Formator Prezentare Lector

FORMATORFORMATOR

Curs intensiv

STRUCTURALSTRUCTURAL EURO FOND & TRAINING SRL

www.cursuriautorizate.eu

2

http://www.cursuriautorizate.eu/

Invatarea cunostintelor si tehnicilor necesare pentru a

deveni un bun formator

Formarea competentelor

in prezentarea si furnizarea de module de curs in fata

participantilor

3

COMPETENTE:COMPETENTE: ⁞ Construirea situatiilor de invatare

⁞ KASH (Knowledge Attitude Habits Skills) necesare unui trainer de succes

⁞ Invingerea emotiilor distructive si gestionarea celor constructive

⁞ Captarea si mentinerea atentiei .

Captivarea publicului

⁞ Gestionarea situatiilor dificile

⁞ Folosirea limbajului verbal, nonverbal şi paraverbal

⁞ Pregatirea suportului de curs si a materialelor auxiliare

⁞ Livrarea sesiunilor de training

⁞ Realizarea activitatilor de formare

⁞ Evaluarea participantilor la formare

⁞ Oferirea si primirea feedback-ului

⁞ Aplicarea metodelor si tehnicilor de formare4

Curs cu certificare ANC

(Autoritatea Nationala pentru Calificari), prin Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educatiei Nationale

Obtinerea certificarii ofera dreptul de a lucra ca Formator (Trainer) (cod COR 241205)

Certificatul de absolvire este insotit de Supliment Europass

5

PROGRAMPROGRAM

CURS de SEARA 3 zile

17.00 – 18.15 Curs

18.15 – 18.30 Pauza

18.30 – 19.15 Curs

19.15 – 19.30 Pauza

19.30 – 20.45 Curs

6

PROGRAMPROGRAM

CURS de Week end

9.30 – 10.30 Curs

10.30 – 10.45 Pauza

10.45 – 11.45 Curs

11.45 – 12.00 Pauza

12.00 – 13.00 Curs

13.00 – 13.15 Pauza

13.15 – 14.15 Curs

14.15 – 14.30 Pauza

14.30 – 15.30 Curs

7

OBIECTIVELE si

TEMELE

CURSULUI8

OBIECTIVE

Pregatirea logistica a unui curs Elaborarea si predarea unui

curs Aplicarea metodelor de instruire Feed-back. Primire si oferire

9

OBIECTIVUL OBIECTIVUL programului de training programului de training

Cunoştinţe

Abilitati

Deprinderi

Atitudini ↔ Comportamente

10

TEMELE CURSULUI TEMELE CURSULUI

I. Aspecte introductive

II. Formare continua

III. Metode de instruire

IV. Evaluarea seminarului. Chestionare

V. Exemple practice (Proiectul)

11

I. ASPECTE INTRODUCTIVEI. ASPECTE INTRODUCTIVE

I.1. OI.1. Organizarea rganizarea ssi desfi desfasasurareaurarea unui unui seminarseminar

I.2. Pregatirea I.2. Pregatirea seminarseminaruluiului

I.3. Desfasurarea seminaruluiI.3. Desfasurarea seminarului

I.4. Incheierea seminaruluiI.4. Incheierea seminarului

I.5. Formatorul I.5. Formatorul

I.6. Tehnica predarii in echipa I.6. Tehnica predarii in echipa

12

I.1. OI.1. Organizarea rganizarea ssi i

desfdesfasasurarea urarea unui unui

seminar seminar

o Alegerea grupului tinta → compozitie omogena privind pregatirea lor o Constituirea unui grup dintr-un numar relativ redus de

persoane (10 -15) → permite o mai usoara comunicare şi o participare interactiva

o Dacă numărul participanţilor este mai mare, se vor organiza mai multe grupuri de lucru, care vor lucra separat şi se vor reuni pentru dezbateri

13


o Identificarea rezultatului asteptat al seminaruluio Stabilirea unei teme de actualitate (de interes pentru participanti)o Stabilirea mijloacelor prin care se poate atinge scopul seminarului o Impartirea timpului de lucru pe faze distincte ale intalniriio Alegerea spaţiului in care se va desfasura intalnirea → sa permita o

participare optima o Realizarea de mape de lucru pentru fiecare participant (documentele

necesare si documentul pus în discuţie) → facilitarea dialogului → după seminar, participanţii vor putea reflecta în continuare asupra tematicii

o Realizarea de ecusoane cu numele participantilor

14

I.3. I.3. DesfasurareaDesfasurarea s seminareminaruluiului

o Prezentarea formatorului şi a participanţilor → realizata în condiţii de atmosferă de încredere reciprocă, relaxată ↔ permite şi o minimă cunoaştere a experienţei anterioare şi a gradului de interes pentru temă a fiecărui participant

o Prezentarea tehnicilor şi metodelor de instruire → să fie de natură să implice în mod egal, responsabil, pe fiecare participant.

o În cadrul grupului se pot stabili responsabilităţi, prin atribuirea de roluri (ex: discuţii cu argumente pro şi contra, responsabilul cu respectarea timpului de lucru alocat, purtătorul de cuvânt al grupului la prezentarea concluziilor finale din plen)

o Pot exista şi persoane care să observe modul în care se desfăşoară dezbaterile în grup, contribuţia fiecăruia, felul în care şi-a susţinut punctul de vedere

15

I.4. Incheierea sI.4. Incheierea seminareminaruluiului

Formatorul trebuie:

sa concluzioneze cu privire la fiecare participant → realizeaza o evaluare a participării sale raportat la scopul si obiectivele cursului

sa realizeze o evaluare proprie privind modul de pregatire a intalnirii si desfasurarea ei

sa identifice resursele pentru îmbunatatirea activitatii viitoare

16

I.5. FORMATORULI.5. FORMATORUL

Stilul se refera la:

- ideile şi convingerile care stau în spatele a ceea ce facem

- convingeri referitoare la rolul formatorului sau cele referitoare la modul cum învaţă adulţii.

- aspecte privind autoritatea, controlul şi ascultarea.

- poate avea legatura cu evaluarea inteligenţei sau motivaţiei unui anumit grup de participanti

o Stilul este irelevant: aproape tot ce facem este acceptabil atata timp cat îi ajuta pe participanti să înveţe.

o Unii traineri adoptă un „stil de instruire” sau stilul „modului în care se fac lucrurile pe aici”.

Când un anumit stil este singura modalitate prin care am văzut cum se fac lucrurile, presupunem – şi nu întotdeauna corect – că aceasta este modalitatea corectă

17


CONCEPTOR al programelor de formare, pe baza documentelor normative in vigoare, a standardelor ocupationale de pregatire profesionala a nevoilor unui anumit sector sau domeniu de activitate (inclusiv al celui de formare al formatorilor)

PROIECTANT al programelor si al activitatilor de formare, pe baza nevoii si cererii de formare dintr-un anumit sector sau domeniu de

activitate

ORGANIZATOR al programelor de formare, asigurand toate conditiile necesare desfasurarii optime a programelor de formare

FACILITATOR al procesului de invatare si de dezvoltare prin crearea unor situatii de invatare adecvate dezvoltarii competentelor

profesionale care se constituie in tinte ale formarii

EVALUATOR AL COMPETENTELOR efectiv formate sau dezvoltate la participantii la formare, precum si al propriei prestatii ca formator

18


FORMATORUL este persoana care ne ajută să învățăm.

“Nu poți învăța un om, îl poți doar ajuta să învețe!”

Galileo Galilei

Indiferent care sunt convingerile voastre, acestea vor afecta modul în care instruiti şi pe acela în care învaţă participanţii.

Este important să fiţi conştient de ideile şi convingerile voastre pe care le aduceţi în calitate de formator, pentru a ştii de ce procedaţi astfel.

19

I.5. CALITATILE FORMATORULUII.5. CALITATILE FORMATORULUI

20

I.6. TEHNICA PREDARII in ECHIPAI.6. TEHNICA PREDARII in ECHIPA

Calitatile CURSANTULUI: o Motivat o Realist o Bun comunicator o Flexibilo Deschis la lucruri noi o Simt al umorului o Accepta instruirea o Spirit de echipa

21

I.6. TIPURI de CURSANTII.6. TIPURI de CURSANTI

o Stie tot o Certaret o Pozitiv o Vorbaret o Timid o Ne - cooperant o Dezinteresat o Snobul intelectual o Interogativ

22

I.6. REGULI si METODEI.6. REGULI si METODE

o Fiti empatic → intelegeti motivele comportamentale ale cursantului

o Nu intrati in conflict / competitie cu el o Nu il puneti in dificultate o Incurajati exprimarea clara si precisa o Abordati o critica constructiva o Folositi-va de grup o Feedback separat o Apelati la simtul umorului

23

STILURI STEREOTIPESTILURI STEREOTIPE

24

I.6. IDEI PRECONCEPUTE ADULȚI I.6. IDEI PRECONCEPUTE ADULȚI

o Adulţii sunt motivaţi să înveţe pe măsură ce îşi dezvoltă anumite necesităţi şi interese pe care le satisface învăţarea

→ Necesităţile şi interesele cursantilor adulţi sunt punctul de pornire potrivit pentru structurarea activităţilor educative pentru adulţi ↔ reperele esenţiale pentru pregătirea unei sesiuni de instruire

o Orientarea adulţilor spre învăţare este determinată de viaţă sau de munca pe care o desfăşoară.

→ Cadrul adecvat pentru structurarea educaţiei adulţilor trebuie să constea din situaţii de viaţă sau muncă şi nu din subiecte

academice sau teoretice.

25


o Experienţa este resursa cea mai bogată pentru educaţia adulţilor.

De aceea, metodologia de bază pentru programele de educaţie pentru adulţi implică:

- participarea activă într-o serie planificată de experienţe

- analiza acelor experienţe

- punerea lor în aplicare în situaţii de viaţă sau de muncă.

o Adulţii simt nevoia stringentă de a se auto-direcţiona.

Rolul formatorului este acela de a se angaja împreună cu studenţii într-un proces de cercetare, analiză şi decizie,

nu doar să le transmită cunoştinţe şi apoi să testeze dacă aceştia le-au însuşit.

26


o Diferenţele individuale între cursantii adulţi se accentuează o dată cu vârsta şi experienţa.

o Programele educative pentru adulţi trebuie să ţină cont în mod deosebit de diferenţele de:

- stil

- timp

- loc

- ritm de învăţare

27

I.6. ROLUL FORMATORULUI I.6. ROLUL FORMATORULUI

Ajută participanţii să atingă obiectivele de învăţare Implica participanţii în procesul de învăţare Demonstrează relevanţa materialului Are grijă ca timpul şi obiectivul să fie respectate

Trezește interesul participanţilor:

Entuziasm + Pasiune = Participanţi interesaţi

Monitorizează înţelegerea Ascultă activ Oferă și primește feedback

28

I. ASPECTE INTRODUCTIVEI. ASPECTE INTRODUCTIVE

I.1. OI.1. Organizarea rganizarea ssi desfi desfasasurareaurarea unui unui seminarseminar


I.3. Desfasurarea seminaruluiI.3. Desfasurarea seminarului

I.4. Incheierea seminaruluiI.4. Incheierea seminarului

I.5. Formatorul I.5. Formatorul

I.6. Tehnica predarii in echipa I.6. Tehnica predarii in echipa

29

EXERCITII

Punctaţi câteva dintre aspectele cele mai importante pentru un formator din punctul vostru de vedere

Expunerea misiunii mele ca formator

Tema pentru proiectul de curs

30

II. FORMAREA CONTINUA II. FORMAREA CONTINUA

II.1. Pedagogia II.1. Pedagogia

II.2. Andragogia II.2. Andragogia

II.3. Pregatirea continua II.3. Pregatirea continua

31

II.1. PEDAGOGIA II.1. PEDAGOGIA

Pedagogia o este arta şi ştiinţa de a educa copiii

o este fundamentată pe convingerea că profesorul ar trebui să orienteze instruirea spre asteptarile societăţii, urmând un curriculum standardizat

Pedagogia vs Andragogie• Adulţii au un grad înalt de curiozitate al cunoasterii umane

• Adultii sunt mai motivaţi să înveţe, mai perseverenţi

• Adultii ştiu exact ce doresc să înveţe

• Si adultii si copii sunt receptivi la aplicaţiile practice ale cunoştinţelor teoretice

32

II.2. ANDRAGOGIA II.2. ANDRAGOGIA

o Stiinţa care se ocupă cu metodele de educaţie ale

adulţilor

o Domeniu de cunoaştere şi practică socială al cărui obiect specific este ajutorul educativ în

folosul adulţilor

o Forma de învăţare facultativă pentru adulţi

33

PRINCIPII DE BAZA in ANDRAGOGIEPRINCIPII DE BAZA in ANDRAGOGIE

Pentru instructori

Trebuie să ştie de ce un anumit lucru este important pentru a fi învăţat

Trebuie "să învete cum să ştie ei, mai întâi“

Să fie ei inşişi profesionişti Să se bazeze pe experienţa

proprie

Pentru cursanti

• Adulţii nu vor învăţa până când ei nu vor fi motivaţi

• Adulţii cer ajutor să-şi

depăşească inhibiţiile, comportamentul şi credinţa lor

despre învăţat.

34

II.3. PREGATIREA CONTINUA II.3. PREGATIREA CONTINUA

Pregatirea continua o este o necesitate a omului modern o Omul isi poate dezvolta capacitatile psihologice, fiziologice, fizice

si de pregatire (formare) profesionala prin formare continua

Caracteristicile formarii • Continua

• Durata

• Dinamica

▼

• Progresul tehnic

• Creşterea gradului intelectual al muncii

• Necesitatea de a obţine performanţe

• Modificări în lumea profesiilor

• Cerinţe calitative ale pieţei forţei de muncă

35

II.3. PREGĂTIREA II.3. PREGĂTIREA ACTIVITĂȚILOR ACTIVITĂȚILOR DE FORMAREDE FORMARE

Elaborarea de programe

Echipamente pentru practica

Materiale

36

II.3. PREGĂTIREA CURSULUI II.3. PREGĂTIREA CURSULUI

PREGĂTIREA SĂLII ÎNAINTE DE SOSIREA PARTICIPANŢILOR

• Întâlniţi-vă cu coordonatorul centrului de conferinţe, examinaţi programul de lucru al acestuia şi aflaţi cum îl puteţi găsi în caz de urgenţă în timpul seminarului.

• Persoana de contact, numar de telefon

• Verificaţi dacă în sală:

• instalaţia de aer condiţionat/încălzire funcţionează

• sala este confortabilă

• scaunele şi mesele sunt aşezate corespunzător

• sala şi mesele sunt curate

• cafeaua şi apa sunt pregătite

37

II.3. PREGĂTIREA CURSULUI II.3. PREGĂTIREA CURSULUI

Verificaţi materialele pentru participanţi: • Materialele de instruire sunt puse în ordine

• Ecusoanele cu numele participanţilor sunt pregătite

• Materialele de curs sunt distribuite

Verificaţi echipamentul audio-video: • Suportul de planşe este pregătit, împreună cu markerele

• Echipamentul este pus în priză şi testat

• Focalizaţi imaginea (dacă se foloseşte retroproiector)

• Testaţi sunetul din diferite puncte ale sălii

• Localizaţi întrerupătoarele în sală

38

II.3. ORGANIZAREA SĂLII DE CURS II.3. ORGANIZAREA SĂLII DE CURS

Sala de curs • trebuie să permită o comunicarea bună între cursanți și trainer

• să se țină cont de numărul de participanți

• să se țină cont de spațiul de confort

Tipuri de aranjamente ale salii: • în formă de “U”

• în formă de “brad”

• dreptunghi

• amfiteatru

• în semicerc

• ca la școală

39

II. FORMAREA CONTINUA II. FORMAREA CONTINUA

II.1. Pedagogia II.1. Pedagogia

II.2. Andragogia II.2. Andragogia

II.3. Pregatirea continua II.3. Pregatirea continua

40

III. METODE DE INSTRUIRE III. METODE DE INSTRUIRE

III.1. Reguli generale III.1. Reguli generale

Alegerea metodei de invatareAlegerea metodei de invatare

Structura prezentariiStructura prezentarii

Invatarea activaInvatarea activa

Instruire vs PredareInstruire vs Predare

III.2. Metode de instruire III.2. Metode de instruire

Expunerea si demonstratiaExpunerea si demonstratia

Brainstorming si discutiile in cadrul Brainstorming si discutiile in cadrul mesei rotundemesei rotunde

MaieuticaMaieutica

Role play Role play

Studiul de cazStudiul de caz 41

III.1. REGULI GENERALE III.1. REGULI GENERALE

Realizarea activitatilor de formare • Informarea participanților privind activitățile de formare

• Motivarea participanților la formare

• Facilitarea activităților de învățare

• Rezolvarea conflictelor

• Oferirea de feed-back participanților la formare

Pregatirea formării. Educația adulțilorEducația nonformală

- Instituții culturale (teatre, muzee, biblioteci, case de cultură, organizații nonguvernamentale)

- Alte instituții care au ca misiune conexă educația și cultura

Educația informală

- Familia, media, grupul de prieteni, oricine exercită o influență educatională internatională sau neorganizată

42


Motivația spre deosebire de comportament • generează acțiune, dinamizează subiectul, îl face activ • dirijează sau orientează comportamentul spre scop• produce un efect selectiv și intensificator de stimuli

specifici, deci are un efect asupra atenției• realizează o supratensiune

43


Când lucrăm cu adulțiio Sensibilizarea și crearea situației de receptivitate: crearea unui moment

emoțional prin implicarea experienței profesionale și prin punerea în lucru a unor resurse motivaționale

o Crearea unei situații motivante: suscitarea interesului, a curiozității, a nevoii în raport cu acțiunea

o Participarea grupului: grupul trebuie să aibă un scop clar și să acționeze unitar

o Calitățile formatorului: bun organizator, îndrumator, lider, sursă permanentă de informație, spirit de echipă, diagnostician al nevoilor de formare și al dificultăților în învățare, evaluator și terapeut, interes pentru reușită

o Control și evaluare

44

III.1. ALEGEREA METODEI de INVATARE III.1. ALEGEREA METODEI de INVATARE

45

III.1. STRUCTURA PREZENTARII III.1. STRUCTURA PREZENTARII

46

III.1. REUŞITA UNEI PREZENTĂRIIII.1. REUŞITA UNEI PREZENTĂRI

o Controlati-va emoţiileo Repetiţi, repetati, repetati o Nu există un înlocuitor pentru o pregătire temeinică.

Invatati cursul o O bună organizare vă ajută să vă concentraţi. o Stabiliţi şi menţineţi legătura cu participanţii. o Fiţi voi înșivă, fiţi natural, fiti autenticio Cu grija, faceţi uz de umor. Spuneţi anecdote, povestioare

amuzante, dar ţineţi cont de faptul că: 1) Nu oricine poate spune o glumă.

2) Aveţi grijă, nu toată lumea râde de aceleaşi lucruri.

o Daţi exemple din viaţa reală – povestiţi o întâmplare. o Diversificaţi-vă tehnicile de prezentare. o Vorbiţi liber grupului, nu citiţi prezentarea.

47

III.1. REUŞITA UNEI PREZENTĂRIIII.1. REUŞITA UNEI PREZENTĂRI

o Ţinuta şi înfăţişareao Mimica o Limbajul corpuluio Expresia feţeio Tehnicile vocale:

o Voce înaltă sau cu inflexiuni → Vocea trebuie să fie variată, pentru a menţine interesul publicului

o Calitatea vocii → Practica vă va ajuta să o corectaţi sau controlaţi

o Intensitatea vocii → Variaţi intensitatea vocii pentru a accentua ideile

o Ritmul → Variaţi ritmul şi veţi crea starea de spirit adecvată

o Pauzele în vorbire → deliberat, nu prea deso Probleme vocale („Îîhh “, fraza neterminata,

pronuntie defectuoasa)48

III.1. INVATAREA III.1. INVATAREA

ACTIVĂ bazată pe inducţie,

descoperire activitate pe grupuri implică asumarea unor

riscuri procesul este

important evaluarea se face

continuu soluţii neaşteptate

PASIVĂ

memorizare individuală

mai lipsită de riscuri pune accent pe

rezultate apreciere însumata soluții anticipate

49

III.1. III.1.

PREDAREA

Cunoştinţele sunt transferate de la profesor la elev

Organizaţiile se consolidează prin intermediul progreselor tehnice

Orientată spre educator

INSTRUIREA

Cunoştinţele sunt descoperite prin intermediul investigării reciproce a problemelor şi aspectelor

Organizaţiile se consolidează prin dezvoltarea resurselor şi a capacităţilor de auto-orientare a participanţilor

Orientată spre student

50

III.1. III.1.

5 activităţi sunt implicate în desfăşurarea unei sesiuni de instruire:

o Stabilirea şi menţinerea unui climat de învăţareo Susţinerea prezentăriloro Acordarea de instrucţiunio Monitorizarea sarcinilor de grup şi individualeo Conducerea procesului de raportare.

51

III.2. METODE de INSTRUIREIII.2. METODE de INSTRUIRE

Expunerea şi demonstraţia

Brainstorming şi discuţii în cadrul mesei rotunde

Metoda maieutică

Interpretarea pe roluri

Studiile de caz

52

EXPUNEREAEXPUNEREA

Definiţie

Prelegerea / expunerea este

o prezentare structurată,

cu sau fără mijloace vizuale

ajutătoare,

menită să transmită cunoştinţe şi

experienţe, evenimente şi fapte,

concepte şi principii.

Avantaje

• Un instrument eficient pentru prezentarea/explicarea ideilor, conceptelor, teoriilor, principiilor.

• Economiseşte timp.

• Poate servi grupurilor mari de participanţi.

• Poate fi utilizată în combinaţie cu alte tehnici.

• Procesul este controlat de către lector, pentru a transmite informaţii specifice.

• Este o metodă directă.

• Un lector bun poate stimula entuziasmul grupului printr-o prelegere convingatoare

53

EXPUNEREAEXPUNEREA

Aplicaţii

• Transmiterea cunoştinţelor şi a experienţelor

• Pentru un numar mare de participanţi

• Pentru introducerea modulelor / obiectivelor instruirii

• Cunoştinţele şi experienţa lectorului în raport cu cunoştinţele şi experienţa grupului ↔ lectorul nu este un “izvoar nesecat de cunoştinţe”

Limitări• Comunicarea este cu sens unic

• Rolul pasiv al celui instruit

• Grad de memorare scăzut.

• Lectorul poate vorbi cu condescendenţă participanţilor, fapt pe care, în mod obişnuit, adulţii îl resping.

• Nu este adecvată pentru schimbarea atitudinii.

• Opinii puţine şi care pot induce în eroare.

• Metodă de predare impersonală.

• Poate fi anostă şi plicticoasă.

• Necesită o pregătire intensivă.

• Asimilarea cunoştinţelor poate fi superficială

54

EXPUNEREAEXPUNEREA

Pregătirea

• Cunoaşteţi şi analizaţi grupul.

• Stabiliţi obiectivele.

• Determinaţi ideile principale.

• Selectaţi subiectele – cheie ale discuţiei

• Asiguraţi o trecere treptată de la o idee la alta.

• Selectaţi materiale şi publicaţii specializate pe instruire.

• Repetaţi, mai ales dacă tema este nouă

Prezentarea• Îmbrăcaţi-vă corespunzător• Începeţi la timp• Inspiraţi credibilitate, fiti autentic, prezentaţi-vă• Explicaţi obiectivele sesiunii. • Prezentaţi idea de bază a prelegerii. • Începeţi pe o notă mai puţin severă. • Menţineţi-vă vocea suficient de sonoră şi

clară. • Adoptaţi un ritm mai moderat la început. • Fiţi atent la gesturi • Ascultaţi întrebările cu atenţie. • Stimulaţi interacţiunea de grup. • Nu vă scuzaţi pentru nici un incident; fiţi sigur

pe sine. • Contactul direct poate fi util. • Faceţi un rezumat. • Încercaţi să terminaţi prezentarea la timp

55

DEMONSTRAŢIADEMONSTRAŢIA

Definiţie

Demonstraţia este o prezentare bazată pe acţiune pentru a arăta modul în care funcţionează un anumit lucru

Avantaje

• Se obţin rezultate rapide.

• O abordare directă şi neconvenţională

• Participanţii câştigă încredere

• Cea mai bună modalitate de repartizare a aptitudinilor psihomotorii.

• Opinii imediate

56

DEMONSTRAŢIADEMONSTRAŢIA

Aplicaţii Limitări

• Poate face ca o situaţie reală să pară simplistă

• Poate genera încredere falsă

• Demonstraţia nu constituie un substitut al practicii şi repetiţiei.

• Pentru utilizarea dispozitivelor / instrumentelor

• Pentru operarea unui dispozitiv

• Pentru însuşirea unei aptitudini

57

BRAINSTORMINGBRAINSTORMING

Procedeu în care un grup de participanţi se concentrează asupra unei probleme specifice şi lucrează pentru a găsi soluţii prin intermediul procesului colectiv de colectare de propuneri

Restrictie → Nu sunt admise "formulări descurajatoare”: Am încercat acest lucru mai înainte. Nu va da rezultate niciodată. Cine are timp pentru aşa ceva?

Opţiuni → După ce se epuizează lista sugestiilor, aceasta

- poate fi redusă fie la un număr de opţiuni aplicabile

- poate sa fie o listă a soluţiilor în ordinea priorităţilor

Unele sugestii pot fi eliminate dacă se întruneşte consensul grupului.

58


Important pentru reuşita sesiunii este un moderator care poate iniţia şi conduce o discuţie

Moderatorul poate fi cel care scrie sau poate delega pe altcineva

Trebuie să aibă grijă ca discuţia să continue şi să prevină gândirea negativă.

59


Avantaje Pot fi propuse numeroase alternative într-un interval scurt de

timp Permite opinii şi / sau aprecieri creative, fără restricţii, referitoare

la tema în discuţie Le oferă factorilor de decizie posibilitatea de a îşi face o idee

realistă asupra a ceea ce gândesc participanţii în legătură cu un subiect anume

Dacă un astfel de proces este atent utilizat şi monitorizat, participanţii primesc sugestiile mult mai deschis.

De regulă, o soluţie sau sugestie dă naştere altora

60

METODA MESEI ROTUNDEMETODA MESEI ROTUNDE

Discuţiile se ţin în grupuri mici, de obicei la o “masă rotundă” sau în formă circulară (scaunele aşezate în formă de cerc).

Participanţii vor discuta o anumită temă sau problemă.

Aspecte de logistică → Mesele rotunde funcţionează de obicei foarte bine, deoarece participanţii pot lua notiţe în timp ce fac schimb de informaţii.

Temele şi problemele de discuţie trebuie scrise → Sunt utilizate adesea întrebări pentru a axa discuţia pe tema dată.

Avantaj → Permite un nivel avansat de interacţiune.

61

METODA MAIEUTICAMETODA MAIEUTICA

Prin maieutică se înțelege o metodă prin care se urmăreste ajungerea la adevăr pe calea discuțiilor și a dialogului

Intrebările ipotetice sunt folosite ca tehnică de predare

Metoda de predare “întrebare–răspuns” s-a dovedit a fi mai interesantă şi mai activă decât “prelegerea”.

O discuţie care începe cu o întrebare dificilă necesită un angajament activ al participanţilor de a răspunde şi găsi soluţii

Este mult mai productivă pentru gândire decât receptarea pasivă.

62

INTERPRETAREA PE ROLURI INTERPRETAREA PE ROLURI

Scopul esteSă contribuie la conştientizarea de către participanţi a multiplelor perspective, valori, stiluri de comunicare şi norme culturale şi să îi înveţe cum să le facă faţă

Să asigure aplicarea în practică a unei game variate de aptitudini (participarea la o şedinţă, negocierea, soluţionarea conflictelor, procesul de decizie

participativ)

Să asigure aptitudini practice pentru a face faţă situaţiilor neprevăzute

Să scoată în evidenţă variatele opţiuni pentru rezolvarea unor situaţii dificile.

63

STUDIILE DE CAZ ȘI STUDIILE DE CAZ ȘI SOLUTIONAREA PROBLEMELORSOLUTIONAREA PROBLEMELOR

Această tehnică este asemănătoare cu interpretarea pe roluri

Se utilizează o situaţie sau un scenariu specific ca metodă de instruire

Studiul de caz este un exemplu de caz ipotetic utilizat fie de prezentator fie de participanţi.

64

III. METODE DE INSTUIRE III. METODE DE INSTUIRE

III.1. Reguli generale III.1. Reguli generale

Alegerea metodei de invatareAlegerea metodei de invatare

Structura prezentariiStructura prezentarii

Invatarea activaInvatarea activa

Instruire vs PredareInstruire vs Predare

III.2. Metode de instruire III.2. Metode de instruire

Expunerea si demonstratiaExpunerea si demonstratia

Brainstorming si discutiile in cadrul Brainstorming si discutiile in cadrul mesei rotundemesei rotunde

MaieuticaMaieutica

Role playRole play

Studiul de caz Studiul de caz 65

IV. EVALUAREA CURSULUI IV. EVALUAREA CURSULUI

IV.1. ChestionareleIV.1. Chestionarele

IV.2. Administrarea chestionarelorIV.2. Administrarea chestionarelor

IV.3. Feed backIV.3. Feed back

66

IV.1. EVALUAREA CURSULUI IV.1. EVALUAREA CURSULUI CHESTIONARECHESTIONARE

Are la baza premisa că un chestionar de evaluare trebuie să cuprindă o gamă cât mai largă de întrebări → să poată surprinde şi evalua toate dimensiunile unei forme de pregătire.

Formularele de evaluare conţin trei seturi de întrebări distincte, care servesc celor

trei funcţii ale evaluării

diagnostică

informativă

sumativă

67

IV.1. EVALUAREA CURSULUI IV.1. EVALUAREA CURSULUI CHESTIONARECHESTIONARE

Evaluările participanţilor pot să deservească trei categorii de persoane:

Formatorii → pentru a avea un feed-back asupra predării în scopul îmbunătăţirii calităţii cursurilor şi a metodelor de predare.

Participanţii → folosesc informaţiile din evaluare pentru o alegere eficientă a cursurilor.

Organizatorii au nevoie de informaţii comparative pentru luarea deciziilor în privinţa organizării unor noi forme de pregătire.

68

IV.2. INSTRUCTIUNI DE IV.2. INSTRUCTIUNI DE ADMINISTRARE A CHESTIONARELOR ADMINISTRARE A CHESTIONARELOR

DE EVALUAREDE EVALUARE

Etapa 1

Prezentaţi participantilor formularele de evaluare

Etapa 2

Vă vor fi distribuite câteva chestionare de evaluare a cursurilor, astfel că veţi putea aprecia calitatea prestaţiei didactice.

Participarea dumneavoastră este voluntară şi puteţi omite răspunsul la unele întrebări, dacă doriţi. Pentru asigurarea confidenţialităţii, nu scrieţi numele dumneavoastră pe formular. Dacă nu aveţi întrebări, voi părăsi sala şi mă voi întoarce atunci când chestionarele vor fi completate şi colectate. Vă mulţumesc pentru participare.”

Etapa 3

Separare formularele completate de cele necompletate Remitere formulare si organizatorului

69

IV.3. Feed back : Tehnica CRSSIV.3. Feed back : Tehnica CRSS

Schimbare → Ajungeti la intelegerea privind schimbarile necesare si planul de implementare

70

IV.3. Feed back : Tehnica Sandwich (+ - +) IV.3. Feed back : Tehnica Sandwich (+ - +)

71

TEMELE CURSULUI TEMELE CURSULUI

I. Aspecte introductive

II. Formare continua

III. Metode de instruire

IV. Evaluarea seminarului. Chestionare

V. Exemple practice (Proiectul)

72

OBIECTIVE OBIECTIVE

Pregatirea logistica a unui curs Elaborarea si predarea unui

curs Aplicarea metodelor de instruire Feed-back. Primire si oferire

73

PROIECT de CURSAlegeti o tema

Ganditi-va la o tema care sa o folositi imediat in practica

Exemplu recomandat:

Aplicati pentru o pozitie de HR.

Faceti prezentarea personala si a competentelor care va recomanda pentru acel job

Dezvoltati in maximum

15 slide-uri

Pentru examen, printati prezentarea in 4 exemplare.

Faceti o simulare

de examen si

imbunatatiti

atat partea practica

cat si cea teoretica.

THE DAILY NEWSwww.dailynews.com THE WORLD’S FAVOURITE NEWSPAPER - Since 1879

Formator Prezentare Lector

Documents

Transcript of Formator Prezentare Lector