Gastroenterologie c 1

7/25/2019 Gastroenterologie c 1

1/26

GASTROENTEROLOGIE

PATOLOGIA ESOFAGULUI


2/26

ESOFAGITELE

Definitie:reprezinta inflamtaii acute sau croniceale esofagului

Etiopatogenie: cel mai frecvent este toxic, esofagitele fiind

provocate de ingerarea unor substane caustice acide(acid clorhidric, sulfuric, azotic) sau alcaline (sodcaustic, sod de rufe).

Se mai pot produce i prin ingerarea unor lichidefierbini sau prin nghiirea unor corpi strini.

De contactul cu acidul clorhidric gastric (regurgitri,vrsturi frecvente), de masticaie insuficient, deabuzul de alcool i tutun.


3/26

Etiopatogenie:

-boala de reflux gastro-esofagian,

-AINS, blocante ale canalelor de Ca, beta-blocantii

-radioterapie toracica,

Esofagitele infectioase pot fi cauzate de: fungi: candida :se dezvolta atunci cind

sistemul imun este supresat (HIV/SIDA)

virale: herpes virus, citomegalo virus. bacteriene.


4/26

ESOFAGITA POSTCAUSTICA

Tablou clinic generalitati: este dominat de disfagie i de durerea retrosternal.

-Disfagia poate fi uoar sau, alteori, att de pronunat,nct bolnavul s nu se mai poat alimenta.

-Durerea retrostemal este uneori foarte intens.

-Salivaia este abundent(sialoree-hipersalivatie).

n esofagitele caustice apar vrsturi brune,hematemeze i vrsturi care conin tesuturi

necrozate. La examenul obiectiv se pot gsi leziuni bucale (cnd

esofagit a fost provocat de substane corozive).


5/26

Evolutia clinica:

FAZA ACUTA:

a) Manifestari locale:

1. Esofagiene:- disfagie acuta totala

- dureri retrosternale intense, accentuate de tentativele de a inghiti

- regurgitari cu mucus si sange

-

sialoree, spasm esofagian absolut2. Stomacale:

- dureri epigastrice

- voma, hematemeza

3. Oro-faringiene- dureri intense

- sangerari, edem al limbii

- deglutitie dureroasa (odinofagie)


6/26

4. Cailor aeriene:doua mecanisme de producere:

a) inhalarea toxicului:

- voce ragusita

- stridor

- dispnee prin edem laringean

b) aspiratia lichidului de varsatura:

- bronhoalveolite grave de tip sindrom Mendelson

- se asociaza raluri pulmonare

b) Manifestari generale:

- alterarea starii generale

- febra, tahipnee, tahicardie

- soc hipovolemic sau mixt (cu componenta toxico-septica in

complicatiile de tip perforativ)


7/26

FAZA DE ACALMIE:o perioada variabila de timp(35-40 zile)

ameliorare neta a simptomatologiei

durerea diminua in intensitate

disfagia se reduce partial, ramanand insa dureroasa

complicatii locale, prin detasarea escarelor:

1. fistule eso-bronsice, eso-traheale: tuse la ingestia de lichide,

expectoratie cu resturi alimentare

2. complicatii septice locale:

- mediastinita: febra,alterarea a starii generale

- pleurezie,pneumotorax: modificari stetacustice si clinice

(cianoza, dispnee)

- fistula eso-pericardica: semne de pericardita, tulburari de

ritm


8/26

FAZA DE REGRESIUNE:

in absenta complicatiilor, bolnavul isi reia treptat alimentatia

liniste inselatoare: evolutie catre stenoza in cateva saptamanisau luni

FAZA DE STENOZA:

reaparitia progresiva a sindromului esofagian,cu:

disfagiecu evolutie progresiva (solidesemilichide disfagietotala)

durere retrosternala: moderata/absenta

regurgitatii alimentare

starea generala:

degradare progresiva prin malnutritie si deshidratare

tulburari metabolice grave

anemie, hipoproteinemie

casexie

infectii pulmonare repetate,deseori fatale


9/26

Complicatiile sunt:

a) imediate: soc hipovolemic/toxico-septic

b) precoce:

1. perforatii eso-gastrice complicate septic:- in arborele traheo-bronsic: fistule eso-traheale/eso-bronsice

- in mediastin: mediastinite, abcese mediastinale, fistule eso-

mediastinale

- in cavitatea pleurala: pleurezii purulente- in cavitatea pericardica: pericardita purulenta

- in cavitatea peritoneala: peritonita

2. necroza totala eso-gastrica

3. hemoragie digestiva superioara

4. edem laringian

5. bronho-pneumonia si abcesul pulmonar de aspiratie

- mai frecvente in stenozele inalte cu leziuni de epiglota si defecte

secundare de inchidere a glotei


10/26

c) tardive:

1. abcesul cronic mediastinal

2. fistula eso-bronsica

3. hernia hiatala prin retractie cicatriceala a esofagului siesofagita de reflux consecutiva

4. Stenoze la diverse niveluri

5. cancerul esofagian grefat pe cicatrice:

6. complicatii pulmonare de aspiratie

7. obstructie esofagiana totala prin impactarea unui corpstrain sau a bolului alimentar

8. denutritie, tulburari metabolice, casexie

9. nanismul esofagian: tulburari de crestere si dezvoltare, lacopii, datorate stenozei esofagiene si malnutritiei

0. hepatita toxica

1. nefropatia toxica


11/26

Diagnostic:incepe prin efectuarea corecta a anamnezei pentru a

afla date despre natura toxicului ingerat

Explorari paraclinice:

1. Endoscopia digestiva superioaraexamenul paraclinic capital

2. efectuarea bilantului lezional imediat(gradul arsurii si

intinderea leziunilor)

3. monitorizarea evolutiei leziunilor

la 12-24 ore de la ingestie

4. leziunile esofagiene sunt in curs de delimitare

contraindicatii

5. esofagita ulcerativa complicata, cu risc iminent de perforatie

6. perforatia esofagiana/gastrica evidenta

7. semne de obstructie ale cailor aeriene


12/26

2. Explorarea radiologica:

radiografia toracica simpla in incidenta postero-anterioara:

complicatii precoce (pneumonia de aspiratie,

hidropneumotorax uni/bilateral, mediastinita) complicatii tardive: abcesul pulmonar

tranzitul esofagian cu substanta de contrast

sulfat de bariu/substanta hidrosolubila (risc de perforatie)

a. faza acuta si faza de latenta:

- ingustarea lumenului esofagian,fara limite clare intre zoneleafectate si cele normale

b. faza de cicatrizare:

- zone de stenoza si dilatatii suprastenotice unice/multiple


13/26

Stenoza postcausticaEsofagita caustica:

fistula traheobronsica


14/26

3. Alte explorari utile:

a. biochimice:

- teste de inflamatie pozitive (leucocitoza,cresterea titrului proteinei C reactive, etc)

- determinarea gazelor sanguine

- evaluarea statusului acido-bazic al pacientuluib. bronhoscopia:

- evaluarea leziunilor hipofaringiene, laringiene

- evidentierea fistulelor eso-traheale/eso-bronsice


15/26

Obiective generale tratament:

Tratamentul cuprinde:

asigurarea respiratiei,

prednison pentru a preveni stenozele stranse,

antagonisti ai receptorilor histaminici(ranitidina,

famotidina) dilatatiile esofagiene.

Tratamentul chirurgical este indicat in stenozele

stranse, rezistente la dilatare, precum si in cazurile

in care se constata endoscopic o necroza extinsa.


16/26

A. TRATAMENTUL IN FAZA ACUTA:

- are ca obiective:terapia de desocare;aport hidric sicaloric suficient,neutralizarea toxicului,prevenirea

stenozei prevenirea/tratarea complicatiilor acuteCuprinde:

reechilibrare hidro-electrolitica, proteica si calorica

sustinuta;transfuzii de sange, plasma (forme severe);sedative, antialgice; alimentatia parenterala;antibioterapie;neutralizarea toxicului(lapte, albus de ou,antiacide, otet, zeama de lamaie, suc de portocale),

antispastice (scobutil,papaverina, atropina), blocanti H2,inhibitori ai pompei de protoni, corticosteroizi sitratament dilatator, tratement chirugical precoce(gastrostomie, jejunostomiei)


17/26

B. TRATEMENTUL STENOZELOR:

- tratamentul dilatator ->dupa 30 zilea) cu sonde pneumatice

b) cu bujii metalice- sedinte multiple, pe o perioada de 6 luni-1 an

- repetare la 3-6 luni, toata viata, sub control ORL

- tratementul chirurgical->dupa 6 luniTehnici de esofagoplastie

a) Esofagoplatie cu tub gastric

b) Esofagoplatie cu ansa jejunala

c) Esofagoplatie cu colond) Dermatoesofagoplatie(piele recoltata din partea

anterioara a toracelui)


18/26

Esofagoplastie cu tub gastric


19/26

Esofagoplatie cu colon


20/26

BOALA DE RELFUX GASTRO-

ESOFAGIAN(BRGE)

Definitie:totalitatea simptomelor produse de refluxulcontinutului gastric in esofag

Etiologie: hernie hiatala,

ascita voluminoasa , tumori abdominale gigante,

unele interventii chirurgicale (gastrectomie, vagotomie), obezitate,

sarcina, etilism, fumat,

medicamente (nitrati)


21/26

Patogenie:

sfinceterul esofagian inferior

nefunctional sau incompetent, intirzierea evacuarii gastrice,

clearance-ul esofagian

(activitatea motorie,deglutitia,

forta gravitationala)


22/26

Tablou clinic: simptome tipice: pirozis,

regurgitatie, eructatii,

sialoree,

odinofagie

Simptome extraesofagiene(atipice): ORL:gingivita,eroziuni dentare,disfonie, laringospasm,laringita,sinuzita,

otita Pulmonare:tuse,astm,fibroza,abces pulmonar

Durere toracica noncardiaca

Simptome de alarma: disfagie,

scadere ponderala, anemie,

HDS


23/26

Complicatii: esofagita peptica,

stenoza esofagiana peptica,

HDS,

ulcer esofagian,

perforatie esofagiana,

esofagul Barrett(metaplazie de tip intestinal aesofagului terminal)

Explorari diagnostice: examen radiologic baritat,

endoscopie digestiva superioara(EDS), monitorizarea pH-ului esofagian(pH-metrie),

scintigrafia esofagiana


24/26

Tratament igieno-dietetic:

evitarea ingestiei de : alcool, cola, citrice, suc de

rosii, condimente interzicerea fumatului,

evitatarea unor medicamente(nitrati, diazepam,

blocanti ai canalelor de Ca)


25/26

Tratament medicamentos:

Medicatie antisecretorie:

inhibitori de pompa de protoni (omeprazol,

pantoprazol, lansoprazol)

blocantii receptorilor histaminici H2 (ranitidina,

famotidina) Medicatie antiacida (malox, dicarbocalm)

Medicatie prokinetica(metoclopramid,

domperidon)


26/26

Tratament chirurgical:este indicat

la presoanele care nu raspund la

tratamentul conservativ, In prezenta recidivelor,

In persistenta esofagitei la

controlul endoscopic Interventia folosita esteFundoplicaturaNissen/Toupet (plicaturarea

fundului gastric in jurulesofagului)

Gastroenterologie c 1

Documents

Transcript of Gastroenterologie c 1