Gastronomia - Arta Culinara Pe Meleaguri Romanesti

4
Gastronomia Arta culinara pe meleaguri româneşti Omul care treieşte în mijlocul unor factori climatici, geografici, economici şi sociali formează mediul înconjurător. Alimentaţia este cel mai important factor al mediului înconjurător, deoarece el influenţează dezvoltarea organismului, întreţine sănătatea şi capacitatea de muncă a omului. În funcţie de aşezarea geografică, de condiţiile de climă şi de ocupaţiilor locuitorilor unei ţări, putem vorbi de o bucătărie tradiţională specifică. Astfel, ţara noastră, cu o climă temperat – continentală, cu un relief dersificat (câmpii, dealuri, podişuri, munţii) străbătută de râuri, cu ieşire la Marea Neagră şi cu o Deltă a fluviulu Dunărea, are o gastronomie bogată şi variată. În zona de câmpie se cultivă foarte mult grâu şi porumb. Din făină de porumb se pregăteşte mămăliguţa tradiţională şării noastre, care se mănâncă cu brânză, ouă, unt, smântână şi lapte sau cu sărmăluţe în foi de viţă sau de varză, care constituie o altă mâncare tradiţională românească. În Moldova, la loc de cinste stau ciorbele de borş, supe cu tăiţei de casă, puiul cu smântână şi găina umplută. Borşul din tărâţe de grâu este o zeamă acrişoară cu gust plăcut, foarte sănătoasă şi hrănitoare. Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, mai cu seamă în ziua de Ignat, se taie porcul, din care se prepară mezeluri, cârnaţi, caltaboşi, tobă şi lebăr. O parte din carne şi şuncă se afumă pe îndelete, iar în altă parte se prepară sărmăluţe, friptură şi răcituri. Mititeii sunt deasemenea specifici ţării noastre. Sărbătoarea Paştelui pune pe jar multe gospodine, care se în a pregăti borşul de miel, drobul, friptur şi stufatul. La loc de cinste este prepararea cozonacilor bine crescuţi, galbeni şi stufoşi umpluţi cu foarte multă nucă şi stafide. Peştele şi vânatul constituie materia primă pentru diverse preparate.

description

Arta culinara pe meleaguri Romanesti

Transcript of Gastronomia - Arta Culinara Pe Meleaguri Romanesti

referat.ro

Gastronomia

Arta culinara pe meleaguri romneti

Omul care treiete n mijlocul unor factori climatici, geografici, economici i sociali formeaz mediul nconjurtor. Alimentaia este cel mai important factor al mediului nconjurtor, deoarece el influeneaz dezvoltarea organismului, ntreine sntatea i capacitatea de munc a omului.

n funcie de aezarea geografic, de condiiile de clim i de ocupaiilor locuitorilor unei ri, putem vorbi de o buctrie tradiional specific. Astfel, ara noastr, cu o clim temperat continental, cu un relief dersificat (cmpii, dealuri, podiuri, munii) strbtut de ruri, cu ieire la Marea Neagr i cu o Delt a fluviulu Dunrea, are o gastronomie bogat i variat.

n zona de cmpie se cultiv foarte mult gru i porumb. Din fin de porumb se pregtete mmligua tradiional rii noastre, care se mnnc cu brnz, ou, unt, smntn i lapte sau cu srmlue n foi de vi sau de varz, care constituie o alt mncare tradiional romneasc.

n Moldova, la loc de cinste stau ciorbele de bor, supe cu tiei de cas, puiul cu smntn i gina umplut. Borul din tre de gru este o zeam acrioar cu gust plcut, foarte sntoas i hrnitoare.

Cu ocazia srbtorilor de Crciun, mai cu seam n ziua de Ignat, se taie porcul, din care se prepar mezeluri, crnai, caltaboi, tob i lebr. O parte din carne i unc se afum pe ndelete, iar n alt parte se prepar srmlue, friptur i rcituri. Mititeii sunt deasemenea specifici rii noastre.

Srbtoarea Patelui pune pe jar multe gospodine, care se n a pregti borul de miel, drobul, friptur i stufatul. La loc de cinste este prepararea cozonacilor bine crescui, galbeni i stufoi umplui cu foarte mult nuc i stafide.

Petele i vnatul constituie materia prim pentru diverse preparate.

Pentru desert, gospodinele noastre pregtesc plcinte cu brnz sau cu carne, plcinte poale n bru sau renumitele brnzoaice, compoturi saau erbeturi, precum i alte variate dulciuri.

Buctria romneasc a fost remarcat de muli cltori strini care au cutreierat de-a lungul cecolelor meleagurile romneti.

Preparatele buctriei satelor noastre, dei simple i nediversificate, au gust deosebit i pentru fiecare mas se poate spune cu satisfacie: am mncat ca la mama acas.

Buctria

n cadrul unei locuine, buctria este astzi o ncpere la fel de important ca i celelalte.

Organizarea spaiului destinat buctriei ine seam de operaiile ce se execut aici:

pregtirea i prepararea alimentelor

servitul mesei

splatul vaselor

De regul spaiul de lucru se concentreaz asupra maini de gtit. Acesta este principalul motiv pentru care amenajarea unei buctrii ncepe de la maina de gtit. Arta de a gti este att de complex nct nu poi ti niciodat de obiectul de care vei avea nevoie n secunda urmtoare.

Mobilierul buctriei

spltorul (ghiuveta, maina de splat vase)

masa-dulap (pentru prelucrarea alimentelor i depozitarea vaselor mici);

dulapurile suspendate (pentru depozitarea vaselor i materialelor auziliare pregtirii alimentelor);

dulapul de depozitare a materialului gospodresc )mturi, perii, glei ce pot fi ansamblate n afara buctriei);

cutie (pentru resturi culinare i gunoi).

Factori de confort

Pentru a avea maximum de randament i de confort cel care muncete n buctrie:

s gteasc repede

s nu oboseasc

s-i desfoare activitatea pe aceia linie de lucru cu maina de gtit i sursa de ap.

Aceste condiii sunt ndeplinite prin:

mobilarea corespunztor a spaiului destinat acestei ncperi;

iluminarea i ventilarea zonelor de lucru;

pstrarea igienei i ordinii din buctrie;

asigurarea unui finisaj corespunztor pentru pardoseal i perei;

aranjarea colului verde i decorarea buctriei.

Vase, ustensile i aparate de buctrie

Aparate pentru prelucrarea alimentelor: maina de tocat, robotul prevzut cu dispozitiv de tiat carne, dispozitivul de stors fructe i legume.

Aparatul pentru pregtirea la cald: maina de gtit ) cu gaze sau electric), friteuza, cuptorul, grtarul, rotisorul.

Aparate figorifice (frigiderul, congelatorul, combina figorific).

Ustensile sau obiecte cu ajutorul crora se efectueaz unele operaii de pregtire i finisare a preparatelor culinare. Acestea sunt: sit, strecurtoare, diverse palete, piulia, polonicul, spumiera, plnia, lingura de lemn, lingura, furculia, linguria, seturi de cuite.

Vasele de buctrie: oala, cratia, caserola, tigaia, tava de cuptor.

Vesela cuprinde: farfurii, boluri, supiere, platouri, sosiere, solnie, seturi de pahare, cni, ceti.

Powered by http://www.referat.ro/

cel mai complet site cu referate