Verbul a fi
Este un verb neregulat care trebuie retinut si inteles ca atare.
être a fi
je suis Eu sunt
tu es Tu esti
il est El este
nous sommes Noi suntem
vous êtes Voi sunteti
ils sont Ei sunt
Cateva exemple:
Sunt fericit.
Suntem in bucatarie.
1
Verbul a avea
Si acest verb este unul neregulat. Mai jos gasiti conjugarea verbului la prezent.
avoir a avea
j’ai (=je ai) Eu am
tu as Tu ai
il a El are
nous avons Noi avem
vous avez Voi aveti
ils ont Ei au
Cateva exemple
El are o masina.
Am un ceas.
2
Cele 3 grupuri de verbe- franceza
Verbele din limba franceza sunt impartite in 3 grupuri, fiecare avand terminatii finale la timpul prezent, dupa cum urmeaza:
Grupa Terminatia infinitiv Observatii
grupa 1 erverbe regulate si simplu de conjugat
exemplu: manger (a manca)
grupa 2 irse termina cu -issons la prima persoana, plural
exemplu: finir (a sfarsi)
grupa 3
ir
indre
oir
ettre
sunt dificil de conjugat
ex: partir (a pleca), atteindre (a ajunge), pouvoir (a putea), mettre (a pune)
Vom incepe asadar cu prima grupa, verbele care se termina in „er” la infinitive.
De exemplu : manger, chanter, parler, donner= a manca, a canta, a vorbi, a oferi.
Conjugarea verbelor din prima grupa este destul de simpla. Mai jos aveti doua exemple pentru a observa cum se face conjugarea.
Verbul donner= a oferi, a da
donner a oferi, a da
je donne Eu dau
tu donnes Tu dai
3
il donne El da
nous donnons Noi dam
vous donnez Voi dati
ils donnent Ei dau
Observatie: donne, donnes, si donnent trebuie pronuntate la fel.
Verbul parler, a vorbi.
parler a vorbi
je parle Eu vorbesc
tu parles Tu vorbesti
il parle El vorbeste
nous parlons Noi vorbim
vous parlez Voi vorbiti
ils parlent Ei vorbesc
Aceeasi observatie, „parle”, „parles” si „parlent” se pronunta la fel.
4
Continuam cu a doua grupa, verbele care se termina in „-ir”.
finir a termina
je finis Eu termin
tu finis Tu termini
il finit El termina
nous finissons noi terminam
vous finissez Voi terminati
ils finissent Ei termina
Tot timpul va fi folosita terminatia -issons la persoana I, plural.
Exemple:
Tu imparti sarcini.
Noi ne terminam temele.
5
Verbele grupa 3- neregulate
Verbele din aceasta grupa nu sunt regulate asadar sunt mai greu de invatat. Pot exista 2 tipuri.
Persoana tipul unu tipul doi
1stS s e
2ndS s es
3rdS t e
1stP ons ons
2ndP ez ez
3rdP ent ent
Verbul a merge, aller
Desi ar trebui sa fie in prima grupa, acesta este unul neregulate si intra in categoria cu numarul 3. Aveti mai jos conjugarea acestui verb.
aller a merge
je vais Eu merg
tu vas Tu mergi
il va El merge
6
nous allons Noi mergem
vous allez Voi mergeti
ils vont Ei merg
Negativul in franceza
Pentru a face negativul, francezii folosese combinatia „ne …pas”. -ne- inainte de verb, iar -pas- dupa
verb.
Schema:
Subiect+ ne+ verb+ pas
Exemple:
1.
El nu vrea sa vina cu noi.
2.
Tu nu ai inteles aceasta lectie.
7
3.
Nu iti poti inregistra vocea.
Observatie: atunci cand verbul incepe cu o vocala folositi n’ in loc de ne. Exemplu:
Tu n’as pas de chance ! (aici avem verbul „a avea”)
Tu nu esti norocos!
Niciodata in franceza
Pentru negatie avem de asemenea combinatia „ne … jamais” cu traducerea niciodata.
Subiect+ ne+ verb+ jamais = niciodata
Exemplu:
Niciodata nu vrea sa vina cu noi.
Nu mai in franceza
De asemenea, putem folosi „ne..plus” pentru a traduce „nu mai”.
Exemple:
1.
El nu mai vrea sa vina cu noi.
2.
8
Tu nu mai intelegi lectia asta.
Cum transformi o propozitie afirmativa in interogativa?
Folosim est-ce-que..
Participi la toate intalnirile noastre.
Tu participi la toate intalnirile noastre?
Inversarea subiectului cu verbul
Asadar, dupa cum spune si titlul, trebuie doar sa inversezi subiectul cu verbul, predicatul.
Exemple:
Tu participes à toutes nos réunions.
participi la toate intalnirile noastre.
devine:
Participes–tu à toutes nos réunions ?
participi la toate intalnirile noastre?
Mentiune: se adauga liniuta intre subiect si verb.
Il joue au football.
El joaca fotbal.
9
Joue-t-il au football ?
El joaca fotbal?
Mentiune: se adauga -t- intre verb si subiect cand verbul se termina si subiectul incepe cu o vocala.
Marie aime la peinture.
Maria iubeste pictura.
Marie aime-t-elle la peinture ?
Iubeste Maria pictura?
Mentiune: nu putem zice „Aime marie la peinture?”. Trebuie sa pastram numele si vom face
inversiunea cu pronumele corespunzator, aici „elle”, pronume pe care il vom adauga noi.
Schimba tonul vocii
La fel ca si in limba romana, interogatia se poate face doar prin schimbarea tonului.
Pronume interogative
Interogatia se poate face si cu ajutorul pronumelor interogative.
Pourquoi = de ce?
Pourquoi vas-tu à la piscine ?
De ce mergi la piscina?
Comment= cum?
Comment vont-elles à l’école ?
Cum merg ei la scoala?
Où= unde?
Où habitez-vous ?
Unde locuiesti?
Quand= cand?
10
Quand es-tu parti ?
Cand ai plecat?
Qui= cine?
Qui est le propriétaire de la voiture ?
Cine este proprietarul masinii?
Adjectivele in limba franceza
Acordul dupa gen
In limba franceza lucrurile sunt masculine sau feminine. Nu exista reguli pentru a explica de ce un scaun este la feminin si o tastsatura la masculin.
Adjectivul se acorda in gen cu subiectul. De cele mai multe ori, se adauga un „e” pentru a-l acorda la feminin.
Un homme (un barbat) este masculin, daca ar fi sa traducem „un om perfect” am avea:
Un homme parfait.
Une femme (o femeie) este feminin. Pentru a traduce ” o femeie perfecta” vom avea:
Une femme parfaite.
Cand forma normala a adjectivului are la final e, lucrurile nu se mai schimba.
Cand un adjectiv se termina in „x” (cum ar fi heureux, fericit) se va termina cu „se” (heureuse, fericita).
Acordul in numar
Adjectivul se acorda si in numar. Din fericire lucrurile nu sunt asa de complicate, de aceea este de ajuns sa adaugati la sfarsitul adjectivului „s” pentru a-l face plural.
contente devine contentes la plural.
Un adjectiv care se termina cu „x” ramane acelasi la plural, cum ar fi heureux. Luati in considerare ca totusi heureuse devine heureuses la plural.
11
Posesivul in franceza
Cateva exemple:
C’est le chat de Marie ; c’est le sien.Este pisica Mariei, este a ei.
Donne-moi ta main et prend la mienne.Da-mi mana ta si tine-o pe a mea.
Despre „de”
Pentru a arata ca ceva apartine cuiva, francezii folosesc „de”.
Ce sont les chaussures de Pierre.Acestia sunt pantofii lui Pierre.
Elle est la soeur de Jean.Ea este sora lui jean.
Mentiune: de+le devine du. Exceptie este cand avem de+ l’.
Les pieds de l’hommePicioarele barbatului.
12
Genul si articolele in francezaLasă un răspuns
Genul si numarul substantivelor si articolelor
Un substantiv este reprezentat de o persoana, un loc sau un lucru. In franceza toate substantivele sunt masculine sau feminine (genul) si singulare sau plurale (numarul).
Articolul hotarat
Singular Plural
Masculin Le Les
Feminin La Les
Masculin si feminin inainte de o vocala
sau mut H L’ les
Substantivele la masculinSubstantivele masculine la singural primesc articolul hotarat le. Genul subtantivelor in limba franceza sunt greu de ghicit. Ele trebuiesc invatate in timp. Aveti mai jos cateva exemple:
le chat (pisica) le frère (fratele) le chien (cainile) le garçon (baiatul) le cinéma (cinema, filmul) le livre (cartea) le cours (cursul) le téléphone (telefonul) le football (fotbalul) le vin (vinul)
Substantivele la feminin
Substantivele la genul feminin primesc articolul hotarat la.
Cateva exemple:
la banque (banca) la lampe (lampa)
13
la boutique (magazinul) la langue (limba straina) la chemise (tricoul) la soeur (sora) la femme (femeia) la table (masa) la jeune fille (fata) la voiture (masina)
Multe substantive feminine se termina in –e, nu considerati totusi acest aspect ca regula generala, ci ca un indiciu pentru anumite situatii. Substantivele din urmatoarea lista nu contin la urma e dar totusi sunt substantive feminine.Multe consoane sunt multe in limba franceza. In lista de mai jos doar –r final este pronuntat.
la chaleur (caldura) la forêt (padurea) la croix (crucea) la fourmi (furnica) la distraction (distractia) la main (mana) la fleur (floarea) la nuit (noaptea) la fois (timpul) la radio (radioul)
Articolele masculine si feminine inainte de o vocala sau de “h” mut.
Articolul hotarat l’ este folosit inainte de toate substantivele la singular, masculine sau feminine care incep cu o vocala sau cu un H mut. –e sau –a din articol este taiat. Cand un substantiv incepe cu h pronuntati vocala ce urmeaza dupa el.
In exemplele de mai jos aveti trecute si genul substantivelor, m pentru masculin si f pentru feminin :
l’ami (m.) prietenul l’histoire (f.) povestirea l’amie (f.) prietena l’homme (m.) omul l’anglais (m.) engleza l’hôtel (m.) hotelul l’architecte (m. sau f.) arhitectul l’île (f.) insula l’emploi (m.) serviciul l’orange (f.) portocala l’énergie (f.) energia l’université (f.) universitatea l’enfant (m. sau f.) copilul l’usine (f.) fabrica
Invatand genul substantivelor
14
Genul are de a face cu substantivul ca notiune gramaticala si nu cu cuvantul in sine. Invatati mereu genul substantivelor alaturi de articol: le livre (cartea). Genurile substantivelor care incep cu o vocala trebulesc invatate separat: l’horloge (f) ceasul.
Cateva reguli va pot ajuta sa determinati daca un substantiv este masculin sau feminin:
->Substantivele care fac referinta la masculi/barbati sunt de obicei la genul masculin, acelasi lucru si pentru sexul feminin: l’homme (m.) (barbatul); la femme (femeia).
-> Terminatia unui substantiv poate sugera genul acestuia:
Masculin:-eau le bureau, le château-isme le tourisme, l’idéalisme-ment le moment, le départementFeminin:-ence la différence, l’existence-ie la tragédie, la compagnie-ion la nation, la fonction-té l’université, la diversité-ude l’attitude, la solitude-ure la littérature, l’ouvertureNu uitati de exceptii: l’eau (f.) (apa), la peau (pielea), le silence (linistea).->Substantivele imprumutate din alte limbi sunt de obicei la genul masculin: le jogging,le tennis, le jazz, le basket-ball. Exceptie: la pizza.
-> Unele substantive ce fac referire la oameni indica genul dupa terminatie. Cele feminine se termina de obicei in –e:
l’Allemand germanul (m.) l’Allemande germana(f.) l’Américain americanul (m.) l’Américaine americana (f.) l’ami prietenul (m.) l’amie prietena (f.) l’étudiant studentul (m.) l’étudiante studenta (f.) le Français francezul la Française frantuzoaica
Nu uitati ca d,n,s si t de la final sunt mute in forma de masculin in exemplele de mai sus. Cand sunt urmate de –e, aceste litere se pronunta, la forma de feminin.
15
Top Related