUL H n i a . 2 4 Cor. f l fam. an . 12 « f i 1 Inni . 2 «

Rral de Dnminecă h яя »n 4 Cor. - Pen-In Rominla f I America

Ш Cor.

Ind ae il penlra So­ll străinătate pe

u 40 franci. UNA REDACŢIA

şl ADMINISTRAŢIA Deák Ferenc-utcza 20.

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Manuscripte nu se îna­

poiază. Telefon pentru oraş ş!

comitat 502.

Şvabii din Banat. (*) In decursul săptămânei trecute cei

cari s'au dovedit mai agresivi faţă de na­ţionalităţi şi mai obraznici faţă de aleşii naţionalităţilor din dietă, au fost deputaţii Dobroszláv Péter şi Baross János. Cel din-tâiu este bulgar maghiarizat, cestalalt de-asemeni, n'am jura că e coborâtor direct delà Árpád. Şi amândoi sunt aleşi în cer­curi unde unguri abia de sămânţă se gă­sesc, iar meritul că secăturile acestea au ajuns »legiuitori«, revine pe de-a'ntregul şvabilor din Banat, cari în primăvara anu­lui 1906 nu s'au învrednicit să aleagă un singur deputat naţionalist, ci prin toate păr­ţile au ales — kossuthişti, şi în de cea mai sălbatică specie, căci întotdeauna ne­ofiţii (renegaţi ca Dobroszláv) fac exces de zel şi caută să se distingă prin violenţă, Înlocuind astfel — talentul care le lip­seşte.

Să fim însă drepţi : vinovaţi sunt şi ro­mânii. La Ciacova de pildă, unde e ales Dobroszláv, dacă s'ar fi purtat bine, pu­team să alegem un român. Tot aşa în cer­cul Lovrinului, unde este ales Baross, nu-măroşî români s'au ticăloşit şi au votat pentru candidatul kossuthist, care iată cum răsplăteşte voturile românilor. Abia în cercul Párdányului românii au reuşit să zădărni­cească pornirea nebună a şvabilor, cari în ruptul capului voiau să aleagă şi acolo tot kossuthist.

Atragem deja de pe acum luarea aminte a celor competenţi asupra curentului kos­

suthist dintre şvabi. împotriva acestui cu­rent lucrează de altfel în chip lăudabil nou creatul partid poporal şvăbesc. In foarte multe părţi însă numai prin o temeinică organizare a alegătorilor români s'ar putea stăvili curentul bolnăvicios kossuthist dintre şvabi. Prin Torontal şi Timiş sunt adecă multe cercuri mixte, unde voturile româ­neşti pot să decidă. Satele acestea româ­neşti ar trebui însă cultivate de pe acum, pentrucă la alegerile generale nu mai le are nimeni grija, deoarece candidaţi naţio­nali nu ajung şl acolo, ci alegătorii români ajung pradă demagogiei ordinare kossuthi-ste ori se vând care sat cum se poate tocmi.

Ruşinea aceasta trebuie să înceteze. Ceeace nu se poate decât aşa, ca fruntaşii politici din aceste două comitate să lucreze în con­secinţă chiar de pe acum. Să se ia de mo­del lupta celor din cercul Párdány, unde românii au votat cu toţii la un loc, la 1906 pentru a trânti pe un kossuthist, în viitor să sperăm că pentru un candidat naţiona­list, fie român, fie şvab ori sârb.

Aceasta cu atât mai osebit, cu cât kos-suthiştii lucrează cu sistem şi îndărătnicie pentru cucerirea şvabilor din Banat. Aproape fiecare deputat ungur ţine tn Banat câte o foaie locală şvăbească, în care într'un chip nu se poate mai tendenţios şi mai pervers se scriu cele mai neruşinate şi mai neade­vărate lucruri pe d'oparte cu scop să-i ade­menească pe şvabi, fanatizându-i pentru po­litica lui Kossuth, pe de altă parte pentru a i înstrăina de naţionalităţi.

Chiar ieri am primit delà un amic din Banat numerii delà 3 Maiu ai ziarului »To-rontaler Nachrichten«, organ poporal al par­tidului kossuthist din cercul Lovrinului. In nu­mărul delà 3 şi 7 Maiu deputatul Baross caută să demonstreze că românii şi slovacii sunt o primejdie pentru germani, deci aceştia să se ferească de ei. Pentru acest scop numi­tul deputat face o statistică de ocazie, spe-riindu-i pe şvabi cu comitatele în cari ro­mânii şi slovacii au majoritate şi înfăţişând lucrurile caşi când şvabii de p'acolo ar fi fost stârpiţi orică sunt expuşi primejdiei.» Intre altele spune marea minciună că Zipserii au fost slavizaţi, pe când adevărul, este că toate oraşele lor s'au maghiarizat aşa zicând cu forţa.

In al doilea articol delà 7 c, acelaş de­putat îi prosteşte pe şvabii lesne crezători cu primejdia irredeatei române. Doar Viena şi Berlinul de vor rezista, încolo totul e ex­pus primejdiei » politicei irredente...« Lueger, naivul, n'a văzut şi poate nici nu s'a inte­resat de chestie, el însl, agerul Baross a văzut harta Daco-româniei !... Vai de şvabii din Banat dacă nu vor stă alături de un­guri pentrucă astfel să se împotrivească »hydrei cu 100 capete«,cum ne numeşte!

Tot aşa de primejdioşi îi înfăţişează şi pe sârbii din Banat, despre cari, zice vor să alipească Banatul cătră Serbia, pe când adevărul este că sârbii radicali fac cea mai kussuthistă politică... Interesele aşa cer însă, ca să i învrăjbească pe şvabi de sârbi, că nu cumva venind vreun candidat sârb p'acolo, chiar kossuthist d'ar fi, şvabii să

FOIŢĂ ORIGINALA A » TRIBUNEI*.

„Convobiri de Luni". — R â n d u n i c a . —

— Continuare. —

Rândunelele s pariate se adunară în vârful unei coloane de piatră. Biata manii căzu zdrobită cu capul rizimat de aripioara mezinului.

»Puiul mamei pui !«... Şl toate suspinară de sta să 11-se rupă pieptul

de atâta jale.

> Marcă, zise mezinul, tot u n i mi i acù de mc r sau trăiesc. Mă duc să mi caut frăţiorul în bu-ruenlle ruinelor si de nu 1 va fi mâncat p i storul cel sllbatec, n e o m duce toţi şi 1 om îngropa sub o floare.

>Să mergem*, ciripiră (oaie şi îndemnând pe mama cea zdrobită, sburarâ între coloanele rui nelor tebane, acolo unoe sbârnăise praştia pă­storului. Caprele păşteau, iar tebanul i dormise cu fluerul lângă el pe o poilă roşie de Hori.

Mezicul ss roii în jurul Iui şi văzând penele frăţiorului, dete un ţipăt sfâşietor.

Falarga tostă începu să se rotească de­asupra bolovanilor pătaţi cu picuri închegaţi de large.

>La mâncat, l a mâncate ţipă mezinul. Ciprele urcate pe genunchii unui sfinx se

uilau ţintă după pâlcul îârdunelelor cari sbursu

nervos Impletecindu-se printre coloanele farao­nice crestate de icroglife.

într'un dor nebun, ca acela al mamelor cari sărută mormântul copiilor lor, luă o pană dina-ripa puişorului, o strânse în ghiare — cum ai strângă pe inimă capul ce ţ i i drag — bestemă Teba şi sbură nebună peste maldărele de rui ni ale templelor egiptene.

Falanga se luă după ea. Noaptea poposiră într'o oază verde din Libia

în care nişt* tâlhari de Kabili, îşi Întinseseră cor­turile dând târcoale în jurul focurilor galbene de sub palmieri.

Cel гвіі bătrân bătea o ghitară în ochii de flă­cări ai unei fete îndrăgostite. Cămilele păşteau iar drăcuşoril cei mici sugeau apă din ţâţele unui burduf murdar.

Rândunica suspină toată noaptea cu ochii ră­tăciţi în pustiul plin de năluci.

A doua zl se întâlniră fa Siut într'o luncă a Nilului cu un cârd de cocori rari mer­geau Ia miază noapte la câmpiile mlăştinoase ale Balticei. Erau obosiţi, slabi, cu aripile praf ui te ca nfşte cflători sosiţi din depărtare sub cortul unei >furide< de popas. Pilotul se îmbolnăvise şi de d e u l zile aşteptau aici.

Falarga rândimelelor petrecu noaptea Ia Siut înşirate pe catargul unei corăbii din pori.

Dimineaţa înviorate de o boare răcoroasă, care clătină suliţele de roăîud din smârcurile Nilului şl linurile de mltaiă ale Egiptului, porniră pane de nădejde către Memfis.

Nilul îşi leagănă corăbiile albe şi pirogele cu

africani despuiaţi. Sala şuri luminoase sclipesc sub palmierii verzi ai luncilor. Pe un mal p i sc câteva cămile. într'un loc un măgăruş încărcat ireapădă cu samarul arabului pe o potecuţă de flori. O fată In feregea de mătasă cântă într'o grădină frumoasă sub ochii de pază ai unul mulatru. Teribil ca dragonul cu o sută de ca­pete al Wesperidelor. într'un crâng de smochini se zugrăveşte o caravană în popa*. Undeva, o ceată de pelerini zdrenţuiţi зе pierd în nisipuri către (armurii de foc i i mărei roşii.

Din răsărit se înalţă fuioare de nori, cari cresc, acopăr bolta, întunecă soarele şi umbresc Egipe-tul lui Erodot. Palmierii îşi clatină vârfurile. Nilul se turbură. O ploaie măruntă se cerne peste aripioarele călătoarelor, dar Memfis e aproape Templul Iui Ptah se vede. Falanga întră Ia adă­post sub uriaşul braţ ai statuei iul Rarases.

Asfinţeşte. Norii se topesc In apele unui cer de opa?,

înecat îa lumina trandafirie a apusului. » Cairo*, ciripi din zbor o rândunică din cârd

şl inima mezinului se umplu de bucuria far' de hotare i călătorilor, cari au atins limanul pămân­tului visat.

>Cairo*, ciripiră toate şi'n isbucnlrea acestui ciripit puternie era o bucurie covârşitoare, Numai inima mamei, cure zbutá cu ghiara strânsă pe piept, bătu de durere şi isbucn) în suspin.

Pentru mame nu-i nimic mai frumos decât vieaţa copilaşilor el. In durera nu e soare, nu e farmec. Aspectul natur?! se schimbi, e c*'n noap­tea din urmă.

Pag. 2 . T R I B U N A . 1Ѳ Maiu n. I9C8

ţină cu el şi să cadă astfel candidatul un­gur!...

Se înţelege: cetind zilnic astfel de pră­păstii, şvabii, se sperie şi consideră pe fie­care român şi sârb drept duşman al lor, iar de prieteni numai pe kossuthişti cari s'au îndurat să le dee — şcoli ungureşti şi să facă tot ce ae poate pentru a i des-naţionaliza.

Este un mare interes ca propaganda a-ceasta kossuthistă să fie paralizată şi de­mascată. Kossuthismui, în Banat nu se poate adică frânge decât printr'o alianţă, fie mă­car numai electorală, între români, sârbi şi şvabi. Să i ajutăm pe şvabi să aleagă na­ţionalişti !... Ca să putem însă lupta îm­preună, trebue să preparăm terenul din vreme. Aceasta cu atât mai stăruitor, cu cât e învederat : kossuthiştii lucră cu cele mai detestabile arme.

Minc iun i şi trăgănări . In vorbirea sa de Sâmbătă priministrul Andrâssy referindu se Ia interpelaţia deputatului socialist Mezöfi a zis referitor la reforma legii electorale între altele, că hotărît nu va răspunde decât când va socoti de consult şi de lipsă, când adecă va şti să designeze precis şi ziua prezintării noului proect.

Ne vine 'n minte câte enunciaţii, câtă trudă s'au făcut cu aceasta nenorocită ches­tiune.

Mai anul trecut pe vremea monstrei de­monstraţii socialiste Andrâssy declarase ho­tărît, că încă în toamna anului 1907, pro­iectul în mare parte gata va ajunge la bi­roul Camerei. S'a declarat apoi în iarnă pentru Martie, cel mult Aprilie. Ba Kossuth şi Apponyi tot cam în acelaşi timp, parte în comisii, parte după culise, precum şi în plenul Camerei anunţaseră de repeţite ori că e chestiune de câteva zile prezintarea proiectului.

Marele trias naţional s'a legătuit deci pe cuvânt în chestiunea aceasta. Ei dar a spus-o Andrâssy tot în vorbirea sa de Sâmbătă,

Apusul se şterge şi cerul de Eglpet frumos c i un văl trandafiriu se lasă dulce peste atâtea ruine de poveşti peste atâtea visuri, peste mor­mântul veacurilor legendare ale faraonilor su perbi.

Rândunelele înşirate pe cupola cu Împletituri arabe a moscheel lui Kaitbey, aşteaptă noaptea.

Se'ntunecă. Stelele ies din strungă. Icl-colo sclipesc stropi

de lumină în candelele de pe mormintele Califi­lor. Un cimpoi visează departe într'o tabără de beduini, cari umplu de basme, câmpia de aur a Egiptului.

(Va urma). Gh. D. Mugur

Pluteşte1. >

Pluteste-o navă roşie,

Pe-a vieţii neagră mare.

Nu-i soare.

Vâslaş pierdut în gânduri

Zadarnic vreai s'ajungi la ţori.

Marea trăeste — tu mori. *) Din volumul de poezii de Emil leac, ce-o a& apară tn

curând.

că Ia ce e şi curios Mezöfi de lămuririle lui, căci dacă nu i a crezut în trecut nu-1 va crede nici acum şi nici în viitor. Te ui­meşte atâta frivolitate în moravurile poli­tice, cu toate că a enunciat în incinta Un­gariei în special tot Andrâssy pe urmă We­kerle, că consecvenţa în politică e măgărie şi că cuvântul dat nu face o ceapă dege­rată. Şi noi totuşi ne mirăm de credulita­tea fără margini a năucitului popor ma ghiar.

Că reforma electorală ce se cloceşte în cuibul liberalismului maghiar — va fi cel mai retrograd din proiectele prezintat; Ca-merilor din statele moderne — ne vine acuşi —acuşi să credem.

• Svonuri le de fuziune se sting pe zi ce

merge. S : mai fie Ici colo declaraţii. Constituţio­nalii tiilltesză pentru Intregitatea principiilor 67 Iste, kossuth'ştli pentru cele 48 iste.

Câ la ce s'a făcut atâta nfară înţelegem. E clar că toată acţiunea s'a spart li porţile burgului din Viena. Asta n 'o mai pot ei pune sub obroc. Şi când ne amintim cum abia cu câteva zile înainte pressa maghiară Informată din Izvor «au­tentice asiguri, câ M. Sa e cu toită simpatia pentru idtca fuzionaţi, ne vine să râdem... Sá râdem In pumni? Nu, ci cu hohot.

Natural, — totul se face întru asigurarea man­datelor primejduite de lipădsrea de idei atât de repentlnă, ce s'a făcut îa vederea posibilităţi! unei fusiorjări.

* A XV-ea conferinţă interparlamentară se

va ţinea inclcsziv áin 10 până'n 12 Septembrie la Berlin In şalele Reichstagului. Dessewlfy Aris­íid, secretarul seciiei maghiare, ne trimite ordi­nea obiectelor ce se vor discuta Acestea sunt : Studierea chestiunilor ce vor fi de prezintat ia H«sga înaintea viitoralul coigr.es interparlamen­tar. Discutarea chestiunii juriilor obligatoare. In­stituţia jiriilor internationale stabile. Mediaţi unea obligatoare. Siguranţe proprietăţii private pe mare. înfiinţarea jjdicaturd Internaţionale de rapturi. Alegerea de membiii în comisia interparlamen­t a r i Raportul biroului central interparlamentar. Propunerea secţiei Italiene, ca conferenţa pro­ximă să fie convocată la Roma în primăvara nului 1910.

Invitările împreună cu proiectele de rezoluţie ce se vor discuta în conferenţa aceasta — biroul central le va trimite numai mai târziu.

Escursiunea Suveranilor României. Giurgiu, 1/14 Maiu. — Generalul Nazllnof,

care a venit să salute pe M. Sa Regele din par­tea prinţului Bulgariei a sosit cu vaporul »Ivan Velichl*.

Sosind în radă, vaporul bulgar a arborat trei-colorul românesc.

In momentul când Maj. S i Regina a fâlfăit voalul, muzica regimentului 2 bulgar din Rus-cluc, de pe vasul »Ivan VelichU a Intonat imnul regal român, iar marinarii vasului bulgar au re­petat lungi urale până ce yachtul regal s'a de­părtat.

Zimnicea. M. M. L. L. au sosit In oraş la 3*33 pe yachtul »Siefan cel Maree excortat de vase:e » Tudor* şi »Vasile Lupu*. M. M. L. L. sunt însoţite de dl D. Stnrdza prezident al consiliului, dl V. G. Morţun, ministru de lucrări publice, dnii ingineri Saiygnl şi Stefănescu.

In port sunt intimpinaţi de dl primar al ora­şului, autorităţile şi persoanele notabile din lo­calitate. Vaporul pleacă la orele 350 în mijlocul uratelor şi ovaţiuniior nesfârşite.

In vederea sosirel M. M. L. L. s'a construit un pavilon elegant în port, unde vor debarca suveranii.

Un tren special va pleca din oraş la 4 ore pentru a transporta gratuit publicul în port.

Toate autorităţile vor fi prezente şl se vor ţi­nea mai multe discursuri. O companie de pa­radă din regimentul 20 Teleorman va da onoru­rile cuvenite.

Primăria oraşului a lansat manifeste prin cin îavltă publicul să vie (o număr cât mai mire li port.

Sosirea în Tarnu-Măgurele. — Yachtul »Ste­fan cel Mare* excortat de vasele * Tudori ţ »Vasile Lupu* soseşte In port la orele 613.

Dl prtfect al judeţului şi dl primar primesc pi bord pe M. M. L. L. Trupele regimentelor locali dau onorurile, iar muzica iatoneizi imnul regii,

M. M. L. L. debarcă îa port şl sunt primite în mijlocul unor ovaţiuni şi urale nesfârşite alt intregei populaţluni care aştepta ia port sosiră yachtului.

M. M. L. L. dupăce se întreţinură câtva timp ca dl prefect, dl primar şi notabilul oraşului, trecuţi în revistă trupele şi companiile micilor dorobanţi înşiraţi de-alungul cheilor îa care timp corurile şcolare Intonează imnul regal. La orele 658 yach­tul părăseşte por tulîadreptându se In spre Turna Severin.

T.-Severin, 2/15 Mai. Oraşul e splendid pi voazit. In toate părţile fâlfâe drapele tricolore tj sunt aşezate ghirlande de verdeaţă.

Lumea din oraş a început a se cobori la de­barcader. In port s'a construit un splendid pavi­lion pentru primirea familiei regale. Sunt prezente toate autorităţile civile şi militare şi o companie de onoare cu muzică şi drapel.

In jurul pavilionului au luat loc liceul cu dra­pelul şl fanfara şi profesorii, şcoalele primare de băeţl şi fete, şcoala comercială, profesionali şl peste douăzeci de societăţi şl corporaţii cu dra­pele.

In momentul când yachtul regii »Stefan cel Mare* se arată In zare, lovituri de pitarde ve­stesc publicul că familia regală sose rte.

Yfichtul regal întră ia rada portului nostru li ora 1 şi 50 p. m. şi este întâmpinat de vaporul »Dunlrea*.

Yachtul acostează şl M. S. Regele scoboiri, însoţii de A. S. prinţul Carol.

Primatul oraşului dl Sabin Popescu, într'o scurtă şi călduroasă cuvântare urează M. S. butd venire, ssk'iâîdu-l din partea oraşului T.Severia. Intre persoanele cari întâmpină pe M. S. remarc pe dl general Vasiliu Năsturel, comandantul cor­pului I de armată; dl general Boteanu, comin dmtui diviziei I. şi P. S. S. Episcopul Râmni­cului şi di Ciucureanu, ministrul nostru la Bel­grad, sosii anume In localitate.

M. Sa îndreptându-Se spre chei trece in re­vistă corpul de onoare al ofiţerilor în capul d ruia erau înşiraţi ofiţerii superiori din garnlzoani, Apoi se întreţine cu dl director al liceului dig localitate şi trece in urmă în revistă companiile de dorobanţi formate din elevii liceului şi se în­dreaptă către pavilion, unde se face prezintara persoanelor civile ; dl generai Năsturel a dlor ofi­ţeri şi P. S. S i episcopul de Râmnic prezinţi clerul.

Dl primar al oraşului prezintă apoi M. Sile o petiţie din partea cetăţenilor, prin care se ceri construirea unul pod pesie Dunăre la Turnul Severin.

M. Sa imbarcându se diu nou pe vapor a pri­mit delegat unea guvernului sârb compusă din d nii general Gonicl, maior Iosipovici şi căpitan Alabatovicl.

Dnele din elita locală au mers pe bordul yactuiui regal şi au oferit buchete de flori M. S, Reginei, care le-a mulţumit călduros. M. Si si întreţinut în urmă cu d nele Elena I. Isvorauu, S. Popescu, Dogescu, Areti Dumitriu şl altele.

La orele 2 şl 40 p. m. yactui regal părăseşte portul nostru In uralele entuziaste ale mulţimei şi se îndreaptă spre localitatea Ctzane, urmat de vasul «Ţarul Nlcoiae*.

Yachtul se va înapoia pentru a-şi lua drumul spre SuIIna, trecând prin faţa oraşului nostru, li orele 7 seara.

Rugăm p e toţi abonaţi i cari sunt în re­stanţă ori nu şi-au reînoit încă abona­mentul pe cuartalul Aprilie—Iulie, să bl-nevo iască a plăti cât mal curând ceeace datorează pentru primirea ziarului nostru,

19 Maiu n. 1008. » T R I B U N A » Pag. 3

Discursul dlui deputat

Dr. Vasile Lucaciu, rost i t în ş e d i n ţ a d e l à 12 Maiu în c h e s t i a

b u d g e t u l u i . (Urmare).

H o r v á t h J . : Atunci s'au purtat bine! Dr. V. Lucac iu : Ce înseamnă faptul că valahii

au aparţinut staturilor ţ ă r i? D-voastră ştiţi ce în­seamnă »iua acquisitum«. Iată baza istorică şi juridică a existenţei noastre naţionale; oricât vă daţi si'irţa s i d*ţi »l*ă explicaţie adevărului; no veţi izbuti cu aceasta intervertire a faptului, căci lucrul act st» aţa a fost şi In veacurile următoare. Clnd este vorba de nobili, de statul nemeşesc de clasa ollgtrhi. ce găsim însemnat In istoria Urgariei? Berkő József In 1 vol. al opului său isteric, la pagina 278 scrie următoarele: »Saecuie pariter 14 ne bilis valachus Bcgdan cum valaihis e Transilvania conscripţie, Cumanlam occupaviU. (Tot în veacul XIV Bogder, ncbil român ocupă Cumanla cu valthil săi adunaţi din Transi! vania).

Vă prez'nt şi un ait document, de pe vremea gloriosului rege Mai!», datat la 29 Maiu 1465 In acest document se zice: »Pro parte fídelium nostrum nobilium valahorum, Ster.hani, Itannis etc«. (Pentru credincioşii noştri nobili români, Stefan, Ioan etc).

M a r k o s G. întrerupe. P r e ş : Fac atent * doua oară pe dl deputat

Markos să nu conturbe pe orator. Dr . V. Lucac iu : Originalul acestui document

se află sici in arhivul de stat sub numărul 36835 Intre diplome.

Acestea dovedesc deci lămurit, că aici a existat n»ţ oralitate români, atâi ca rasiă, cât şl ca »no buts val«hus<, nu nobilis bungarus. Se află Ia diplorn» regtlui Matia.

K m e t h y K.: N u i adevărat! Au fost nemeşi curaţi maghiari.

Dr . V. L u c a c i u : Poftim a căuta Ia arhivulde stat, acolo vel gâsi c i aşa-i.

K m e t h y K. : Atunci este r iu ! Nu i aşa ! Nu mai nobilime maghiară a existat!

Dr . V. Lucaciu : Nobilltatea n'a fost niciodată caracter raţional In Ungaria. Pe vremea aceea erà o clasă boereasci!

Mai târz'u se fare pomenire şi de formarea b i m . naţionale române, iar In veacul XVI déjà şl înfiinţarea de şcoli româneşti. Titlul oficios este deja: scholarurn regricclsrümvalahlcarum s! scolarum nationalarura valah'carum regius ins pector. (Inspector regesc al şcoalelor regnicolar* române şi române naţionale). Un atare oficiu pe seama românilor aexls t s t ln Ardfal şi In Ungaria plnă la 1861, prin urmare şcoala a fost pentru români o instituţlune naţionali. Ultimul inspector regius « fost episcopul losif Рлр Szlágyi.

Tot aşa se poate vorbi şl despre celelalte na­ţionalităţi din Ungaria. Sunt cunoscute doar ira-diţiunile naţionale ale rutenilor, cari veniseră In Ungaria s i b conducerea principelui Koilatovits şi ce fel de organizaţie au avut. Ştim că şi azi este vorba de o acţiune a rutenilor ce priveşte ajutorarea lor. Ştim mai departe, chiat din drep­tul public ungar, că a existat In comitatul săsesc un banat tlmişan, uu voivodat sârbesc, toate ace­stea se găsesc In dreptul public ungar.

Ce înseamnă asta? Aceea, că In Ungaria de fapt i existat o confederaţlune a popoarelor şi naţionalităţilor, fără expresia federaţie. (Sgomot şl Ilaritate.) De ixsmplu comitatul săsesc, bana­tul tlmişan, volvcdlca sârbească, fişpanatul se-cuesc s'a bucurat de astfel de autonomie, de care noul naţionalităţilor, ne-»r părea Ыпе, dacă am avea o. Şi a fost oare spre dauna Ungariei ? Nici pomenire, dincontră a servit spre Întărirea ei.

Dr. M. Po l i t întrerupe. P r e ş . : Rog pe dl deputat Polit să nu ajute

oratorului, căci e cu totul de prisos. (Ilaritate), Dr . V. Lucac iu : Când eră vorba de apărarea

ţării împotriva turcilor, tătarilor şi a altor duş mani, străbunii noştri luptau laolaltă cu ungurii secerând glorioasele învingeri In interesul civili zaţiei creştine.

Szász J.: Fiindcă stiămcşli domnieltale au fost maghiari.

Dr. V. Lucac iu : Dar am eu mai o dovadă clasică şi anume că evoluţiunea politică modernă pe care d-voasttă voiţi s 'o octrosţi Ungariei, ceeace însă nu va succede cât Ii hăul, căci no (lunea de stat naţional maghiar, idea de stat na­ţional maghiar unitar e o floare care In istoria Ungariei n'are nici o ridăctaă, nici o îndreptăţire la existenţă. Martor clasic îmi este fn privinţa a ceasta baronul Desideriu Bánffy, la care mă şi refer aici în faţa Camerl!, căci tocmai el este re prezenrsntu! ideii de stat naţional maghiar, ex pllctte în senz uitraist. Pe când Bánffy era mi­nistru preşedinte spre cea mai mare glorie şi mulţumire a Ungariei, s'a întâmplat sa câlito reasră odată şi la Şemniţ. A fost acolo şl o ex poziţie între altele şi cu o secţiune de docu mente vechi, între cari una de cuprinşi1!, urmă­to r : hti pe ter torul oraşului über rfgtsc Şem­niţ pui de ungur n'are voe să petreacă 24 de ore, ci dacă vine el dimineaţa, sara trebue să se depărteze. Stă batonul Bánffy înaintea documen­tului şi cltnlnâ din cap, cum dracul s'a putut întâmpla aşa ceva chiar in Urgaria. Şi de f#pt în Ungaria s'a întâmplat nu In Azis, nici în Rusie, nici In ţar» prinsului cl In arhiva oraşului liber regesc se află documentul acesta. Cazurile aces­tea dovedesc In deajuns că politica actuală cu italul naţional maghiar nu se poate răzima de loc pe trecut.

Dl deputat Lucaciu trece apoi !a epo-s din 67, cltârd următoarele cuvinte ale lui Deák: se va purta grijă, ca interesele lor naţionale, (adecă a naţionalităţilor) să fie ocrotite în modul cel mai intenziv.

Astfel de idei înţelepte şl patriotice au contri­buit la crearea lrgii despre egala îndreptăţire a naţionalităţilor. Insă părinţi noştri n'au fost mul­ţumiţi cu legea aceasta fiindcă au văzut, că pe de o parte şi ce se dă, se dă numai cu gura de jumătate, iar pe de altă parte legea e laxă, se po»te expl'ca şi intr'un chip şi într'altul şi vor veni vremuri, când unii politician! privilegiaţi sau de acela, cari intenţionând desvoltsrea in senz falş a ideii naţionale, — contrar Intenţlunilor le-gislaţlunel — intr'un fel ori altul, vor interpreta greşit dispoziţiile legii. Şl s'a ridicat din nou Francise Deák, luliu Andrássy, ЕоЬоз, Somsich şl alţi şi i au asigurat, că în ce priveşte chestiu­nea de naţionalităţi se vor îngriji cu scrupulos!-tate şi de interesele naţionale.

Francis Deák a spus u r m l t o m l e : Executarea cenşiienţioasă s legi despre egala îndreptăţire a nsţi onalităţilor o spunem deadreptul sub scutul cinstei пг ţo iule . Nu cunosc on. cameră o ga­rantă mai mare, decât dacă îmi spune cineva că chezăşuieşte cu cinsrea sa personală; dsr când aslgnră cineva !n numele unui poper întreg ga­rantează sub scutul cinstei naţionale executarea conşti enţioară a legii de naţionalităţi.

Au urrrat apei capacitirile Iui Oavril Mihail, Emánuel Ooztdu şi ale altor oameni de bună credit ţ i Drin idunărl publice şi convorbiri pri­vate. Să fim cu încredere, căci pe baza legii de naţionalităţi, interesele naţionale ale naţionalită­ţilor se vor desvolta fot т г і mult şi tot mai mult se vor împărtăşi de sprijinul statului. Iar acum putem no) afirma, că interesele uaţionalitl ţifor se împărtăşesc de v reun sprijin mai remarcabil din partea statului sau din partea par­tidelor ?

Nu de mult tpunea chiar Stefan Tisza aici In camera, că: de o mie de ani vieţuiesc In ţara a-ceasta în bună pace cu neamul unguresc straturi

largi de cetăţeni cu buze străine, care fşi au naţionalitatea lor proprie şi o individualitate etnică.

M a r k o s G. : Tisza a mai zis şi aceea că tre­bue să i se pună odafă capăt comediei.

Dr. V. L u c a c i u : Mi-ar plăcea cu mult mat mult, ca preoţii catolici de talia d tale să pună ei înşile capăt comediei faţă de biserica lor proprie (tţgomoî), şi credemă că яг servi mult cu mult mai bine adevăratele interese ale poporului ma­ghiar, dacă atitudinea lor f«ţă de naţionalităţi ar fi inspirată pe viitor de sentimentul frăţietăţii străbătute de nişte simpatii sincere şi de ade­văratul respect al legilor. (Voci : Bun exemplu daţi!).

Acestea sunt bazele, acestea sunt ideile, cari trebuesc realizate In chestia naţionalităţilor, nu­mai aşa vom putea spune, că iată trăim în înţe­legere frăţească. (Sgomot).

Contele András vy Oyula (Voci : Tră­iască !).

O V o c e (îa stânga): îndată ce l-ai chemat, a> venit !

Dr . V. Lucac i : Curat lupus in fabula. Dom­nul ministru de interne contele Andrássy îatr 'un discurs al său rostit în chestia naţionalităţilor a salutat legea despre naţionalităţi cu ura product al geniului maghiar, Iubitor de paca. (Sgomot continuu).

P r e ş . : Linişte domnilor! Dr. V. Lucac iu : Dar a mai adăugat următoa­

rele cuvinte: Pirirţii noştri au creat legea de naţionalităţi, însă nu şi-au ajuns scopul. Care scop ? — întrebăm noi. Dsr şl la aceasta ne răs­punde dl ministru de interne: contopire». Apoi să mă Ierte di ministru dar din datele citate cari explică 'r desjuns procedura şi spiritul de care erau pătrunşi legislatorii de pe vremuri, nu re­iese că scopul legii de naţionalităţi ar fi conto­pirea acestora, nici nu putea să fie aceasta fiindcă ar fi fost o absurditate, chestiunea de naţionali­tate trebue să se desvoalte pe adevăratele teme­iuri ale legii de naţionalităţi, căci altcum jucaţi ro­iul de contrari ai principiului : » fai v o-es sunt am-plandi, odia sunt restring ndac.

Nu putea fi deci scopul, că noi să abzicem de drepturile noastre naţionale, de limba noastră, cultura noastră şi să ne contopim cu maghiarii, dincontri, ca pentru înflorirea acestora să ne putem folosi şi de puterea stufului şl de Influ-inţa partidelor, căci numai acessta poate duce la împlinirea dorinţei noasfre a tuturora, adecă la adevărata fericire a U-igariei.

Onorată Cameră! Frecare naţiune îşi are înţe­lepţii săi, cari aşa zicând cu o Inspiraţie profetică enunţă principiile conducătoare, pe cari trebue s i le urmeze fii mţlunei pentru a putea înainta pe cal a desvol tării. Astfel de mare învăţător, mă­iestru al maghiarlmei consider eu pe baronul Eöt­vös József, din al cărui izvor de ştiinţă bucuros mă «dap, bucuros primesc să-mi lumineze inte­riorul meu, şi să aprindă lumina cu care a lumi­nat calea nu numai a ungurilor ci si я Intregei lumi civilizate. Ce zice baronul Eötvöi Józsefre-fáritor la chestia de naţionalităţi forţstă atât de mult de dv.? Zice intr'un moment solemn, când rosteşte celebrul său panegiric la moartea lui Kölesei Ferenc (ceteşte): > Poporul, care esfe ca­pabil sà se contopească In alt popor, nu mai poste fi membru folositor omenimeU. (Sgomot). In acest principiu conducător exprimat cu acea ocaziune solemnă se cuprinde admiraţiune, ce maghiarii ar trebui s i o aibă înaintea o.hilor. Noi, românii, slovacii, sârbii să ne coborim atât de mult pe treapta înjosirti, încât să nu putem fl membri folositori ai otnenlmei fără numai aşa, dacă ne desbrăcăm de individualitatea noastră naţională, de sentimentele noastre naţionale şi ne contopim In naţiunea maghiară, germană ori altă naţiune? Atunci, deci când refuzăm să facem aceasta, nu facem alta decât urmăm învăţătura marelui d-voastră învăţător, Eötvös József. (Sgo­mot).

(Va urma.)

Farmacia * J e g i n a Elisabeta" laborator medica l şl c o s m e t i c

taegedp Csongrádi sugár-ut. Recomandă preparatele celebre çn «fect experimental

an gnr, fabricate tn laboratorinl uosmetic şl cunoscute anb tJaelfl „Blsabeta".

Cremă de faţa „El isabeta" — de i i ai de aeară — redă feţei frageiimea tinereţe!, împiedecă formarea creţelor, face să dispară imediat plstruile, petele de float st tot felul de necurăţenii ale pielei. Preţul 1 şi 2 cor.

Lapte de oria „Elisabeta", contra tuturor boalelor de piele ei a defeotelor fnunseţei, efect sigur. Preţul 1 cor. 90 fii. Spirt de păr „El isabeta" după o folosire de câteva i i le Impiedeoă formarea mătreţei, Întăreşte rădăcinile bolnava

ale părulni. Preţul 1 cor. 60 fii. „Bnzodol" contra aeudărei picioarelor şl a manilor — după o singură folosire, efect sigur şi in cazurile cela

mai grave. Pretai 1 cor. Singurul depoeit la fabricantul. Comandele din provincie se Îndeplinesc punctual. La o comandă de 10 cor. nu sa

aoeoteşte Împachetarea şi porto. L e r n t e J ó z s e e i , farmacist

Pag. 4 »TRIBUNA« 19 Maiu n. 1908

Lupta în comitate. — Aleger i le c o n g r e g a ţ l o n a l e în B i h o r .

Se ştie că ia Bonţeşti (Bihor) alegerea de mem­bri fn congregaţie a fost nimicită In urma petiţiei partidului naţional, care aici a fost învins mulţumită purtării necorecte a notarului de acolo G. Oavra, acesta care de altfel a fost şi teolog, şi care n'ar trebui să uite învăţăturile sf. Scripturi, s'a făcut vinovat înaintea net mulul românesc Ia repeţlte rânduri şi-a păcătuit in forrm, ce nu se poate ierta.

Va veni vremea, când umplându-se paharul nedreptăţii, II vom pune la locul său.

Li alegerea din Sâmbăta trecută, însă n'a putut face nimic şi ca să se îiicunjure neplăcerile şi abuzurile din rândul trecut, nici n'a fost pus In candid&ţle din partea koieulhlştilor. Alegerea a fost condusă de protopreSorde dr. Werthelmsteln, care se impune, ca un dregător Imparţial. Au fost akş P. C. Sa Vasîle Mengra şl dr. C. Po­povici adv. in Bsîuş, candidaţii partidului naţio na! şi Metkó, al celui kossuthist.

Шт sfrlîfsăfafs. Aleger i l e m u n i c i p a l e î n F r a n c i a . Conform

ştirilor ziarului »Le Matln< în Francia ia alegeriie municipsle republicanii iu învins în 1984 de lo­curi, alegând peste 8000 de membrii.

*

Si tua ţ i a în Pe r s i a . »Kö !n. Zeitung« anunţă din Teheran, că situaţia in Persia e foarte acută Ministrul -preşedinte şi cel de interne şi-au dat demisia. Guvernatorul provinciei din Azer-Beid-jan a fost atacat de mulţime pe stradă.

Pretutindeni se dau lupte serioase, în cari se presupune că ar fl căzut foarte mulţi.

* î m p ă r a t u l W i l h e l m şi Ţa ru l . Marţi Împă­

ratul Wilhelm va sărbători la Wiesbaden ziua onomastică s ţarului. La piârszul deîa Curte a Invitat pe ambasadorul Rusiei dimpreună cu so­ţia şl pe secretarul prim al ambasadei.

R e g e l e P e t r u Ia P e t e r s b u r g . Ziarul »No-voje VremjV anunţă, că regels Petru al Serbiei va sosi întrs 22—28 Maiu o. ia Petersburg.

* S c h i m b ă r i în d i p l o m a ţ i a j a p o n e z ă . Din

Peking se anunţă ziarului »Times«, că ягаЬя^а-dorul japonez Hsga-hi a plecat din Ptklng. Pro­babil că va fi denumit ia Viena în locul lui Ukida, care va merge la Berlin.

Dale învăţătorilor. In 11 Maiu, s'a ţinut conferinţe înv. despărţă­

mântului Vaşclu în comuna Sudrlglu. După che­marea Duhsüai sfânt săvârşit» prin domnul ad­ministrator Molse Popovic, s'a făcut constatarea membrilor de faţă şl spre cea mai mare părere de rău au lipsit mulţi.

Prin o vorbire foarte frumoasă George Neag deschide conferinţa.

Petru Minuţia teolog privatist, ţine prelegere din limba romană şi geografie cu mult succes ; Nicolau Fopiu din limba maghiară. George Po­poviclu, tcolog, ţine disertaţie despre alcoolism cu mare succes.

După închiderea conferinţei, ne am adunat la o masă comună in casa dlui Popoviclu. Petru Mihuţa prin o vorbire mulţămeşte dlui adminl-nistrator Popovlciu, pentru msrea iubire şi dra­goste ce o are şi au avut o cătră preoţimea şl Înv. din tractui Vaşeău şi pentru raultda obo­seli, cari ie supoartă cu bărbăţie pentru înainta­rea protopopiatului nostru ; adm. Popoviclu mul-jămeşte dlui Mihuţa şi promite că şi de acum îna­inte va lupta cu mai mare bărbăţie şi ne îndeamnă ca învăţătorii sä trăiască la bană armonie cu preoţii, căci numai atunci vom putea Înainta când vom pune umăr ia umăr.

Mişcarea culturală. Adunarea cercuală ordinară a despărţământu­

lui VI. (Sebeş) ai » Asociaţi unei pentru literatura română şi cultura poporului român* In anul a-cesta se va ţinea In comuna Loman in 11/24 Maiu a. c.

Sebeş, Îs 114 Maiu 1908. Comitelui despărţământulat VI.

Serg lu M e d e a n , director; G e o r g e Ta ta r , secr.

Din public.

Epistolă c ă t r ă r e v e r e n d l s s î m u l d o m n p r o t o p o p

a l Sir iei Mlha l Lucu ţa .

Prin conclusul Ven. Coisi3tor din Arad de sub numsril 7803 şi 7804 aţi fost încredinţaţi cu in­vestigarea ş! respective conducerea cercetării dbcipinsre orrîomtft de Vet?. Consistor încontra protopopului din Lipova Voicu Hamsea îacă în luna ianuarie 1908,

Di atunci au trecut patru luni de zile fără ca Pres On. domnia Voastră chiar din propriu simţ de datori nţ#, ba nici la trei provocări şi rugări de ale noastre să fi Învrednicit afacerea de cer­cetare, precum na va | i determinat nici ia aceea, că la ale noastre cele din urmă cereri să ne răs pursdeţi v reun cuvânt.

Acesta e motivul, că acum îa publicitate cerem delà Dvoastră, că numai decât să întreprindeţi paşii necesari pentru investigarea causel, căci la ca s contrar vom fl necesitaţi, sâ solicităm * s rai­te rea altui domn comisar şi să cerem delà Ven. Consist ar totodată cercetarea motivului ţinutei Prea On. Dvoasui .

Vă fnţeliiţi Prea On. die protopop, dacă cre­deţi, că purcederîd D/otstră ar avea măcar nu­mai umbra corectitiţii ; Vă înşelaţi şi atunci, dacă a ţi Cfede, că purcederea Dvoastră aceasta Vă serveşte spre decorul Dvoastri şi a mlslunei de care Ven. Cocsistor V a învrednicit.

Aşteptăm răspuns. Lfpovss, Ia 13 M du 1908.

Cu stimă cuvenită : Aurel Savici, Mateiu Bocşa, Oyoka Antonovits, Dr. Halic, Dr. Marta, Ioslf Serb sen,, Qregoriu

Marienesca, George Savici, Iosif Serb jun.

Gradinele şcolare în Germania. Sunt zece ani de când şcoalele noastre di la

sate, prin îndemnul şi încurajarea dlui Spiru H i ret, ministrul instrucţiunii publice, au început saşi întocmească in jarul lor, grădini In cari şco-lari) sunt deprinşi să cultive legume, fiori şi pomi. învăţământul trage cel mai mare folos din aceste încercări. Copiii învaţă cu msi multă plăcere şi-şl întipăresc mai cu tecneiu cunoştinţele în minte. Şcoala capătă o îndrumare practică de care şco­larul se va folosi in viaţi. Săteanul de mâine învaţă să cunoască o mulţime de plante şi folo -sui ce-i poate aveà delà eie ; se deprinde cu me­tode tmi bune de culturi; I se deşteaptă plăce­rea pentru muncă ; capătă dragoste de câmp şi de viaţă câmpenească şi ae învaţă să nu das-preţuiască meseria de plugar. Prin mijlocirea gră­dinilor de pe lângă şcoaie se Introduc şl se răs­pândesc printre săteni plante noi şi mai bă­noase.

Dar afară de ministerul şcoalelor nimeni nu-şl dă osteneala să încurajeze răspândirea culturii plantelor prin mijlocirea şcoilelor. Comunele şi judeţele se îs să să fie îndemnate, ca să dea un slab sprijin învăţătorilor. In Oermania Insă, toţi se silesc să lăţească cultura florilor şi a pomilor printre cetăţeni şl să deştepte în tinerime plăce­rea de a Infruasseţa tot ce o înconjură.

Toate şcoalele, delà cele primare până Ia cele mai înalte, din sate ca şi din oraşe, se întrec să albă o grădină şcolară, in care toate plantele ce cresc In ţinut: copacii de pădure, pomii roditori, florile şi legumele sunt cultivate de a valma în­tr'o amestecătură ce te încânţi. Şcoalele germane nu se Îngrijesc atât Ia o întocmire a grădinilor, care să placă ochiului, cât ţin să se îndestuleze trebuinţele învăţământului. Leeţluaile se fac ade­

sea In gridină, Ia umbra copacilor, la adăpostul tufişelor sau pe pajiştea verde. De alminteri, io-văţământul In mijlocul naturii se potriveşte de minune cu firea germanului. Dragostea de câmp, de pădure, e una din îasuşirlle lui de căpetenie. De aceea II place să-şi vadă căminul frumos îm­podobit cu flori şi verdeaţă.

De multă vreme, învăţătoarele obişnuiau să cultive In şcoalele de fete ghivece cu flori, de care se slujiau Ia învâţimânt şi şi Infrumseţiu sălile de clasă cu ele. Acest obiceiu plăcu cár-multorilor comunelor, cari începură si-1 încura­jeze prin ajutoare băneşti şi plante dăruite şco­larilor. Aceste silinţe avură apoi răsunet printre cetăţeni. Pretutindeni ae înfiinţară societăţi de în­frumuseţare, ctrl să îndemne şcoitele, pe cârmui­te rii comunelor si pe toţi locuitorii s i cultive, flori, pomi şi legume, să Înfrumuseţeze casele şi să întocmească grădini în oraşe. Ela începură să Imparti ia şcolari scmlnţs de legume, ghivece cu flori, pueţi de pomi şi să le dea sfaturi cum să-i îngrijească. Sumele cu cari comunele şi societă­ţile ajută cultura plantelor, se măresc din an îa an.

In urma acestor îndemnuri, o întrecere fără set min se porni printru şcolari, pentru îngrijirea fiorilor şi a pomilor. Li sfârşitul anului, ei aduc florile la şcoală, iar ostenelile celor mai iscusiţi caltlvato-i sunt resplătlte cu premii. Obiceiul de a se împărţi şcolarilor premii îa flori şi seminţe se lăţeşte din ce In ce în G arma ni a, und i nu sunt cunoscute premiile îa cărţi, cum e la noi.

In Msiu 1904, îa Düsseldorf, prin Îngrijirile oraşului, peste şase mii de plante fără încredin­ţate la două mil de fete din şcoalele înalte. So­cietatea pentra înfrumseţare prelucrase pentru eleve îndrumări prin -cari il-se arătă chipul cum să îngrijească plantele. Şcoltriţele se îngrij ră cu mare râvnă şl ostănellle a 250 din «le fură răs­plătite cu premii 1« expoziţie. In Crefeid se im­partira două mii de ghivece cu flori şl 370 de lei ia elevii din 20 de şcoaie. La Duisburg peste 1800 de plante fură încredinţate şcolarilor. Opt­zeci dintre aceştia izbutiră aşa de bine in cultura ior, Ia cât fură premiaţi la expoziţia din Dussel-doif. Alţi trd zeci elevi din Remschaid fjră pre­miaţi la această expoziţie, iar opt din ei căpătară cele dintâiu premii.

S'ar putea continua astfel cu fnşirarea tuturor silinţelor, ce şl dau şl alfa oraşe şi sete pîntru răspândirea gustului de flori şi de grădini prin­tre şcolari ; dar pildele de mai sus sunt îndestu­lătoare, ca să dovedească la ce rezultate se poate ajunge prin grădina şcolară.

Un fel de patimă pentru lucrările de grădină-tie şi de câmp a coorins delà 1904 Încoace ţi-nuîtu! Düsseldorf. Toate oraşele şi satele din el se întrec să-şî înmulţească grădinile şi pretutin­deni se ţine socoteală de trebuinţele învăţămân­tului din şcoaie. Cârmuitorii şcoalelor îndato­rează pe învăţători ca să se îndeletnicească ia întrunirile lor cu chestiuni cari privesc întocmi­rea practică pe lângă ş:oiIe a grădinilor model de legume, de fiori, ori botanice.

Mulţămiiă stăruinţelor depuse s'au întemeiat grădini botanice In Düsseldorf şi In alte oraşe. Ele servesc pentru învăţământul şcoalelor secun­dare şi înalte şi procură plante h toate şcoalele. Pe lângă grădinile botanice sunt întocmite gră­dini model pentru Învăţământul sistematic al cul­turii legumelor şi pomilor roditori.

Astăzi, Düsseldorful a ajuns prin grădinile sale cel mal frumos oraş din lume, împă­ratul Germaniei, vizltându-1 d» curând a recunos­cut că nici un oraş din câte a văzut nu se poate asămăna cu ci In mulţimea şi mândreţt gradine­lor sale.

Ceeace se petrece In ţinutul Düjseldarf se poate spune despre toate oraşele Germaniei. Toate se măresc şl se Înfrumuseţează. Pe locul şanţurilor şi Intăriturlior de apărare din vechime se ridică mahalale noi, cu case frumoase şi în­căpătoare, cu ferestre împodobite cu flori şi cu pajişti de verdeaţă şi pomişorl In faţă.

lnfrumseţarea oraşelor şi a locuinţelor se res­trânge asupra locuitorilor. Locul înconjurător la-rlureşte firea omului. Omul capătă plăcere de frumos şl din pornire firească se sileşte si se facă vrednic de el.

»Alb.« N. Nicolaescu.

W Maiu n. 1ÔÔI • T R I B U N A * Pag. 5

A R A D , 18 Maiu n. 1008.

- La proces. Redactorul nostru res­ponsabil dl Sever Bocu, însoţit de apără-orul său di dr. Iustin Marşeu, advocat, a olecat azi la Oradea unde va sta mâne la udecată în trei procese de presă ce i-s'au intentat

- 31/6 Malu. Din Viena am primit următoa­rei telegrama :

>Vechei luptătoare pentru drepturile românilor én Transilvania, colonia şi studenţimea română adunată la serbarea zilei de 31/6 Maiu, trimite upresia admiraţiei.

- In a f ace r ea s u s p e n d ă r e l d in p o s t a profesorului I. M u r e ş l a n u i se scrie din Blaj »Gazetei Transilvaniei* ; Afscerea suspen-.dării profesorului ds muzică Iacob Mureşlanu «lin postul său In urma reclamaţiunei ministrului de culte şi instrucţiune publică, pe cuvânt că nu jli nostrlficat diploma, după multă trăgănlre s'a finalizat in cele din urmă. Alaltăieri au venit hâr­tiile delà mlnisteriu, in care i-se recunoaşte d-iui Mureşlanu diploma dala conservatorul din Lipsea •ş! se rehtbilltează in postul său. Un conflict ce it ivise din acest incident Ini re autoritatea su­perioară şcolari şl miuistrul Apponyi îa priviţi t i numărului orelor ds prédire a profesorului de rauzici la gimaziu, a fost şl el aplanat, de astă dală cum пі-se asigură In favorul pratensiunei conslslorului din Biaj, csre nu admisese ameste­cul guvernului.

- Inscr ip ţ ia ş c o a l e l r o m â n e d i n Şl tn leu . iQizeta de Duosloec** scrie : Conform legii şco-lire nouă. ln*<ripţ!a şcoalel române gr. catolice din loc s'a tradu* şi ungureşte. După câteva z le Insi căpitanul oraşului a cerut să se d alăture cuvlntul română. Cel provocaţi a face acest lucru, precum suntem ^formaţi, s'au împotrivit ia în­ceput. A-.um însă au stere întreagă inscripţia.

C« va urma acuma? Se va face firi cuvântul txcf фопаг, ori nu să va mai pune inscripţie de loci? împotriva inscripţiei fără cuvâttul română, suntem îa cel rml pronunţii mod — căci tegea ipune, că inscripţia ungurească s l fie întocmai celei româneşti, ori lators, ier şcoala românească din loc nu este: >Şcoai« gr. catolică*, ci »Ş;oala gr, catolică «omână*, căci in ţară avem şi confe­siunea gr.-catolieă ruteanâ.

Protestüm împotriva procédure) căpitanului ora-{ului, iar sermiuiui bisericesc român din Ioc ii atragem atenţiunea, ca să nu pună altă inscripţie, d să apeleze ordlnaţlunea căpitanului până h cel aii înalt for, ca ac«sis să se pronunţe. Inscripţia şcoaki d<" täte de ce n'a fost excepţională, c£cl şl In ea f.gureazi cuvântul >română* ? Pentrucă pala e a Reuniune) femeilor române. Dar şi confesiunea gr. cat. e a credincioşilor români (nu ruteni bunăoari) şi a ior e şcoala poporală, lu­cru, care trebue arătat Ш inscripţie.

- R o m â n c e d a t e în j udeca t ă . » Libertatea* scrie: «Cetitorii noştri ver fi aproape uitat goana nebună ce a'a pornit acum un an contra mult (rimatelor dne : Aurelia Boldea n. Bariţlu, fiica mirelui Oeorge Bariţlu şi mamă a ilustrului ÜO itru depntat dr. Aurel Vlad, vrednicul nepot al mirelui său unchiu Bariţlu, cum şi contra dnei Anuţa dr. Vlad, soţia deputatului nostru, pentru scena delà examenul şcoalel comunale din Bo-Mina, — dar nu şi-au uitat de asta trezii » paz­nici» ai ideii de stat maghiar, organele аішіпі-stntlve şi judecătoreşti. Nu. Ci după multă şl-canare In dreapta şi in stânga, a stimatelor dne numite, cum şi a părintelui Lula, care fusese şi dsi de faţă şi şi-a arătat părerea, c i bine ar fi de-ir învăţa bieţii copii cel puţin a da bineţe şl i zice rugăciuni în limba mamei lor, — acum iu ajuns a pune zi de pertractare. E pusă ziua pe 27 Maiu n. înaintea tribunalului din Deva.

In acelaş timp, pentru acelaş incident nevino­vat, aceleaş stlm. dne şi preotul numit, sunt urmărite şi de organele administraţiei, pentru tul-iurare mite a unui examen public. Adecă pen-

tru unul şl acelaş lucru, din doui laturi e por­nit focul prigonirii politice! Să tragi, cum am zice, trei plel de pe cel ce ţine la drepturile fi­reşti şi dumnezeeşt! ale neamului său şi a llm­bel Iui!

Pertractarea va fi foarte Interesantă. Stimatele acuzate şi acuzatul, vor fi apăraţi de distinsul advocat dr. Iustin Pop din Deva.

— Iub l l eu l Majestăţ i i Sa le . Din Ischl se tele-grafeazâ, că tn şcoala de sculptură din Halistidt se pregăteşte un frumos dar lubllar, care va fi predat M. Sal**. Darul e un scrin de lemn pe care e gravat Salzburgul, Austria superioară şi Stiria precum şi pajurile oraşelor Ischl, Omun-den, Hoilstad şl Set. Wolfgang, Inliuntru se văd fotografii din întreg Salzkammergut. Darul îl va predă domnitorului la Ischl o comisiune compuşi din reprezentanţii tuturor comunelor.

Ieri M. Sa a primit In audienţi pe ambasado rul Franţei Crozler, care a gratulat bitrânului domnitor In numele guvernului şi al republice! franceze.

— 3/16 Malu în Viena . Primim din Viena următoarele : In anul acesta se împlinesc 60 de ani difa ziua memorabilă de 3/13 Maiu, când 40.000 Ro-nânl s'au adunat pe » Câmpul Liber­tăţi1*, spre a scutura jugul, ce-i a pisa.

Soc. acad. soc-lit. >România Jună*, urmând obiceiului d e a serba astfel de zile dm istoria neamului, Lîviîă prin aceasta la Serbarea zilei de 3/16 Maiu, careva avea loz Sâmbită, In 16 I. c. la ore 7 şi jumăt. scara in locsiul »Johanneshof < (I., Johanncsgssse 2, Altdeutscher Saal). A. Că­răuş, vice preş. Msrraeliuc, sec. I.

— Ştiri z i a r i s t i ce . Dl loslf, Sceopul, fost prim-redactor delà întemeierea » Luptei*, ne roagă s i anunţam că delà 1 Maiu nu mai scrie la acest ziar. In scrisoare ne arată şi cauzele. Deoarece aceste cauze au fost comunicate şi celor la drept, noi ne abţinem să le publicăm.

—Sfârşi tul s e m e s t r u l u i a l d o i l a la un i ­ve r s i t a t e . Ia urma hotăririi luate de ministrul de culte cursurile la universităţile din Ungaria se vor sfârşi In 29 Maiu n. Examenele fundamen tale se vor începe ia începutul lui Iunie şi vor ţinea pţralel cu riguroasele pană la finea Iui Iu­nie. Anul şcolar se va încheia pe la sfârşitul iui Iunie.

— T e n o r r o m â n la o p e r a d in Viena . »Neue Freie Presse* vesteşte că directorul ope­rei pop. din Viena a angajai pe Nicolae Leonard din Bucureşti (România) ca tenor liric pe 3 ani.

— » Fră ţ i a r o m â n e a s c ă * . Cu această numire frumoasă «pare de trei săptămâni în Iaşi o noui >Rev!siă culturală yi politici, ntţ!o;iaHst-d*mo-cratä«, în fiecare Duminecă sub direcţiunea unul comitet. P.ecum se vede chiar din titlul foalei, e vorba aici de un organ poporal al naţloaaliştilor-democraţi, de sub conducerea distinsului naţio­nalist şi a cunoscutului luptător democrat A. C. Cuza. Numărul 3 (anul I) ai >Frăţiei româneşti* conţine următoarele interesante articole: »Sola strămoşului*, de Probas — »Prln ce ne deosebim*, de Ioan I. Constantin. — »O hotă-rire a tineretului Ieşim*, de A. C C . — » Doină*, de Elena Farago. — » Finanţele judeţelor şi co­munelor*, din » Curier, administre — »La mor­mântul lui Cuza*, de M. Rădulescu. — > 0 lă­murire*, de Ioc-colonel I. M. Mladin. — »Dln ce ne trebue«, de Miroa Acorute. — »O T achi-nare«, de I, C. — »Fapte pe ctri trebue s i le facă orice bun român*, o rubrică In care se re­comandă societăţi şi prăvălii bune româneşti, ce pentru Moldova jidovită e de o deosebită Impor­tanţă. — Ştiri din ţară: politice, culturale, econo­mice. — Ştiri din alte păi ţi.

Abonamente pe un an pentru România 6 Iei, Iar pentru Austro Ungaria 8 loi Abonamentele se pot plăti şl In doui rate.

Redacţia şi administraţia «Frăţiei româneşti* : Iaşi, strada Alexandri, 11.

— C u n u n i a p r i n ţ u l u i d e A b r u z z o . Din Roma se anunţă, ci regele Victor Emánuel In-sfârşit a consimţit, ca nepotul siu prinţul de Ab­

ruzzo s i ia de soţie pe fiica senatorului american Elkins. Nunta dupi dorinţa proprie a regelui se va ţinea pe la sfârşitul lui Semptemvrle.

— A l e g e r e a d e î a Saco l ţ a . Ziarul slovac » Sloveni ky Tyzdenuik*, care apare In Pesta, a-nuntă că daci Csernoch episcopul nou ales al Clanadulul va abzice de mandatul cercului Sa­colţa, naţionaliştii slovaci vor candida pe dr. Wagner János renumitul matematic, si membru distins al partidului national slovac Contra can­didat va avea pe dr. Okárjik Lajos protopop rom.-catolic, Ia Sacolţa care va candida cu pro­gram poporal.

Okáaik ette cumnatul deputatului naţionalist dr. Paul Blaha, care însă nu 1 a putut împiedeca s i pacteze cu poporalii şi s i candideze cu pro­gram poporal.

— Soc . c u l t u r a l ă >Mlron Cos t in* din Bu­cureşti a serbat a 60 a aniversare a zilei de 3 Maiu 1848. In acest scop a ţinut o frumoasă şe­zătoare artistici literară Sâmbătă, orele 8 şl jum. seara, în sala clubului meseriaşilor (strada Mlhal-Vodă Nr. 9). D. Trai an G. Stoenescu, ziarist, a povestit pe înţelesul tuturor cele întâmplate In acea memorabilă z'. D C. Qhlţeanu, student, a vorbit despre «Românii ardeknl in timpul de faţă*.

— Afacerea p r i n c i p e l u i E u l e n b u r g . »Neue Gesellschaftliche Corpnz* anunţi diu Berlin că principele Eulenburg a cirui sorte e pecetluiţi ira urma mulţimei de argumente aduse de contrarii iu ;, nu se simte bine ia închisoarea preventivi. A protestat contra deţinerii sale şi s'a plâns în­contra zgomotului de stradă ce străbate In ce­lula lui. Pâni acum insă toate protestările princi­pelui cn rămas fărâ résultai.

— Dr. D e m e t r i u R a d u , episcopul OrizSI mari Ia 14 I. c. а pl«s*t spre Rama, ca din ocaziunea jiîbii-ulni ds 50 ani ai preoţiei Pontificelui Roman Piu X sä prezenteze omagiile provinciei biseri­ceşti gr.-cat. de Alba Iulia şi Făgăraş şi totodată s i conducă peregrinajul preoţilor şl al credincio­şilor. Precum suntem informaţi la peregrinaj vor lua parte aproape 100 de iaşi din întreagă pro­vincie mitropolitană.

— Ş t i r e l i t e ra ră . »Cometa« e ultima lucrare a dlor D. Angliei şl Stefan O. I jslf. E o come­die ia t e i acte şi in versuri din cari primul a fost publicat de »Viata românească.* Primul act arată toată dragliăşia versurilor acestor ex:elenţi poeţi ai noştri şi arată valoarea iatregei lucrări cari va avei suntem siguri un succes desă vârşlt.

— A l e g e r e a d e t a K á p o l n a . Ieri s'a ţinut alegerea de deputat in cercul Kápolna, devenit vacant prin abzicerea Iui Samassa János. Candi­dat a fost singur kossufhistul Maczki Emil, c i rc ж şî fost ales cu unanimitate.

— T r a g e d i a u n e i p ă r e c h i t i n e r e . Dira Oradea-mare se anunţă, c i Forrós Gyula notar la judecă­toria din Marghita şi a iuat concediu zilele tre­cute şi s'a dus dimpreună cu soţia la tatăl s iu din Nagy Harsány. Ieri după amiazi Forros s'a împuşcat. In timpul din urmi a avut s i sufere multe lovituri. Intr'o s iptămâai а pierdut pe cumnatul său şl pe copilul său.

Sinuciderea a lovit atât de mult pä soţia Iul încât şi a pierdut minţile.

— E x p o z i ţ i a n a ţ i o n a l ă b a v a r e z ă . De câ­teva zile s'a anunţ «t în mod oficial c i îa ziua de 16 Malu ora 10 dimineaţa se va dsschide de către principile regent, marea expoziţie, aranjaţi cu foarte mult gust artistic, într'un timp atât de scurt.

Terenul pe care s'au ridicat monumentalei» clidiri era anul trecut un nemărginit parc. Dar dorinţa Bavariei de a fl de asupra celorlalte state aliate şi lipsa unui alt loc mal nimerit au făcut ca In locul pădure! să crească un oraş nou, unde se va vedea tot ce s'a produs pe toate tărâmu­rile, in decursul timpurilor.

Având îa vedere însemnătatea cea mare ce are expoziţia penlru oraşul München, s'a decis ca deschiderea s i se anunţe prin sunetul clo­potelor tuturor bisericilor şl prin salve de tun.

La deschidere vor azista pe iângi priici o d e Cei dintâi atelier de pietre moanroerît»ifl лпяулі cu pnter« electrica

Gerstenbrein Ta /» lâistru de aonu-Я Я iiitt sl pitiri di

Fabricaţi* proprii iii urmii, granit, siyilt, labrador itc, din pietre de mor­mânt magazine se află în K o l o z s v á r , P e r e n c z J ó z s e f - u i 2 5 .

«SËSSJL* l o i o i s v á r , Dezsi i - i i , nr. 21, T E " * * «M. Filial» : HagTTurud. Nagyzoben, I)éra şi Bânpat&k.

Pag. 6 « T R I B U N A * 18 Maiu n. 1908

rrgent, toţi prinţii şi princeseie cu suitele ior, Icalţii funcţionari ai statului, corpului diplo­matic etc.

Cuvântarea ds deschidere o va ţinea primul primar al oraşului, cavalerul dr. de Bortsch. Mu­zica vocali şi Instrumentala vor urm* cuvântări ior, şi la ora 12 se vor deschide porţile expozi­ţiei şi celorlalţi muritori.

La ora 6 seara se va da un bancbet monstru organizatorilor expoziţiei. Tot tlmoul va cânta o renumită orchestră filarmonici rrünchenezi. Intre/ pauze vor cânta mal multe muzici militare.

Seara se va ilumina întreiga expoziţie într'on mod deosebit şi cu asta se va Încheia prima zi.

A doua zi, Duminecă 17 Maiu, vor avea loc concerte In toate restaurantele şi la ora 5 seara se va inaugura nou! teatru: »Kunstlerthaeafer«, clădit anume pentru expoziţie.

Se va reprezenta cu această ocazie, partea I. din Faust a Ini Ooethe, cu înscenarea de Erler.

Luni 18 Maiu vom avea concertul dut de so cietatea filarmonică şi a diferitelor muzici mi­litare.

Mîrţi, fn fine, se va cânt» în Odeon la ora 7 şl jum. seara simfonia a IX. de Beethoven, sub conducerea renumitul diriginta delà opera regaiă şi profesor de conservator FeHx Mottl; iar la expoziţie vor cânta mai multe muzici militare.

— L i m b a r o m â n ă la o a d u n a r e s o c i a l i s tă . Ieri s'a ţinut în Oai o cercetată adunare fo.lalistă la care su participat şl vre o câţiva ro mari. A vorbit în'âl Maghiar Gyula aderentul lui Mezőfi, fiird ascultat In linişte. Când însă orato­rul rorrân Popoviciu sodal-democrat a început să grăiască româneşte s'a iscat o zarvă atât de mare, cât oamenii administraţiei au împrăştiat a-dunirea. La aşa cap aşa căciulă !

— Cel m a i n i e r e c r u t d in l u m e . Zilele trecute In întreaga Spanie s'a serbat cu un deo sebit fast aniversarea a o sut i de ani delà răs-bo'ul independenţei.

O fericită întâmplare a făcut, c< ziua naştere! prinţului Asrurillor moştenitorul tronului, să co-răspuoză cu ziua marei sărbători naţionale spa­niole.

Cu această ocazie, armata span io l şi-a mirii numărul cu un recrut, şl aer st recrut este cel n u i tinăr, nu numai din armata spaniola, dar' din toste armatele din lume. El este însuşi prin­ţul Asturiilor, ctre n'are mai mult decât un »n.

Regina Victorii», avusese grij* ca fn ziui defi­lării trupelor, să-şt îmbrace fiul în uniforma pri­mului regiment de infanterie, care se mai nu­meşte şi regimentul regelui.

Această delicată atenţie faţă de armată, a en­tuziasmat pe soldaţii, >~sri au aclamat în mod furtunos familia regala, în timpul când se ducea la Te Deum.

După amiazi, ofiţerii superiori din garnizoana Madridului au fost convocaţi in sala tronului, şi acolo micul recrut a fost din nou prezentat de către însuşi regele Alfons.

Cu această ocazie, ministrul de răsboi, gene ralul Primo de Riviera, precum şi colonelul co mandantul regimentului In care principele a fost Incorporat, au ţinut câte un discurs, urând micu­lui soldat o străucită. carieră mlliisrl.

— A d u n a r e soc i a l i s t ă în Arad. Partidul sociaîdemocrat dl» Arad, a ţinut Duminecă în 17 Maiu st. n. după smieazi ia oare e 4 o mare adunare poporală in cafeneaua » Europa«.

— O î n m o r m â n t a r e . In 12 !. c. ara îng 'o pat pe Unira preoteasă gr. cat. din Felminiş : S l via Voştlnarlu r». Pu şea şi u. Actul înmormântării s'a săvârşit în Oui ba, deoarece aici la părinţi a ajuns-o morbul mai greu, de unde apoi n'a lă sat-o să se depărteze.

Au fost de faţă ia îngropăciune 8 preoţi in frunte cu protopopii delà: Şlrls, Chereluş şi Bogsâg. Cu aceasta ocsziune a predicat proto­popul din Chereluş Prea On. Augustin Târziu. A vorbit despre adormita, amintind, că dânsa, pe ctre o cunoaşte din copilărie, a fost cu adevărat un suflet bun şi credincios. Aminteşte într'altele, că aceşil trei ani din căsătoria lor au fost ade­văraţi trei ani de fericire şi Indestuilre. Şl In fine, când a IIat »rămas bun* în пияеіе lăposate) delà soţul el mult Iubit, delà pruncuţul rămas şi delà părinţii întristaţi, ia toţi ni-s'au umplut ochii

, tţe lacrimi.

Drtptre, noi cari cunoaştem mai de-aproape această familie adânc întristată, nu putern cere altceva delà bunul Dumnezeu,decalca »Ei*,care, le-a amisurat o lovitura atât de grea, să fie ml Jostiv şi să le deie tăria de lipsă pentru a o su porta cu vârtute şi resignaţlune creştinească ! Iar pe adormita în Domnul, Dumnezeu să o ierte şi s'o odihnească ! (I. T)

Í — C ă s ă t o r i a î n v ă ţ ă t o a r e l o r . Adeseori s'a întâmplat, că fnviţatotrele delà şcolile confesio­nale după ce s'au cisătorit erau silite să abzică de postul lor. Acum o ordiraţiune a ministerului de culte zice, că învăţătoarele şi după căsătorie pot să rimână la postul lor.

— D e m o n s t r a ţ i i Ia un ive r s i t a t ea d in Viena . La universitatea din Viena, de câteva zile certele între studenţii clericali şi radicali sunt ia ordinea zilei. Acum au devenit la pisueD. Clericalii l-au scos afară pe mdicali dala universitate şi pe unul 1 au bitut de moarte. Incăerarea a ţinut mai muit timp. In urmă * intervenit poliţia şi a deţinut o mulţime de studenţi. Mai mulţi deputaţi creştini sociali au anunţat, că în interesul studenţilor cle­ricali, atacaţi încontinuu ţi pe nedrept vor inter­veni Ia guvern. Deputaţii clericali tirolezii ame­ninţă guvernul, că nu vor vota contingentul de recruţi pentru Lanclw<hr, d&că guvernul nu faja aplana chestia.

— J u b i l e u l u n u i z ia r . Ziarul >World* din NewYoik şi a serbat ieri jubileul a 25 ani de apariţie.

Z'arul a apărut cu acest prii* j în Idiţle jubi­lări, cuprinzând 200 pagini formatul cel m»i rrare al ziarelor americane şi având o greutate de 3. k lograme.

Ziarul »World* a veit să ţie cu acest numïr recordul în ce priveşte extensiunea unui ziar zilnic.

— B a l o a n e c o n t r a g r ind ine ! . întrebuinţa rea tunurilor Împotriva grindine! nu este tocmai eficace, du pi părerea multor». Lovitura de tun risipeşte norul de grindină proiectând іпроЫѵд iul vâri» juri de aer cu o mase iuţeală.

Un savant meteorologi» t frsncez, di Argat, a fărut o comunkpre Ia »Socfetatea naţională de agricultură din Franţa,* că nici cdatl , în nici n ţară nu ге gisesc r.or! de grindina la 350—400 metri de pământ, ţâr i i unde poate tjunge bă­taia tunurilor apirăioare de grindină; asemenea nori sur i cu mult mai înalţi, delà o 1000 de metri in sus. In asemenea condiţii tragerea cu tunurile este nefolositoare.

Tot aceasta e şi. părerea doctorului Vidai, care a fâcut experienţe de acest fel fn Italia.

In Belgia doi «aronanţi, căpitanul Marga şi dl ArJhemtr delà Hauit, su propus şl su experi­mentat un balon apari tor de grindină.

E vorba de un balon mic captiv, de'trei metri rublei, umflat d« hidregen şi care ia cu dânsul 5C0 grame de explosiv, dinamită sau altceva. Un aparat de ceasornicărie provoacă explozia încèr-câturei la inăl|imra ia care te crede că este r o rui de g indică. In definitiv este vorba de o tor­pilă aeriani. După ce s'a produs explozie şi după ce fc'a provoca căderea grindine), balonul este scoborăt pe pământ şi e din nou Încărcat cu dinamită. Este de crezut că încercările vor da uzultate bure, zlre 01 Max de Nansouty, crcrkatul ştiinţific a! ziarulut »Le Temps*.

x Sticlărie, porcelanuri, lămpi şi obiecte de lux de argint de china se pot procura pe lângă preţuri fixe şi de Încredere la urmaşul lui Müller S o m I y a i, Kolozsvár. Kossuth Lajos utca 4 sz., care e furnizorul mai multor Institute, întreprinderi şi corporaţiuni. Candelambre de bi­serică, lămpi suspendate 2 fi. 50, 12 pahare de apă cisă-late 72 cr. Vă rugăm să fiţi atenţi la firmă.

r o ş i » l e t f ţ e f i t i . A. N. Siria. Ss zice cometă.

BIBLIOGRAFIE. Pomelnic pentru pomenirea viilor

şi morţilor, la liturgii şi parastase, legat în pânză 50 fii., în hârtie 30 fii. Se află de vânzare la 'Tipografia diecezană* şi la »Tribuna« în Arad.

Din Cameră. — Şedinţa de là 18 Maiu. —

— Prin telefon. —

Prezenţi la început abia âftrjdeputaţi, Continuă discuţia budgetului miniştrii

de comerţ. B r ó d y urgitează legi salutare pentru oi

ganizaţia muncitorimei. Spune că celea di până aici nu se execută.

Răspunde Szterényî apărând guvernul Pethő răspunde la insinuafia lui Szie

lényi, că nu reprezintă tendinţele ziarul »Nepszava«. Guvernul să nu se amestec în amănunte atât de intime, ce privesc ш mai partidul.

Vorbesc аэоі la diferitele posiţii : kay, Eber, Lázár Pál, baronul Victor 7k roczkay, Hódy, Nagy György şi Farka házy.

Kossuth reflectând soune că va rediu percenteié caselor de amanetare ; va iat totul pentru îmbunătăţirea comunicaţiei Turci».

Referindu-se la vorbirea lui Farkastól spune că în comunicaţia din ţară nu iregularităţi.

Dscuţia se încheie şi budgetul se p meşte.

Urmează budgetul ministrului de agria tură.

Vorbeşte Mezőfi. Ţine un discurs remi cabil, al cărui sfârşit se aşteaptă îa sediu de seară.

Sara. t d» -eă. ' l t iH şl <?fectei din Budsp«

' V r ч-íi* ?' ţ." %3tsM ţit Mai

!>?.г*?й pr Oct. Î I * Oct.

Owens« &< Mai« »0«! Preţui câreale'.i; A-i^i

Ortu de Tisa ~ - - -D \ n constatul Albe* De Peste •-- — •— -Bănăţenesc • -De Вйсісй — -Sicatră Orzul de nutreţ, e v i t a t e ?

i (-ѵ*(5Ы«а II O v â a > i i -

Cucuruz чеспк» s ИЧО«

Ö í íükjscí í í : , 14 Maiu 1(0

,'3-24 W3 26 17 54 17-56 >3 52 33 54

* 12 98 • 13' I t03 fcíg * »o«i Jivuitori

23 K. 05—24 K. 50 24 22 22 22 20 13 гз 14 14

24 > 25 90 - 2 4 »30 8 0 - 2 4 > 15 85—24 1 0 - 2 0 50 - ?3 li - í3

•80—15 !4 80

3 » 10 -13

Wällischhof" 99 s a n a t o r i u

a r a n j a t d u p ă s i s t e m u l dr . Lan m a n , cu to î n t o c m i r i l e m o d e r n e a l e t h e r a p l e i fislţ şi d le t i t i ce , j u m ă t a t e o r ă d e p ă r t a r e V i e n a în regiune romantică şl

nătoasă. Posta şi telegraf: Mar ia E n z e n s d o r f (bei

Cu desluşiri şi prospecte stă la dispoziţie recţiunea şi medicul şef al stabilimentului

Dr. Marius Stum

CEA MAI BUSi APELE PUR6AÏI

Redactor responsabil pro vi zor Sever Boci E •ii tor proprietar O e o r g e Nlchin.

'Nr. 100—1908 d RI B U N A » Pa*. 7

« Ş O I M U L » institut de credit şi e c o n o m i i în V a ş c ă u . . - -|_ — _r L | -ir i n i i i |_|.|I .11 ІГ . _ _ - ц_пі-ІИ.І,іі_ ~i ~

CONCURS. Pentru îndeplinirea postului de contabil

la institutul de credit şi economii «Şoimul» societate pe acţii în Vaşcău, (Vaskoh com. Bihar) să escrie concurs pe lângă urmă­toarele condiţiuni:

Salariu fundamental 1300 cor. relut de quartir 300 cor. tantiemă statutară conform salarului, din 3—3 ani salarul se urcă cu 10°/o după salarul fundamental de 1300 cor. dar numai încât va permite aceasta socoţile Institutului.

Delà recurent se recere: să fie absolvent a vreunei şcoli comerciale superioare, să aibă praxă de bancă, afară de aceea să fie în stare ca agendele de contabilitate şi co­respondenţă să le efeptuiască singur şi în fine să fie om moral pentru ceea-ce am dori ca recurenţii la acest post să ne tri­mită pe lângă actele de qualiiicaţie şi un atestat de moralitate.

Postul este de a se ocupa necondiţionat până în 1 Iunie 1908, iar atestatele pentru câştigarea acestui post trebuie înaintate cel mult până în 22 1. c. deoarece actele mai târziu sosite nu să vor luà îa considerare.

Direcţiunea.

Licitaţi une minuendă. Prin aceasta se publică de nou licita-

ţiune minuendă (pe lângă oferte închise) pe ziua de 11/24 Maiu pentru pictarea şi aurirea sftei biserici gr. or. rom. din Cenadul-Unguresc cu preţul de exlamare pentru pictură 5640 cor. şi pentru auritură 3000 cor. planul şi preliminarul de spese precum .şi toate condiţiunile se pot vedeà la oficiul parohial din comuna Cenadul-Unguresc. Oferenţii au să depună 10% vadiu în bani sau în hârtii de valoare acceptab le. Re­flectanţii nu pot pretinde diurnă sau spese de călătorie.

Din şedinţa comit, paroh. gr. or. rom. din Cenadul-Unguresc ţinută la 27 Aprilie (10 Maiu).

Stanimiu Taut, prez. com. parohial.

Efrem Brindea, notar. corn. parohial.

7

Prăvălie de export „ M e r e u r" Cea mai bună şi mai tare coasă

din lume e totuşi celebra

Coasa „ T R A N S V A L " şi numai aceea e veritabilă pe care ѳ marca celor trei condu­cători ai Burilor.

Să nu negligeze nimeni dar să o comande aceasta coasă delà singurul neguţător

Gfrauer Mihály Mercur Kiviteli Áruház — Kőbánya

Ő H E G Y U T C A N R . Э .

Preţurile acestor coase celebre : De 60 emtr De 65 „ De 70 „ De 75 „ De 80 „ De 85 „ De 90 „

— fl. 95 cr. 1 — » 1 1 1 1 1

05 10 15 20 30

După fiecare 10 bucăţi se dă una rabat la 20, de bucăţi 2 coase gratuit şi două tablouri frumoase de răsboi, deja la 5 bucăţi plă­tesc eu porto.

Vin de CovăsânJ. 60 HI. de prima calitate, se află de

vânzare la mai jos subscrisa. Liferez şi câte 1 HI. eventual şi

chiar V2 HI. pentru 48 cor. cel din 907, iar vechi din 1896 pentru 70 cor.

Văd. A. Dr. P e t r á n ARAD, strada Lázár-Vilmos 4.

Z' «•• • pe on. public că mi-am mutat mă-. , celăria pe Szabadság-tér în edificiul

teatrului vechia unde, vind carne proaspătă de po:c cu 68 cr. Untură curată cu 68 cr., slănina, cu 68 cr., şunca afumată cu 90 cr. înainte 80 cr. cotlete 90, coaste 72, picioarele ca 60, maţele cu cele mai favorabile preţuri de zi. Maţe şi săpun de uscat de casă, varză acră, napi craststveţi şi pipărci se pot căpăta în măcelăria lui Garay Károly, în Arad pe Szabad ságtér.

§ЩГ P R U V Ă L I E 1 - 0 M Ù N E ; I S C A . "TM

G a b o r B e r e ş CLUJ, (Kolozsvár) Kossuth Lajos u. 7. Telefon 654. Montarede iluminat cu eleericitate, montare de telefon, sonerii déc­riée, parafulgere. ~

Magazin stabil : lămpi în formă de lustru, şi de braţe de pereţi precum şi tot felul

de obiecte pentru e lec t r ic i ta te Reparaturile le să­vârşesc pe lângă ga­ranţie aşa în loc, ca

în provincie.

Sonta£ Marton fabrică de s o m i e r e d e sârmă, ziţuri pentru

trăsuri şi d e site Kassa. Str. Szerecsen Nr. 1.

Fac tot felul de gril âge de sârmă, delà cele mai simple până la cele mai împodobite. Fac reţele de sârmă pentru îngrădirea

curţilor de fazan, păduri, vil, grădini d e p o a m e , curţi, parcuri şl curţi d e gallţe ,

ciururi de pământ şi nisip ştergătoare de picioare din sârmă

cu un cuvânt tot felul de obiecte de sârmă somierie elastice de sârmă şi ziţuri elastice de sârmă de oţel. Grilagiurile făcute după model sunt ieftine şi întrece toate grilagiurile prin trăi­nicie şi practicitate.

Numai e emigrare ! asi c. n Arne-• lastra noastră

pentrucă şi Ia noi poat rica, dacă se ocupă cu de casă.

Dă lămuriri prima întreprindere din Un­garia de Sud de maşină de împletit în casă

K ö t ő g é p vá l la la t , Szeged, strada Iskola nr. 18.

P r i m u l s a l o n d e c o r s e t e î n S i b i i u Premiat. Premiat.

Recomandă to t felul d e corse te fine şi ele­gante du >ă m ă s u r ă

Peposit bitte asortat ln 40 de feluri de cor­sete (şi tot felul de articole de felal aces­

ta) fason particular

totdeauna in rezervă. Cu stimă.

J . Qschanitzky. Bretterpromenade Palais

Habermann.

Fason bun.

Pre}uri reale.

Mirko Ferencz — - f a b r i c a n t T I O t r ă s u r i , S Ä

T E M E S V Á R (Józsefváros). Fröbel ut 16.

Ţine în depozit t r ă s u r i n o u i şi reparate. Primeşte orice lucru în branşa lui, aşa d. e. lucrări de faur—rotar, şelar şi vâpsitorie, ca — — — — preţuri eftine. — — — —

Gratis! x

ilogul de petur Z^r^ I?

Gratis ! trimit

cine se mine, catalogul de pejur care a apărut de cu­rând despre c i a s o r n i c e D E р г і ш а C A L I T A T E

şi bijuterii, ciasornice bine regulate remon­toir ca 5 coroane 60 fil., un ciasornic de terzit perfect ca 2 cor. 90

C a d o u r i m a r i d e P a ş t i !

G y ő z ő B r u c k e r N á n d o r i s T á r s a m ă i e s t r u d e c i a s o r n i c e .

G y ö Y 7 5 .

Pag. a . T R I B U N A . Nr. 100. — 1908.

„ A R D E L E A N A « i n S i t i t t i i : t i o c r e d i t s i e c o n o m i i s o c i e t a t e p e a c £ i i î n O r ă ş t i e .

Adunarea generală a institutului» nostru, ţinută la 19 Fe­bruarie a. c. a hotărît urcarea capitalului social delà cor. 500.000-— la cor. 1,000,000'— prin emisiunea a 5000 acţii nouă à 100 cor. nominal, cu preţul de 150 cor. pentru vechii acţionari şi de ItO cor. pentru neacţionari.

In urma acestei hotărâri dupăce vechii acţionari — pe baza dreptului lor de prioritate — au optat şi subscris cea 4700 acţii, restul acţiilor neoptate să oferă prin aceasta spre vânzare publică sub următoarele condiţiuni:

I. Preţul unei acţii nouă, rămasă neoptată, este de cor. 180*— plătibil în 18 rate lunare de câte 10 cor. cu începere delà 1 Iulie a. c.

Subscriitorilor le stă în liberă voie a plăti şi mai multe rate deodată ori chiar şi întreg preţul acţiilor subscrise.

Din preţul de 180 cor. al acestor acţii, cor. 100 să vor adauge la capitalul social, iar restul de cor. 80 la fondurile de rezervă.

II. Cei-ce vor a subscrie respective a cumpăra din acţiile neoptate, au să insinue această dorinţă a lor direcţiunii insti­tutului, de unde vor primi declaraţiunile pentru subscriere.

Terminul ultim pentru insinuarea subscrierilor respective cumpărărilor, să fixează pe ziua de 15 Iunie a. c , cu acea observare însă, că insinuările să vor luà în considerare în or­dinea intrării lor la direcţiune, şi că îndată ce acţiile rămase neoptate să vor subscrie, insinuări nu să mai primesc, ceea-ce

Orăştie, din şedinţa plenară a direcţiunii, ţinută la 12 Maiu Dr. I. POPU,

preşedinte

») §. 11. Neplătindu-se vre-o rată de acţii la termin, direcţiunea provoacă pe respectivul acţionar prin publicarea numărului acţiei sale i ?' trei ori în foile societăţii, iar când acesta nu ar număra rata restantă în termin de 4 săptămâni delà ultima publicare, îşi perde drepturile de action! : şi sumele răspunse până atunci după acţii, trec, conform hotărârilor direcţiunii, la vre-unul din fondurile societăţii.

să va face cunoscut publicului pe calea ziarelor în cari să face şi această publicaţiune.

III. Acţiile nouă să vor libera după plătirea întregului preţ de emisiune, până atunci se vor libera titlii provizori, în cari să vor achita ratele solvite.

IV. Acţiile nouă nu vor participa la dividenda anilor 1908 şi 1909, ci după sumele plătite în contul lor, institutul garantează 5o/o interese, socotite delà ziua solvirii până. 's finea anului 1909.

Din contră pentru ratele de acţii cari nu să vor solvii termin, să va plăti institutului interese de întârziere de putându-se aplica faţă de restanţieri şi dispoziţiile 11 statute.1)

V. Cu începere delà 1 Ianuarie 1910, acţiile nouă voi înt à în drepturile şi să vor bucura de toate favorurile acţiiloi vechi.

VI. In fine, având în vedere, că câteva dintre prospecta trimise recomandat acţionarilor noştri, prin cari li-s'au oier) în prima linie lor spre optare acţiile nouei emisiuni s'au re turnat, neaflând pe adresaţi la domiciliul indicat în cărţile à acţii ale institutului, direcţiunea, pentru a le da prilej a si folosi de dreptul lor de prioritate, îi provoacă pe această ca! pe toţi acei vechi acţionari cari ar mai voi să uzeze de h vorurile acordate lor prin condiţiunile de emisiune, să-şi ir. sinue optările până la 31 1. c.

1908. IOAN I LĂPEDATU,

director executiv.

T I M Î Ş O A B A . Misits utca 2 sz.

OpawsHi József prima favrică de trăsuri d e copi i

în Ungaria de sud. - J ó z s e f v á r o s . Hunyadi utca sarok.

Ţine în deposit t r a s u r i d e c o p i i

fabricaţiune proprie, delà cele mai simple până Ia cele mai împo­dobite cu preţuri favorabile.

Tot aşa primeşte tot felul de r epa râturi în branşa aceasta.

I R Cel mai mare magazin cu oparat de muzică din comit. Bácsbodrog . Zorn bor, str. Zrinyi.

Újvidék, sír. Duna 5 (ângă Promenadă). Aparate fabricate proprii şi anume : vioare, celo mari, mici, trimbip*, flaute, clarinete, tobe mari şi mici, baş-tam-bnre de rarjgnl întâi, harfă de forma ferei, — le recomand cu toată căldnra. Harmonice, gramofoane, fonografe şi alte asemeni aparate, alât cu corzi de piele cât şi de otel din tară cât şi străinătate în cel mai mare asortiment. Drege orice aparat muzical, specialişti

are la dispoziţie. 3 Catalogul preţurilor trimit ori cui gratis

şi îranco. ЯН Atrag mai ales atenţiunea on. public asupra atelierului meu de reparaturi special şi cu puteri excelente de lucru, unde şe repară tot felul de instrumente în mod special şi sub supravegherea

mea personală pe lângă probă şi garanţie.

LISKAI JÁNOS t u r n ă t o r i e d e o b i e c t e d e b r o n z , a l u m i n i u m , a r a m ă , = = = = = = = = = = = = = = a r g i n t şi f i rme . = = = = = = = = = = = =

K o l o z s v á r , Honvéd u, 36. P e lângă p re ţu r i eftine se fabrică n u m e r e d e u ş i , i n ­s c r i p ţ i i d e u ş i , t a b l e p e n t r u m e d i c i ş i advocaţi,

e x e c u ţ i a c e a m a i f r u m o a s ă . Mai departe se fac embleme turnate şi şi garnituri de morminte, galvanoplasi ice

^ şi clişeuri după fotografii sau desemn. C o m a n d e d i n p r o v i n c i e s e e x e -ZXZZZZ e v i t a p r o m t ş i e x a c t î - r —

A N D R E I M O L L E R KASSA, STR. KORHÁZ NR. 3 c.

Recomandă marele lui magazin pentru montarea şi aranjarea cafenelelor şi

• • I I mm mesele de biliard frumoase şi de gust, sistem modern fabricat propriu. :: Se angajază a monta complet cafenele şi locale pentru societăţi. ::

! Posede mai multe scrisori Ide recunoştinţă din partea

artiştilor de biliard din stră­inătate, pentru căderea pre-.

I— eisă a mandinelului. —

TIPOGRAFIA GEORGE NICfflN, — ARAD.