Gabriel Ionel Dobrin 2013

7/13/2019 Gabriel Ionel Dobrin 2013

1/31

There are no secrets to success. It is

the result ofpreparation, hard work and learning

from failure."

C

o

li

n

P

o

w

e

ll

5. EVALUAREA $1 MANAGEMENTUL

GLOBAL AL

RISCURILOR iNTALNITE iN AFACERI

"Ce este riscul? Luarea in calcut a unui inconvenient

posibil. In

stare activa, scapat de sub control, acesta poate afecta, chiar

anula

actiunea in discutie, poate provoca mari daune. Consecintele

riscului Ie

asurna cel care intreprinde. De cand se cunoaste riscul?

Dintotdeauna.t'l"

Managementul global al riscurilor urrnareste analiza si

gestionarea evenimentelor ce pot sa apara in lumea afacerilor.

cesta

utilizeaza un ansamblu de metode !i miloace cu autorul carora

riscul

este cuantificat in vederea realizaru obiectivelor propuse. #actorii

de rise

au ca fundament e$istenta incertitudinii.


2/31

5.1. ANALIZA $1 EVALUAREA

RISCURILOR

iNTREPRINDERIl

%otiunea de rentabilitate a unui agent economic nu este

cornpleta

daca nu se are in vedere !i riscul implicat de realizarea sa.

&nitatile

oranizationale nu i!i asuma anumite riscuri daca, in final,

acestea nu

sunt acoperite integral de catre rentabilitatea econornica.Cu alte cuvinte, acceptiunea de rise creeaza posibilitatea

ca

printr(o actiune ce se va realiza in viitor sa e$iste probabilitatea

enerarii

111 D. )opescu, C. )opescu, Notiuni de economia i gestiunea intreprinderii,

*ditura

Continent, +ibiu, --, p./

160

de pierderi la nivelul unei Intreprinderi. Derularea oricarei activitati cu

caracter economic este arnenintata In permanenta de manifestarea

riscului. 0n acest sens, cu cat crests pericolul e$punerii la risc cu atat

sporesc !i pretentiile investitorilor care cer - remunerare usta a

capitalului investit In functie de amploarea riscului.

Cauzele generatoare de rise, la nivelul unui agent economic, pot

fi urrnatoarele1

! specificitatea activitatii derulate2

! fenomenul concurential2

! ansamblul activitatilor desfasurate In raport cu clientii,


3/31

furnizorii, bancile comerciale2

! ine$istenta sau ine$actitatea informatiilor obtinute1

! aspectele generate de calitatea procesului managerial2

! e$istenta unor situatii de forta maora 3calarnitatile naturale4

sau a unor situatii cu caracter fortuit 3incendiile, accidentele,

furtul etc.4.

+e poate observa faptul ca dinamica rezultatului este controlata

mult mai bine de catre unitatea econornica atunci cand e$ista un grad

sporit de fle$ibititate. )rivind lucrurile din perspectiva efectului produs,

riscul se constituie lntr-o veritabila frana aflata In calea derularii !i a

dezvoltarii oricarei activitati economice.

"Clasificarea riscurilor din domeniul economic se poate face dupa

trei criterii1

! dupa natura lor, riscurile pot fi1

riscuri pure;

riscuri speculative.

! dupa ri!in"a lor, identiticarn1

riscuri interne, generate de activitatea desfasurata1

riscuri eterne, generate de mediu.565

! dupa conseclnte, riscurile pot fi1

riscuri generatoare de pagu!e pentru agentii economici;

riscuri generatoare de pagu!e pentru terti.,,#

Clasificarea riscurilor In riscuri pure si riscuri speculative se

realizeaza In functie de transparenta si de elementele specifice, comune

ale acestora.

)rima categorie ( riscurile pure ( constituie rezultatul unui Intreg

ansamblu de evenimente cu caracter accidental sau fortuit 3alunecari de

teren, uragane, rindina, inundatii etc.4. Deoarece producerea sau


4/31

derularea acestora nu poate fi estirnata, cea mai mare problema a

reprezinta asirea unor rnodalitati eficiente de protectie Impotriva lor.

Cealalta categorie de riscuri ( riscurile speculative ( sunt

dependente de - serie de factori precum1 politica fiscala, decizia puterii

publice, factorul uman, factorii organizatorici, factorii structurali. #actorii

rnentionati anterior sunt controlabili, iar In ceea ce priveste riscurile

potentiate, acestea pot fi diminuate prin aplicarea unor metode specifice

gestiunii !i mar7etingului.

Cunoasterea factorilor ce conduc la aparitia riscurilor pure !i

speculative aferente activitatii Intreprinderii implica un proces amplu de

identificare a acestora.paritia riscurilor poate genera consecinte

nefaste atat asupra persoanelor, cat 8i asupra securitatii financiare a

agentului economic.ceste efecte pot influenta In mod negativ

totalitatea proceselor desfasurate la nivelullntreprinderii.

)roblematica procesului de evaluare implica estimarea riscurilor

provenite dintr(o activitate viitoare, aceasta a$andu(se pe analiza1

! tiscului economic sau de eploatare;

! tiscului financiar;

112 9. Cristea,. :uglea, ;. Carceie,


5/31

Daca avem In vedere natura activitatii desfasurate, precum si

pozitia sa In cadrul mediului economic, atunci se observa faptul ca

rezultatele unitatii patrimoniale sunt influentate lntr(o masura mai mare

sau mai mica de anumite evenimente cu caracter economico(social1

sporirea nivelului salariilor, sporirea pretului la energie, cresterea

fenomenului concurential etc.

;iscul nu este dependent numai de factorii generali, ci si de

structura cornple$a a costurilor, respectiv de comportamentul acestora

in raport cu volumul de activitate al Intreprinderii. De aceea, teoria

econornica a avut In vedere analiza trilogiei cost ( volum ( rezultat,

adica analiza riscului cu autorul metodei pragului de rentabilitate a

firmei.cest prag apreciaza fle$ibilitatea agentului economic In raport cu

conditiile specifice de e$ploatare. )unctul In care cifra de afaceri

acopera cheltuielile de e$ploatare sau punctulln care pretul de vanzare

este egal cu costul unitar poarta denumirea de prag de rentabilitate.

)rivind lucrurile din perspectiva notiunii de rise se poate afirma ca

societatea cornerciala incepe sa desfasoare 0 activitate rentabila

pornind de la acest punct. Daca ansamblul activitatilor desfasurate de

intreprindere se indeparteaza In mod considerabil de acest punct, riscul

se dirninueaza, iar activitatea realizata la nivelul societatii devine mai

profitabila. In sens invers, cu cat activitatile desfasurate se apropie de

56

acest punct, riscul creste, iar activitatea Intreprinderii devine mai putin

profitabila. Calculul pragului de rentabilitate poate fi e$primat atat Inunitaf fizice, cat si In unitati valorice pentru un produs sau pentru

intreaga ama de produse.stfel, gruparea costurilor in raport cu gradul

lor de dependenta fata de volumul productiei 3costuri fi$e !i costuri

variabile4 constituie elementul eseotial din perspectiva pozitionarii

pragului de rentabilitate.


6/31

)ragul de rentabilitate in unitati fizice poate fi aplicat doar In cazul

intreprinderilor monoproductive. Daca firmele produc !i comercializeaza

un spectru larg de produse, la costuri si preturi diferite, atunci in

determinarea pragului de rentabilitate trebuie sa tina seama atat de

modul de organizare a cheltuielilor, cat si de modalitatea de repartizare

a costurilor fi$e. ;elatiile de mai os sunt absolut necesare pentru a

putea calcula pragul de rentabilitate In unitati fizice1

C= Ch

q xp = Chv + ChF

qxp=qxv+ChF

unde1C = cifra de afaceri2Ch = volumul cheltuielilor2 = volumul fizic al vanzarilor2p = pretul de vanzare unitar2Ch v = cheltuielile variabile2Ch F = cheltuielile fi$e2v = costul variabil unitar.

sadar, volumul fizic al proouctiei (qPR) pentru care rezultatul

activitatii de e$ploatare este - se calculeaza cu autorul urrnatoarei

relatii1ChF

PR= -p-v

164

Deoarece mara unitara a cheltuielilor variabile 3mv4 nu

reprezinta altceva decat diferenta 3p(v4, atunci relatia prezentata

anterior poate fi sensa sub urmatoarea forma1

stfel, pragul de rentabilitate in unitati fizice poate fi reprezentat

grafic in felul urmator #Fi!ura >.5.41)re sicost unitar

3lei4


7/31

pI

I

I

I

I

I

I. ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . ( . %I

I

I

I

I

I

I

Cost unitar

qPR

3buc4

Fi!ura 5.1. Pra!ul &" r"nta'ilitat" "()ri*at In unitati +i,i-"

)ragul de rentabilitate in unitati valorice poate fi calculat atat

pentru intreprinderile monoproductive, cat !i pentru firmele ce produc !i

comercializeaza 0 arna diversificata de produse.

stfel, .relatiile de calcul au ca fundament, in primul caz,

modalitatea de determinare a volumului fizic aferent productiei entice""1113 I. Mihai 3coordonator4, *. Cazan,. :uglea, I.). l.ala, ). 8tefea, @. :rosteanu, ).

Ivoniciu, M. )antea,&nali'a economico(tinsnciete. *ditura Mirton, 0irnisoara, 5///,

p.5>

16

!o= CFp-"v#

unde1 00 = nivelul productiei pentru atingerea pragului derentabilitate2

C# = costurile fi$e totale2p = pretulunitar al produselor2cvm = costul variabil mediu al produseAor.

)entru transformarea productiei fizice In product ievatorica 3prin

intermediul cifrei de afaceri4, relatia prezentata mai sus trebuie sa fie

ponderata cu pretul unitar.sadar1

CFpx!o=px---p-"v#

C$o= pxCF

px(l--

PCFC$o= "v#5 ( !


8/31

Punde1

Co = cifra de afaceri necesara pentru atingerea pragului

de rentabilitate.

In cea de(a doua sltuatie. calculul pragului de rentabilitate se face

olecano de la relatia1

Co = C0

C0 = C# B CEde alerta

( -,-> -,-FCompania este e$pusa la

6>E(/-Eriscuri maore

( -,->

facerea este sortita

K/-E

esecului

3odelul &rgenti are la baza interpretarea conform careia, cauza

principala a deteriorarii activitatilor realizate la nivel de Intreprindere -

constituie managementul neadecvat.rgenti considera ca efectele

generatoare de faliment reprezinta deficiente maore de adaptare a

firmei la schimbarile survenite. ceste deficiente sunt generatoare de

factori de rise1 sporirea activitatilor desfasurate la nivelul firmei peste

posibilitatile sale reale, e$istents unei structuri financiare total

necorespunzatoare. In final, toate aceste elemente ce enereazasimptomele de faliment se afla la baza falimentului 0ntreprinderii.



27/31

Ta'"lul 5..

1. DEFICIENTE Pun-ta6

a7 In *&ul &" -n&u-"r" a activltatii1

( director e$ecutiv autocrat

( directorul e$ecutiv este si presedintele societatii F( in cadrul colectivului de conducere, fiecare individ este2

specializat intr(un domeniu 8i nu colaboreaza intre ei( colectiv de conducere pasiv sau initiative insuficiente 2( director financiar slab preatit profesional 2

( lipsa unor directori adiuncti specializati 5

'7 In 0i0t"*ul &" -nta'ilitat"-ntrl8

- n

e$ista sa

functioneaza in mic

masura 8

ineficienN controlul bugetar de venituri 8i cheltuieli

N planul flu$ului de fonduri

N sistemul de urrnarire a costurilor -7 In *&ul &" a&a)tar" la nil" cerinte t"9nl!i-"

!i &" raspuns la &ina*i-a cerintelor pietel1

( e$istents unui sistem inadecvat in ceea ce priveste

politica produselor, perfectionarile tehnologice

5>promovarea vanzarilor pe noi piete, ridicarea graduluide preatire 8i perfectionare profesionala a salariatilor

TOTAL DEFICIENTE POSIBILE F

Pra!ul )"ri-lului &" +ali*"nt )"ntru .Deficiente" 35-4

0n cazul depasirii pragului de pericol, analiza este

continuata,

luand in considerare factorii de rise #Ta'"lul ..).

12

#aetorii de rise In aetivitatea Intreprinderii

0abelul>>

. # C0H;II D* ;I+C )uneta


28/31

( cresterea volumului activitatii peste posibilitatile reale

ale intreprinderii

fapt c reclarna suplimentarea 15resurselor banesti

( e$istenta unei structuri necorespunzatoare a

capitalului total utilizat, respectiv proportia capitalului 15

propriu in total capital utilizat este redusa( optarea pentr

investitii pre

mari sau pr

15d iversificate

0H0L # C0H;I D* ;I+C 45

)ragul perieolului de faliment pentru faetorii de rise (15)

Daca punctaul obtinut prin analiza factorilor de rise depaseste

pragul de 15 puncte se continua studiul prin luarea in considerare a

simptomelor de faliment 30abelul >.6.4.

+imptome de faliment in aetivitatea intreprinderii0abelul >.6.

. +IM)0HM* D* #LIM*%0 )uneta

a4 In domeniul finaneiar

( deteriorarea functiei "" 3

b4 In domeniul contabllltatil1

( recurgerea la deformarea inforrnatiei contabile asttel incat

sa rezulte 0 situatie cat mai buna privind activitatea 3lntreprinderii 3folosirea unei contabilitati "creative"4

e4 semnale de natura neflnanciara

( deteriorarea calitatii produselor 2

( diminuarea volumului vanzarilor 2

d4 alte semnale

( zvonuri nefavorabile la adresa intreprinderii 1

( demisia unora din cadrele de conducere 0,5

( actionarea in Oudecata din partea furnizorilor neachitati 0,5

0H0L +IM)0HM* D* #LIM*%0 )H+I:IL* 12

0H0L D*#ICI*%0*, #C0H;I D* ;I+C !I +IM)0HM*100

D* #LIM*%0)ragul perieolului de faliment pentru deflciente, faetori

(25)de rise Pi simptome de faliment

5G

naliza riscului de faliment prin aceasta


29/31

metoda permite

concluzionarea cu suficienta 0ncredere asupra unei

asemenea stari

financiare, luano In considerare urmatoarele doua

situatii1

( un puncta total mai mic sau egal cu > atesta - activitate buna

a agentului economic2

( un puncta total ce depaseste > atentioneaza asupra unei

stari falimentare iminente.,,5-

3odelul Centralei 0ileniutilor a 0encii

)reniei #Ta'"lul ..)

cuprinde un nurnar de opt rate care sunt red ate

sintetic astfel1

= 1:55;1 + :;> +@ O:; @ 1:>2 ,--2 -,GF2 >,52 -,6G/2 5,56F2-,-62 5,F-G reprezinta

coeficientii eu care sunt ponderate

rate Ie In ansamblul lor2

5 = Cheltuieli financiare *$cedentulbrut de e$ploatare2 = Capitalul permanent Capitalulinvestit2 = Capacitatea de autofinantare 0otalobliatii1F = *$cedentul brut de e$ploatare Cifrade afaceri2

s = 3+oldul mediu al furnizorilor Curnpararile de marfuri4 $ 0

3timpul42

6 =


30/31



31/31

birocratia e$istenta.

naliza functionala a riscului are ca fundament relatiile de

trezorerie, adica diferenta manitestata intre fondul de rulment si

necesarul de fond de rulment.stfel, avem de(a face cu trei situatii

distincte1

1

Gabriel Ionel Dobrin 2013

Documents

Transcript of Gabriel Ionel Dobrin 2013