Forme Ale Taxelor Vamale Si Impactul Lor Asupra Relatiilor Economice Inter Nation Ale

8/19/2019 Forme Ale Taxelor Vamale Si Impactul Lor Asupra Relatiilor Economice Inter Nation Ale

1/24

Forme ale taxelor vamale si

impactul lor asupra relatiilor

economice internationale

Îndrumator: Student:

Asist. Univ. Drd. Adina Martin

-2009-

Cuprins


2/24

Capitolul 1: Caracterizarea enral! a t"elor vamale........................................p.2

1.1 Scurt istoric............................................................................p.2

1.2 #r!s!turile ta"elor vamale.....................................................p

Cap.1 Caracterizarea generală a taxelor vamale

1


3/24

1.1 Scurt istoric

$umeroase documente istorice au atestat de-a lunul timpului e"isten%a &i dezvoltareaimpunerilor vamale precum &i apari%ia unui reim vamal. Ast'el( e"istau ta"e care se )ncasau

la 'rontiere pentru orice 'el de mar'!( la trecerea mi*loacelor de transport prin centrele ur+ane(

cu prile*ul v,nz!rii lor &i la ie&irea din %ar!.

Într-o anumit! perioad! de timp( ta"ele vamale au constituit aproape sursa principal!

de venituri )n +ani &i m!r'uri a domniilor( deoarece se aplicau pe toate m!r'urile importate(

e"portate &i )n tranzit. eimul ta"elor vamale a 'ost 'i"at prin conven%ii( tratate sau privileii

comerciale )nceiate de domnii %!rilor rom,ne cu &e'ii statelor cu care aveau rela%ii comerciale precum &i cu anumite centre comerciale str!ine sau asocia%ii de neustori. /entru unele

cateorii de m!r'uri( se acorda reducere de v!mi( pentru altele se pl!tea mai mult. /,n! )n a

doua *um!tate a secolului -lea( politica vamal! s-a caracterizat prin e"isten%a unor ta"e

uni'orme.

aloarea vamal! nu coincidea cu cea real!( ci reprezenta o valoare sta+ilit! uneori prin

cutum!( alteori prin conven%ia ad-oc intervenit! )ntre vame&i &i neustori.

#a"ele vamale se pl!teau 'ie )n +ani( 'ie )n natur!( o cot! parte din m!r'urile supusev!muirii. /lata v!mii nu constituia o o+lia%ie eneral! &i '!r! e"cep%ii. De la impunerile

vamale e"istau dero!ri prev!zute )n mod o'icial.

Dreptul de a oraniza &i percepe ta"ele vamale era e"ercitat direct de c!tre ree(

voievod( principe sau concesionat )n 'avoarea unor ora&e sau persoane 'izice: no+ili( neustori

indieni ori str!ini.

Concesionarii pl!teau arenda direct suveranului sau neustorilor care( avans,nd

'ondurile de care acesta avea nevoie( le putea recupera direct de la concesionari.

În condi%iile diversi'ic!rii 'lu"urilor interna%ionale de materii prime( produse( servicii

economice( ale necesit!%ii racord!rii economiei na%ionale la 'lu"urile economice mondiale(

ta"ele vamale nu constituiau o 'orm! ideala de impunere. Utilizarea acestora )n scopul

asiur!rii unei protec%ii temoporare a produc%iei industriale )n recesiune( constituia o

necesitate( )ntruc,t costurile de restructurare rapid! a economiei erau di'icil de 'inan%at.

/entru a asiura timpul necesar( lu!rii unor decizii structurale( care s! contri+uie la

redresarea aen%ilor economici( se impunea protec%ia economiei.

2


4/24

Demararea li+eraliz!rii pre%urilor &i a scim+urilor comerciale( al!turi de re'orma

cursului de scim+( a necesitat re'orma structurii diversi'icate a ta"lor vamale. Acestea au

'ost a*ustate )n mod proresiv. /olitica vamala a tre+uit s! armonizeze trei restric%ii

contradictorii. Acestea in'luen%au asupra tratamentului 'iscal al scim+urilor economice

e"terne &i aspura economiei rom,ne&ti.

/olitica vamala a om,niei a 'ost in'luen%at! de protocolurile &i acordurile

interna%ionale )nceiate. În calitate de %ar! semnatar! a Acordului 3eneral pentru #ari'e si

Comer%( a*ustarea ta"elor vamale a avut )n vedere evolu%ia deciziilor %!rilor mem+re.

Sus%inerea &i ampli'icarea scim+urilor economice cu %!rile Uniunii 4uropene ncesita

adaptarea permanent! la evolu%ia politicii vamale comunitare.

/rin deciziile luate s-a ac%ionat )n direc%ia revizuirii licen%elor de import-e"port(

elimin!rii ta"elor vamale de e"port pentru persoanele *uridice( reducerii ma*orit!%ii cotelor de

impunere. #ari'ul vamal a 'ost a*ustat )n mai multe etape &i s-a instituit reimul vamal

dra5+ac6.

Din punct de vedere al pl!titorilor leali ta"ele vamale prevazute )n tari'ul vamal( au

'ost sta+ilite di'eren%iat pentru persoanele *uridice respectiv presoanele 'izice.

/entru a se evita apari%ia unor distorsiuni( s-a plecat de la principiul con'orm c!ruia to%i

aen%ii economici( indi'erent de 'orma de proprietate pl!tesc ta"e vamale pentru toate

m!r'urile importate. #otu&i s-au acordat anumite e"cept!ri de la plat! )n mod temporar.

Acestea s-au acordat &i se acord!( )n limita unor continente valorice administrate prin licen%e

de import eli+erate de Ministerul Comer%ului cu avizul Ministerului ndustriilor( ener,nd

recti'icarea 'lu"ului 'iscal care 'ina%eaz! +uetul de stat.

Analiza in'orma%iilor statistice pu+licate )n iunie 1997 scoate )n eviden%!( tendin%a

eneral! de sc!dere a ratei aparente a ta"elor vamale 8)ncas!ri realizate din ta"e

vamalerealizarea importurilor )n 1991 &i 1992( )n condi%iile )n care volumul valoric al

importurilor a crescut. Sc!derea ratei aparente pe rupe de produse a 'ost puternic!. /entru'ormarea unei imaini reale se impun c,teva e"emple concludente. Aceasta a sc!zut de la 22(1

; la (=; la ?(7; la produse alimenatre(

+!uturi( tutun( de la 17; la


5/24

#a"ele vamale 'ac parte din cea mai r!sp,ndit! &i cunoscut! cateorie de venituri

+uetare( ele reprezent,nd un impozit indirect perceput de c!tre stat asupra m!r'urilor )n

momentul trecerii rani%elor vamale ale %!rii respective. Deci( ta"ele vamale se instituieasupra +unurilor &i produselor care intr! &i ies )ndin tara sau&i asupra celor care tranziteaz!

teritoriul na%ional.

mpozitele se deose+esc de ta"e care reprezint! o alt! cateorie de venituri +uetare ce

se realizeaz! ca pl!%i datorate de persoanele care +ene'iciaz! de anumite servicii sau activit!%i

ale unor orane de stat.

Aceast! deose+ire din punctul de vedere al ecivalentului este relativ! deoarece )n statul

nostru sunt relementate &i ta"e care se percep '!r! un ecivalent direct &i imediat a&a cum sunt

&i alte ta"e vamale.

Deci ta"ele vamale apar su+ 'orma unui impozit indirect prelevat de oranele 'iscale ale

statului similar oarecum cu impozitul care adau! la pre%ul m!r'urilor o anumit! cot! atunci

c,nd are loc v,nzare sau o cump!rare de m!r'uri pe plan intern.

Spre deose+ire de impozitul pe circula%ia m!r'urilor( care se aplic! su+ 'orma unei

prelev!ri odat! cu v,nzarea sau cump!rarea unor m!r'uri( indi'erent dac! ele sunt produse pe

plan intern sau e"portate ta"a vamal! se aplic! numai )n cazul tranzac%iilor cu produse care trec

'rontiera vamal! a statului.

Ca orice venit indirect( ta"ele vamale sunt suportate )n 'inal de consumatori.

/rin 'i"area ta"ei vamale( statul percepe un impozit care va produce modi'ic!ri ale

pre%urilor produselor ce 'ac o+iectul tranzac%iei comerciale.

mportatorul este primul a'ectat de ta"a vamal!( el 'iind o+liat s! verse la autorit!%ile

'iscale o sum! de +ani corespunz!toare nivelului ta"ei vamale din tari'ul vamal( )ns! aceast!

sum! el o adau! )n pre%ul de v,nzare al produsului( ast'el )nc,t ultimul care suport! ta"a

vamal! este consumatorul.

4ste posi+il ca ta"a vamal! )ntr-o %ar! s! nu 'ie trecut! pe deplin asupra produsului de

import( impunerea 'iscal! 'iind suportat! par%ial de importator( care ma*oreaz! pre%ul produsului

importat( par%ial de e"portator( care reduce pre%ul de v,nzare al produsului sau de e"port( sau pe

deplin e"portator( )n 'unc%ie de raportul dintre cerere &i o'ert!( deci de pozi%ia pe care o de%ine pe

pia%! e"portatorul - respectiv importatorul.

Din punct de vedere *uridic( ta"ele vamale sunt o+lia%ii 'inanciar-+uetare( adic!

)ndatoriri de a pl!ti )n contul +uetului statului ta"ele vamale relementate ca venituri ale


6/24

+uetului. Caracterul o+liatoriu al acestor )ndatoriri este prev!zut )n 'ormulare e"pres!( )n

Codul vamal al om,niei( articolul >( unde se prevede c! m!r'urile care se import! sunt supuse

ta"elor prev!zute )n tari'ul vamal de import.

B+lia%ia de a pl!ti ta"ele vamale este o o+lia%ie *uridic! prev!zut! de normele

*uridice )n vioare &i ne)ndeplinirea acestei o+lia%ii atrae e"ecutarea silit! a pl!%ii ta"elor

neacitate interal sau la termen leal. Aceast! o+liatie apare )n cadrul raporturilor *uridico-

'inanciare de venituri +uetare( +ene'iciarul e"clusiv 'iind statul( reprezentat prin oranele

'inanciar-+ancare c!rora li s-a atri+uit competen%a de a )ncasa ta"ele vamale.

/lata ta"elor vamale alimenteaz! 'ondul +uetar de stat.

orma de concretizare a acestei o+lia%ii este 'orma +!neasc! &i se individualizeaz!

printr-un titlu de crean%! 'inanciar +uetar!( act *uridic prin care se constat! &i se

individualizeaz! o+lia%ia +aneasc! a 'iec!rui su+iect ta"a+il( titluri care sunt declarative de

drepturi &i o+lia%ii &i e"ecutorii '!r! vreo investire special!.

#a"a vamal! )ndepline&te( 'ie o 'unc%ie 'iscal!( 'ie o 'unc%ie de prote*are a ramurilor

economiei na%ionale( 'ie o important! 'unc%ie )n mecanismul de 'ormare a pre%urilor

produselor( precum &i la neocierea concesiilor vamale cu statele partenere.

/rincipalul document interna%ional )n care sunt de'inite principiile de 'unc%ionare a

trai'elor vamale este Acordul 3eneral pentru #ari'e &i Comer% 83A##. Întreaa 'iloso'ie a

3A## 8azi- BMC-Braniza%ia Mondial! de Comer% se a"eaz! pe 'olosirea ta"elor vamale ca

instrument principal de relare a scim+urilor comerciale interna%ionale. În acest sens

articolul din 3A## prevede c! nicio proi+i%ie sau restrc%ie ( altele dec,t ta"ele vamale(

impozitele &i alte percepri( su+ 'orma de continente( licen%e de import sau e"port sau de alte

m!suri( nu vor 'i instituite sau men%inute de oricare parte contractant! la importul oric!rui

produs din teritoriul oric!rei alte %!ri( sau la e"portul sau v,nzarea pentru e"port a oricarui

produs destinat pentru teritoriul oric!rei alte par%i contractanteE. De la aceasta reul! se

e"cepteaz! 'olosirea restric%iilor cantitative pentru salvardarea +alan%ei de pl!%i e"terne( cu

condi%ia ca ast'el de inr!diri s! 'ie administrate )n mod nediscriminatoriu 8art &i .2

1.3Clasificarea taxelor vamale

2 Bctavian 3. @otez - Politica comercială externă a Romniei, 4ditura undatiei omania de maine( @ucuresti(2002( p.2>-2=

7


7/24

#a"ele vamale sunt sta+ilite su+ 'orma unor cote procentuale propor%ionale di'eren%iate )n

'unc%ie de +unurile importate sau su+ 'orma unor sume 'i"e pe unitatea 'izic! de m!sur! a

m!r'ii. Aceste cote sau sume 'i"e( precum &i com+ina%ii ale lor sunt prev!zute )n codul vamal.

#a"ele vamale practicate pe plan mondial sunt 'oarte di'erite &i di'eren%iate )n 'unc%ie de

criterii economice( politice( 'inanciare( etc. Sintetiz,nd modul lor de rupare se pot prezenta

criteriile de clasi'icare &i 'elul ta"elor vamale.

Ast'el( o clasi'icare a ta"elor vamale se poate realiza dup! urm!toarele criterii:

a Dup! scopul impunerii 8sau nivelul impunerii

+ Dup! o+iectul impunerii 8 sau dup! 'elul opera%iei de comer% e"terior sau direc%ia

circula%iei m!r'urilor )n comer% e"terior

c Dup! modul de percepere 8sau de a&ezare

d Dup! modul de sta+ilire 8sau de 'i"are de c!tre stat

a După scopul impunerii( ta"ele vamale se )mpart )n dou! cateorii:

• taxe vamale cu caracter fiscal

• taxe vamale cu caracter !rotecţionist

4le se deose+esc dup! nivelul impunerii. Cele cu caracter 'iscal au )n eneral un nivel

redus( sinuul scop pentru care se percep 'iind o+%inerea de venituri pentru +uetul statuluiF

cele cu carcater protec%ionist au )n eneral un nivel ridicat( prin intermediul lor urm!rindu-se(

)n primul r,nd( reducerea 'or%ei concuren%iale a m!r'urilor imporate &i implicit prote*area

pie%ei interne de concuren%a str!in!.

+ După obiectul impunerii( ta"le vamale sunt de trei 'eluri : de import( e"port &i de

tranzit.

Taxele vamale de import se percep asupra m!r'urilor importate atunci c,nd acestea

trec rani%ele vamale ale %!rii importatoare. 4le constituie un principal mi*loc de prote*are a

produselor na%ionale 'a%! de concuren%a str!in! contri+uind direct la ridicarea pre%ului

m!r'urilor importate &i '!c,ndu-le din acest punct de vedere mai pu%in competitive )n raport

cu cele indiene. Dac!( )n principiu( ele sunt pl!tite de 'irma importatoare &i sunt suportate de

consumatorul 'inal pentru c! sunt incluse )n pre%ul de des'acere pe pia%a interna a m!r'urilor

importate( )n practica( uneori( ele sunt suportate par%ial ( de c!tre 'irma e"portatoare care(

pentru a contracara e'ectul ne'avora+il al ta"ei vamale asupra competitivit!%ii m!r'urilor sale(

poate recure la reduceri ale pre%ului de o'ertare. #a"ele vamale de import au o serie de

tr!s!turi caracteristice:

>


8/24

- au cea mai lar! r!sp,ndire pe plan interna%ionalF

- vizeaz! cel mai lar nomenclator al produselor supuse impunerii vamaleF

- se practic! pe prioade luni de timpF

- au )n eneral un nivel mai ridicat decat cele de e"port &i de transitF

- 'ac o+iectul )ntr-un cadru +i sau multi lateral.

Taxele vamale de export se percep de c!tre stat asupra m!r'urilor indiene atunci c,nd

acestea sunt e"portate. 4le nu au o lar! r!sp,ndire pe plan interna%ional( comparativ cu cele

de import( se percep la un nomenclator redus de produse &i pe prioade limitate de timp. /rin

intermediul lor pe l,n! scopul 'iscal( se pot urm!ri( )n eneral dou! o+iective( &i anume:

G'ie ridicarea pre%ului la produsele respective pe pia%a interna%ional! 8cu condi%ia ca

statul respectiv s! 'ie un principal e"portator &i 'urnizor pe pia%a interna%ional! a produselor

vizateF

G'ie limitarea unor e"porturi 8de reul!( produse neprelucrate- materii prime

industriale sau aricole( care s! 'ie prelucrate )n %ara )ntr-o cantitate tot mai mare &i e"portate

apoi ca produse manu'acturate pentru a )ncura*a dezvoltarea anumitor ramuri industriale

pentru care %!rile respective dispun de o +az! corespunz!toare de materii prime.

Anumite %!ri )n curs de dezvoltare au recurs &i recur destul de la impunerea unor ta"e

vamale de e"port la unele materii prime 8+um+ac( lemn( minereuri( etc. sau ciar

semi'a+ricate pentru a )ncura*a prelucrarea )n %ar! a unei cantit!%i mai mari de ast'el de

produse &i de a m!ri e"portul de produse manu'acturate rezultate prin prelucrarea lor )n

indutria na%ional!.

Taxele vamale de tranzit se percep de c!tre stat asupra m!r'urilor str!ine care

tranziteaz! 8traverseaz! teritoriul vamal al %!rii respective. 4le nu au o r!sp,ndire prea lar!

pe plan interna%ional &i( de reul!( atunci c,nd se percep au un nivel sc!zut )ntruc,t statele

sunt interesate s! )ncura*eze tranzitul pe teritoriul lor( aceasta 'iind o important! surs! de

venituri 8ca urmare a utiliz!rii c!ilor &i mi*loacelor de trnsport( a porturilor( a depozitelor(antrepozitelor( etc. Scopul perceperii ta"elor vamale de tranzit este pur 'iscal.

c Dupa modul de percepere a ta"elor vamale( acestea sunt de trei 'eluri: ad-valorem(

speci'ice si mi"te.

Taxele vamale ad-valorem se percep de c!tre stat asupra valorii vamale a m!r'urilor

importate 8sau e"portate &i se sta+ilesc su+ 'orma unor cote procentuale care se raporteaz! lavaloare vamal! a m!r'urilor respective. aloarea vamal! este e"primat! )n moneda na%ional!

=


9/24

a %!rii importatoare &i se calculeaz! prin trans'ormarea pre%ului m!r'ii importate( e"primat

)ntr-o valut! str!in!( )n moneda na%ional! la un curs areat de ondul Monetar nternational.

Acestea sunt cele mai veci ta"e cunoscute )n istoria comer%ului interna%ional &i cele mai

r!sp,ndite pe plan mondial. 4le prezint! avanta*ul c! sunt mult mai u&or de sta+ilit 8)n

compara%ie cu cele speci'ice )ntruc,t presupun doar 'i"area unei cote procentuale care se

raportez! la valoarea vamal! a m!r'urilor 8pentru rupe )ntrei de produse &i nu implic!

ela+orarea unui tari' vamal detaliat 8ca )n cazul perceprii ta"elor vamale speci'ice.

#a"ele vamale ad-valorem prezint! &i unele incoveniente datorate )n special

sensi+ilit!%ii lor la oscila%iile con*uncturale ale pre%urilor pe pie%ele interna%ionale de m!r'uri.

În cazul sc!derii pre%urilor la m!r'urile importate( prin perceperea ta"elor vamale ad-valorem

se reduce volumul )ncas!rilor din ta"ele vamale percepute( iar e'ectul protec%ionist al acestora

scade.

Taxele vamale specifice se percep de c!tre stat pe unitatea de m!sur! 'izic! a

m!r'urilor importate sau e"portate 8+ucat!( ton!( metru cu+( metru p!trat( vaon &i se

sta+ilesc su+ 'orma unei ci're a+solute )n moneda %!rii respective .

/racticarea ta"elor vamale speci'ice este 'oarte reoaie &i comple"! )ntruc,t presupune

e"isten%a unui tari' vamal 'oarte detaliat( care tre+uie s! 'ie mereu completat &i revizuit pe

masur! ce apar noi tipuri de produse ce intr! )n circuitul pie%ei interna%ionale 8de e"emplu.:

nu este su'icient s! se )nscrie )n tari'ul vamal pozi%ia HtractoareE pentru c! impunerea vamal!

speci'ic! o+li! la sta+ilirea unei ta"e vamale di'erite pentru 'iecare tip de tractor. Acesta

este dezavanta*ul principal pentru care acest en de ta"e vamale nu are o lar! r!sp,ndire pe

plan interna%ional.

Cu toate acestea ta"ele vamale speci'ice prezint! &i unele avanta*e 8)n raport cu cele

ad-valorem( &i anume: ele )nl!tur! posi+ilitatea 'rust!rii statului de drepturile leale de vam!

)ntruc,t ta"a vamal! se raporteaz! la unitatea de m!sura 'izic! a m!r'ii importateF totodat!(

volumul )ncas!rilor la +uetul statului din perceprea acestor ta"e nu este in'luen%at deoscila%iile con*uncturale ale pre%urilor( ci numai de volumul 'izic al importurilor.

olosirea ta"elor vamale speci'ic! prezint! avanta*ul( 'at! de cele ad-valorem c! au un

e'ect protec%ionist mai ridcat c,nd pre%urile la produsele importate scad &i invers.

Taxele vamale mixte se percep atunci c,nd ta"ele vamale ad-valorem nu sunt

destul de e'icace ca mi*loc de protec%ieF )n aceste cazuri( pe l,n! ta"a vamal! ad-valorem se

mai percepe( temporar( &i o ta"! vamal! speci'ic! atunci c,nd pre%urile )nreistreaz!

importante sc!deri.

?


10/24

d După modul de stabilire sau fixare de către stat ( ta"ele vamale se )mpart )n patru

cateorii: autonome 8sau enerale ( conven%ionale8sau contractuale( pre'eren%iale 8sau de

'avoare( de retorsiune 8sau de raspuns( acestea din urm! )m+r!c,nd dou! 'orme 8ta"e

antidumpin &i ta"e compensatorii.

Taxele vamale autonome sunt sta+ilite de c!tre stat )n mod independent &i nu pe +aza

unor conven%ii +i- sau multilaterale )nceiate cu alte state. De reul!( aceste ta"e se percep

asupra m!r'urilor care provin din %!rile cu care statul respectiv nu are )nceiate acorduri

comerciale &i nu se aplica )n rela%iile cu aceste state clauza na%iunii celei mai 'avorizate.

Alt'el spus( aceste ta"e se aplic! )n a'ara reimului clauzei na%iunii celei mai 'avorizate &i de

aici decur dou! tr!s!turi caracteristice ale acestora: au un nivel 'oarte ridicat 8'iind deseori

proi+itive &i nu 'ac o+iectul neocierilor( constituind o +ariera )n calea scim+urilor

comerciale dintre state.

Taxele vamale conventionale (contractuale se sta+ilesc de c!tre stat prin )n%eleere

cu alte state( con'orm clauzelor convenite prin acordurile +i- sau multilaterale )nceiate. Ca

reul! eneral!( aceste ta"e se percep asupra m!r'urilor provenind din alte %!ri care i&i acord!

reciproc clauza na%iunii cele mai 'avorizate. De aici decur dou! tr!s!turi caracteristice: sunt

mult mai reduse dec,t cele autonome &i( )n eneral( 'ac o+iectul neocierilor tari'are )n cadrul

Acordului 3eneral pentru #ari'e &i Comert 8respectiv BMC.

Taxele vamale preferenţiale (de favoare) sunt ta"e 'oarte reduse ca nivel 8uneori

ciar zero &i care se aplic! tuturor sau numai anumitor m!r'uri importate din anumite %!ri &i

nu se e"tind asupra m!r'urilor provenind din celelalte %!ri. 4le re'lect! un reim de 'avoare ce

se sta+ile&te )ntre anumite %!ri &i care nu se e"tinde asupra celorlalte state( 'iind o deroare de

la clauza na%iunii celei mai 'avorizate. Aran*amentele pre'ern%iale 8reciproce sau nereciproce

au proli'erat )n perioada post+elica 8e"emplu.: rup!rile economice intera%ioniste( S3/(

S3/C( protocoale pre'eren%iale( conven%ii pre'eren%iale( etc..

Taxe vamale de retorsiune (de raspuns) se aplic! de c!tre stat ca represalii &i car!spuns la politica comercial! neloiala a altor state 8politica de dumpin &i politica de

su+ven%ionare a e"porturilor. Aceste ta"e )m+raca doua 'orme " taxe anti#um!in$ &i taxe

com!ensatorii &i se percep ca ta"e vamale suplimentare( peste ta"ele vamale )n vioare. 4le

au un nivel presta+ilit )n sensul c! nu pot dep!&i un anumit nivel( respectiv ta"ele

antidumpin nu pot dep!&i mar*a de dumpin 8adic! di'eren%a dintre pre%ul intern de pe pia%a

%!rii e"portatoare &i pre%ul de dumpin-mai redus- cu care s-a )ncercat penetrarea pe o

9


11/24

anumit! pia%!( iar cele compensatorii nu pot dep!&i nivelul su+ven%iei de e"port 8sau al

primei directe la e"port.

1.% Taxele vamale !racticate în Romnia

În orice economie( ta"ele vamale au un rol comple"( constituind )n primul r,nd un

instrument prin care se asiur! protec%ia produc%iei &i a produc!torilor na%ionali( l!rirea

cooper!rii economice &i( )n al doilea r,nd( o surs! de venituri pentru +uetul de stat.

om,nia utilzeaza numai ta"e vamale de import care sunt sta+ilite &i percepute )n

con'ormitate cu #ari'ul vamal de import.

În anul 19=( romania a adoptat( un tari' vamal( consecin%! a 'aptului c! a devenitmem+r! a Acordului 3eneral pentru #ari'e &i Comer% 83A##. #ari'ul vamal al omaniei a

su'erit modi'ic!ri succesive ca urmare a intr!rii )n vioare a acordurilor interna%ionale )n

materie( la care statul roman este parte. În aceast! cateorie se )nscriu Acordul de asociere a

omaniei la Comunit!%ile 4uropene( Acordul dintre omania &i statele Asocia%iei 4uropene a

Ii+erului scim+ privind comer%ul cu produse aricole de +az!( Acordul privind aderarea

omaniei la Acordul central-european de comer% li+er 8C4#A ( percum &i Actul 'inal al

undei UruuaJ( )nceiat la Mara6es( )n 199


12/24

cadrul reimurilor vamale de'initive( importul &i introducerea sciaterea din %ar! de +unuri(

peste anumite limite ( apar%in,nd c!l!torilor sau altor persoane 'izice( care nu au statut de

comercian%i( enereaz! o+lia%ia de plat! a ta"elor vamale.

#a"a vamal! de import se e"prim! procentual &i este sta+ilit! prin #ari'ul vamal de

import al om,niei. Ieea prevede posi+ilitatea acord!rii unui tratament vamal pre'eren%ial

const,nd )n reducerea sau e"eceptarea de drepturi vamale care poate 'i aplicat! )n cadrul unui

continent tari'ar.

Analiza evolu%iei resurselor pu+lice mo+ilizate )n cadrul bugetului de stat al

României pune )n eviden%! predilec%ia uvernelor pentru impozitele indirecte &i reducerea

rolului impozitelor directe.

Caracteristic! pentru evolu%ia impozitelor indirecte )n perioada 1991-2002 este tendin%a de

cre&tere continu! a acestora. Sporirea volumului )ncas!rilor din impozitele indirecte s-a

realizat prin e"tinderea +azei de impunere( precum &i prin ma*orarea cotelor de impozitare( )n

cadrul aplic!rii tipurilor de impozite indirecte compati+ile cu sistemul economiei de pia%! &i

cu practica %!rilor dezvoltate( precum &i pe 'ondul procesului in'la%ionist.

Dac! se analizeaz! structura veniturilor +uetului de stat( se constat! c! ta"ele

vamale aduc un aport 'oarte redus( situ,ndu-se de reul!( pe ultimul loc( ceea ce ilustreaz! ce

am men%ionat despre rolul 'iscal )n sc!dere al ta"elor vamale.

În ta+elul urm!tor este prezentat! dinamica impozitelor indirecte )n perioada 1991-

200(> ?(1992 702(7 100 - (0 =(= >0(2 == 7>2(= 111(9 100 ==?( >1(? 107 1


13/24

1999 7?=(9 2=(= =?>( 2 100 90221(0 72(1 (7 1270(0 =(1

200< 210??9(? 100 110170(? 72(2 >?917(0 2(= 1?2(>&ursa: &nuarele Statistice ale Romniei şi 'e$ile (u$etare

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 20040

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

TVA Accize Taxe vamale

vamale

!entru anii 2))3 şi 2))%.

'igura nr.1 ( Dinamica impozitelor indirecte în România în perioada 11-!""#

Se constat! c! ponderea ta"elor vamale )n impozitele indirecte s-a situat )ntre ; )n anul 199> 8cel mai ridicat nivel. B cre&tere

deose+it! s-a )nreistrat )n anul 1992 comparativ cu anul precedent( respectiv de la ?( ; )n

12


14/24

anul 1991 la 17(= ; )n anul 1992( datorat cre&terii importurilor de la )nceputul perioadei de

tranzi%ie.

Dup! anul 2000( sc!derea ponderii ta"elor vamale )n impozitele indirecte este mai

accentuat!( datorit! )n principal cre&terii activit!%ii de comer% e"terior cu %!rile U4 coro+orat

cu o+lia%iile asumate de om,nia prin acordul de asociere cu U4 privind diminuarea treptat!

a ta"elor vamale percepute )n comer%ul cu statele mem+re( p,n! la des'iin%area lor la

1.01.200=.<

Cap.! )fecte ale practicării taxelor vamale în rela*iile economice

interna*ionale

2.1 *fecte $enerale ale a!licării taxelor vamale

#a"ele vamale produc e'ecte comple"e care se )nscriu )n s'era pur 'inanciar!( dar &i

e'ecte economice &i comerciale. Ast'el( ta"ele vamale pot avea:

• un e'ect asupra veniturilor +uetare ale statuluiF

• un e'ect de prote*are a economiei na%ionale sau produc%iei interneF

• un e'cet de redistri+uire a veniturilor dintre di'erite ceteorii de participan%i la

activitatea economic! 8produc!tori( consumatori( statF

• e'ect asupra raportulzui de scim+ al %!riiF

• e'ecte asupra veniturilor di'eritelor cateorii socialeF

• e'ect asupra +alan%ei de pl!%iF

•

e'ecte asupra costurilorF'igura nr.! ( )fectele aplicării taxelor vamale

< elicia Ale"andru - +iscalitate şi !reţuri în economia #e !iaţă, *#itura *conomică, ucureşti, 2))2, !$. 1))-1)3

1


15/24

4'ectele asupra consumului L reducerea consumului de la B la BN( ca urmare a

cre&terii pre%ului datorit! aplic!rii ta"ei vamale.

aptul c! protec%ia vamal! permite industriei respective s!-&i e"tind! produc%ia de la

B3 la BO( este denumit e'ectul asupra produc%iei.

/rin e'ect asupra venitului se )ntelee modi'icarea )ncas!rilor statului din ta"ele

vamale. În starea de autarie nee"ist,nd ta"e vamale( nu se )nreistrau nici )ncas!ri ale

statului )n acest domeniu( ta"a vamal! /m( multiplicat! cu cantitatea importat! A@( statul

)ncaseaz! o sum! eal! cu A@4D. În continuare are loc o redistri+uire )n 'avoarea

produc!torilor. Ca urmare a cre&terii pre%ului intern( renta consumatorilor scade cu suma

corespunz!toare ariei AC/m( care )nainte era o parte a rentei consumatorilor(

corespunz!toare ariei @4 se pierde )n mod a+solut 8dead 5eit loss. În 'ine( apar costuri de

produc%ie marinale corespunz!toare ariei ADC( ca urmare a sc!derii e'icien%ei produc%iei.

Aceste ultime dou! e'ecte reprezint! pierderile de +un!stare( ap!rute ca urmare a introducerii

ta"ei vamale.

Amplitudinea 'iec!rui e'ect al ta"elor vamale depinde de nivelul ta"ei vamale &i de

elasticitatea 'a%! de pre% a cur+elor o'ertei &i cererii.

2.2 tiliarea taxelor vamale !e !lan internaţional

#a"a vamal! apare ini%ial su+ 'orma unui instrument simplu de politic! 'iscal! )n

scopul 'orm!rii veniturilor de stat. Din punt de vedere al politicii 'iscale( ta"a vamal! este

acordata )n special )n calitatea sa de impozit perceput asupra tranzac%iilor cu produse care trec

'orntiera 8e"port( import sau tranzit( perceperea ei 'iind avanta*oas! pentru stat( )ntruc,t( caimpozit 'iscal( ta"a vamal! ma*oreaz! veniturile +uetare.

#a"a vamal! devine pe parcursul evolu%iei sale( dintr-un instrument 'iscal ( un mi*loc

comple" de politic! comercial! ( unul dintre cele mai utilizate instrumente pentru prote*area

economiei na%ionale. În condi%iile )n care introducerea ta"elor 'usese eneralizat! la aria

tuturor %!rilor( %!rilr indutrializate promoveaz! ideea comer%ului cu ta"e mici sau a unui

comer% li+er( pentru a putea 'i competitiv )n orice &ar! datorit! costurilor de produc%ie mici &i

)n lipsa ta"elor vamale. De&i politica de comer% li+er este 'ormal sus%inut! de state(

evidentiindu-se meritele acesteia pentru ma"imizarea produc%iei mondiale( statele !sesc

1


16/24

permanent motiva%ii su'iciente pentru introducerea ta"elor vamale( pentru punerea )n

'unc%iune a unei politici tari'are proprii( mani'estat! &i prin 'unc%ionarea unui tari' vamal

na%ional.

În aplicarea ta"elor vamale ca instrument de protec%ie al statului( )n perioada

poste+elic! se conturaz! unele tendin%e ma*ore:

• #endin%a de utilizare a ta"elor vamale pentru punerea )n practic! a principiului

nediscrimin!rii( e"primat prin clauza na%iunii celei mai 'avorizate( principiu ce

se aplic! )n practic! )n mod necondi%ionat &i care cunoa&te o lar! utilizare o

dat! cu apari%ia 3A## 8ast!zi BMCF

• #endin%a de reducere a niveluli ta"elor vamale )n condi%iile clauzei na%iunii

cele mia 'avorizate )ntre %!rile mem+re ale 3A## ca urmare a des'!&ur!rii unui

sir de neocieri tari'are multilaterale )n cadrul acestiu acordF

• #endin%a de reducere )n eneral a semni'ica%iei nivelului ta"ei vamale( %in,nd

seama de 'aptul c! trecere eneralizat! )n %!rile cu economie de pia%! la

sistemul cursurilor valutare 'luctuante este de natur! s! reduc! sau s! urce

nivelul impunerii prin intermediul ta"ei vamale la importul produselor )n %ara

respectiv! )n 'unc%ie de situa%ia de dezvolatre sau de devalorizare a monedei

%!rilor )n cauz!.

În po'ida reducerilor repetate ale nivelului ta"elor vamale care au avut loc )n cadrul

3A##( prin intermediul neocierilor tari'are multilaterale( ta"ele vamale r!m,n )nc! un

important instrument de protec%ie a economiilor na%ionale. 4le continu! s! de%in! un rol

)nsemnat )n domeniul concuren%ei interna%ionale pe pie%ele de m!r'uri( ast'el )nc,t )ncadrarea

la importul unui produs dintro anumit! rup! de ta"e vamale este de natur! s! ot!rasc!

adesea realizarea sau nerealizarea tranzac%iei comerciale sau s! constituie un element

important al conta+ilit!%ii acesteia.7

2.3 *fectul !rotecţionist al taxelor vamale

Scopurile )n care se instituie ta"ele vamale sunt( )n principal( de ordin 'iscal &i protec%ionist.

&copul fiscal se concretizaeJ! )n procurarea de venituri pentru +uetul de stat. Aceste venituri

7 Miaela @elu( Cosmin Nolde&( Iaura Marina&- Sitemul vamal ( 4ditura 4conomic!(@ucure&ti( 200( p. 1?-21

17


17/24

sunt cu at,t mai mari cu c,t sunt mai ridicate nivelurile ta"elor vamale &i cantit!%ile

comercializate.

&copul proetc*ionist al taxelor prevaleaz! ca importan%! &i se materializeaz! )n

prote*area economiei na%ionale su+ di'erite aspecte ca:

- sporirea competitivit!%ii unir ramuri &i sectoare de activitate( a'late )n situa%ie de

in'erioaritate comparativ! su+ aspectul pre%ului( 'a%! de str!in!tateF

- protec%ia unor cateorii sociale( prin redistri+uirea veniturilor )n 'avoarea lor 8pe calea

+uetulii prin acordarea de prime( su+ven%ii( etc. sau a sus%inerii unor pre%uri de

v,nzare mai ridiate la produsele lor( la ad!postul ta"elor vamaleF

- cer&terea radului de utilizare a 'or%ei de munc! &i ap!rarea nivelului ridicat al

salariilor F

- )m+un!t!%irea raportului de scim+ &i a situa%iei +alan%ei comerciale &i de pl!%iF

4'ectul protec%ionist al ta"ei vamale se propa! )n economie prin mecanismul

pre*urilor. În m!sura )n care ta"a vamal! ma*oreaz! pre%ul produsului comercializat(

omporturile sunt decsura*ate &i 'r,nate. Dac! ma*orarea de pre% este at,t de mare( )nc,t s!

atra! sc!derea cererii &i( dac! e"portatorul este interesat s!-&i p!streze pozi%ia pe pia%!( acesta

va accepta o anumit! reducere a pre%ului s!u de e"port. 4l preia ast'el o parte din povara

'iscal!.

Cuantumul ta"ei nepreluat )n sarcina "eportatorului ma*oreaz! per%ul intern al

produsului importat. Acest 'apta m!re&te competitivitatea produselor autotine similare(

permi%,nd des'!&urarea sau ciar l!rirea activit!%ii economice )n ramura respectiva. 4'ectele

de l!rire a produc%iei &i de cre&tere a radului de utilizare a 'or%ei de munc! sunt cu at,t mai

intense( cu c,t scumpirea pre%ului intern de import este su'icinet de mare pentru a permite )n

condi%ii de copetitivitate urcarea &i a pre%ului autoton. Acest 'apt antreneaz! produc%ia intern!

a ramurii respective( ca &i a sectoarelor cu carae ea se a'l! )n rela%ii )n amonte.

4'ectul neativ pe care consumatorul )l suport! ini%ial prin scumpirea pre%urilor interne poate 'i mai mult dec,t compensat( prin procurarea unor noi locuri de munc!( respectiv a

unor noi surse de venit.

/entru ca ta"ele vamale s!-&i )ndeplineasc! rolul de instrument de protec%ie &i

dezvoltare a economiei na%ionale este necesar! o di'eren%iere *udicioas! anivelului lor( )n

timp( pe m!r'uri &i rupe de m!r'uri. /rodusele pentru care aplicarea de ta"e vamale se

*usti'ic! sunt acelea a c!ror productivitate e'ectiv! sau poten%ial! se situeaz! peste nivelul

mediu al productivit!%ii sociale.

1>


18/24

ealizarea e'ectului protec%ionist este )n mare m!sur! condi%ionat! &i de

comportanmentul cump!r!torului( respectiv de elasticitatea L pre% a cererii( pentru produsele

autotone &i din import.

În aprecierea e'ectului protec%ionist al ta"elor vamale( aen%ii de comer% e"terior

tre+uie s! ia )n considera%ie nu numai rata nominal! ci &i rata fectivă a protectiei. ata

nominal! a protec%iei este cea )nscris! )n tari'ul vamal. ata e'ectiv! a protec%iei di'er! de cea

nominal! )ntruc,t es se re'er! numai la valoare ad!uat! pe plan intern. aloarea da!uat!

include de reul! valoarea nou creat!( respectiv manopera &i amortiz!rile>.

ormula de calcul a ratei protec%iei e'ective este:

eP '/'-m/m K10c

/'-/m

e- rata protec%iei e'ectiveF

'- ta"a vamal! nominal! aspura produsului 'init8)n procenteF

m- ta"a vamal! asupra materiei prime importate &isau a m!r'urrilor importateF

/'- pre%ul produsului 'initF

/m- pre%ul asupra materiei prime &isau a semiproduselor importateF

Cap.+ )fecte ale aplicării taxelor vamale în rela*iile economice

interna*ionale

3.1 Relaţiile Romniei cu ţările mem(re &*'S

om,nia )ntre%ine rela%ii comerciale tradi%ionale cu statele mem+re ale A4IS(

'avorizate de apropierea eora'ic!( de complementaritatea economiilor lor &i de avanta*ele

reciproce ce decur din acestea. Ia 'inele anului 1992( statele A4IS &i om,nia( au semnat

un acord viz,nd constituirea radual!( )n curs de 10 ani( a unei zone de comer% li+er.

B+iectivele acestui Acord sunt urm!toarele:

• promovarea prin e"pansiunea comer%ului reciproc( a dezvolt!rii armonioase a rela%iilor

dintre statele A4IS &i om,nia &i sus%inerea( prin aceasta( a dezvolt!rii economice(

> Spiridon /ralea- Politici şi re$lementări în comerţul internaţional, *#itura +un#aţiei &ca#emice /0e. ane/, aşi, 1444, !$. 111-115

1=


19/24

)m+un!t!%irea nivelului de trai &i a condi%iilor de munc! &i cre&terea productivit!%ii &i

sta+ilit!%ii 'inanciare )n statele p!r%i la AcordF

• asiurarea de condi%ii corecte de concuren%! )n domeniul comer%ului )ntre p!r%iF

•

de a contri+ui )n acest mod( prin )nl!turarea +arierelor din calea comer%ului( ladezvoltarea armonioas! &i e"pansiunea comer%ului mondial.

Ia data intr!rii )n vioare a Acordului( p!r%ile au convenit s! des'iin%eze toate ta"ele

vamale de import &i orice ta"e av,nd e'ect ecivalent cu e"cep%ia produselor pentru care

ta"ele vamale de import &i ta"ele av,nd e'ect ecivalent vor 'i eliminate proresiv )n cursul

perioadei de tranzi%ie. Aceste ana*amente vizeaz! &i ta"ele vamale de natur! 'iscal! cu

anumite e"cep%ii. Ast'el( slanda( 4lve%ia &i Iiectenstein vor men%ine ta"ele vamale de natur!

'iscal! la unele produse pe care nu le 'a+ric!. În momentul )n care %!rile respective vor

produce produse de en similar( ta"ele )n cauz! urmeaz! s! 'ie eliminate. slanda va men%ine

sistemul de ta"e la e"portul de produse din pe&te( iar om,nia va reduce treptat ta"a de 0(7;

ad valorem pentru 'ormalit!%ile vamale( p,n! la completa ei eliminare( la 'inele anului 199=.

1996 1997 1998 1999 2000 2001 20020

50

100

150

200

250

66

108 101 99 101

127

187

214

166 159146

182201 205

Export Import

1?


20/24

Din datele prezentate mai sus privind rela%iile comerciale ale om,niei cu %!rile

mem+re A4IS se constat! c! s-a )nreistrat o sc!dere a importurilor( &i a e"porturilor )n anul

1999( dup! care volumul acestor opera%iuni a crescut a*un,nd )n anul 2001 la 12= milioane

USD e"porturi &i 201 milioane USD importuri( iar )n anul 2002( 1?= milioane USD e"porturi

&i 207 milioane USD importuri. Dintre %!rile mem+re A4IS( om,nia e'ectueaz! cele mai

mari e"porturi cu 4lve%ia. Ast'el( cel mai mare volum al e"porturilor cu aceast! %ar! s-a

)nreistrat )n anul 2000 de 7? milioane USDF )n anul 2002 volumul a 'ost de =1 milioane

USD.

Cele mai mari importuri provenite din %!rile mem+re ale A4IS s-au realizat din

4lve%ia. /e ansam+lu( )n perioada 199>-2002( cel mai mare volum al importurilor s-a realizat

)n anul 199>( 21< milioane USD &i apoi )n anul 2002( 207 milioane USD. Cre&terea

importurilor )n anul 2002 comparativ cu anul 2001 este cu milioane USD ceea ce reprezint!

o cre&tere de 1(7 puncte procentuale 8a se vedea ta+elul nr.10 &i 'iura nr.1.

Tabelul nr.3 ( )volu*ia importurilor României cu *ările membre

ale $),& în perioada 1-!""! - milioane &D -

/r crt )xporturi

0ări 1 1 12 1 !""" !""1 !""!1 $orveia 19 1> 21 1= 2= 1 ( 100= &i 200(

@uletinele de comer% e"terior ale nstitutului $a%ional de Statistic!.

/e locul doi se situeaz! importurile din $orveia( volumul opera%iunilor cresc,nd de la an la

an cu e"cep%ia anului 199= c,nd s-a )nreistrat o sc!dere de la 19 milioane USD )n anul 199>

'igura nr.+( Rela*iile interna*ionale ale României cu*ările membre $),& în perioada 1-!""!

19


21/24

la 1> milioane USD )n 199= &i a anului 1999 c,nd s-a )nreistrat o sc!dere de la 21 milioane

USD )n anul 199? la 1= milioane USD.

3.2 Taxele vamale în contextul inte$rării Romniei în .*

În anul 19=7( ca urmare a rezultatelor )ncura*atoare din comer%ul +ilateral 8cu toate

nea*unsurile cauzate de e"isten%a planului unic de e"port-import( s-a )ntremat un dialo de

lucru )ntre C44 &i om,nia. În urma acestui dialo( '!r! precedent )n zona %!rilor socialiste( )n

anul 19?0 s-a semnat Acordul cu privire la produsele industriale care a )nsemnat )n plan

politic o prim! recunoa&tere a C44( din partea unei %!ri din +locul estic( &i care( din punct de

vedere economic a avut o importan%! ma*or! )n dezvoltarea scim+urilor &i a produs oanumit! modernizare a industriei rom,ne&ti.

/osi+ilitatea )nceierii unui acord de comer% li+er a ap!rut imediat dup! intrarea )n

vioare a Acordului de Comer%. Acordul de comer% li+er s-a semnat la 1 'e+ruarie 199 &i a

intrat )n vioare la 1 mai 199.

Comparativ cu ana*amentele de descidere a pie%ei din partea U4( om,nia a a+ordat

li+eralizarea importurilor de produse industriale din Comunitate pe < niveluri &i )ntr-o

perioad! de zece ani( perioad! de tranzi%ie cuprins! )n Acord.

Cele patru niveluri se re'er! la patru rup!ri de produse industriale pentru care se

aplic! calendare di'erite de eliminare a ta"elor vamale.

/rima rupare este 'ormat! din produse nesensi+ile sau care nu se produc )n om,nia.

Din veri'icarea atent! a listei se poate concluziona c! nu se prea produc nici )n U4. /entru

acestea( ta"ele vamale se elimin! de la intrarea )n vioare a Acordului.

A doua rupare este 'ormat! din produse complementare( la care ta"ele vamale se

elimin! )n 7 ani de la intrarea )n vioare a Acordului( )ncep,nd cu o reducere de 20 ; )n

primul an( 0 ; dup! trei ani( ?0 ; dup! patru ani &i 100 ; dup! cinci

ani.

A treia rupare include produse sensi+ile( a c!ror li+eralizare )ncepe la trei ani de la

intrarea )n vioare a Acordului &i se termin! )n 9 ani( reducerea cu 70 ; a ta"elor vamale

produc,ndu-se la 'inele anului cinci.

A patra rupare de produse e"trem de sensi+ile( include autoturismele &i produse

similare a c!ror ta"e vamale s-au eliminat complet )n 200.

20


22/24

Qin,nd cont de 'aptul c! marea ma*oritate a importurilor din U4 se cantoneaz! )n

ruparea a treia( precum &i de 'aptul c!( la importul )n om,nia( nivelul ta"elor vamale pentru

aceste produse( este de 17-7 ;( caracterul de acord pre'eren%ial este evident.

Aria de cuprindere a acestui sistem pre'eren%ial este eneroas!( mai ales )n condi%iile

)n care peste >7 ; din e"porturile om,niei au ca destina%ie Uniunea 4uropean!.

Dac!( din punct de vedere al elii+ilit!%ii m!r'urilor industriale rom,ne&ti( practic nu

mai e"ist! nici un 'el de pro+lem!( reulile de oriine convenite re'lect! preocup!rile U4 de a

asiura c! +ene'iciile tari'are vor 'i acordate numai produselor oriinare )n om,nia. Qin,nd

cont de 'aptul c! U4 are Acorduri de Asociere din aceea&i perioad! cu alte > state din 4uropa

Central! &i de 4st( precum &i datorit! 'aptului c! Acordul de Comer% Ii+er cu statele A4IS

este 'oarte asem!n!tor )n ceea ce prive&te reulile de oriine &i c! acestea au 'ost prelute &i )n

Acordurile C4#A( )n anii 1997 &i 199> s-a des'!&urat un amplu proces de armonizare a

reulilor de oriine din acordurile europene &i includerea )n acestea a cumulului de oriine )n

diaonal!.

om,nia &i Uniunea 4uropean! au convenit s! aplice( )ncep,nd cu 1 aprilie 200(

continente tari'are cu ta"! vamal! zero pentru o serie de produse aroalimentare. /rintr-un

protocol )nceiat cu Uniunea 4uropean!( om,nia poate e"porta )n %!rile comunitare( '!r!

ta"e vamale( )n cadrul unor cote anuale( 20.000 tone de r,u( 170.000 tone de porum+( 000

tone de '!in!( 2>00 tone de +r,nzeturi &i 900 tone de carne de pas!re. De asemenea( Uniunea

4uropean! poate e"porta )n om,nia( '!r! ta"e vamale( 127.000 tone de r,u( 70.000 tone de

porum+( 000 tone de 'ain!( 900 tone de carne de pas!re &i 2>00 tone de +r,nzeturi. =

Concluii

Din cele prezentate anterior reiese c! ta"ele vamale 'ac parte din cateoria

impozitelor indirecte. 4le sunt prelevate de oraanele 'iscale ale &i se aplic! numai )n cazultranzac%iilor cu produse care trec 'rontiera vamal! a statului.

#a"ele vamale sunt sta+ilite su+ 'orma unor cote procentuale propor%ionale di'eren%iate

)n 'unc%ie de +unurile importate sau su+ 'orma unor sume 'i"e pe unitatea 'izic! de m!sur! a

m!r'ii.

= Bctavian 3e. @otez - Politica comercială externă a Romniei, , 4ditura undatiei omaniade maine( @ucuresti( 2002( p 1>1-1>7

21


23/24

În orice economie( ta"ele vamale au un rol comple"( constituind )n primul r,nd un

instrument prin care se asiur! protec%ia produc%iei &i a produc!torilor na%ionali( l!rirea

cooper!rii economice &i( )n al doilea r,nd( o surs! de venituri pentru +uetul de stat.

om,nia utilzeaza numai ta"e vamale de import care sunt sta+ilite &i percepute )n

con'ormitate cu #ari'ul vamal de import.

#a"ele vamale aduc un aport 'oarte redus( situ,ndu-se de reul!( pe ultimul loc in

cadrul impozitelor indirecte din punctul de veder al aporturilor. Dup! anul 2000( sc!derea

ponderii ta"elor vamale )n impozitele indirecte este mai accentuat!( datorit! )n principal

cre&terii activit!%ii de comer% e"terior cu %!rile U4 coro+orat cu o+lia%iile asumate de

om,nia prin acordul de asociere cu U4 privind diminuarea treptat! a ta"elor vamale

percepute )n comer%ul cu statele mem+re( p,n! la des'iin%area lor la

#a"ele vamale r!m,n )nc! un important instrument de protec%ie a economiilor na%ionale. 4le

continu! s! de%in! un rol )nsemnat )n domeniul concuren%ei interna%ionale pe pie%ele de

m!r'uri( ast'el )nc,t )ncadrarea la importul unui produs dintr-o anumit! rup! de ta"e vamale

este de natur! s! ot!rasc! adesea realizarea sau nerealizarea tranzac%iei comerciale sau s!

constituie un element important al conta+ilit!%ii acesteia

3ibliografie

1. Ale"andru( elicia- Riscalitate &i pre% )n economia de pia%!E( 4ditura 4conomic!(

@ucure&ti( 2002

2. @otez( Bctavia 3eore- R/olitica comercial! e"tern! a om,nieiE( 4ditura unda%iei

om,nia de m,ine( @ucure&ti( 2002

. @elu( Miaela( Cosmin Nolde&( Iaura Marina&- RSistemul vamalE( 4ditura 4conomic!(

@ucure&ti( 200

. Sut!( $icolae( Sultana Sut!- Sele*an- RComer% interna%ional &i politici comerciale

contemporaneE( 4ditura 4'icient( @ucure&ti( 200

555.m'inante.ro

22


24/24

Forme Ale Taxelor Vamale Si Impactul Lor Asupra Relatiilor Economice Inter Nation Ale

Documents

Transcript of Forme Ale Taxelor Vamale Si Impactul Lor Asupra Relatiilor Economice Inter Nation Ale