Verbul a fi

Este un verb neregulat care trebuie retinut si inteles ca atare.

être a fi

je suis Eu sunt

tu es Tu esti

il est El este

nous sommes Noi suntem

vous êtes Voi sunteti

ils sont Ei sunt

Cateva exemple:

Sunt fericit.

Suntem in bucatarie.

1

Verbul a avea

Si acest verb este unul neregulat. Mai jos gasiti conjugarea verbului la prezent.

avoir a avea

j’ai (=je ai) Eu am

tu as Tu ai

il a El are

nous avons Noi avem

vous avez Voi aveti

ils ont Ei au

Cateva exemple

El are o masina.

Am un ceas.

2

Cele 3 grupuri de verbe- franceza

Verbele din limba franceza sunt impartite in 3 grupuri, fiecare avand terminatii finale la timpul prezent, dupa cum urmeaza:

Grupa Terminatia infinitiv Observatii

grupa 1 erverbe regulate si simplu de conjugat

exemplu: manger  (a manca)

grupa 2 irse termina cu -issons la prima persoana, plural

exemplu: finir  (a sfarsi)

grupa 3

ir

indre

oir

ettre

sunt dificil de conjugat

ex: partir  (a pleca), atteindre  (a ajunge), pouvoir  (a putea), mettre (a pune)

Vom incepe asadar cu prima grupa, verbele care se termina in „er” la infinitive.

De exemplu : manger, chanter, parler, donner= a manca, a canta, a vorbi, a oferi.

Conjugarea verbelor din prima grupa este destul de simpla. Mai jos aveti doua exemple pentru a observa cum se face conjugarea.

Verbul donner= a oferi, a da

donner a oferi, a da

je donne Eu dau

tu donnes Tu dai

3

il donne El da

nous donnons Noi dam

vous donnez Voi dati

ils donnent Ei dau

Observatie: donne, donnes, si donnent trebuie pronuntate la fel.

Verbul parler, a vorbi.

parler a vorbi

je parle Eu vorbesc

tu parles Tu vorbesti

il parle El vorbeste

nous parlons Noi vorbim

vous parlez Voi vorbiti

ils parlent Ei vorbesc

Aceeasi observatie, „parle”, „parles” si „parlent” se pronunta la fel.

4

Continuam cu a doua grupa, verbele care se termina in „-ir”.

finir a termina

je finis Eu termin

tu finis Tu termini

il finit El termina

nous finissons noi terminam

vous finissez Voi terminati

ils finissent Ei termina

Tot timpul va fi folosita terminatia -issons la persoana I, plural.

Exemple:

Tu imparti sarcini.

Noi ne terminam temele.

5

Verbele grupa 3- neregulate

Verbele din aceasta grupa nu sunt regulate asadar sunt mai greu de invatat. Pot exista 2 tipuri.

Persoana tipul unu tipul doi

1stS s e

2ndS s es

3rdS t e

1stP ons ons

2ndP ez ez

3rdP ent ent

Verbul a merge, aller

Desi ar trebui sa fie in prima grupa, acesta este unul neregulate si intra in categoria cu numarul 3. Aveti mai jos conjugarea acestui verb.

aller a merge

je vais Eu merg

tu vas Tu mergi

il va El merge

6

nous allons Noi mergem

vous allez Voi mergeti

ils vont Ei merg

Negativul in franceza

Pentru a face negativul, francezii folosese combinatia „ne …pas”. -ne- inainte de verb, iar -pas- dupa

verb.

Schema:

Subiect+ ne+ verb+ pas

Exemple:

1.

El nu vrea sa vina cu noi.

2.

Tu nu ai inteles aceasta lectie.

7

3.

Nu iti poti inregistra vocea.

Observatie: atunci cand verbul incepe cu o vocala folositi n’ in loc de ne. Exemplu:

Tu n’as pas de chance ! (aici avem verbul „a avea”)

Tu nu esti norocos!

Niciodata in franceza

Pentru negatie avem de asemenea combinatia „ne … jamais” cu traducerea niciodata.

Subiect+ ne+ verb+ jamais = niciodata

Exemplu:

Niciodata nu vrea sa vina cu noi.

Nu mai in franceza

De asemenea, putem folosi „ne..plus” pentru a traduce „nu mai”.

Exemple:

1.

El nu mai vrea sa vina cu noi.

2.

8

Tu nu mai intelegi lectia asta.

Cum transformi o propozitie afirmativa in interogativa?

Folosim est-ce-que..

Participi la toate intalnirile noastre.

Tu participi la toate intalnirile noastre?

Inversarea subiectului cu verbul

Asadar, dupa cum spune si titlul, trebuie doar sa inversezi subiectul cu verbul, predicatul.

Exemple:

Tu participes à toutes nos réunions.

participi la toate intalnirile noastre.

devine:

Participes–tu à toutes nos réunions ?

participi la toate intalnirile noastre?

Mentiune: se adauga liniuta intre subiect si verb.

Il joue au football.

El joaca fotbal.

9

Joue-t-il au football ?

El joaca fotbal?

Mentiune: se adauga -t- intre verb si subiect cand verbul se termina si subiectul incepe cu o vocala.

Marie aime la peinture.

Maria iubeste pictura.

Marie aime-t-elle la peinture ?

Iubeste Maria pictura?

Mentiune: nu putem zice „Aime marie la peinture?”. Trebuie sa pastram numele si vom face

inversiunea cu pronumele corespunzator, aici „elle”, pronume pe care il vom adauga noi.

Schimba tonul vocii

La fel ca si in limba romana, interogatia se poate face doar prin schimbarea tonului.

Pronume interogative

Interogatia se poate face si cu ajutorul pronumelor interogative.

Pourquoi = de ce?

Pourquoi vas-tu à la piscine ?

De ce mergi la piscina?

Comment= cum?

Comment vont-elles à l’école ?

Cum merg ei la scoala?

Où= unde?

Où habitez-vous ?

Unde locuiesti?

Quand= cand?

10

Quand es-tu parti ?

Cand ai plecat?

Qui= cine?

Qui est le propriétaire de la voiture ?

Cine este proprietarul masinii?

Adjectivele in limba franceza

Acordul dupa gen

In limba franceza lucrurile sunt masculine sau feminine. Nu exista reguli pentru a explica de ce un scaun este la feminin si o tastsatura la masculin.

Adjectivul se acorda in gen cu subiectul. De cele mai multe ori, se adauga un „e” pentru a-l acorda la feminin.

Un homme (un barbat) este masculin, daca ar fi sa traducem „un om perfect” am avea:

Un homme parfait.

Une femme (o femeie) este feminin. Pentru a traduce ” o femeie perfecta” vom avea:

Une femme parfaite.

Cand forma normala a adjectivului are la final e, lucrurile nu se mai schimba.

Cand un adjectiv se termina in „x” (cum ar fi heureux, fericit) se va termina cu „se” (heureuse, fericita).

Acordul in numar

Adjectivul se acorda si in numar. Din fericire lucrurile nu sunt asa de complicate, de aceea este de ajuns sa adaugati la sfarsitul adjectivului „s” pentru a-l face plural.

contente devine contentes la plural.

Un adjectiv care se termina cu „x” ramane acelasi la plural, cum ar fi heureux. Luati in considerare ca totusi heureuse devine heureuses la plural.

11

Posesivul in franceza

Cateva exemple:

C’est le chat de Marie ; c’est le sien.Este pisica Mariei, este a ei.

Donne-moi ta main et prend la mienne.Da-mi mana ta si tine-o pe a mea.

Despre „de”

Pentru a arata ca ceva apartine cuiva, francezii folosesc „de”.

Ce sont les chaussures de Pierre.Acestia sunt pantofii lui Pierre.

Elle est la soeur de Jean.Ea este sora lui jean.

Mentiune: de+le devine du. Exceptie este cand avem de+ l’.

Les pieds de l’hommePicioarele barbatului.

12

Genul si articolele in francezaLasă un răspuns

Genul si numarul substantivelor si articolelor

Un substantiv este reprezentat de o persoana, un loc sau un lucru. In franceza toate substantivele sunt masculine sau feminine (genul) si singulare sau plurale (numarul).

Articolul hotarat

Singular Plural

Masculin Le Les

Feminin La Les

Masculin si feminin inainte de o vocala

sau mut H L’ les

 

Substantivele la masculinSubstantivele masculine la singural primesc articolul hotarat le. Genul subtantivelor in limba franceza sunt greu de ghicit. Ele trebuiesc invatate in timp. Aveti mai jos cateva exemple:

le chat (pisica) le frère (fratele) le chien (cainile) le garçon (baiatul) le cinéma (cinema, filmul) le livre (cartea) le cours (cursul) le téléphone (telefonul) le football (fotbalul) le vin (vinul)

Substantivele la feminin

Substantivele la genul feminin primesc articolul hotarat la.

Cateva exemple:

la banque (banca) la lampe (lampa)

13

la boutique (magazinul) la langue (limba straina) la chemise (tricoul) la soeur (sora) la femme (femeia) la table (masa) la jeune fille (fata) la voiture (masina)

Multe substantive feminine se termina in –e, nu considerati totusi acest aspect ca regula generala, ci ca un indiciu pentru anumite situatii. Substantivele din urmatoarea lista nu contin la urma e dar totusi sunt substantive feminine.Multe consoane sunt multe in limba franceza. In lista de mai jos doar –r final este pronuntat.

la chaleur (caldura) la forêt (padurea) la croix (crucea) la fourmi (furnica) la distraction (distractia) la main (mana) la fleur (floarea) la nuit (noaptea) la fois (timpul) la radio (radioul)

Articolele masculine si feminine inainte de o vocala sau de “h” mut.

Articolul hotarat l’ este folosit inainte de toate substantivele la singular, masculine sau feminine care incep cu o vocala sau cu un H mut. –e sau –a din articol este taiat. Cand un substantiv incepe cu h pronuntati vocala ce urmeaza dupa el.

In exemplele de mai jos aveti trecute si genul substantivelor, m pentru masculin si f pentru feminin :

l’ami (m.) prietenul l’histoire (f.) povestirea l’amie (f.) prietena l’homme (m.) omul l’anglais (m.) engleza l’hôtel (m.) hotelul l’architecte (m. sau f.) arhitectul l’île (f.) insula l’emploi (m.) serviciul l’orange (f.) portocala l’énergie (f.) energia l’université (f.) universitatea l’enfant (m. sau f.) copilul l’usine (f.) fabrica

Invatand genul substantivelor

14

Genul are de a face cu substantivul ca notiune gramaticala si nu cu cuvantul in sine. Invatati mereu genul substantivelor alaturi de articol: le livre (cartea). Genurile substantivelor care incep cu o vocala trebulesc invatate separat: l’horloge (f) ceasul.

Cateva reguli va pot ajuta sa determinati daca un substantiv este masculin sau feminin:

->Substantivele care fac referinta la masculi/barbati sunt de obicei la genul masculin, acelasi lucru si pentru sexul feminin: l’homme (m.) (barbatul); la femme (femeia).

-> Terminatia unui substantiv poate sugera genul acestuia:

Masculin:-eau le bureau, le château-isme le tourisme, l’idéalisme-ment le moment, le départementFeminin:-ence la différence, l’existence-ie la tragédie, la compagnie-ion la nation, la fonction-té l’université, la diversité-ude l’attitude, la solitude-ure la littérature, l’ouvertureNu uitati de exceptii: l’eau (f.) (apa), la peau (pielea), le silence (linistea).->Substantivele imprumutate din alte limbi sunt de obicei la genul masculin: le jogging,le tennis, le jazz, le basket-ball. Exceptie: la pizza.

-> Unele substantive ce fac referire la oameni indica genul dupa terminatie. Cele feminine se termina de obicei in –e:

l’Allemand germanul (m.) l’Allemande germana(f.) l’Américain americanul (m.) l’Américaine americana (f.) l’ami prietenul (m.) l’amie prietena (f.) l’étudiant studentul (m.) l’étudiante studenta (f.) le Français francezul la Française frantuzoaica

Nu uitati ca d,n,s si t de la final sunt mute in forma de masculin in exemplele de mai sus. Cand sunt urmate de –e, aceste litere se pronunta, la forma de feminin.

15