ŞTIRILE CA SPĂLARE DE CREIER

„Jurnalişti cumpăraţi”: cum acţionează

propaganda NATO şi lobby-ul SUA

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

27.09.2014

Soare, 9 19 0C

26.09.2014

Soare, 5 16 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.54861 Do lar ame ri can ............. 14.57831 Leu românesc ................. 4.21571 Ru blă ru sească ............... 0.3789Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Trebuie să încerci neconte-nit să urci foarte sus dacă

vrei să vezi foarte departe.

Constantin Brâncuși

Cursul valutar 26.09.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 26 septembrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Cornelie Sutașul; Sf. Mc. Macro-biu, Cordian, Heli și Lucian din Tomis;

Sf. Voievod Neagoe Basarab

CNI nu va verifica averea de peste hotare a lui Vladimir Plahotniuc

Ideea Naţională ca forţă unificatoare

„Moldindconbank”, victima unui atac informaţional?

Americanii au bombardat poziţii ale grupării Stat Islamic din Siria. Totodată, creşte numărul islamiştilor radicali în Europa

77

44

55

88

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

FLAGRANT

POLITIC

ECONOMIC

EXTERNE

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 35 (960)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Avem nevoie de lideri puternici, de o mână forte care să scoată ţara din impas

Acum câteva zile, liderii

PPCD, Victor Ciobanu și

Iurie Roșca, au susţinut

o conferinţă de presă,

împreună cu Anatolie

Bejenari, colonel în

rezervă și fost șef al

serviciului securitate

internă la SIS, cu gene-

ricul „Cine atentează la

siguranţa naţională?

Jocuri geopolitice și in-

trigi politice în preajma

alegerilor”.

Continuare în pag. 3

În cadrul ședinţei de ieri

a Parlamentului, când

Guvernul și-a angajat

răspunderea pentru

un nou pachet de legi,

deputaţii PLDM au mai

avut o treabă de făcut.

Așa cum se presupunea,

deputatul Veaceslav

Ioniţă a fost exclus din

fracţiunea parlamenta-

ră a Partidului Liberal

Democrat din Moldova.

Anunţul a fost făcut de

liderul fracţiunii, Vale-

riu Streleţ.

Continuare în pag. 2

Ioniţă, exclus din fracţiunea PLDM, Ioniţă, exclus din fracţiunea PLDM, dar pe poziţii în continuare

Republica Moldova mai are nevoie de Parlament?

Pentru cine îşi angajează Guvernul responsabilitatea?

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

26 SEPTEMBRIE 201422F L U XF L U X Actual

Ieri, chiar de dimineaţă, miniștrii au fost convocaţi de urgenţă într-o ședinţă „la fel de specială ca cea din 21 iulie”. „Avem de rezolvat câteva subiecte care nu mai rabdă amâna-re. Am discutat cu colegii din Coali-ţie, colegii parlamentari, care susţin această decizie de a ne angaja răs-punderea”, a precizat premierul Iurie Leancă în debutul întrunirii.

Ce prevăd proiectele asumate de Executiv?Astfel, Cabinetul de Miniștri și-a

asumat răspunderea pentru un set de proiecte privind modifi carea și completarea a șapte acte legislati-ve care vizează sistemul energetic, fi nanciar-bancar, agricultura și bu-getul.

„Ţinând cont de vulnerabilităţile pe plan regional la care este expus sistemul fi nanciar-bancar și potenţi-ale riscuri, venim astăzi și cu un pro-iect prin care oferim instrumentele necesare Băncii Naţionale a Moldo-vei și Ministerului Finanţelor, pentru ca să poată interveni, în caz de nece-sitate”, a explicat Leancă.

Potrivit premierului, unul dintre cele șapte proiecte prevede rectifi -carea bugetului, fapt ce va permite achitarea compensaţiilor în agri-cultură, procurarea păcurii pentru iarnă, suplinirea Fondului rutier și al celui ecologic.

Un alt document ţine de angaja-mentele Guvernului faţă de produ-cătorii și procesatorii de fructe, legu-me și struguri cu privire la vacanţa fi scală acordată până la 30 noiem-brie 2014, dar și la scutirea de acci-ze a distilatelor obţinute pe bază de vin, produse în Republica Moldova.

La fel, producătorilor și procesa-torilor de legume, fructe și struguri nu li se vor aplica penalităţi pen-tru neplata primelor de asigurare

obligatorie de asistenţă medicală, neachitarea, achitarea tardivă sau achitarea incompletă a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în perioada de până la 30 noiembrie 2014.

Alte proiecte de legi pentru care Guvernul își asumă responsabilita-tea se referă la unele măsuri privind reorganizarea S.A. „Termocom”, care va permite atragerea a 40 de milioa-ne de dolari de la Banca Mondială. De asemenea, este vorba despre un proiect cu privire la importul păcurii pentru sezonul toamnă-iarnă 2014-2015, aceste măsuri fi ind menite să asigure securitatea energetică, de alimentare stabilă cu energie termi-că a consumatorilor din municipiul Chișinău.

Prim-ministrul a dat asigurări că există „deplină deschidere din par-tea conducerii Parlamentului pentru prezentarea cât mai rapidă a legilor pentru care Guvernul urmează să-și angajeze răspunderea în faţa Legis-lativului”. El a explicat că prin aceas-tă asumare, Executivul dă dovadă de o „abordare responsabilă faţă de oameni și ne luăm în serios obliga-ţiile pe care le avem”. Chiar dacă, a mai menţionat el, la 21 iulie ne-am exprimat speranţa că nu vom mai fi nevoiţi să apelăm la această formulă de aprobare a legilor, însă care este una pe deplin legală.

Mai există o majoritate în Parlament?Anticipând, probabil, comentari-

ile privind existenţa unor neînţele-geri în cadrul coaliţiei, care ar putea duce la blocarea adoptării unor pro-iecte de legi, așa cum s-a întâmplat și în iulie, Leancă s-a jurat că a discu-tat subiectul cu colegii din Coaliţie, din Parlament, și că aceștia au susţi-

nut decizia de angajare a răspunde-rii, fi ind vorba de rezolvarea câtorva subiecte „care nu mai rabdă amâna-re”. Șeful Guvernului a asigurat cetă-ţenii că asumarea răspunderii este doar un procedeu care garantează promptitudine și efi cienţă în actul guvernării „și nu înseamnă, sub ni-cio formă, că ar exista neînţelegeri” la nivelul Executivului sau la nivelul Coaliţiei majoritare.

Dar dacă, așa cum afi rmă, există toată susţinerea, la toate nivelurile, din partea coaliţiei de la guvernare, de ce respectivele legi nu sunt adop-tate conform procedurii obișnuite, în Parlament. Mai ales că aleșii au demonstrat, nu o singură dată, că atunci când își „armonizează inte-resele”, legile sunt votate cu viteza fulgerului, la pachet și fără discuţii.

Însă dacă ne amintim de situaţia tensionată din Legislativ de astă-va-ră, de circumstanţele în care Guver-nul și-a asumat atunci răspunderea pentru un pachet impunător de legi, de dezvăluirile incendiare ale preșe-dintelui Comisiei Economie, Buget și Finanţe, Veaceslav Ioniţă, și con-fl ictul deschis dintre acesta și șeful său de partid, Vladimir Filat, dar și de alte interese, inclusiv electorale, putem presupune că la ora actuală, membrii coaliţiei nu au putut ajun-ge la un numitor comun în anumite chestiuni, iar asigurarea unei majori-tăţi în Parlament este problematică.

Cutia Pandorei a fost deschisă?Unii membri ai coaliţiei au argu-

mentat această decizie prin încer-carea de a evita confl ictele, dar și discuţiile de durată, pentru care deputaţii, prinși acum în campania electorală, nu prea mai au timp.

Fostul premier Ion Sturza a reac-ţionat la această nouă angajare a răspunderii, avertizându-i pe guver-nanţi să nu deschidă Cutia Pandorei.

„Guvernul este organ executiv, nu legislativ!” a comentat el pe o reţea de socializare, menţionând că prac-tica respectivă este extrem de con-troversată.

Contrar afi rmaţiilor lui Leancă, Sturza este de părere că procedura respectivă este la limita constituţi-onalităţii și poate fi utilizată doar în caz de forţă majoră. „Este Moldo-va în situaţie de forţă majoră?! Sau

totuși în situaţie de lipsă majoră de responsabilitate?!” se întreabă ex-premierul.

Specialistul în drept constituţio-nal, Ghenadie Vaculovschi, are im-presia că Guvernului i-a plăcut să-și angajeze răspunderea în faţa Parla-mentului pentru felurite pachete de legi. „E mult mai simplă și mai rapidă această procedură decât adoptarea în regim normal a actelor legislative.

Dar, pe de altă parte, respectiva reci-divă a Guvernului seamănă deja cu o substituire a rolurilor constituţiona-le ale organelor de stat”, a declarat el pentru News-Moldova.

Acest procedeu, a explicat juristul, este pentru cazurile de forţă majoră, când anumite legi sau modifi cări și completări în legislaţia în vigoare sunt necesare, iar Parlamentul nu este în stare să reacţioneze în timp util. În circumstanţele actuale, „for-ţa majoră” constă în neînţelegerile din sânul alianţei pe marginea unui număr mare de chestiuni principia-le. Guvernul a promis multe în faţa Bruxelles-ului și acum utilizează toa-te pârghiile ca să se poată prezenta cu temele de acasă formal făcute.

Vaculovschi a subliniat că Parla-mentul este singurul organ legisla-

tiv al ţării, iar acest fapt nu poate fi trecut cu vederea. „În ultima vreme, Guvernul a început să substituie deja și „de jure” Legislativul. Anteri-or îl substituia numai de facto, prin aceea că majoritatea covârșitoare a proiectelor de legi examinate de Parlament au fost elaborate de Gu-vern, iar deputaţii doar le discutau, uneori interveneau redacţional, după care votau așa cum era înţele-gerea între capii alianţei de guver-nare”, a mai menţionat juristul.

Menţionăm că dacă în decurs de trei zile nu va fi depusă vreo moţiu-ne de cenzură, atunci legile pentru care Guvernul și-a angajat răspun-derea vor fi considerate adoptate și transmise Președintelui ţării pentru promulgare.

Deputaţii s-au întrunit ieri în pri-ma ședinţă din sesiunea de toamnă a Legislativului, singurul subiect in-clus pe ordinea de zi a ședinţei fi ind cel cu privire la asumarea răspunde-rii de către Guvern pentru pachetul de proiecte privind modifi carea și completarea mai multor acte legis-lative.

Comuniștii au califi cat procedura drept „puci anticonstituţional” și au atenţionat că legile respective au fost publicate în Monitorul Ofi cial înainte ca Guvernul să se fi întrunit în ședinţă pentru a le adopta. Libe-ralii și-au acuzat foștii parteneri de guvernare că procedează antide-mocratic, iar socialiștii au anunţat că vor ataca la Curtea Constituţională pachetul de legi pentru care Guver-nul și-a asumat responsabilitatea.

Ioana FLOREA, FLUX

Ori că deputaţii sunt cu gândul doar la campania elec-torală, ori că nu mai vor să-și asume nicio responsabili-tate înainte de apropiatul scrutin, ori că aliaţilor le este tot mai greu să facă abstracţie de interese și să ajungă la un numitor comun, dar vedem că în ultima perioadă, proiectele de legi nu mai sunt aprobate prin dezbateri în Parlament, ci mai mult prin angajarea responsabili-tăţii de către Guvern. Iar în cazul în care Executivul își asumă tot mai des funcţia de legislator, poate că nici nu mai este nevoie de un organ legislativ?

Urmare din pag. 1Streleţ a precizat că decizia respectivă a

fost luată de fracţiune în ședinţa sa din 16 septembrie curent.

„La moment, fracţiunea PLDM este con-stituită din 30 de deputaţi”, a mai precizat el.

Amintim că deputatul Veaceslav Ioniţă este președintele Comisiei parlamentare Economie, Buget și Finanţe, dar nu este membru al formaţiunii. Deocamdată, liberal-democraţii nu au propus demite-rea lui Ioniţă din funcţia de președinte al comisiei parlamentare, însă acest lucru ar putea să se întâmple cât de curând, deoa-rece PLDM a anunţat acum câteva zile că i-a retras acestuia sprijinul politic.

Valeriu Streleţ nu s-a referit la motive-le excluderii din fracţiune a lui Ioniţă, dar este evident că decizia a fost cauzată de declaraţiile și dezvăluirile pe care le-a făcut acesta în ultima perioadă. Ruptura era previzibilă încă din vară, când Ioni-ţă a acuzat Guvernul că și-ar fi asumat

responsabilitatea pentru legi ce instituie scheme de fraudare a banilor publici. Iar demiterea s-a produs, în mod simbolic, exact la cea de a doua asumare.

La începutul lunii septembrie, Ioniţă a venit cu dezvăluiri scandaloase cu privi-re la schemele prin care au fost sustrași de la BEM sute de milioane de lei, bene-fi ciarul acestor scheme fi ind chiar șeful PLDM. Potrivit deputatului, banii ar fi fost scoși ilegal, prin intermediul unor credite false, fi rme off shore și transferuri pe con-turi private, în interesul unor persoane. „Persoana pe care am identifi cat-o până în prezent este domnul Vlad Filat”, afi r-ma Ioniţă. Deputatul susţine că banii ar fi ajuns în buzunarul lui Filat după ce mai multe fi rme conduse de rudele sale ar fi luat credite de milioane de la BEM, dar au gajat imobile cu o valoare de zeci de ori mai mică.

Filat a avertizat că de această dată „s-a depășit limita” și că îl va acţiona în justiţie pe cei care îl calomniază.

Tot ieri, încă înainte de ședinţa Legis-lativului, nefi ind sigur dacă va fi sau nu demis din funcţie, Veaceslav Ioniţă l-a invitat pe fostul premier să meargă îm-preună la postul public de televiziune și să dezbată acolo cele două subiecte de mare interes – Banca de Economii și Ae-roportul internaţional Chișinău.

„Vreau să vă asigur că indiferent dacă voi fi sau nu demis astăzi, cazul BEM și Ae-roport merge mai departe. Toate sperie-turile cu demisiile, cu dosare etc. nu își au efectul. Dimpotrivă, aceste tentative mă mobilizează și îmi dau puteri să merg mai departe. Eu știu cât s-a insistat ca anume astăzi dl Ioniţă să fi e demis. Este ridicol! Nu dispare problema dată. Gata!” a men-ţionat deputatul, citat de UNIMEDIA.

Unii analiști consideră că această bătă-lie este o continuare a luptei celor doi oli-garhi, Filat și Plahotniuc, pentru controlul asupra BEM. Deloc întâmplător izbucnită chiar în debutul campaniei electorale.

FLUX

Ioniţă exclus din fracţiunea PLDM, dar pe poziţii în continuare

Republica Moldova mai are nevoie de Parlament?Republica Moldova mai are nevoie de Parlament?Pentru cine îşi angajează Guvernul responsabilitatea?

26 SEPTEMBRIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Urmare din pag. 1Anatolie Bejenari a menţionat că

a activat mai mulţi ani în organele de forţă ale ţării în calitate de ofi ţer, precum și la Serviciul de Informaţii și Securitate pe diferite direcţii ope-rative, cum ar fi combaterea corupţi-ei, crimei organizate, a trafi cului de arme și droguri etc. Ultima sa func-ţie la SIS a fost cea de șef al Direcţiei securitate internă. „Am fost nevoit să mă pensionez în 2009 sub presi-unea exponenţilor actualei puteri. După 2009, din SIS au fost nevoiţi să plece zeci de ofi ţeri cu o pregătire excepţională. Serviciul de Informaţii și Securitate a devenit mai slab și mai vulnerabil”, a declarat Bejenari.

El a mai precizat că vine alături de Iurie Roșca și de echipa lui în calitate de exponent al unui grup numeros de ofi ţeri. Unii sunt ofi ţeri în rezervă, alţii continuă să activeze în cadrul Serviciului de Informaţii și Securita-te, Ministerului Afacerilor Interne și alte structuri de forţă.

Bejenari a mai afi rmat că el și grupul său îl cunosc pe Iurie Roșca de pe când acesta a avut calitatea de președinte al subcomisiei parla-mentare pentru supravegherea SIS, dar și de viceprim-ministru pentru organele de forţă. „În acea perioa-dă am reușit să ne convingem de competenţa lui și de dorinţa de a contribui la consolidarea sistemului de securitate a ţării”, a spus Bejenari, care a subliniat că grupul pe care îl reprezintă a insistat să spună câteva cuvinte de apreciere și despre tinerii care formează echipa lui Iurie Roșca, aceștia fi ind oameni energici, profe-sioniști, adevăraţi patrioţi, iar locul lor este în Parlament și în alte insti-tuţii ale statului.

„Noi, ofi ţerii, suntem solidari cu vi-ziunea lui Iurie Roșca asupra apărării valorilor noastre creștine, a tradiţiei, împărtășim ideile de patriotism eco-nomic. Noi susţinem lupta lui contra corupţiei și a oligarhilor. Am fost alături de protestatarii din Comite-tul pentru Apărarea Constituţiei și a Democraţiei, care au ieșit în stra-

dă în plină iarnă pentru a se opune uzurpării puterii de stat. Aș vrea să mai spun că suntem dezamăgiţi de prestaţia actualei guvernări. Ne-am săturat de promisiuni, de scanda-luri de corupţie și de abuzurile de putere în care s-a împotmolit actu-ala guvernare. Ţara are nevoie de o schimbare radicală. Moldova are ne-voie de lideri puternici, de o MÂNĂ FORTE, care să ne scoată din impas. Iată de ce opţiunea noastră este în favoarea Partidului Popular Creștin Democrat”, a mai declarat Anatolie Bejenari.

Dânsul a mai adăugat că nu va face dezvăluiri șocante, dar toată lumea știe ce informaţie posedă oa-menii din echipa sa.

În continuare, colonelul Bejenari s-a referit la starea securităţii naţio-nale în ultimii ani. „Astăzi securita-tea economică a ţării este în pericol. Cauza acestei insecurităţi este o gu-vernare slabă și incompetentă. Cre-ditele masive luate de la instituţiile fi nanciar-creditare internaţionale secătuiesc capacitatea fi nanciară a ţării și o fac dependentă politic de creditori. Securitatea fi nanciară a ţării este ameninţată grav de situa-ţia din sectorul bancar. În ultimii ani s-au produs o serie de scandaluri de proporţii legate de atacuri raider, de preluări de active, de implicare a unor demnitari de prim rang în scheme fi nanciare”, a spus colonelul în rezervă.

El s-a referit și la sistemul bancar din Republica Moldova, subliniind că pentru a face ordine în acest do-meniu, prima măsură ce se impune este instituirea unor interdicţii pen-tru companiile off -shore de a fi acţi-onari în cadrul unor instituţii banca-re naţionale. În caz contrar, capitalul murdar va invada economia naţio-nală și va subordona atât sistemul politic, cât și puterea de stat.

Semnarea acordurilor de asociere și de liber schimb cu UE, în opinia lui Bejenari, a blocat exporturile noas-tre spre piaţa rusă. Pe de altă par-te, susţine dânsul, piaţa europeană nu poate să preia tot volumul de

produse agricole de la noi. Această situaţie lovește puternic în securi-tatea economică a ţării, iar subdez-voltarea economică provoacă lipsa securităţii sociale. Pensiile mizere, salariile mici, accesul limitat la servi-ciile medicale, dar, mai ales, șomajul în creștere continuă afectează grav securitatea socială a ţării.

„Securitatea energetică a ţării este ameninţată din cauza lipsei unui di-alog politic pozitiv între autorităţile de la Chișinău și cele de la Moscova”, a mai spus Anatolie Bejenari. În opi-nia lui, „Republica Moldova riscă să intre și în această iarnă fără să aibă un nou acord cu „Gazprom”. Iar da-toriile enorme faţă de acest gigant energetic pun în pericol capacitatea de plată a ţării noastre. Datoriile re-spective sunt un risc sporit pentru agenţii economici și pot însemna lipsă de căldură în casele noastre în această iarnă”.

„Ignorarea statutului de ţară neu-tră a Republicii Moldova, a continu-at Bejenari, aprofundarea relaţiilor noastre cu NATO în momentul unor tensiuni crescânde între Occident și Rusia, reprezintă o ameninţare di-rectă la siguranţa naţională și pun în pericol stabilitatea internă și integri-tatea teritorială a ţării. Pe fundalul războiului din Ucraina, conducerea ţării ar fi trebuit să accentueze pe plan internaţional faptul că suntem

stat neutru și că ne abţinem de la orice asociere atât cu puterea de la Kiev, cât și cu combatanţii din estul Ucrainei. Moldova poate să-și con-solideze securitatea naţională doar prin afi rmarea plenară a statutului de ţară neutră”.

În încheiere, Anatolie Bejenari s-a adresat tuturor colegilor săi din or-ganele de forţă să susţină echipa lui Iurie Roșca.

La rândul său, Iurie Roșca i-a mul-ţumit lui Anatolie Bejenari pentru susţinere.

Politicianul a atras atenţia asupra faptului că pentru a putea supravie-ţui și a se afi rma ca stat puternic, RM are nevoie de organe de forţă cu un efectiv de oameni competenţi, pa-trioţi, bine dotaţi tehnic și asiguraţi fi nanciar.

„Oamenii cu epoleţi au nevoie de comandanţi care să le inspire res-pect și dorinţă de a servi Patria”, a declarat Iurie Roșca.

Totodată, liderul creștin-demo-crat și-a exprimat îndoiala în privin-ţa faptului că „cel care își zice la ora actuală comandant suprem este o asemenea personalitate”.

„Oare capii coaliţiei de guvernă-mânt, care s-au împotmolit în scan-daluri de corupţie, inspiră respect? Oare angajaţii SIS, MAI, CNA, Pro-curaturii pot să-și facă nestingherit treaba pentru a apăra legea și ce-tăţeanul? Oare militarii din Armata Naţională simt sprijinul necesar din partea conducerii politice a ţării? Cine nu știe că astăzi structurile de forţă, instituţiile statului de drept sunt subordonate politic partide-lor de la guvernare? Vă mai amintiţi acordurile secrete de partajare a funcţiilor, semnate de capii alian-ţei?” a întrebat, retoric, Iurie Roșca.

Politicianul a amintit și despre dubiosul Acord de formare a Coali-ţiei din 30 decembrie 2010. Potrivit controversatului document, decon-spirat de Mihai Ghimpu, instituţiile de stat au fost distribuite după cum urmează:

Curtea de Conturi – PLDM;

Procuratura Generală – PDM;

Serviciul de Informaţii și Securita-te – PL;

Centrul Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal – PLDM;

Banca Naţională a Moldovei – PL;

Comisia Naţională a Pieţei Finan-ciare – PD;

ANRE – PL;

Curtea Constituţională – controla-tă de Plahotniuc;

Centrul Naţional Anticorupţie – la fel;

Consiliul Superior al Justiţiei – subordonat politic;

Independenţa Justiţiei – lichidată.

Astfel stând lucrurile, pentru a scoate ţara de sub dominaţia oligar-hilor, „Republica Moldova are nevo-ie de o guvernare puternică, de o mână de fi er în fruntea ţării”, a susţi-nut Iurie Roșca, după care a adăugat că „doar o astfel de guvernare poate pune capăt stării de uzurpare a pu-terii de stat, poate restabili statul de drept, poate demonopoliza econo-mia și asigura o liberă competiţie pe piaţă, poate stârpi clanurile de tip mafi ot care sufocă structurile de stat și economia naţională”.

Creștin-democratul a mai men-ţionat: „Știu că în organele de for-ţă sunt destui profesioniști. Cu o conducere puternică, ei și-ar putea face datoria nestingherit. Personal, cunosc o mulţime de ofi ţeri care au fost nevoiţi să plece din instituţiile în care activau din cauza presiunilor politice. Ei n-au dorit să servească partidele ajunse la putere, ci inte-resul public. Ei n-au dorit să lucreze la comandă, ci doar urmând spiritul legii și în interesul cetăţeanului”.

De asemenea, Roșca a ţinut să sublinieze și faptul că Republica Moldova este un stat vulnerabil și că în situaţia respectivă este nevoie de solidaritate naţională, de stabi-litate politică, de raporturi bune cu toţi vecinii, dar mai ales de o viziune strategică asupra dezvoltării ţării.

Totodată, liderul creștin-demo-crat a atras atenţia și la blocajul din partea presei corporatiste subordo-nată actualei puteri, instituit faţă de PPCD.

„Vă rugăm pe toţi cei care doresc să ne susţină să acceseze blogul meu www.iurieroșca.md, să ne cau-te pe Facebook, să distribuie mate-rialele noastre, să urmărească eve-nimentele noastre pe site-ul www.privesc.eu. Sediul nostru central se afl ă pe strada Corobceanu, 17, pu-tem fi găsiţi la telefonul: 022 - 800 - 900, e-mail de contact: info@ppcd.md”, a mai spus Iurie Roșca.

La fi nalul conferinţei de presă, Roșca a declarat că oricât s-ar ascun-de capii actualei guvernări, ei tot nu scapă de noi la dezbaterile televiza-te.

Serviciul de presă al Partidului Popular Creştin Democrat

Avem nevoie de lideri puternici, de o Avem nevoie de lideri puternici, de o mână forte care să scoată ţara din impasmână forte care să scoată ţara din impas

Se pare că autorităţile noas-tre au auzit de la președin-tele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, ceea ce au vrut să audă. Întâmpinat cu pâine și sare și plimbat pe la beciurile de la Crico-va, acesta a lăudat gustul rafi nat al vinurilor moldo-venești și a declarat că le așteaptă în cantităţi cât mai mari pe piaţa belarusă.

„Sunt excelente și nici nu au nevoie de publicitate”, a menţionat președintele Republicii Belarus. Mai mult decât atât, Aleksandr Lukașenko a afi rmat că ţara sa este deschisă pentru colaborare cu Moldova, în special pentru intensifi carea cooperării comercial-economice.

El a mai spus că Republica Belarus „este deschisă pentru dialog și discuţii constructive cu Republica Moldova, în vederea identifi cării consensului pe toate subiectele de interes reciproc”.

Referindu-se la embargoul impus Republicii Mol-dova, Lukașenko a opinat că Rusia încearcă doar să-și apere interesele, însă acest fapt nu va împiedica Minskul și Chișinăul să colaboreze. Iar faptul acesta

nu va afecta nici Rusia și nici Ka-zahstanul, care se afl ă în Uniunea Vamală. „Noi nu cooperăm în de-favoarea și împotriva cuiva, ci în interesul bilateral moldo-bela-rus”, a precizat el.

Dând asigurări că Belarusul respectă decizia Republicii Mol-dova de asociere la UE, Luka-șenko s-a declarat ferm convins că acest fapt nu are cum să peri-cliteze relaţiile dintre ţările noas-tre: „Dacă se va ajunge, în cadrul

relaţiilor bilaterale, în faţa unor bariere sau consecinţe greu de depășit, legate de Acordul de Asociere, vă vom anunţa că nu putem merge mai departe, întrucât avem alte angajamente și înţelegeri cu alte state”. Însă la mo-ment, a precizat el, nu avem așa o situaţie.

Potrivit ofi cialilor moldoveni, vizita lui Aleksandr Lukașenko la Chișinău a demonstrat că Moldova și Be-larus pot dezvolta un parteneriat reciproc avantajos, corect și pragmatic.

Aleksandr Lukașenko s-a afl at în vizită ofi cială la Chi-șinău, în perioada 24-25 septembrie, la iniţiativa pre-ședintelui Timofti.

FLUX

Aleksandr Lukaşenko, impresionat de vinurile moldoveneşti

26 SEPTEMBRIE 201444F L U XF L U X Politic

Textul de mai jos este parte componentă a vii-toarei platforme electo-rale a PPCD, care va purta denumirea de PLANUL ROȘCA. Versiunea inte-grală a acestui document va fi făcută publică în curând, urmând să apară pe www.iurierosca.md, în „Flux” și pe reţelele sociale.

UNITATEA NAŢIONALĂÎn ultimul sfert de veac, societatea

noastră este devastată de două dis-cursuri confl ictuale ireconciliabile. Spaţiul public este zguduit în per-manenţă de purtătorii a două con-cepte diametral opuse. Acestea au, în egală măsură, conotaţie istorică, culturală, geopolitică și ideologică.

Obsesiile istorice se cramponează de cele două paradigme deopotrivă depășite: perioada interbelică a Ro-mâniei Mari și perioada postbelică a Uniunii Sovietice. Ambele se în-temeiază pe prejudecata comună, potrivit căreia istoria se repetă. De aici și încrâncenarea de a o reedita în condiţiile zilei de azi sau în perspec-tivă. Preocuparea ferventă de a re-veni la „perioada de aur” alimentea-ză discursuri politice, improvizaţii politologice și exerciţii gazetărești. Ambele curente de opinie exaltă propria versiune a „adevărului isto-ric”, sacralizând una dintre cele două perioade și demonizând-o pe cea-laltă. Tragicul și controversatul nos-tru trecut, în loc să ne ghideze spre însușirea sensului istoriei și spre deschiderea de noi perspective, ne blochează energiile într-o nesfârșită discordie extinsă la scară naţională.

Ostilităţile pe frontul cultural iz-vorăsc și ele din trecut. Cărei culturi aparţinem, celei române sau celei

ruse, ce identitate colectivă să ne asumăm, românească sau moldo-venească, cum să numim limba pe care o vorbim, română sau moldo-venească? Și în acest caz, învinuirea adversarilor de lipsă de patriotism și atribuirea acestei virtuţi propriei ta-bere fac parte din lexicul politic in-dispensabil. Războiul identitar face ravagii, provoacă ură și contestări reciproce, dar și hrănește cu subiec-te incendiare partidele dornice să adune capital politic pe seama lui.

Speculaţiile de ordin geopolitic se pliază perfect pe gândirea frag-mentară, împătimită de un trecut prost înţeles și de un fenomen cul-tural interpretat unilateral. Cele două curente de gândire suferă de un sindrom comun: Republica Mol-dova este privită ca parte a unui alt stat, fi e România, fi e Rusia. Iar de aici și speranţele pe care și le leagă de cele două ţări afl ate în competiţie pentru supremaţia asupra Republi-cii Moldova. Ţara noastră văzută ca apendice alimentează speranţa că toate problemele existente pot fi rezolvate doar în simbioză cu unul dintre cele două state, cărora le-am aparţinut în diferite perioade ale is-toriei. Sindromul fratelui mai mic, in-ferior cultural, economic și identitar, împiedică fortifi carea unei gândiri autonome asupra propriului destin, unic și inconfundabil. Iar dacă o ţară nu este în stare să-și defi nească pro-pria vocaţie istorică, șansele de afi r-mare a acesteia sunt efemere.

Peste cele două opţiuni ce se ex-clud reciproc se suprapun și proiec-tele geopolitice suprastatale – Uniu-nea Europeană și Uniunea Vamală, percepute ca soluţii de ordin politic, economic, cultural.

Constructele de ordin ideologic conferă un anume eșafodaj argu-mentativ lanţului logic al confrun-tărilor de neîmpăcat. Mentalitatea postsovietică rivalizează dur cu trendul integrării europene, sfâșiind în mod dureros societatea. Și acest caz reprezintă un teren propice

de manifestare a propagandiștilor de serviciu care își menţin laolaltă adepţii și potenţialii votanţi.

Pentru a pune capăt acestei gra-ve scindări, Republica Moldova tre-buie să-și dezvolte propria concep-ţie asupra identităţii sale colective. Ea trebuie să ţintească atingerea unităţii naţionale ca valoare supre-mă a colectivităţii noastre. Având patrii istorice diferite, vorbind în limbi diferite, alimentându-ne cul-tural din spaţii diferite, avem datoria să punem în valoare propria noastră unicitate.

Noi, moldovenii de toate origi-nile etnice, suntem legaţi laolaltă prin nașterea pe același pământ, prin morţii pe care îi avem în solul Patriei, prin copiii și nepoţii care au văzut lumina zilei anume aici. Avem același cer deasupra capetelor noastre, respirăm același aer, bem aceeași apă și mâncăm aceeași pâi-ne. Convieţuirea de-a lungul vremii în spaţiul nostru comun a produs în mod fi resc o mentalitate colectivă unică.

La temelia Ideii Naţionale ca forţă unifi catoare trebuie să stea apartenenţa noastră la Creștinis-mul Ortodox și experienţa istorică comună ca tradiţie, ca vocaţie spi-rituală și etică socială. Suntem un caz unic în lume când oameni de cele mai diferite origini etnice apar-ţin aceleiași religii. Această osmoză duhovnicească, privită în adâncurile ei, trebuie să ne îndrepte spre depă-șirea animozităţilor cultivate până în prezent. Interpretarea diferită a unor evenimente istorice dramatice sau luminoase, a aceluiași fenomen etnolingvistic ce poartă două de-numiri, una academică, cealaltă po-pulară, nu trebuie să mai servească drept motiv pentru scindarea noas-tră. Cele două etnonime, respectiv de moldovean și român, ca și cele două glotonime, română și moldo-venească, folosite în uzul curent de la noi, trebuie abordate nu prin ne-garea sau excluderea unuia dintre

termeni în favoarea altuia, ci ca no-ţiuni complementare ce defi nesc aceleași fenomene. În loc de confl ict să recurgem la consens și la toleranţă faţă de cei care, în virtutea unor circumstanţe de ordin cultural sau istoric, împăr-tășesc opinii diferite.

Independenţa politică a sta-tului nostru trebuie să se împlinească prin patrio-tismul economic. Avem și competenţa, și con-diţiile necesare pen-

tru a deveni o societate prosperă. Însă prosperitatea noastră depinde în mare măsură de capacitatea elitei naţionale, a conducătorilor statului de a înţelege cum să apere și să afi r-me în lume dreptul nostru suveran de a ne gestiona gospodăria naţio-nală fără amestecuri din afară și fără a ne dizolva în spaţii geopolitice și economice mari, care ar putea do-mina în mod devastator economia noastră.

Principiul neutralităţii perma-nente a statului nostru trebuie să fi e piatra de temelie și constanta politicii noastre externe. Republica Moldova nu va mai căuta „dușmani externi” nici în persoana Rusiei, nici a României. Ţara noastră nu se va alia cu nicio supraputere regională sau globală împotriva rivalilor ge-opolitici ai acesteia. Parteneriatele noastre vor fi bazate doar pe respec-tul reciproc și pe avantajele mutua-le. Având o importanţă modestă pe plan internaţional, Republica Mol-dova nu va tinde niciodată să dicte-ze altor state cum să-și promoveze propriile interese naţionale, dar nici

nu va admite să fi e guvernată din exterior.

În condiţiile în care Moldova se prăbușește într-o prăpastie econo-mică și demografi că fără precedent, instinctul autoconservării colective trebuie să prevaleze asupra oricăror preferinţe de ordin istoric, lingvistic sau cultural. Iar pe acest șantier de edifi care a unui destin mai bun e loc pentru orice patriot dornic să-și ser-vească Patria noastră comună.

Forţa poporului nostru este în unitate. Noi, cei din capitală sau din sate, de la Bălţi sau de la Comrat, de la Taraclia sau de la Nisporeni, avem datoria să ne cultivăm sentimentul solidarităţii și responsabilităţii na-ţionale. În actualele condiţii geo-politice turbulente, a clătina barca noastră comună pe timp de furtună este un „lux” nepermis. Să ne ree-chilibrăm cu toţii, mintal, volitiv și politic.

Credem în vocaţia unică a Patriei noastre. Locul nostru sub soare me-rită să fi e îngrijit prin efortul fi ecăru-ia dintre noi.

Iurie ROŞCA

Ideea Naţională ca forţă unifi catoareIdeea Naţională ca forţă unifi catoare

Aceasta doar aparent, pentru că

în realitate existau alte două motive

de fond ale poziţiei de indiferenţă a

FMI faţă de problema cu pricina. 1)

Capitalul străin, al cărui broker este

FMI în România, are interese deri-

zorii în problemă, întrucât acesta își

realizează câștigurile fabuloase în

România nu prin neplata impozite-

lor și taxelor pe muncă (ce, oricât de

mari ar fi , reprezintă totuși cheltuieli

mici graţie salariilor mici), ci prin

ascunderea profi turilor și externa-

lizarea lor înainte de fi scalizare. 2)

Reducerea CAS nu deranja nici cât

negru sub unghie rezultatul primei

etape a misiunii FMI în România și

nu avea să afecteze cu ceva realiza-

rea obiectivelor celei de a doua eta-

pe a misiunii.

La scară istorică, misiunea de până

acum a FMI în România a fost una

dramatică: desfi inţarea pur și simplu

a economiei naţionale ca structură

și conţinut și aservirea completă a

dezmembrărilor rezultate către ca-

pitalul străin. Misiune realizată, tot la scară istorică, extrem de rapid! De fapt, într-o economie ce era de-ţinută în totalitate de stat a fost de ajuns să se decreteze principiul tran-sferului integral către privat și ceea ce era important avea să treacă au-tomat la capitalul străin în condiţiile inexistenţei la început și slăbiciunii obiective pe parcurs a capitalului autohton. Restul l-au făcut presiu-nile, condiţionările, împrumuturile forţate, falsele, dar costisitoarele fi -nanţări externe. În foarte scurt timp, România a ajuns, în organizarea centru-periferie a UE, o colonie în cel mai de jos stadiu, acela de anexă de consum.

Punct ochit, punct lovit! Resurse-le minerale, distribuţiile de energie, băncile, cu alte cuvinte întregul rulaj al banului, industriile câte mai exis-tă, retailul, pădurile și într-o mereu mai mare măsură pământurile agri-cole sunt toate în mâna străinilor. În-trebare legitimă: ce mai caută totuși FMI prin România? Ce mai au străinii de luat din România și n-au luat încă,

astfel încât brokerul lor principal să

se afl e pe mai departe aici?! Mai ales

că principalele mecanisme de ex-

tracţie de tip colonial sunt deja im-

plantate și funcţionează din plin. Cel

mai important este transferul impli-

cit de resurse rezultând din genera-

lizarea preţurilor impusă din centru

spre periferii, în condiţiile presiuni-

lor de a se menţine salariile de câ-

teva ori mai mici la periferii. În Ro-mânia, salariile sunt de 8-10 ori mai mici, respectiv o diferenţă cel puţin dublă faţă de cea pe care eventual ar justifi ca-o diferenţa de productivita-te a muncii, de care se pretinde a fi legat nivelul salariilor. Cu alte cuvin-te, o diferenţă net colonială!

Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Ce mai caută FMI în România după ce a aservit-o economic capitalului străin?

Ultima intervenţie explicită a FMI în politica economică din România ar fi trebuit să aibă loc în legătură cu reducerea CAS. Se pare însă că FMI a preferat să adopte o poziţie în con-trast cu cele tranșante de până acum, aparent pentru a nu se situa, printr-o încuviinţare, de partea premierului candidat zis de stânga la prezidenţi-

alele din toamnă și nici, printr-o respingere, de partea președintelui în exerciţiu, păpușar fără echivoc al tutu-ror candidaţilor ziși de dreapta.

26 SEPTEMBRIE 2014 55 F L U XF L U XEconomic

„Pe parcursul anilor 2010-2014, organizaţii criminale și politicienii corupţi din Rusia au transferat 20 de miliarde USD din fonduri murdare prin acest complex de „spălătorie”, format din zeci de companii off -sho-re, bănci, credite false și agenţi pro-xy. Ulterior, procesul era „legalizat” de către judecători din R. Moldova, iar banii spălaţi erau răspândiţi în întreaga Europă”, se arăta în inves-tigaţie.

Potrivit sursei, banca moldove-nească implicată în operaţiunea de spălare a banilor ar fi fost „Mol-dindconbank”, una dintre cele mai vechi instituţii bancare din Repu-blica Moldova. Banca a negat, în repetate rânduri, orice legătură cu operaţiunile de spălare a banilor, acuzând că ar fi obiectul unui atac menit să defăimeze instituţia.

Acum câteva zile, aceasta a difuzat un comunicat în care se menţionea-ză că BC „Moldindconbank” S.A. este una dintre cele mai vechi, puternice

și stabile instituţii fi nanciare de pe piaţa bancară din Republica Mol-dova. Iar „informaţiile defăimătoare la adresa băncii apărute în unele surse de informare în ultima perioa-dă poartă un caracter tendenţios și sunt califi cate drept atac informaţi-onal regizat cu scopul prejudicierii imaginii băncii”.

Mai mult decât atât, „BC „Mol-dindconbank” S.A. informează că toate tranzacţiile efectuate prin intermediul Băncii de la începutul activităţii sale au fost în strictă con-formitate cu legislaţia Republicii Moldova și regulamentele Băncii Naţionale a Moldovei”.

Pe de altă parte, portalul www.rise.md scria acum aproximativ două luni că instituţia bancară ar fi implicată în mai multe operaţi-uni suspecte. Astfel, în februarie curent, Banca Naţională a iniţiat o investigaţie asupra unui presupus atac speculativ contra leului moldo-venesc din partea unor bănci, iar în

presă s-a scris că ar fi vorba, în speci-

al, de „Moldindconbank”. De aseme-

nea, potrivit Centrului Naţional An-

ticorupţie, banca ar fi avut legătură

și cu tentativa de cumpărare a unor

deputaţi moldoveni.

Sursa menţionează că structura

actuală de acţionariat este constitui-

tă astfel încât „prin intermediul unor

fi rme locale și străine, dar și persoa-

ne fi zice, banca să fi e controlată din

umbră, fără a se cunoaște exact cine

este benefi ciarul fi nal”.

Cel mai vehiculat nume în acest

context este al lui Veaceslav Platon,

care din 1994 și până în 2004 a fost

vicepreședinte al Consiliului de Ad-

ministrare al „Moldindconbank”. În

prezent, Platon nu mai deţine ni-

cio funcţie și nicio acţiune la „Mol-

dindconbank”. Dar, potrivit rapoar-

telor anuale ale băncii publicate în

ziarul Capital-Market, el a fost acţi-

onar la această bancă până în anul

2013, când mai deţinea o cotă de

0,31%.

„Controlul asupra băncii a fost

și continuă să fi e exercitat de Pla-

ton, prin intermediul mai multor

apropiaţi care apar în diverse fi rme

sau sunt acţionari direcţi la Mol-

dindconbank”, specifi că sursa.

În fi ne, ar trebui să mai menţio-

năm și faptul că în presa rusă s-a

scris zilele acestea că organele de

anchetă din Federaţia Rusă au de-

marat procedura de investigare a

unei scheme ilegale de scoatere din

Rusia, prin Moldova, a 700 de mili-

arde de ruble. În informaţie se face

trimitere la o scrisoare a Centrului

Naţional Anticorupţie din Moldova

către Ministerul rus de Interne. Do-

sarul privind operaţiunea de spălare

a banilor a fost iniţiat de Procuratura

Anticorupţie, în februarie 2014.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

„Moldindconbank”, victima unui atac informaţional?„Moldindconbank”, victima unui atac informaţional?Acum câteva săptămâni relatam despre investigaţia unui grup de jurnaliști din mai multe ţări, publicată de portalul www.rise.md, în care era dezvăluită o amplă operaţiune de spălare a banilor în spaţiul ex-sovietic, inclusiv Republica Moldova. Potrivit jurnaliștilor care au cercetat cazul, aceasta ar fi cea mai mare operaţi-une de spălare de bani din Europa de Est, în care ar fi implicaţi un văr al lui Vladimir Putin, ofi ţeri FSB, fi rme rusești, companii off -shore, bănci din Rusia, Letonia și Moldova, judecători moldoveni, agenţi proxy și fi guri importante din lumea interlopă.

Deși Consiliul Ac-ţionarilor susţine că managementul Victoriabank nu mai este în drept să își exercite funcţiile, membrii Comitetului de Direcţie, și anume N. Politov-Can-gaș, C. Ghimpu, L. Vangheli își exer-cită împuternici-rile funcţionale și obligaţiunile de serviciu după data de 24.09.2014, până la desemna-rea noilor membri ai Comitetului de Direcţie a BC “Victoriabank” SA de către organe-le competente în conformitate cu Statutul băncii. Aceasta este infor-maţia remisă de banca comercială.

După cum scrie bani.md, viceguvernatorul BNM, Emma Tabârţa, a confi rmat faptul că Natalia Politov-Cangaș rămâne în funcţie

conform prevederilor Co-

dului Muncii. Ea a confi r-

mat că există un confl ict în

interiorul „Victoriabank” și

a recomandat Consiliului

Acţionarilor și managemen-

tului instituţiei să se așeze

la masa de discuţii pentru a

găsi o soluţie, așa cum ban-

ca este o instituţie de inte-

res public.

Potrivit „Victoriabank”, dat

fi ind faptul că anterior, de

către organele judiciare ale

Moldovei a fost suspenda-

tă executarea unor hotărâri

ale Adunării Generale Extra-

ordinare a Acţionarilor BC

“Victoriabank” SA și a deci-

ziilor Consiliului de Admi-

nistraţie a BC “Victoriabank”

SA, membrii Comitetului

executiv sunt în drept să re-

prezinte banca în raport cu

terţe persoane, să adopte

decizii, să încheie contracte

și să-și exercite obligaţiunile

funcţionale, până la consti-

tuirea unui organ compe-

tent, în conformitate cu Sta-

tutul băncii, care va putea

desemna membrii Comite-

tului de Direcţie al BC “Vic-

toriabank” SA.

Ieri Consiliul Acţionarilor

de la BC „Victoriabank” SA a

transmis un comunicat prin

care informează că „pe data

de 24 au expirat contracte-

le de angajare a manage-

mentului băncii. În acest

sens, președintele băncii,

Natalia Politov-Cangaș, dar

și vicepreședinţii Corneliu

Ghimpu și Ludmila Vangheli

nu mai au dreptul de a re-

prezenta banca comercială

„Victoriabank”, să ia decizii

în numele conducerii băncii,

să încheie contracte, dar și

să dea ceva indicaţii angaja-ţilor băncii comerciale”.

Potrivit informaţiilor transmise în numele Con-siliului Acţionarilor „Victo-riabank”, „orice document semnat de Natalia Politov-Cangaș, Corneliu Ghimpu și Ludmila Vangheli după data de 23 septembrie în calitate conducere a „Victoriabank” vor fi considerate nevalabile și nu vor avea o valoare juri-dică pentru bancă”.

Scandalul din interio-rul „Victoriabank” a ieșit la iveală pe data de 20 august 2014, atunci când Consiliul băncii a decis crearea unei Comisii de anchetă internă pentru verifi carea activităţii executive a băncii.

Conform Codului muncii, pe parcursul anchetei, Poli-tov-Cangaș a fost suspenda-tă din funcţie. La 25 august decizia dată i-a fost adusă la cunoștinţă. Tot la 25 au-gust judecătorul Vasilisa Muntean de la Judecătoria Buiucani a suspendat deci-zia Consiliului și a repus-o în funcţie.

Pe data de 12 septem-brie, Judecătoria Buiucani a emis o încheiere prin care a suspendat executarea tu-turor hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor din 6 februarie 2014. Totodată, sunt suspendate mai mul-te decizii ale Consiliului de

administraţie ce se referă la activitatea băncii, inclusiv decizia privind ancheta de serviciu și suspendarea con-tractului de management cu președintele băncii.

Anterior presa a scris că în spatele tentativelor de demisie a managementului băncii s-ar afl a controversa-tul om de afaceri Veaceslav Platon. Confl ictul a fost pus pe seama unor interese di-vergente ale acestuia și ale

lui Vlad Plahotniuc. Tot de

numele lui Platon se leagă și

tentativele de destabilizare

a majorităţii proeuropene

din Parlament (scandalul

tentativei de mituire a de-

putaţilor) și spălării de sume

exorbitante provenite din

Federaţia Rusă, care este

investigată de organele de

drept din Moldova și de cele

internaţionale.

Sursa: moldova.org

BNM:

”Politov-Cangaş este conducătorul legal al Victoriabank”

26 SEPTEMBRIE 201466F L U XF L U X Scandalos

Este stranie mentalita-tea de populaţie captivă pe care o manifestă presa ro-mânească. Cu foarte puţine excepţii, ziariștii care s-au exprimat în ultimele zile au dat de înţeles că nu văd ni-mic anormal în practica infi l-trării și că admit acest lucru ca pe un serviciu patriotic. Se neglijează însă că ”patri-otismul”, așa cum s-a văzut prea limpede în cazul zia-ristului de la B1TV, primeș-te interpretările cele mai părtinitoare și că opţiunile politice personale pretind, în mod ilicit, că ar privi ches-tiuni de siguranţă a statului. Anomalia fără egal este că un ofi ţer al unui serviciu de informaţii face o stridentă politică partizană căutând să distorsioneze formarea liberă a opţiunilor electora-le. Or, în acest caz, serviciile de informaţii încalcă în mod grav legile și Constituţia, căci ele nu au dreptul să facă politică.

Unul dintre directorii ser-viciilor de informaţii comu-nicase la un moment dat că există ofi ţeri acoperiţi în rândurile presei. De aici, unii au dedus că situaţia

este legală și, prin urmare, că ar fi chiar legitimă. În re-alitate, lucrurile nu stau de-loc așa. Serviciile profi tă de un vid legal și își infi ltrează agenţii peste tot acolo unde nu există interdicţii legale explicite. Cu alte cuvinte, ceea ce nu este interzis, este permis. Dar judecând lucru-rile în spiritul Constituţiei, este interzis să faci politică nu doar în modalităţi ma-nifeste, ci și în chipuri di-simulate. Un agent-ziarist care realizează o emisiune de televiziune cu o audienţă semnifi cativă, militând fără perdea în favoarea unui om politic sau împotriva altuia,

încalcă regulile democraţiei liberale.

Cineva spunea că ziaristul care s-a autodenunţat ar tre-bui, de fapt, preţuit, căci „el a fost ofi ţerul Armatei, nu al Poliţiei mafi ote!”. De aici se poate prea bine înţelege că în România, Armata și Poli-ţia fac politică și se înfruntă, în secret, căutând să infl u-enţeze opinia publică prin intermediul propriilor ofi ţeri strecuraţi în presă. Și, din păcate, se poate să fi e chiar așa, iar presa acceptă acest lucru ca pe un fapt fi resc. Dar ofi ţerii insinuaţi printre ziariști nu se mai mulţumesc să pledeze, de exemplu, pentru creșterea bugetului Apărării, exaltând pericolul rusesc, ci fac și campanie electorală în favoarea unor politicieni afi liaţi, pesemne, acelorași partide secrete. Să înţelegem de aici că Armata

ţine cu Băsescu (și cu succe-sorii posibili), iar Poliţia (sau alte instituţii) cu Ponta? S-ar putea, dar este o imagine înfricoșătoare a așa-numi-tei democraţii românești. Dar cu cine ţin SRI sau SIE? Și care sunt agenţii lor aco-periţi? Vedeţi că lucrurile se complică și tabloul devine din ce în ce mai negru.

Din momentul în care pre-sa a permis infi ltrarea unor agenţi în rândurile ei – și nu doar că a îngăduit acest lucru, dar tinde să-l și legiti-meze, – nu mai există niciun fel de dezbatere liberă în societate. Întregul discurs public este denaturat.

Cine sunt aceia care legi-timează prezenţa ofi ţerilor acoperiţi în presă? În primul rând, ofi ţerii înșiși, dacă au curajul, și, adesea, îl au. În al doilea rând, idioţii utili, care vorbesc despre patri-otismul agenţilor și despre nevoile siguranţei naţionale chiar și atunci când e vorba de politica grupurilor mici și de rivalităţi personale. Ei nu par să priceapă că presa în întregul ei încetează să mai fi e liberă și că este cucerită din interior prin anihilarea oricărui instinct de indepen-denţă. Ei își deleagă practic funcţia refl exivă, predându-se altora fără să mai gân-dească.

Sunt multe motive pen-

tru care ziariștii devin idioţii

utili ai serviciilor de infor-

maţii. Unul dintre ele este

complexul propriei ignoran-

ţe și al propriei iresponsabi-

lităţi. Or, faptul de a se arăta

respectuoși faţă de temele

”siguranţei naţionale” îi face

să pară gravi și mai bine in-

formaţi.

În orice caz, serviciile de

informaţii încalcă grav Con-

stituţia, nu atât prin infi ltra-

rea ca atare, cât prin faptul

că se implică în modul cel

mai direct în politica parti-

zană și în campaniile elec-

torale. În loc să fi e discreţi

și să-și urmărească obiec-

tivele defi nite prin lege,

agenţii acoperiţi fac cariere

fl amboaiante și dirijează

campanii politice agresive.

Dar ţinând seama de lipsa

anticorpilor din societatea românească, nu există, se pare, decât un singur re-mediu, și anume adoptarea unei interdicţii legale expli-cite. Pur și simplu va trebui să se interzică oricărui ofi ţer de informaţii să activeze în rândurile presei. În defi nitiv, nimic nu este mai transpa-rent și mai lipsit de ascunzi-șuri decât presa, care nu are alt scop mai înalt decât să publice tot ceea ce știe. Situ-aţia aceasta în care serviciile de informaţii, prin interme-diul agenţilor lor disimulaţi, tind să conducă întreaga presă, dictând campaniile și orientând curentele de opinie, este cu totul inadmi-sibilă.

Horaţiu PEPINE

Sursa: Deutsche Welle

Sociologul Cătălin Stoica

observă ceva important:

„Declaraţia lui Traian

Băsescu potrivit căreia nu

poţi fi președinte al Româ-

niei dacă ai dublă comandă

(ofi ţer acoperit) relevă ceva

mult mai grav: faptul că ser-

viciile de la noi pot servi sau

chiar servesc și altor intere-

se (private? străine?) decât

așa-zisului interes naţional”.

Asta-mi amintește o faimoasă po-

veste din Rusia secolului al XVIII-lea.

În una din zile, Ekaterina a II-a brusc

se apucă să scrie niște piese de tea-

tru și să le pună în scenă. Sunt pie-

se foarte ironice și defăimătoare la

adresa unei grupări numite „grupul

moscovit Rosenkreuzer”. Vuiește tot

Petersburgul și Moscova. De ce se

apucă de teatru ditamai ţarina Rusi-

ei, supranumită Ekaterina cea Mare?

De ce ţinta ei este un grup „sub aco-

perire”, necunoscut publicului larg? De ce o persoană cu atâta putere nu folosește alte metode? Stranie întâmplare, temă extraordinar de interesantă.

Acum ceva timp am discutat cu Andrei Zorin (profesor la New Col-lege din Oxford), specialistul nr. 1 în Rusia secolelor XVIII-XIX. El îmi explică așa (simplifi c la maximum): „Ciclul antimason” (așa sunt numite cele trei piese de teatru) al Ekateri-nei a II-a are un program ideologic, strategic și tactic foarte bine defi nit și este îndreptat împotriva „grupu-lui moscovit Rosenkreuzer”. Ce este acest grup? Este echivalentul unui grup al serviciilor de azi, cu putere paneuropeană și cu infl uenţă mare asupra grupurilor de putere internă. De ce acest grup devine ţinta Eka-terinei? Pentru că el pune în pericol Statul, Puterea. De ce Ekaterina ale-ge teatrul? Ce este teatrul acelor vre-muri? Este echivalentul mass-mediei actuale, de aici se pot propaga cel mai bine ideile, de pe scenă poţi dis-truge cel mai curat adversarul.

De ce alege această strategie? Pentru că are nevoie să discrediteze aceste structuri la nivel popular, să prevină posibilele alianţe antipalat. Și mai are nevoie și de o susţinere populară. Ea alege calea ironiei, a satirei, a comediei și reușește, până la urmă, să-i distrugă pe acei „Ro-senkreuzer”. Teatrul însă rămâne în

picioare și va prospera în Rusia mul-tă vreme. „Opricinicii”, adică cei foar-te apropiaţi și loiali puterii politice și economice care contează cu adevă-rat, la fel, vor rămâne neatinși.

În cazul nostru, mașinăria pornită de președintele Băsescu a discredi-tat și distrus mai întâi „teatrul” (a se citi mass-media, dar nu e singurul vi-novat) și i-a discreditat serios pe „ro-senkreuzerii” români. Ba mai mult: președintele a reușit să pornească un adevărat război între instituţiile statului, ca să nu mai vorbim de lup-ta dintre diversele grupuri sociale.

„Opricina” locală rămâne însă la locul ei. Întrebarea corectă ar fi : cine sunt ei? Ca să afl ăm, ar trebui să ne mai întrebăm: cum se face că știm atâtea despre convorbirile private ale unora și altora, știm cine sunt „agenţii sub acoperire”, dar nu știm nimic despre lucruri cu adevărat importante și semnifi cative pen-tru ţară. Iar unele din aceste lucruri „publice și importante” sunt chiar secretizate: cum ar fi , de exemplu, contractele marilor privatizări, con-tractele unor lucrări publice de an-vergură care implică mulţi bani și interese majore nu doar locale.

Dacă e să interpretăm cele ce se întâmplă la noi prin grila de lectu-ră a cunoscutului sociolog german Georg Simmel, cel care a scris o car-te faimoasă, numită Despre secret și societatea secretă, atunci putem

spune următoarele (iarăși simplifi -

când mult): viaţa modernă, statul

modern, se bazează pe o „economie

a creditelor”, iar societăţile bazate

pe secret se bazează pe parteneriat

(familie, clanuri, caste etc.). În mo-

dernitate, tendinţa e următoarea:

privatul devine tot mai privat, iar

publicul tot mai public. Evenimen-

tele din România ultimului deceniu

ne arată o mișcare inversă: Statul lu-

crează cu sectorul privat cu contrac-

te tot mai secretizate, circuitul bani-

lor este un adevărat secret de stat și mister, în timp ce dosarele, convor-birile private ale oamenilor devin tot mai publice. Până și agenţii sub acoperire devin publici. Încotro ne îndreptăm? De ce am mai vota, de ce să mai mimăm „democraţia”, dacă oricum „zarurile au fost aruncate” și alegem ceva ce deja a fost ales? Acesta e doar începutul și doar o parte a poveștii.

Vasile ERNUSursa: adevarul.ro

Ekaterina cea Mare despre lupta statului cu Ekaterina cea Mare despre lupta statului cu serviciile. Lecţii pentru „cazul Băsescu-Turcescu” serviciile. Lecţii pentru „cazul Băsescu-Turcescu”

Idioţii utili şi servilismul presei libereUn cunoscut realizator de televiziune (Ro-bert Turcescu, B1TV) a mărturisit că este ofi ţer acoperit al unui serviciu de informaţii. Concluzia fi rească este evidentă, deși puţini vorbesc despre ea.

26 SEPTEMBRIE 2014 77 F L U XF L U XFlagrant

Autorul arată publicului că a fost mituit pentru a scrie articole de pre-sa proamericane și devoalează, în premieră, întregul mecanism prin care corupţia a pus stăpânire pe mass-media germană. Mărturisirile sunt cu atât mai credibile cu cât ele aparţin unui om din interior: „Auto-rul a fost primit în reţeaua organi-zaţiilor americane de elită și i-a fost acordată, drept recompensă pentru relatări pozitive, chiar și o cetăţenie de onoare în SUA”.

Udo Ulfkotte se rușinează astăzi pentru faptul că a lucrat, timp de 17 ani, pentru Frankfurter Allgemei-ne Zeitung (FAZ). Tot aici lucrează Karl-Peter Schwarz, jurnalistul care a scris numeroase articole în favoa-rea regimului Băsescu în momentul suspendării acestuia din funcţie, în 2012.

Prezentăm integral traducerea oferită de Lumea Justiţiei scurtei de-scrieri care însoţește best-seller-ul „Jurnaliști cumpăraţi”.

„Jurnaliştii ne manipulează în interesul celor puternici”Aveţi și dumneavoastră sentimen-

tul că sunteţi adeseori manipulaţi și minţiţi de presă? Dacă da, înseamnă că vi se întâmplă precum majorităţii germanilor. Până acum, conta ca „te-

orie a conspiraţiei” faptul că presa de top manipulează premeditat ce-tăţenii, prin tehnici de propagandă. Acum, un „om din interior” (insider) dezvăluie ce se întâmplă de fapt în culise.

Jurnalistul Udo Ulfkotte se ru-șinează astăzi pentru faptul că a lucrat, timp de 17 ani, pentru Fran-kfurter Allgemeine Zeitung (FAZ). Înainte să devoaleze reţelele secrete ale Puterii, autorul își face o temei-nică autocritică. Apoi documentea-ză, în premieră, cum a fost mituit pentru relatările sale și cum s-a în-stăpânit corupţia. În plus, dezvăluie de ce formatori de opinie fac relatări tendenţioase și cum braţul extins al biroului de presă al NATO pregăteș-te mediatic războaiele. În acest con-text, autorul a fost primit în reţeaua organizaţiilor americane de elită și i-a fost acordată, drept recompensă pentru relatări pozitive, chiar și o ce-tăţenie de onoare în SUA.

În această carte afl aţi care jurna-liști sunt cooptaţi în organizaţii de lobby și care sunt aceste organiza-ţii. Autorul înșira sute de nume și privește și în culisele acelor orga-nizaţii care infl uenţează presa ger-mană propagandistic și unilateral, între care: Atlantic Bridge, Comisia Trilaterală, German Marshall Fund, Consiliul American pentru Germa-nia, Academia Americană, Institutul Aspen și Institutul pentru Politică

Europeană. De asemenea, sunt dez-văluite implicaţiile serviciilor secre-te în activitatea organizaţiilor de lobby, tehnicile de propagandă și formularele prin care se pot accesa fonduri pentru proiecte de infl uen-ţare ţintită a opiniei publice în Ger-mania.

Când CIA dictează ce trebuie scrisVă puteţi imagina că lucrători ai

serviciilor secrete compun texte care apoi sunt publicate sub semnă-tura unor jurnaliști consacraţi? Știţi care jurnaliști de la care „organe” de presă au fost mituiţi pentru materi-alele lor de presă? Și aveţi vreo idee despre cum se acordă cele mai repu-tate distincţii pentru jurnalism?

Practic, aceasta se întâmplă pre-cum odinioară, în cazul titlurilor de „Erou al muncii socialiste” din fos-ta RDG – este premiată munca de propagandă. De la jurnalist la pro-pagandist nu este o distanţă prea mare. Dacă veţi citi această carte, veţi citi ziarele noastre cu alţi ochi, veţi închide mai des televizorul și veţi ști mai bine ce să credeţi din ceea ce auziţi la radio: aproape ni-mic! Pentru că Ulfkotte oferă și infor-maţiile penibile despre fi ecare post, cărui partid politic îi aparţine și care jurnaliști sunt infl uenţaţi și cum. La sfârșit devine limpede: diversitatea opiniilor este doar mimată. Căci „ști-rile” sunt, de cele mai multe ori, cu-rată spălare de creier”.

Cine este Udo UlfkotteUdo Ulfkotte (44 ani), jurnalist și

publicist german, a studiat drept și știinţe politice la Freiburg și Londra, unde i-a avut ca profesori pe crimi-nologul elveţian Ruediger Herren și pe Dieter Oberndoerfer, fost consi-lier al Cancelariei lui Helmuth Kohl. A lucrat pentru departamentul de

politică externă al cotidianului Fran-kfurter Allgemeine Zeitung înce-pând cu 1986, până la sfârșitul lui 2003. Printre domeniile de activita-te de care s-a preocupat se numără managementul securităţii, spionajul economic, concurenţa, dar și moni-torizarea grupărilor teroriste islami-ce. În perioada 1986-1998, jurnalis-tul a călătorit în peste 60 de ţări și chiar a trăit în câteva state islamice (Irak, Iran, Afganistan, Arabia Sau-dită, Oman, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Iordania). Ulfkotte a fost ana-list pentru ţările din bazinul medi-teranean, Africa și Orientul Mijloci, context în care a ajutat la dezvol-tarea unui Ghid pentru Investiţii în Orientul Apropiat, în cadrul Institu-tului FAZ.

Cariera publicistică cuprinde nu-meroase lucrări, având ca tematică, printre altele, securitatea și spio-najul industrial: „Heiliger Krieg in Europa” („Jihadul în Europa”), „Der Krieg im Dunkeln. Die wahre Macht der Geheimdienste” („Războiul în în-tuneric. Adevărata putere a servici-

ilor secrete”), „Grenzenlos kriminell”

(„Criminal fără limite”), „Marktplatz

der Diebe” („Piaţa de hoţi”). A con-

tribuit la dezvoltarea revistei „Park

Avenue”, a mai scris pentru „Capital”

și pentru „Cicero” și a fost corespon-

dent pentru agenţia de știri DDP. În

prezent, fostul jurnalist FAZ oferă

consultanţă unor întreprinderi și

este invitatul mai multor posturi de

televiziune.

Ulfkotte este membru al „Marshall

Memorial Fund” din SUA și fost

membru al Fundaţiei „Konrad Ade-

nauer”.

În biografi a lui Udo Ulfkotte reali-

zată de Wikipedia mai apare faptul

că acesta a devenit ateu, în perioada

în care a trăit în ţările musulmane

s-a convertit la islam, iar apoi a decis

să fi e din nou botezat creștinește.

Udo Ulfkotte are legături cu orga-

nizaţia de dreapta Pax Europa, care

a organizat la Bruxelles, în 2007, un

protest intitulat „Stop islamizării Eu-

ropei”.

Sursa: cotidianul.ro

ȘTIRILE CA SPĂLARE DE CREIER

„Jurnalişti cumpăraţi”: cum acţionează „Jurnalişti cumpăraţi”: cum acţionează propaganda NATO şi lobby-ul SUApropaganda NATO şi lobby-ul SUA

Știrile sunt o adevărată spălare de creier, jurnaliști cooptaţi de lobby-ul american își pun semnătura pe texte scrise de CIA, iar braţul lung al biroului de presă al NATO pregătește viitoarele războaie. Acestea sunt dezvăluirile făcute de Udo Ulfkotte, un fost jurnalist al Frankfurter Allgemeine Zeitung, în volumul „Jurnaliști cumpăraţi”, devenit best-seller în Germania.

După ce deputatul comu-

nist a publicat imagini cu o

vilă de lux din Franţa, care,

potrivit lui, ar aparţine fa-

miliei omului de afaceri Vla-

dimir Plahotniuc, și a sesizat

CNI, membrii Comisiei au re-

fuzat ieri să iniţieze un con-

trol în acest caz. „Domnul

Petrenco nu a confi rmat do-

cumentar faptul că Vladimir

Plahotniuc ar deţine averi

peste hotare. Nu a prezentat

originalele, ci niște copii. Pe-

tiţia sa nu întrunește condi-

ţiile prevăzute de lege. Este

evident că Grigore Petrenco

face un joc electoral și ur-

mărește anumite interese”, a

declarat Victor Strătilă.

Grigore Petrenco susţine

însă că probele pe care le-a

adus sunt mai mult decât

sufi ciente. „Am prezentat

copia extrasului acestui imo-

bil. Am venit cu dovezi cine

sunt proprietarii și la ce preţ

a fost cumpărat. Am venit și

cu fotografi i. Am fost acolo

și mi-am făcut chiar și un sel-

fi e la vila lui Vladimir Plahot-

niuc. De ce fel de dovezi mai

au nevoie? Este încă o dova-

dă că CNI execută comenzi

politice și îi este frică de pa-

tron”, a acuzat, la rândul său,

deputatul comunist.

La 23 septembrie și jur-

naliștii RISE Project Moldo-

va au publicat câteva zeci

de fotografi i cu Vladimir

Plahotniuc afl at peste ho-

tare. Autorii susţin că omul

de afaceri este surprins și

la vila sa din Sciez, Franţa.

“Fotografi ile sunt din 2012.

De ce nu le-au prezentat

atunci când Vladimir Pla-

hotniuc ocupa funcţia de

deputat?” se întreabă Vic-

tor Strătilă.

La 17 septembrie, omul de

afaceri a depus o explicaţie

la CNI. Victor Strătilă susţine

că democratul a trimis o soli-

citare autorităţilor din Fran-

ţa prin care le cere să prezin-

te probe că acuzaţiile care i

se aduc ar fi nefondate. Toto-

dată, Plahotniuc s-a angajat

să prezinte răspunsul la CNI.

Potrivit Galinei Bostan,

directorul Centrului de Ana-

liză și Prevenire a Corupţiei,

membrii Comisiei Naţionale

de Integritate nu au sufi ci-

ente pârghii atunci când tre-

buie să obţină date de peste

hotare despre un funcţionar

de la noi. Acest lucru totuși

nu este imposibil. „Pentru ca

membrii CNI să aibă acces la

astfel de informaţii ar trebui

semnate convenţii. În cadrul

unui dosar penal situaţia e

alta. Totuși, ar putea obţine

informaţii în baza principiu-

lui reciprocităţii sau să cree-

ze astfel de situaţii încât să

se ajungă cu acest dosar în

instanţa de judecată, iar o

comisie rogatorie să obţină

datele necesare. E mai com-

plicat și necesită mai mult

timp. Depinde însă și de vo-

inţa membrilor CNI”, comen-

tează Galina Bostan.

Omul de afaceri a ajuns

în vizorul СNI și acum un

an, când a solicitat el însuși

Comisiei să-i verifi ce averi-

le pentru a stabili dacă s-a

îmbogăţit sau nu în perioa-

da în care a ocupat funcţia

de deputat. Membrii CNI au

decis însă clasarea cauzei „în

legătură cu lipsa încălcării

regimului juridic al declară-

rii veniturilor și proprietăţii

de către cetăţeanul Vladimir

Plahotniuc”.

Anastasia NANI

Sursa: moldovacurata.md

CNI nu va verifi ca averea de peste hotare a lui Vladimir Plahotniuc

Membrii Comisiei Naţionale de Integritate (CNI) au respins solicitarea deputatului co-munist Grigore Petrenco de a verifi ca averea lui Vladimir Plahotniuc, pe care acesta ar deţine-o în Franţa, dar nu a inclus-o în decla-raţia de avere acum doi ani, când era deputat și vicepreședinte al Parlamentului din partea Partidului Democrat. Potrivit vicepreședin-telui CNI, Victor Strătilă, parlamentarul nu a confi rmat acuzaţiile cu documente. Repre-zentantul Comisiei susţine că Grigore Petren-co ar urmări interese electorale.

26 SEPTEMBRIE 201488F L U XF L U X Externe

Armata americană și „parteneri” ai săi au efectuat marţi, 23 sep-tembrie, primele raiduri împotriva poziţiilor grupării jihadiste Stat Islamic în Siria, deschi-zând astfel un nou front împotriva extremiștilor, scrie France Presse, citată de RTV.NET.

După cum a relatat Fox News, ci-tând ofi ciali americani anonimi pe pagina sa de internet, SUA, cu spri-jinul Arabiei Saudite, Iordaniei, Ba-hrain-ului și Emiratelor Arabe Unite, au efectuat atacuri aeriene asupra a 20 de obiective ale grupării extre-miste Stat Islamic pe teritoriul Siriei, potrivit Ria Novosti.

Cel puţin 30 de combatanţi Al Qai-da, precum și opt civili, între care trei copii, au fost uciși în atacurile aeriene efectuate marţi de coaliţia condusă de SUA în nordul Siriei, a informat o organizaţie neguvernamentală. Ulte-rior, Observatorul Sirian al Drepturi-lor Omului (OSDO) a anunţat că rai-durile aeriene de marţi au provocat moartea a cel puţin 120 de insurgenţi extremiști, între care 70 de membri ai organizaţiei extremiste Stat Islamic (SI) și 50 de membri ai reţelei al-Qai-da, precum și rănirea altor 300.

„Americanii l-au informat pe re-prezentantul Siriei pe lângă Naţiuni-le Unite că loviturile sunt îndreptate împotriva organizaţiei teroriste Stat Islamic la Raqa (nord)”, a indicat Mi-nisterul sirian de Externe, citat de te-leviziunea de stat de la Damasc.

Înarmarea opoziţiei consolidează poziţiile Statului IslamicPe de altă parte, Moscova a cri-

ticat faptul că SUA aplică lovituri aeriene pe teritoriul Siriei fără să ceară permisiunea conducerii aces-tei ţări, menţionează Vocea Rusiei. Într-o convorbire telefonică avută cu secretarul american de stat, John Kerry, ministrul rus de Externe, Ser-ghei Lavrov, a cerut SUA să respecte cu stricteţe Carta ONU și normele de drept internaţional, de asemenea să respecte suveranitatea Siriei.

Potrivit unor analiști, americanii vor de fapt să distrugă regimul Ba-shar al-Assad și se folosesc de oca-zia apărută, mai notează sursa. Însă inconsecvenţa și miopia strategiei americane vor duce la eșecul între-gii operaţiuni.

„Dacă analizăm cu atenţie ce se întâmplă, în afară de kurzi, singura care poate ţine piept Statului Islamic este tocmai armata siriană. Înarma-rea opoziţiei siriene, pe care SUA o consideră moderată, și aplicarea de

lovituri asupra armatei ţării înseam-nă consolidarea poziţiilor Statului Islamic”, menţionează politologul Vladimir Isaev.

Creşte numărul europenilor în Irak şi SiriaÎn același timp, Gilles de Kercho-

ve, coordonatorul european pentru Combaterea Terorismului, a anunţat că aproximativ 3.000 de cetăţeni ai statelor membre UE au mers în Siria și Irak pentru a deveni membri ai grupurilor islamiste, relatează AFP, citat de Ziarul Financiar.

„Numărul europenilor care se afl ă în Irak și Siria este în creștere, ajun-gând la aproximativ 3.000, pe fon-dul progreselor înregistrate pe teren de grupul terorist Stat Islamic”, a de-clarat Gilles de Kerchove.

După cum relatează agenţia ame-ricană Associated Press, printre cei care au decis să plece să lupte în Si-ria de partea opoziţiei se afl ă volun-tari din 11 ţări europene. În primul rând din Franţa și Belgia, urmate de Germania, Austria, Suedia și Dane-marca

Publicaţia germană Suddeutsche Zeitung, citând surse ofi ciale, con-stată creșterea numărului de com-batanţi sinucigași în Siria și Irak, care fac parte din rândul jihadiștilor nou recrutaţi de origine germană. Astfel, potrivit datelor Biroului de Protecţie a Constituţiei, în momen-tul de faţă, doar în rândul rebelilor islamiști sirieni luptă 400 de per-soane originare din Germania, în principal tineri.

Acum câteva zile, ministrul fran-cez de Interne, Bernard Cazeneuve, declara pentru săptămânalul Le Jo-urnal du Dimanche că 930 de per-soane provenind din Franţa sunt implicate în prezent în jihad în Irak și Siria.

În acest context, pe data de 16 septembrie, deputaţii francezi au aprobat o interdicţie administrativă

de ieșire din ţară care are ca scop să împiedice plecarea unor candidaţi pentru jihad către Siria și Irak.

Gruparea teroristă poate obţine fără probleme arme, inclusiv din RomâniaDe asemenea, etnici musulmani

bulgari au promovat în ultimele săptămâni pe reţelele sociale sim-bolurile grupării islamiste Statul Islamic, care îndeamnă la terorism și violenţă, provocând îngrijorare cu privire la creșterea popularităţii organizaţiei în Bulgaria, relatează Standard News, în ediţia online, ci-tată de MEDIAFAX.

Publicaţia menţionează că o înre-gistrare video publicată recent pe Facebook arată o reuniune a etnici-lor musulmani bulgari în care aceș-tia își exprimă susţinerea pentru gruparea Stat Islamic prin sloganuri militante.

Numărul islamiștilor radicali este, de asemenea, în creștere și în Koso-vo. Presa din Balcani afi rmă că auto-rităţile de la Belgrad au pregătit o listă cu cel puţin 20 de combatanţi albanezi, special antrenaţi pentru comiterea unor atentate sinucigașe în numele grupării Stat Islamic. Si-te-ul topwar.ru scrie, la rândul său,

citând un raport al serviciilor de in-formaţii militare, că „teroriștii din ca-drul organizaţiei sunt în contact per-manent cu susţinătorii din Serbia, Bosnia, Muntenegru, Albania și Ma-cedonia, având instrucţiuni pentru pregătirea unor acţiuni” teroriste.

Pe de altă parte, gruparea Stat Is-lamic poate obţine fără nicio proble-mă arme, rachete, grenade, rachete antitanc, veste antiglonţ și dispo-zitive de comunicare din Bulgaria, Croaţia, România și Ucraina, afi rmă Standard News. De altfel, publicaţia susţine că mulţi dintre combatanţii grupării Stat Islamic provin din Ser-bia, Bosnia-Herţegovina, Macedo-nia, Albania și Bulgaria.

Grupul terorist sunnit Stat Islamic (Stat Islamic în Irak și Levant, Stat Islamic în Irak și Siria - SI/SIIL/SIIS) ocupă vaste regiuni din nord-vestul Irakului și din sud-estul Siriei, unde a proclamat un „califat islamic”.

Gruparea a început să instituie structuri guvernamentale și militare pe teritoriile ocupate din Siria și Irak, o regiune de mărimea statului ame-rican Pennsylvania, inclusiv servicii pentru furnizarea de alimente și gaz natural, afi rmă experţi ai Institutului pentru Analize și Cercetări în dome-niul Terorismului (Terrorism Resear-ch and Analysis Consortium - TRAC).

FLUX

Americanii au bombardat poziţii ale grupării Stat Islamic din Americanii au bombardat poziţii ale grupării Stat Islamic din Siria. Totodată, creşte numărul islamiştilor radicali în EuropaSiria. Totodată, creşte numărul islamiştilor radicali în Europa

Președintele venezuelean Nicolas Ma-duro a acuzat miercuri, 24 septembrie, puterile occidentale că au contribuit în mare parte la creșterea puterii jihadis-mului în Orientul Mijlociu, un „mon-stru” care, potrivit lui, nu va fi învins decât dacă se respectă popoarele din regiune, notează MEDIAFAX.

Luând cuvântul în faţa Adunării Generale a ONU la New York pentru prima dată de când i-a succedat lui Hugo Chavez, Maduro a sub-liniat că Venezuela este „de acord să lupte îm-potriva terorismului”, dar a criticat dur strate-gia folosită de Statele Unite pentru a combate organizaţia Statul Islamic (SI) în Irak și Siria.

„Doar o alianţă care respectă suveranitatea acestor naţiuni, participarea guvernelor lor, a popoarelor lor, a forţelor lor armate, va învin-ge terorismul islamic și toate forţele teroriste care au apărut ca un Frankenstein, ca un mon-stru hrănit de Occident însuși”, a declarat pre-ședintele venezuelean.

Maduro, care a criticat susţinerea occidenta-lilor pentru rebeliunea din Siria împotriva pre-ședintelui sirian Bashar al-Assad, a declarat că dacă acesta va fi înlăturat de la putere, „se va

stabili o putere a acestor grupări teroriste în

această regiune vastă care include Siria, Libia,

Irak și Iordania”.

„Guvernul democratic și constituţional al Si-

riei a oprit teroriștii”, a subliniat Maduro.

Epidemia de febră Ebola din Africa de Vest

este în prezent „cea mai mare ameninţare”

pentru lume, dar marile puteri sunt mai pre-

ocupate „să bombardeze popoarele Siriei și

Irakului”, a adăugat președintele venezuelean.

Maduro s-a pronunţat și în favoarea unei

„transformări profunde” a ONU pentru „a se

adapta unei lumi multipolare, cu state și regi-

uni emergente, care au propria voce și aspiră

să fi e respectate”.

Venezuela este candidată pentru anii 2015

și 2016 la un loc de membru nepermanent în

Consiliul de Securitate a ONU, în cadrul grupu-

lui regional America Latină și Caraibe, în locul

Argentinei, al cărei mandat de doi ani se în-

cheie la sfârșitul lui 2014.

Președintele american Barack Obama a de-

clarat miercuri, în discursul susţinut la Adu-

narea Generală a ONU că în prezent, printre

principalele pericole în lume se numără viru-

sul Ebola, care „ameninţă sistemele publice de

sănătate în Africa de Vest și riscă să se extindă

dincolo de frontiere”.

„De asemenea, agresiunea rusă în Europa

ne amintește de epoca în care naţiunile mari

le călcau în picioare pe cele mici, pentru a-și

satisface ambiţiile teritoriale”, a adăugat Oba-

ma, citat de cotidianul The New York Times

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov,

a ironizat pe seama faptului că președintele

american Barack Obama a vorbit despre cele

mai importante ameninţări, plasând pe locul

doi „agresiunea rusă”, relatează Itar-Tass, cita-

tă de MEDIAFAX.

„În ceea ce privește discursul președintelui

american, menţionez că noi (rușii) am obţinut

locul doi în topul ameninţărilor la adresa secu-

rităţii mondiale”, a afi rmat Lavrov.

Potrivit ministrului rus, „virusul Ebola ocupă

primul loc în acest top prezentat de Obama,

«agresiunea rusă în Europa» se afl ă pe locul

doi. Deja pe locul trei se situează gruparea

Stat Islamic și alţi teroriști din Orientul Mijlo-

ciu”.

„De asemenea, mi s-a părut ciudat că Obama

a afi rmat, în repetate rânduri, că securitatea în

întreaga lume a fost consolidată”, a adăugat el.

Lavrov a subliniat că Moscova vrea să solu-

ţioneze toate confl ictele prin dialog, ci nu prin

acuzaţii unilaterale.

Referindu-se la situaţia din Ucraina și sancţi-

unile împotriva Rusiei, Lavrov a menţionat că

„sancţiunile sunt o problemă a Statelor Uni-

te, iar situaţia din Ucraina este o problemă a

ucrainenilor”.

FLUX

Preşedintele venezuelean acuză occidentalii că au hrănit „monstrul” jihadismului. Lavrov ironizează „topul” lui Obama

26 SEPTEMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

SUA, acuzate pentru lipsa de stabilitate

în AfganistanWashingtonul a fost acuzat că nu și-a dat in-teresul pentru a aduce pacea și stabilitatea în Afganistan, ci, mai degra-bă, și-a urmărit propriile intere-se și obiective.

Marţi, 23 septembrie, președintele afgan în exerciţiu Hamid Karzai a

lansat noi critici la adresa Statelor Unite, spunând că operaţiunile milita-

re nu au avut scopul de a aduce pacea și securitatea în Afganistan.

Karzai, care a venit la putere în urma operaţiunii occidentale, conduse

de SUA, în urma căreia talibanii au fost înlăturaţi de la guvernare la sfâr-

șitul anului 2011, și-a multiplicat în ultimii ani criticile la adresa Washin-

gtonului.

„SUA nu au reușit să aducă pacea în Afganistan pe care l-au invadat în

2001. Afganii sunt victime ale unui război străin pe propriul lor teritoriu”,

a afi rmat președinte afgan în exerciţiu, acuzând SUA de destabilizarea

ţării sale timp de 13 ani, potrivit DPA.

Totodată, acesta a acuzat străinii de creșterea recentă a atacurilor in-

surgente și a spus că pacea depinde de SUA și de Pakistanul vecin.

Sursa: dcnews.ro

Lumea se confruntă cu crize la un nivel fără prece-dent după cel de-al Doilea Război Mondial, iar comu-nitatea în curând nu va mai putea răspunde uma-nitar, a avertizat marţi, 23 septembrie, comisarul european pentru ajutor umanitar, Kristalina Ghe-orghieva, citată de AFP.

„În prezent avem un nivel mondial al crizelor mai im-portant ca niciodată după cel de-Al Doilea Război Mon-dial, iar principalul motiv pentru această situaţie este că reacţionăm când este prea târziu”, a declarat Gheorghie-va, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia Adu-nării Generale a ONU.

„Mai multă atenţie ar trebui să fi e acordată prevenirii și soluţionării confl ictelor, trebuie să acţionăm înainte ca războaiele să fi e în plină desfășurare”, a adăugat ea.

„În caz contrar, nu vom mai fi în stare să gestionăm consecinţele crizelor umanitare generate de confl icte”, a avertizat Gheorghieva.

Comunitatea internaţională cheltuiește tot mai mulţi bani pen-tru ajutor umanitar – 17 miliarde de dolari până la sfârșitul lui 2014 faţă de două miliarde de dolari în 2000, a subliniat Gheorghieva, menţionând, de asemenea, că 450 de lucrători umanitari au fost uciși, răniţi sau răpiţi în 2013.

„Avem nevoie de răspunsuri, nu pentru că nu mai sunt bani, nu pentru că nu mai sunt oameni care să își riște vieţile, ci pentru că nevo-

ile noastre cresc mai repede decât capacitatea noastră de a răspunde” acestor crize, a adăugat ea.

Crizele umanitare din Irak și Siria s-au agravat drama-tic în ultimele luni, a menţionat Gheorghieva.

„Am asistat în Irak la deplasări ale populaţiei la o scară ce depășește capacitatea de răspuns a comunităţii uma-nitare”, a afi rmat ea.

Cel puţin o jumătate de milion de persoane au plecat din zonele din nordul Irakului controlate de jihadiștii grupului Stat Islamic și nu primesc ajutor, a declarat co-misarul european.

Sursa: mediafax.ro

Ministrul Energiei din Bulgaria avertizează: O nouă criză a

gazelor este foarte probabilăMinistrul Economiei și Energiei din Bulgaria, Vasil Ștonov, a afi rmat marţi, 23 septembrie, că o nouă criză a gazelor este foarte probabilă, el avertizând că ţara sa s-ar afl a într-o situaţie extrem de difi cilă în cazul suspendării livră-rilor de gaze din Rusia, din cauza crizei din Ucraina, transmite Novinite.

Ștonov a explicat că Bulgaria primește toate gazele necesare prin in-termediul unei conducte din Rusia, care tranzitează Ucraina și România, producţia locală fi ind neglijabilă, de sub 0,5 milioane de metri cubi pe zi.

Ministrul a arătat că un depozit subteran de gaze din Ciren poate fur-niza până la 4 milioane de metri cubi de gaze pe zi. El a insistat că, deși e încărcat cu sufi ciente gaze, depozitul are o capacitate prea mică, fi ind esenţială o extindere a acesteia.

Centralele termice din Bulgaria ar putea folosi păcură în cazul unei cri-ze a gazelor, dar această schimbare necesită pregătiri substanţiale, inclu-siv de transport și logistică.

Ofi cialul a avertizat că impactul unei crize a gazelor ar fi resimţit în câteva ore, iar cen-tralele termice ar tre-bui să fi e pregătite să treacă la utilizarea unui carburant alternativ în decurs de 10 ore.

Potrivit ministru-lui, Bulgaria ar reuși să facă faţă timp de o lună unei crize a gaze-lor, dar în a doua lună ar fi necesară restricţionarea consumului industrial de gaze.

Ștonov a arătat că interesul Bulgariei în proiectul gazoductului South Strem este legat de tarifele de tranzit, autorităţile de la Sofi a încercând să obţină un nivel maxim al acestora.

Ministrul a mai spus că guvernul bulgar a susţinut toate proiectele le-gate de conducte de gaze, prioritatea fi ind conductele de interconectare cu reţelele din România, Grecia, Turcia și Serbia.

Ștonov a dat asigurări că autorităţile bulgare urmăresc îndeaproape evoluţia relaţiilor dintre Ucraina, Rusia și Uniunea Europeană, luând mă-suri pentru prevenirea întreruperii livrărilor de gaze.

Sursa: Ziarul Financiar

COMISAR UE:

Lumea se confruntă cu crize fără precedent Lumea se confruntă cu crize fără precedent de la cel de-al Doilea Război Mondialde la cel de-al Doilea Război Mondial

Nu trebuie să ne facem iluzia că banii publici ne ajută, iar pe termen lung vom continua să trăim cu mâna în buzunarul altora. Cred că ne îndreptăm vertiginos către o nouă criză economică, pentru că vedem creștere economică sau creștere economică modestă în majoritatea ţări-lor, a declarat, miercuri, 24 septembrie, Cristian Păun, consultant și profesor de economie la ASE, în cadrul conferinţei Capital Bankers 2014 – Finanţări pentru IMM-uri, informează Capital.ro.

„Banul european nu este gratuit, pentru că acesta

vine din banii altora. De aceea, guvernanţii trebuie să fi e

atenţi cum îi alocă. Mai dramatic este că negociem cu

alţii din afara Uniunii Europene pentru a face drumuri

și autostrăzi și ignorăm UE. De ce să plătim de două ori

mai mult pentru chinezi să facem niște drumuri? O bună

parte dintre băncile din România continuă să aibă pro-

bleme. Acestea preferă să crediteze un proiect cu garan-

ţii de la stat decât iniţiative private pe care le consideră

riscante. În opinia mea, companiile care solicită ajutor

de stat și antreprenorii care cer fonduri europene se

încadrează, fără doar și poate, la categoria de antrepre-

nori fi scali, în detrimentul antreprenorilor reali, care se

chinuiesc să vândă bunuri și servicii”, a explicat Păun.Acesta a adăugat că nimic din ce dă statul nu e gratu-

it, deoarece banii ăia vin de undeva, inclusiv din taxe-le puse românilor, iar faptul că am putea avea creștere economică prin acordarea de ajutoare de stat sau din fonduri europene este o iluzie.

În cadrul aceleiași conferinţe, Cristian Păun a oferit o explicație inedită a crizei fi nanciare. În viziunea lui, exis-ta 3 tipuri de antreprenori, relatează money.ro.

Prima categorie o formează antre-prenorii reali, care vând produse pe piață.

Al doilea tip de antreprenor este cel politic sau fi scal. El creează taxe din care fi nanțează proiecte sau afaceri în benefi ciu propriu.

A treia categorie îi cuprinde pe an-treprenorii monetari. Aceștia își tipă-resc propriile profi turi fără a vinde ceva de valoare, fără a fi interesați de schimburi.

Antreprenorii din categoriile a doua și a treia exercită presiuni tot mai pu-ternice, în sistemele economice mo-derne, asupra antreprenorului real. Aceasta este adevărata cauză a crizei, consideră Cristian Păun.

FLUX

ECONOMISTUL CRISTIAN PĂUN:

Cred că ne îndreptăm vertiginos către o nouă criză economică

26 SEPTEMBRIE 20141010F L U XF L U X Spiritualitate

Vă invităm să reci-tiţi, în prag de ale-geri, acest portret al omului politic realizat de Mihail Manoilescu, într-un moment în care fostul ministru al Afacerilor Străine în guvernul Gigurtu se afl a între două arestări. Scrisă între 1946 și 1947, Etica politică este un volum impresi-onant prin clarita-tea și onestitatea ideilor enunţate. Recitit astăzi, volu-mul profesorului, sociologului, eco-nomistului, omului politic, oratorului și eseistului Mihail Manoilescu își dez-văluie actualitatea și acuitatea. Câţi oare dintre oamenii politici contempo-rani corespund pro-fi lului moral con-turat aici? Și de ce ne este încă atât de greu să distingem între demagogie și substanţă?

„Pentru a aduce puţină lumină în haosul etic al poli-ticii, trebuie să ne întoarcem mai întâi puţin asupra raţi-unii de a fi a omului politic, care este funcţiunea sa și asupra originii obligaţiilor sale care se găsesc în man-datul său.

Funcţiunea omului poli-tic este să urmărească și să realizeze un ideal al binelui public; mandatul său este să reprezinte un grup social oarecare în interesele și as-piraţiile sale. A fi om politic înseamnă a lua și a-și ţine angajamentele, în calitate de mandatar voluntar al unui grup social, în vederea realizării unui ideal.

Omul politic trebuie să intre în ceea ce se cheamă arenă publică, numai dacă are un ideal de pus în valoa-re; altfel, prezenţa sa este lipsită de orice sens și de orice legitimitate. El rămâ-ne acolo atât timp cât există oameni care să-l urmeze și care să-l reclame ca manda-tar, dar trebuie să se retragă în momentul în care nu mai reprezintă nimic decât pro-pria persoană și ambiţiile sale.

El nu este decât un instru-ment și nimic mai mult și nu ar putea niciodată să pretin-dă dreptul de a-și erija eul ca entitate autonomă, pe planul superior al fi nalităţi-lor. [...]

De altfel, în contractul tacit pe care l-a făcut cu un grup în momentul în care

a acceptat în mod volun-tar să-i fi e mandatar, el n-a putut să formuleze vreo condiţie în ceea ce privește persoana sa și a acceptat din capul locului rolul său in-strumental, făcându-și chiar o glorie din a fi în serviciul grupului sau al cauzei! Orice om public face o profesiune de credinţă din dezintere-sarea lui personală; orice orator politic își dovedește umilitatea în faţa mulţimi-

lor și exclamă, cu un gest pe care vrea să-l facă sublim: „Ce importanţă are persoa-na mea!”.

Vorbind astfel, el pro-clamă un mare adevăr, fără însă să creadă neapărat în el, însă auditorii lui au drep-tul să-l ia în serios și să tragă la momentul indicat toate consecinţele. Și acest mo-ment sosește întotdeauna. Deoarece în cariera omului politic se prezintă întot-

deauna o împrejurare în care să fi e nevoie ca el să părăsească fi e o mare dem-nitate în stat, fi e însăși viaţa politică. Atunci trebuie ca el să dea dovada virtuţilor și a onestităţii sale.

Omul politic într-adevăr prob este acela care este totdeauna gata să se retra-gă. Dacă se comportă în alt fel, atunci este un vulgar politician, avid sau vanitos, care preferă onorurile onoa-rei.

Dacă păstrează o funcţie politică dincolo de nece-sitatea obiectivă de ordin public care i-a încredinţat-o, el comite indelicateţea ca-lifi cată, care e numită abuz de mandat. Dacă pe dea-supra este pus în situaţia dureroasă de a-și sacrifi ca persoana pentru a-și salva patria sau naţiunea, atunci ar fi un truism să se afi rme că el nu trebuie să ezite ni-ciun moment. Iar din gestul său nu are dreptul să-și facă nicio glorie, acesta repre-zentând o simplă obligaţie de onestitate și o aplicare consecventă a contractului său iniţial de mandat. Într-o situaţie analoagă, un militar nici n-ar îndrăzni să se gân-dească la salvarea lui perso-nală; de ce ar face-o omul de stat? [...]

Eroismul militar constă în a accepta moartea pur și simplu; eroismul politic – în a accepta moartea civilă. În ambele cazuri, omul se lasă ucis pe loc, respectând o re-

gulă care este un imperativ permanent al patriei sale.

Însă în clipa supremă a sacrifi ciului, soldatul mu-rind se consolează cu certi-tudinea că numele său va fi onorat de compatrioţi; mult mai nenorocit decât acesta, omul de stat care cade la postul său, este sigur că va fi condamnat și calomniat și că va asista la propria lui decădere!

Și totuși, nimic nu trebuie să-l zdruncine în alegerea sa. Căci a cădea în demagogia naţionalistă, în momentul în care existenţa ţării însăși este în primejdie și orice ho-tărâre trebuie luată exclusiv în funcţie de interesele pre-zente și viitoare ale statului, înseamnă nu numai a fi lipsit de credinţă faţă de manda-tul său, ci a profi ta în mod ignobil de nenorocirile ţării, pentru a-și crea o aureolă, dar mai înseamnă încă și a comite o crimă faţă de patria sa. Aceasta este adevărata trădare, condamnată de o etică profundă, iar nu trăda-rea aparentă, condamnată de tribunalele fanaticilor.”

_________________ Fragment din Mihail Ma-

noilescu, Etica politică. Tra-ducere din limba franceză de Elena Manoilescu, pre-faţă de Vasile Morar, repere biografi ce, note și postfaţă de Mihai Dinu. București: Spandugino Publishing Ho-use, 2010, pp. 154-157.

Sursa: observatorcultural.ro

De recitit. Dramele de conştiinţă ale omului politic De recitit. Dramele de conştiinţă ale omului politic

Tenacitate & coerenţă, erudiţie

& stricteţe – iată chestii de celebrat

(și pasămite de premiat, stimată

Președinţie!) într-o zonă în care pes-

te două milioane de oameni (cum

rezultă dintr-un studiu al Institutu-

lui de Politici Publice al Fundaţiei

„Soros” și IMAS Chișinău, realizat în

decembrie 2004 – ianuarie 2005),

care pretind că vorbesc moldove-

nește, au „un lexic sărac, de multe

ori compensat cu elemente lexica-

le ale limbii ruse, prin simplifi carea

structurii sintactice a frazei, inclusiv

prin denaturarea unor raporturi gra-

maticale normative”. Două milioane

însemnând cam 86 la sută din tota-

lul populaţiei: redutabilă presiune

a gregarităţii. Trebuie să pătrunzi

în desișul acesta gri ca să înţelegi

ce preţ diurn are prin părţile locului

ortoepia și corectitudinea! Și să te

bucuri sincer, ca mine acum, de vor-

ba inteligibilă și precisă, coborând

dintr-o superioară conștiinţă a con-

textului.

Dar tocmai calităţile, excelenţa

fac din această carte o apariţie în

mod dramatic inutilă și incongruen-

tă, pentru că sensul unor asemenea

demersuri nu poate fi decât tranzi-

tiv, ceea ce presupune în mod inexo-

rabil și un anumit tip de efi cacitate,

chiar un efect practic, de ce nu? Nu

am ales întâmplător citatul de mai

sus: avem aici și o fantă (cam eufe-

mistică, după gustul meu: lexicul e

de-a dreptul rudimentar în unele

cazuri, iar simplifi carea e în fapt un

carnagiu – veniţi de ascultaţi!) către

realitate, dar și un indiciu asupra dis-

tanţei de la care vorbește autorul. O

distanţă aproape inconștient de au-

lică și, cel mai adesea, cu neputinţă

de parcurs dinspre destinatar. Tipii

cu „lexicul sărac”, „compensat cu ele-

mente lexicale ale limbii ruse” sunt

la mii de leghe de acest fel de a abor-

da lucrurile, degeaba le vorbești. Eu-

genia Bojoga ar fi avut incomparabil

mai mult succes de cauză dacă ar fi

conferenţiat în faţa (ptiu!, că am zis-

o) unor urangutani. Nu fac glumiţe:

e un fel de a circumscrie conster-

narea. Un glas atât de doct, atât de

benedictin cu nuanţele, atât

de elaborat – în pustiu! Un

pustiu de două ori, ca să

zic așa. Cui spunem noi, de

pildă, că „particularităţile

locale și cele ale argoului

juvenil dau colorit vorbirii,

însă ele reprezintă, de fi e-

care dată, doar una dintre

varietăţile istorice, iar atunci

când aspirăm la un model

superior de exprimare, tre-

buie să facem abstracţie de

ele, astfel încât atunci când

suntem întrebaţi ce limbă

vorbim, să știm că trebuie să

ne situăm la nivelul limbii li-

terare sau exemplare”? Cele

două milioane nu te aud, iar

pentru un intelectual e un

truism. Nu-l văd pe Voronin, să mă

picuri, silabisind că „instrumentarul

său, orchestrarea politico-ideologi-

că, mijloacele retorice ale limbii de

lemn, întreaga recuzită sunt de pe

vremea lui I. V. Stalin”. Darămite pe

ciraci! Ceștilalţi, repet, sunt demult

în chestie și rămân ca atare la fel de

impasibil. Sentimentul meu este că

bătaia asta pentru denumirea co-

rectă a limbii vorbite de majoritari

în Basarabia trebuie urcată pe un

alt nivel. E un delict de ingenuitate

că demersuri atât de concludente

ca cele ale Eugeniei Bojoga apar la

Chișinău într-un tiraj, probabil, con-

fi denţial. În formula asta, nu satisfac

nici măcar orgoliul auctorial. De ce

nu le-am fi tradus într-o limbă de cir-

culaţie? De ce nu le-am fi descărcat

cu autobasclantele direct la Bruxel-

les? Dacă prostia moldoveniștilor

s-a internaţionalizat („stipularea

limbii «moldovenești» în Acordul

privind facilitarea emiterii vizelor și

în Acordul de readmisie, încheiate

între Uniunea Europeană și Republi-

ca Moldova”), noi de ce am combate

autarhic și discret? Quid prodest?

Ghenadie NICU, pentru FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Un glas într-un pustiuRare cărţi au izbutit să mă ener-veze în măsura în care a făcut-o recent volumul Eugeniei Bojoga, Limba română – „între paranteze”? (Chișinău, Arc, 2013). Nu pentru că ar fi scris prost, superfi cial, carent ideologic, conceptual și mai știu eu cum, dimpotrivă! Mă grăbesc să spun că e de o probitate știinţifi că ireproșabilă și de o competenţă bună de speriat și pe meseriași, nu doar pe cei dinafara sociolingvis-ticii; că are un stil calm și limpid – stilul persuasiunii neobosite; că e pedant cu utilitate; că dovedeș-te, pagină cu pagină, un scrupul absolut neverosimil în vremurile noastre hei-rupiste. Pe scurt: că se

poate paria în deplină siguranţă pe valoarea sa ordonatoare și cla-rifi catoare. Eugenia Bojoga e o voce austeră și riguroasă, adevărat son catedratic, care îţi poate demonta în ritm egal, fără o câtuși de mică fl uctuaţie umorală, punct cu punct, grotesca mașinărie de in-epţii și perversiuni ideologice, în care s-a transformat de-a lungul timpului conceptul de moldovenism.

26 SEPTEMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Casă de raport a lui Şapiro

Monument de arhitectură de în-semnătate naţională, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada București, 60.

Constă din două imobile construite în timp diferit, care, începând cu anul 1899 până în 1940, au aparţinut familiei Șapiro-Rozenfeld.

Liter A. Primele informaţii documentare sunt din 1847, când proprietară era Pelaghia Verlikovsky. În octombrie 1897, o parte a cur-ţii, orientată spre strada Podoliei (București), a fost cumpărată de arhitectul Ţalil Ghingher, după propriul proiect, și în 1899 a fost con-struită clădirea cu două etaje, datare con-fi rmată în emblema sa și de data înscrisă în frontonul rezalitelor laterale ale etajului doi a clădirii.

Este o casă de piatră, ridicată în două eta-je, pe un plan rectangular, aliniată la linia ro-șie a străzii. Are nouă axe compoziţionale, de ferestre și uși, amplasate lateral la etaj și cen-tral la parter, care conduce în curte. Intrările la etaj sunt de pe galeria posterioară a casei. În rezalitele laterale se afl ă balcoane, domi-nate de două porticuri cu câte două coloane ale ordinului corintic, dominate de un fron-ton triunghiular. Faţada abundă în detalii ale decoraţiei plastice: ancadramente, bosaje, panouri, care îi conferă o monumentalitate deosebită. Partea superioară a casei avea un parapet din tumbe și grilaj metalic.

Liter B. Primele informaţii documentare sunt din 1847, când proprietar era Andrei Pe-trov. În 1903, această clădire este cumpărată de negustorul Iţko Zonis, care, între anii 1904 și 1905, demolează vechile construcţii și pe acel loc construiește clădirea actuală.

Este o casă cu două etaje, amplasată la colţul cartierului, mărginită de strada Vlaicu Pârcălab, aliniată la liniile roșii ale acestor străzi. Din partea străzii București conduc intrări, iar poarta de acces se afl ă dinspre Vla-icu Pârcălab. Situaţia urbanistică a condus la teșirea colţului orientat spre intersecţia străzilor, cu o fi ridă adâncă pentru montarea unei statui. Faţadele, cu compoziţii simetrice, sunt cu rezalit laterale și centrale, prin care are loc intrarea în clădiri. Intrările au aspectul unor porticuri din două conuri, care susţin balcoanele etajului.

Sursa: monument.sit.md

8-12.VI.19948-12.VI.1994

La Teatrul Naţional din Galaţi – colocviu și recital de poezie. Eu citesc inclusiv „Hamlet cel bătrân”, după care, într-o pauză, D. R. Po-pescu îmi spune (de faţă cu Ioanid): „Hamlet, să știi că și eu am scris o piesă despre Hamlet după ce a îmbătrânit. Acţiunea e un fel de re-înviere a prinţului danez și se petrece, adică, după moartea sa, ca o reluare și continuare, cum cred eu că ar fi trebuit să se dezvolte, a destinului său”.

Apoi cu DRP și Romanescu discutăm des-pre confuzele mișcări în politică ale lui Ion Druţă. Că a făcut ce a făcut pentru naţiune, la un anumit timp, pentru ca azi să facă și mult rău…

Călătorim spre Tecuci. Între Schela și Slobo-zia Conachi – zeci de sonde petroliere. După ce se termină șirul lor, undeva în preajma comunei Costache Negri, autocarul prinde a zigzaga, smucit, pe șosea. Clipe de șoc, de pa-nică mută. Ce să fi e? O pană de cauciuc? Nu. Se spune că șoferului i s-a făcut rău, pe 4-5 secunde a căzut în leșin!... (Doamne, ferește!) Alţii, în șoaptă, presupun că șoferul o fi ador-mit… Viteza era de circa 70 de kilometri pe oră…

Ajungem la Mânjina, la Casa-muzeu „Cos-tache Negri”. Foarte interesant. Secreterul amfi trionului. Aleea de tuia, frumos ornată, și otova acoperită de plase dese, alb-surii, de păianjeni! Indiscutabil, e o preferinţă specială a ţesătorilor acest arbust verde, care, tocmai din excesul de zel al puzderiei, presupun, de păianjeni-ţesători, suferă, cetina uscându-i-se.

După care mergem spre Ţigăneștii lui Cos-tache Conachi, la conacul poetului. Trecem prin comuna Ivești, din care face parte și satul Bucești, unde s-a născut Ștefan Petică, întâiul poet simbolist declarat, spunea Călinescu, și al vinurilor miraculoase. Iveștiul – potopit de purpuriul-roșul-rozul-galbenul cireșelor coapte sau pe cale de a se coace.

De la Galaţi spre Teuci, spre Slobozia Co-nachi, alte zeci de sonde de extragere a petro-lului.

La conacul Conachi – masă copioasă. So-sesc vreo două-trei autocare cu pedagogi de la Galaţi. Recital de poezie și luări de cuvânt. D. R. Popescu este anunţat cu o… odă și, ie-șind pe podium, ingenios, citește… progra-mul Festivalului nostru, cu sosire la Galaţi (ziua, ora), cu colocviu, cu recital, cu teatru dramatic, cu vizite și recepţii, cu miercuri-joi-vineri-sâmbătă… Un fel de mulţumire inspira-tă într-u mod foarte scriitoricesc. Și – ce cre-deţi? – culege aplauze.

Ajungem la Vlădești, lângă Oancea, unde, pe malul lacului, suntem poftiţi la o altă masă. Dar poftă bună și la… ţânţari! Mulţi, agresivi.

O expresie a lui Costache Negri, despre si-tuaţia în care „ești și tu a cincizecea roată la căruţa împrejurărilor”.

Duminică, 12 iunie, la amiază, îmbrăţișat de DRP, Ion Horea, dl Balaci și mulţi alţii, de la re-staurantul „Royal”, împreună cu cei doi colegi o luăm spre Chișinău. Regret că, la masă, nu mi-a venit inspiraţia să rostesc câteva cuvinte pentru dl academician Al. Balaci, care, exact pe 12 iunie, avea ziua de naștere. Mi-am amintit de asta abia după ce urcasem în mașină. Oare din cei care au rămas, știa cineva de acest eve-niment, ţinut în discreţie de sărbătorit?

Tot pe 12 iunie am depus fl ori la monumen-tul lui Eminescu din Galaţi, primul din cele edifi cate în Ţară. Cu garoafa înălţată spre chi-pul de marmură al Poetului, dl Balaci rostește: „Oricând și oriunde, Eminescu!”.

Mitică Pricop se produce în eterna sa cali-tate de gurist, de data aceasta acompaniat de fratele său la chitară.

Juca fotbal „Rapid” cu „Steaua”. Scandări din tribună: „Cine este FSN-ist/ Sau e prost, sau e stelist!”.

Timp a ploaie, și Pricop unde face: „Se vede că noaptea trecută a băut și Vremea, odată ce e atât de tulbure”.

Nelu Oancea despre Fănuș Neagu: „Să nu ţi-l faci dușman, căci merge cu tine până în mormânt”.

15.VI.199415.VI.1994

Pe Aleea Clasicilor din Chișinău – ceremo-nii eminesciene. Multe intervenţii cu caracter acut-acuzator-politice la adresa regimului mediocru actual.

16.VI.199416.VI.1994

În SUA a început campionatul mondial de fotbal și milioane de oameni sunt cuprinse/ cuprinși de spaima să nu li se defecteze te-levizoarele tocmai în toiul acestei minunate nebunii…

Între timp, am transcris de pe bandă cele 5 dialoguri – anticul, pot zice, interviu cu Vla-dimir Beșleagă, pe cele de la Vatra Dornei, cu primarul și bocitoarea din „Baltagul”, precum și perechea de confesiuni de la Danubiu, cu dnii Balaci și Horea. Iar cele cu mătușa Agre-pina Popescu și cu Ion Horea le-am și dactilo-grafi at deja.

19.VI.199419.VI.1994

Pe stil vechi, azi e Duminica Mare. Am în-tâmpinat-o treaz: de la 2.30 până la 5.00 am privit captivantul meci de fotbal România–Columbia. Un bravisimo 3-1 pentru minunata noastră echipă.

25.VI.199425.VI.1994

O recenzie elogioasă la „Spunerea de sine”, publicată de Vasile Gârneţ în „L”. Să știi că are efect totuși o referinţă la o carte. Mă întâlneș-te Nic. Popa, întrebându-mă de unde ar putea lua „Spunerea…” de care a afl at din cele scrise de Gârneţ. La fel și Victor Prohin… De unde s-o ia, dacă piaţa de desfacere a cărţii, în Ba-sarabia, e ca și inexistentă? Ghindă a dus de râpă reţeaua, dar obţinându-și dividende per-sonale grase și nerușinoase…

29.VI.199429.VI.1994

Ieri, împreună cu Ioan Mânăscurtă – la Po-rumbeni, la dl Vasile Micu, director general al asociaţiei de producere a seminţelor de elită. Mână. mă recomandă. „Îl cunosc, cum să nu. Dl Butnaru îngrijește și colecţia Poezii de duminică. Iată, chiar stau pe birou cu…” Și ne arată, deschisă cu faţa în jos, placheta lui Nichita Stănescu „Vorbire de singur zeu”. Știam și eu că dl Micu e un om împătimit de literatură.

Abia după ce semnez pentru gazdă un au-tograf pe „Spunerea de sine”, realizez cu un sentiment de dezolare și dezgust că suntem în 28 iunie, zi blestemată în istoria românilor.

Ce facem la asociaţia „Porumbeni”? Cola-borăm, adică. Obţinem cam 20 de tone de hâr-tie „Kraft” în perspectivă – ofset nr. 1, pe care dl Micu o ţine încă la Bălţi, până după 1 iulie, pentru ca să nu fi e impozitată feroce. Contra preţ, pentru seminţele pe care le livrează, asociaţia primește, barter, diversă producţie. Firește, aduce-ncoace și valută forte.

Apoi, pe la ora 15.00, la „Bancoop”, sucur-sală a deja cunoscutei bănci românești la Chi-șinău. Cu dl director Turliuc. Ce am putea face împreună? Cu ce ar putea, eventual, să ne aju-te?... Cu puţin. Abia după anul nou sucursala va ajunge să-și egaleze veniturile cu cheltuie-lile. Să vedem… Cu același gen de probleme, alaltăieri, am mers la Namaș, reprezentantul Ministerului Turismului din România. Intenţii frumoase, promisiuni de susţinere, însă indi-rectă – de a fi mijlocitori în relaţiile editurii cu mai știu eu cine…

„Un gol istoric se întinde”… Cartea, cultu-ra – strâmtorate, exilate. Dar noi, care nu mai avem și alte arme pentru a rezista, cu ce lup-tăm? De fapt, gloata anchilozată în blegirea și indiferenţa ei nici nu se prea gândește la car-te, contemplându-și ombilicul, nu care cumva să se deranjeze acest fi n organ din cauza dere-glărilor stomacale…

Dactilografi at, corectat cele 5 dialoguri: Ba-laci, Horea, Ţăranu, Beșleagă și mătușa Agre-

pina, cea care zicea că a bocit în fi lmul „Balta-gul”.

3.VII.19943.VII.1994

Astăzi, pe la 11.30, am făcut ultima opera-ţie întru pregătirea pentru editură a manus-crisului de dialoguri „Prezenţa celuilalt”: 364 de pagini, circa 18 coli. Dacă Iu. Colesnic nu și-a schimbat decizia, i-l propun pentru editu-ra enciclopediei.

Am recitit „Jurnalul de la Păltiniș”, în care am găsit sfaturi excelente, venite din partea lui Noica. Spre exemplu, el, care nu a avut o familie exemplară, zice: „Dacă aveţi neveste frumoase, este o barbarie să le confi scaţi total. Frumuseţea trebuie să fi e la lumină, un bun care se distribuie fără să se împartă. Dacă nu vă lasă ele în pace, anexaţi-le la treaba voas-tră, daţi-le să traducă, de pildă. Nu depinde decât de voi ca să fi ţi bine așezaţi în viaţă, în istorie, în familie, în cultură”.

Dar, pentru a traduce, madamele trebuie să știe și ceva carte, lucru cu care nu se prea pot lăuda multe din consoartele scriitorilor. Apoi ajung degetele de la o mână, pentru a le număra pe cele dintre ele care au deprins dactilografi a. Nu izbutesc. Au ameţeli de cap, și de…

10.VII.199410.VII.1994

Acum patru zile, mă înţelesesem cu Iu. Co-lesnic și, în baza unei mai timpurii conveniri, îi ofer manuscrisul de dialoguri „Prezenţa celuilalt”. Urmează să-i trasăm împreună per-spectiva. În măsura în care găsesc și eu niște susţinători, ziși sponsori… „Leo, te rog să nu mă grăbești… Odată cu venirea lui Mazilu la Departamentul Edituri, suntem într-o stare de suspensie, indecizie. Depinde de remanierile pe care le va pune el la cale” etc., etc. (Ha! Un poliţist, îl caracterizează pe Mazilu cu: Hămă-ială.)

Zicem, aproape convinși, că neamul româ-nesc îndură un blestem ce vine de la Atoate-stăpânitor… Nu este exclus… Iar dacă e să se adeverească totuși această tragică supoziţie, nu este exclus ca motivaţia blestemului să ni se tragă încă de la răstignirea lui Hristos… Cine știe dacă printre cei care l-au condamnat, l-au escortat spre Golgota, l-au ţintuit pe cru-ce nu a fost și vreo progenitură daco-romană de pe meleagurile noastre… Pentru că nu o singură dată râvna noastră întru rău cam dă peste margini… O! Ce subiect dramatic. Dar cine își poate asuma riscul să-și pună propriul popor în faţa unei posibile versiuni de legen-dă etern… nefavorabilă? Sau să propună și modalitatea, marea jertfă prin care neamul românesc să se poată absolvi de blestem… Concomitent, să nu uităm că nu discutăm decât despre aburul unei foarte vagi ipoteze. În realitate, poate că nu e vorba de niciun fel de blestem, ci doar de un nenoroc provizoriu, cauzat și de neglijenţa, indiferenţa și pălăvră-geala noastră, ca neam, ca istorie încă tulbure. Perfecţionându-ne continuu, avem dreptul la speranţă întru mai bine.

Oho! După ani mulţi, găsesc teoretizat un gând pe care eu (de ce doar eu? Posibil, mai mulţi) l-am avut mai curând ca pe o revelaţie vagă, într-o ipostază artistică, metaforizată, atunci când am alcătuit manuscrisul de po-eme „Sâmbătă spre duminică”, poezia ce i-a dat titlu încheindu-se cu versurile: „noaptea spre duminică trăind-o/ ca pe a opta zi/ din săptămână”. În fi ne, dacă o atare iluminare de moment se poate declanșa într-o infi nita-te de creiere, iat-o tălmăcită plastic în prefaţa lui Andrei Pleșu la volumul lui Nikolai Berdi-aev „Sensul creaţiei” (Humanitas, 1992): „Arta omenească e un act ontologic: adaugă fi inţei lumii fi inţă nouă și celor șapte zile ale Facerii o perpetuă zi a opta. A fi om, în chip deplin, e de a trăi în extazul celei de-a opta zile, a des-coperi mereu ciclul primordial pe care Dum-nezeu l-a pecetluit cu odihna sa”.

Apoi, din ceea ce se mai poate afl a din cele scrise/ transcrise până aici e că, astăzi, dumi-nică, 10 iulie, citesc ceva și, la acest moment, ora 12 jumătate, sunt la pagina 12 a prefeţei amintite la cartea lui Berdiaev.

Leo BUTNARU

A OPTA ZI DIN SĂPTĂMÂNĂ…(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

26 SEPTEMBRIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

Lucrarea „Fetiţa în roşu” de Grigorescu, în licitaţie

la 50.000 de euro Lucrarea „Fetiţa în roșu” semnată de Nicolae Grigorescu și evaluată la 30.000-50.000 de euro se numără printre cele mai bine cotate ta-blouri ce vor fi scoase la vânzare la licitaţia de Impresionism și Postimpresionism Ro-mânesc organizată de Artmark, informează AGERPRES.

Recent descoperită într-o colecţie elveţiană, opera a fost reali-zată în perioada în care Grigorescu se afl a la Barbizon și Marlotte. „Fetiţa în roșu” a făcut parte din colecţia pictorului și colecţionaru-lui Eugene Blot, apoi din colecţia Ernst Horndasch, unde a fi gurat alături de opere semnate de Bonnard, Renoir, Manet, Gericault și alţii. Conform istoriei, fata reprezentată pe pânză de Nicolae Gri-gorescu este fetiţa cea mică a celebrului realist francez Jean Fran-cois Millet, fondatorul Școlii de la Barbizon.

Artistul mai este prezent în licitaţie și cu peisajul „Luminiș”, es-timat la 35.000-45.000 de euro. Opera clasată în categoria Teza-ur a făcut parte din celebra colecţie a dr. Iosif Dona și colecţia dr. Șerban Andronescu Ghika, fi ind retrocedată familiei colecţionaru-lui de Muzeul Naţional de Artă al României în 2007.

Licitaţia aduce o mulţime de opere-vedetă semnate de Iosif Iser, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Francisc Șirato, Samuel Mutzner, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Ion Theodo-rescu-Sion, Octav Băncilă, Nicolae Vermont și mulţi alţii.

Din această paletă se remarcă opera „Odaliscă cu șalvari verzi” de Iosif Iser, estimată la 40.000-60.000 de euro. Lucrarea provine din colecţia industriașului Leon Laserson – unul dintre cei mai în-stăriţi colecţionari ai anilor '40 și '50, concentrat pe cele mai im-portante opere semnate de Pallady și Iser – despre care Corneliu Baba spunea în 1945 că este „poate cea mai pretenţioasă ca valoa-re plastică din tot ce avem în București”.

O altă vedetă este pictura „Țărancă cu copil” de Ștefan Luchian, ce provine din colecţia Smaranda Atanasiu, verișoara artistului, și mai apoi din colecţia familiei Paleologu. Tabloul este estimat la 25.000-40.000 de euro.

De provenienţă aparte este și tabloul „Peisaj din Franţa” de The-odor Pallady, ce a făcut parte din colecţia dr. Iosif Dona, cea retro-cedată în 2007 de Muzeul Naţional de Artă al României. Și această operă, estimată la 12.000-18.000 de euro, este clasată în categoria Tezaur a Patrimoniul cultural naţional.

Licitaţia de Impresionism și Postimpresionism Românesc este prefaţată de Licitaţia „Corneliu Baba și Discipolii”, unde publicul poate vedea cea mai amplă operă a lui Baba, realizată pe tema condiţiei umane, Tripticul „Prolog, Răscoala, Epilog” – estimată la 70.000-120.000 de euro –, dar și o mulţime de schiţe și picturi ale maestrului și artiștilor care l-au urmat.

De asemenea, iubitorii de artă vor admira piese de Picasso, Dali, Warhol, precum și artiști români importanţi în Licitaţia „Ceramica secolului XX”.

FLUX

Un documentar fi lmat în urmă cu 100 de ani despre viaţa lui Mihai Eminescu și a celor mai apropiaţi oameni din existenţa poetului, Vero-nica Micle și Ion Creangă, a fost descoperit în Arhiva Naţională de Filme.

Documentarul a fost realizat de Octav Minar, pseu-donimul literar al lui Octav Popovici (1886-1967), unul dintre primii și cei mai importanţi cercetători ai vieţii lui Mihai Eminescu.

Filmările au fost făcute pe parcursul anului 1914, în principal în judeţele Botoșani, Neamţ și Iași, dar docu-mentarul conţine și imagini fi lmate în Italia și Egipt.

Primul fi lm dedicat poetului și prietenilor săi a fost intitulat „Eminescu, Veronica, Creangă” și a avut premi-era pe 15 ianuarie 1915, cu ocazia împlinirii a 65 de ani de la nașterea lui Eminescu, în sala Ateneului Român. Au participat la prezentarea ofi cială, printre alţii, Barbu Ște-fănescu Delavrancea, George Enescu sau Maria Ventura.

Filmul a mai rulat ulterior la Casa Școalelor, pe 14 fe-bruarie 1915, și la Cinema „Palace”, pe 9 noiembrie 1915. Publicaţiile importante ale vremii, precum Adevărul, Di-mineaţa, Viitorul, Universul, Cronica Moldovei sau Ram-pa, au menţionat difuzarea peliculei.

Documentarul a fost procesat, la vremea respectivă, de către casa franceză de producţie Pathé Frères Paris în trei exemplare. Unul dintre ele a fost descoperit în-tâmplător în urmă cu câţiva ani la Arhivele Naţionale de Filme, de către cercetătorii bibliofi li Ion Rogojanu și Dan Toma Dulciu, iar existenţa documentului istoric a fost semnalată de către cercetătorul Miron Manega.

Din fi lmul original, care conţinea 1.500 de metri de peliculă, s-au mai păstrat 650 de metri, cu o durată de 21 de minute.

Realizatorul documentarului, Octav Minar, este con-testat de nume mari ale literaturii. George Călinescu l-a numit în epocă „necrofor eminescian” și l-a acuzat că a falsifi cat documente sau că a lucrat cu documente ne-autentifi cate. Cu toate acestea, cercetătorul a adunat multe informaţii în premieră, care stau și astăzi la baza biografi ei recunoscute a lui Mihai Eminescu.

Filmul documentar conţine imagini în premieră cu casa de la Ipotești, mormântul scriitorului de la Cimitirul Bellu sau locuri de promenadă ale poetului din Iași, pre-cum Hanul „Trei Sarmale”. În același timp, mai pot fi vizio-nate toate cele trei fotografi i cunoscute și acceptate ale poetului, precum și o fotografi e a lui Matei și Gheorghe Eminovici.

Realizatorul fi lmului a reușit să fi lmeze mai mulţi membri încă în viaţă ai familiei lui Ion Creangă și a inse-rat în documentar ultima fotografi e cunoscută a marelui povestitor.

Unele aspecte cuprinse în documentar sunt detaliate într-un alt fi lm realizat recent.

Sursa: adevarul.ro

Acum câteva zile, la Muzeul Naţional de Is-torie a Moldovei au fost inaugurate expoziţia fotografi că și catalogul descoperirilor arheo-logice efectuate pe tra-seul Sărăteni-Soroca, reabilitat în cadrul Pro-gramului „Compact”. Evenimentul a fost organizat în contextul Zilelor Europene ale Patrimoniului 2014 în Republica Moldova de Fondul Provocările Mileniului Moldova și Agenţia Arheolo-gică de Stat.

Expoziţia conţine obiecte de cult, podoabe, vase, unelte și arme, toate acestea fi ind descoperite în perioada derulării reconstrucţiei drumului Să-răteni-Soroca. Agenţia Naţională Ar-heologică a efectuat atunci cercetări la mai multe situri arheologice: sta-

ţiunea preistorică de tip Precucuteni de la Rogojeni, așezările antice de la Alexandru cel Bun și Brânzenii Noi, movilele funerare de la Brânzenii Noi, Rogojeni, Stoicani etc.

La descoperirea celor opt situri ar-heologice de pe traseul reabilitat s-a realizat o muncă enormă de șantier și de laborator. Cele mai vechi și mai im-portante vestigii descoperite datează din mil. V î. Hr. și provin din așezarea

eneolitică de la Rogojeni. Des-coperirile cuprind numeroase vase ceramice de uz comun și de prestigiu (frumos decorate cu motive geometrice adân-cite, canelate și imprimate), unelte și arme de silex, piatră, os și corn, obiecte de podoa-bă și cult etc.

De asemenea, au fost des-coperite mai multe complexe funerare din epoca bronzului, dar și din epoca medievală târzie. Unele morminte cerce-tate conţin schelete cu o ve-

chime de peste 4-5 mii de ani. Vestigiile scoase la lumină de speci-

aliști vor fi expuse la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, iar pe parcursul lunilor septembrie-octombrie în cen-trele raionale și localităţile de-a lungul traseului Sărăteni-Soroca vor fi orga-nizate prezentări ale expoziţiei foto-grafi ce și ale rezultatelor cercetărilor efectuate de arheologi.

FLUX

Primul fi lm documentar despre Mihai Eminescu datează din 1914Primul fi lm documentar despre Mihai Eminescu datează din 1914Comoară cinematografi că, găsită întâmplător în arhive

Expoziţie de vestigii arheologice pe traseul Sărăteni-Soroca la Muzeul Naţional

26 SEPTEMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.50 ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10,

8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa

adormită”. 9.45 Documentar. „Povești despre animale: vulpoiul

de prerie”. 10.15 World Stories - lumea în reportaje. 11.50 Bună

seara! Talk-show. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de

divertisment. 14.50 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.45

Documentar. „Shift - viaţa în era digitală”. 16.00 Art-club (рус).

16.30 Carta drepturilor. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55 Accente economice. 20.25 Vectorul European. 21.25 ARTe-

lier. 22.20 Săptămâna sportivă. 23.05 Film. „CELĂLALT CAPĂT AL

LINIEI” (India - SUA). 1.00 B.Britten. „Seri muzicale”. 4.30 Evantai

folcloric. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market

9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Seri-

al: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Seri-

al: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri

17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4809 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat (sfârșitul

serialului) 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile

iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Războiul sexelor (sfârșitul serialului) 02:30 Doamne de poveste

(r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.11, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.11 15:00 Film:

Culoarea dragostei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef, ed. 3 01:00 Serial:

În mintea criminalului ep.4 , sezon 5 01:45 Serial: Dexter, ep.9,

sezon 7 02:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 03:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:00 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00

«Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15

Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить

здорово!» 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:15 Новости 12:40 „Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с

субтитрами) 15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 17:00

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:50 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем

Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30

„Обнимая небо”. Многосерийный фильм 00:40 „Primele

știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости

01:45 Фильм Паоло Соррентино „Последствия любви” 03:20

„Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Программа. 09:30 Друзья.

Комедия. США 1994 1 серия 10:00 Вам письмо.Мелодрама.

США 1998 11:00 Știri. 11:10 Вам письмо.Мелодрама. США

1998(продолжение а) 12:10 След. Детектив.Россия2012

13:00 Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда

с Павлом Астаховым. 15:25 Час суда с Еленой Дмитриевой.

16:15 След. Детектив.Россия2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья.

Комедия. США 1994 1 серия 17:40 Вам письмо.Мелодрама.

США 1998 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30

Особое мнение. 20:40 Мальчишник в Вегасе. Комедия. США

2009 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения.

Детектив. США 20111 серия 00:30 Сериал 01:30 Știri. 02:00

Мальчишник в Вегасе. Комедия. США 2009 03:45 Matinal.

05:45 В поле зрения. Детектив. США 20111 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 TÉLÉTOURISME 5:56 IN-

TERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38

AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34 LE

JARDIN EXTRAORDINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31

LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN

CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 DESTINATION

WEEK-END 13:38 MYSTÈRES MARITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 16:51 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 17:34 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 LE POINT 19:02 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:25 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 L’INVITÉ 19:40 BOULEVARD

DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 1:00 LA DISCRÈTE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.20 ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 13.10,

2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00

ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”.

9.45 Tezaur. 10.00 Baștina. Magazin agricol. 10.45 Accente eco-

nomice. 11.15 Vectorul European. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 14.50 Săptămâna sportivă. 15.35

Documentar. „360 grade GEO: tăietorii de lemne din Canada”. 16.30

Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 În premieră. Prezen-

tarea fi lmului „Ecouri” de Dumitru Grosei. 23.30 Film. „REGATUL

INTERZIS”. 4.30 „1989”. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.

md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian

16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile

Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri

17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4810 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă (primul

episod) 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile

iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Numai

iubirea (primul episode) 02:00 Doamne de poveste (r) 03:00 Rețeta

de acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r)

11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.12, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.12 15:00 Film:

Dragoste la a doua vedere 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 MasterChef ed. 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.5, sezon 5 00:00

Serial: Dexter, ep.10, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

(r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

(r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами)

15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со

всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „Обнимая

небо”. Многосерийный фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55

„Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Мэг Райан,

Дензел Вашингтон в остросюжетном фильме „Мужество в

бою” 03:25 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1994 1-2 серии 10:00 Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10

След. Детектив.Россия2012 13:00 Откровенный разговор.

14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом Астаховым. 15:25 Час

суда с Еленой Дмитриевой. 16:15 След. Детектив.Россия2012

17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994 2 серия 17:40

Мой пёс Скип.Семейный. США 2000 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 В поле зрения.

Детектив. США 20112 серия 21:40 UEFA ChampionsLeague.

21:45 UCL “ Paris Saint-Germain - FC Barcelona”. 23:45 Новости.

00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30

Новости. 02:00 Час суда с Еленой Дмитриевой. 02:50 Час суда

с Павлом Астаховым. 03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения.

Детектив. США 20112 серия

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:29 LES VINGT CHEFS-

D’OEUVRE DE LA NATURE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30

TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:08 MIXEUR,

LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO

11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:42 PLUS BELLE

LA VIE 13:08 FLASH INFO 13:10 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37

HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

BOULEVARD DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS

PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:40 DOCUMENTAIRE

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9

23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA / FAUT PAS

RÊVER 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 VOYAGE

DANS LE POTAGE 4:29 VOYAGE DANS LE POTAGE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.25 ȘTIRI.

6.15 Unda Bugeacului. 6.45 Legendele

muzicii. 7.10, 8.15, 13.10, 2.20 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Desene animate.

„Frumoasa adormită”. 9.40 Natura în obiectiv. 10.10 Evantai

folcloric. 10.50 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine

la noi? Program de divertisment. 14.45 Fii tânăr! 15.50, 0.35

Chișinău Youth Orchestra. Arii din opera celebre, interpretate

de V.Naforniţă și V.Dogotari. 16.30 Свiтанок. 17.15 Documentar

pentru copii. „Animale în pericol”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.15, 22.20 Prin muzică

în Europa. De Ziua Mondială a Muzicii. 23.40 Cultura azi. 5.30

Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Se-

rial: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te

iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r)

14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4811 18:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune

interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile

iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Numai iubirea 02:00 Doamne de poveste (r) 03:00 Rețeta de

acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.13, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.13 15:00 Film:

Păstrează amintirile 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Max Payne 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.6, sezon 5 00:00

Serial: Dexter, ep.11, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами)

15:50 Премьера. „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со

всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „Обнимая

небо”. Многосерийный фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55

„Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Джессика

Лэнг в фильме „Кузина Бетти” 03:25 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1994 2-3 серии 10:00 Мой пёс Скип.Семейный. США 2000

11:00 Știri. 11:10 Мой пёс Скип.Семейный. США 2000

(продолжение а) 12:10 След. Детектив.Россия2012 13:00

Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с

Павлом Астаховым. 15:25 Час суда с Еленой Дмитриевой.

16:15 След. Детектив.Россия2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья.

Комедия. США 1994 3 серия 17:40 Подержанные львы.

Семейный. США 2003 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Особое мнение. 20:40 В поле зрения. Детектив. США

20113 серия 21:40 UEFA ChampionsLeague. 21:45 UCL “ Atletico

Madrid - Juventus Torino „. 23:45 Новости. 00:00 Rezumatele

UEFA Champions League 00:45 Сериал 01:30 Новости. 02:00

Час суда с Еленой Дмитриевой. 02:50 Час суда с Павлом

Астаховым. 03:40 Matinal. 05:40 В поле зрения. Детектив.

США 20113 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:27 CHRONIQUES D’EN HAUT

5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JO-

URNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN

8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:29 CURIEUX BÉGIN

11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:39 PLUS BELLE LA VIE

13:06 FLASH INFO 13:10 VISITE LIBRE 13:38 ARTISANS DU CHANGEMENT

14:31 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:03 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 L’ESCALIER DE

FER 21:15 PEUPLES DU MONDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

KADHAFI : MORT OU VIF 23:34 PEUPLES DU MONDE 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 FAIS

PAS CI, FAIS PAS ÇA 1:49 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 2:40 TEMPS PRÉSENT

3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15 Свiтанок. 6.45 Cinemateca universa-

lă. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii.

„Animale în pericol”. 9.45 O seară în familie. 10.50 Moldova în direct.

11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50

În premieră. 15.55 Părinţi și copii. 16.30, 0.10 Portrete în timp.

Vasile Pascaru. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30

Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter

de gardă. 22.20 Aniversări. Aurelian Silvestru la 65 de ani de la

naștere. 23.00 Documentar. „Secretele longevităţii”. 0.40 Art-club

(рус). 5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile

Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4812 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că

te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante

23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Chep-

tene (r) 01:00 Serial: Numai iubirea 02:00 Doamne de poveste (r)

03:00 Rețeta de acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15 Serial: Numai

iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r)

11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.14, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.14 15:00 Film:

Blestemul Penelopei 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Ghei-

ceanu 21:00 Las Fierbinți ep.1 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:00 Serial: În mintea criminalului ep.6, sezon 5 (r) 00:00 Serial:

În mintea criminalului ep.7, sezon 5 01:00 Serial: Dexter, ep.12 ,

sezon 7 (ultimul episod) 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

02:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:30 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

(r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм

15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50

Премьера. „Мужское / Женское” 17:00 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „Обнимая небо”. Многосерийный

фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант” 01:30

Ночные новости 01:45 „К 100-летию Юрия Левитана. Голос

эпохи” 02:40 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal.

09:00 Друзья. Комедия. США

1994 3-4 серии 10:00 Подержанные львы.Семейный. США

2003 11:00 Știri. 11:10 Подержанные львы.Семейный. США

2003 (продолжение а) 12:10 След. Детектив.Россия2012 13:00

Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом

Астаховым. 15:25 Час суда с Еленой Дмитриевой. 16:15 След.

Детектив.Россия2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США

1994 4 серия 17:40 Доктор Голливуд.Семейная комедия. США

1991 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Особое

мнение. 20:40 Шерлок Холмс. Детектив. США 2009 22:50 Uni-

tatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения. Детектив. США

20114 серия 00:15 Сериал 01:00 Шерлок Холмс. Детектив.

США 2009 01:30 Știri. 01:55 Шерлок Холмс. Детектив. США 2009

(продолжение а) 03:45 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив.

США 20114 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:27 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO

10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:33

JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN

HAUT 11:29 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 11:57 FLASH INFO

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH

INFO 13:10 HEP TAXI ! 13:39 CHILD’S DREAM, DEUX BANQUIERS EN

QUÊTE DE SENS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FORTIER 15:48

FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE /

INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:39 UN

JOUR, UN DESTIN 21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:00 MONSIEUR LAZHAR 23:33 ALBERTINE 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA

GRANDE LIBRAIRIE 1:57 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:49 MISE AU

POINT 3:39 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

29 SEPTEMBRIE 30 SEPTEMBRIE 1 OCTOMBRIE 2 OCTOMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

26 SEPTEMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecVeți simţi un impuls puternic de a vă implica în activităţi noi. Norocul își va face simţită prezenţa în domeniul amoros și al activităţilor creative. Nu uitaţi să vă acordaţi și timp de rela-xare și comunicare cu cei dragi. TaurO întâlnire pasională vă poate capta imaginaţia, pe măsură ce gândurile legate de o anume persoană devin parcă obsesive. Dacă vă grăbiţi, pu-teţi risca să vă simţiţi prost, așa că este mai bine să mai acordaţi timp. GemeniEste o perioadă propice creativităţii. Ar putea fi o ocazie perfectă pentru niște schimbări în casă. Combinaţia dintre geniul dvs. natural și ideile împrumutate de la alţii ar putea da un rezultat surprinzător de plăcut. RacIntuiţia dvs. ar putea intra în confl ict cu faptele într-o situaţie cheie, fă-când alegerea căii de urmat cu atât mai difi cilă. Dacă veţi avea răbdare și veţi încerca să analizaţi problema din mai multe puncte de vedere, veţi vedea că rezolvarea a fost me-reu la îndemână. LeuMunca și plăcerile personale intră în confl ict în această perioadă. Veţi fi tentaţi să alegeţi calea ușoară a plă-cerilor, în detrimentul angajamente-lor asumate. Dragostea va fi la loc de cinste în această perioadă. FecioarăSentimentele intense vă pot face să vă aruncaţi cu capul înainte într-o relaţie, deși în interiorul dvs. știţi că nu e cea mai bună idee. Între timp veţi simţi un impuls de a face une-le schimbări casnice, poate chiar im-portante. BalanţăCu cât vă acordaţi mai mult timp pentru internalizarea unei situaţii, cu atât mai ușor va fi să luaţi o de-cizie. Aveţi nevoie de ceva mai mult timp de odihnă și activităţi relaxan-te, lucru care vă va ajuta să analizaţi la rece situaţia ce vă macină. ScorpionO infl uenţă pozitivă poate duce la o evoluţie de bun augur a carierei dvs. E timpul să munciţi din greu, lucru care va conduce la obţinerea unor mari avantaje la nivel profesi-onal. Cu puţin efort, veţi avea parte de succes. SăgetătorO oportunitate referitoare la dome-niul profesional vi se oferă și veţi ști să profi taţi de ea. Nu pierdeţi timp gândindu-vă dacă să acceptaţi sau nu, instinctul vă ajută acum. Posibili-tatea unei călătorii vă dă șansa unor experienţe extrem de plăcute. CapricornDiscuţiile profesionale și tranzacţiile fi nanciare sunt în favoarea dvs. To-tuși evitaţi să divulgaţi prea multe informaţii de ordin personal, pentru că veţi ajunge să regretaţi, deși aveţi încredere în cei din jur. VărsătorPerioada următoare stă sub semnul atitudinii afi șate, astfel încât puteţi atrage oamenii doriţi în preajma dvs. Aveţi grijă să vă și odihniţi, veţi avea nevoie de multă energie. PeştiO schimbare a rutinei zilnice vă va face un bine uriaș și s-ar putea dove-di, de fapt, un mare noroc. E timpul să vă urmăriţi scopurile și să atingeţi succesul dorit, dar nu uitaţi, totul merge mai bine cu pași mici și fără grabă.

26 septembrie-3 octombrie26 septembrie-3 octombrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 932TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI.

6.15 Documentar. „Drumeţii”. 6.45 Tezaur.

7.10, 1.20, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Documentar pentru copii. „Ani-

male în pericol”. 9.40 Dor. Program muzical. 10.10 Cultura azi. 10.55,

4.30 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 14.45 Stil nou. 15.15 Erudit-cafe. 16.00 Ring Star.

Concurs muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună

seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Visele devin realitate. 22.20

Fii tânăr! 23.05 Film. „PLUTONIERUL ROCA” (Italia). Episodul 1. 0.50

Documentar. „La drum”. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian

16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără

măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără

măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial:

Clona 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasiu-

ne interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30

Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4813 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial:

Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile

iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Numai iubirea

02:00 Doamne de poveste (r) 03:00 Rețeta de acasă (r) 03:15 Doctorul

casei 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca

ep.15, an 3 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Trandafi rul negru, ep.15 15:00 Film: Dragoste de tată 17:00

Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.

4 23:00 Film: Sub anestezie 00:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00

La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Обнимая небо”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom)

15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 Премьера. „Мужское / Женское”

16:55 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10

„Время” 21:45 „Moldova are Talent 2” 23:35 „ДОстояние Республики”

01:35 „Primele știri” (rus) 01:50 „Вечерний Ургант” 02:35 „Городские

пижоны”. Премьера. „The Doors: История альбома „L.A. Woman”

03:35 Роберт Редфорд в фильме „Брубейкер”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1994 4-5

серии 10:00 Доктор Голливуд.Семейная комедия. США 1991

11:00 Știri. 11:10 Доктор Голливуд.Семейная комедия. США

1991 (продолжение а) 12:10 След. Детектив.Россия2012 13:00

Откровенный разговор. 14:00 Новости. 14:35 Час суда с Павлом

Астаховым. 15:25 Час суда с Еленой Дмитриевой. 16:15 След.

Детектив.Россия2012 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1994

5 серия 17:40 Дитя с Марса.Семейный. США 2007 19:50 Unitatea

de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Особое мнение. 20:40 „Autostra-

da”. 21:40 Кудряшка Сью. Семейный. США 1991 22:50 Unitatea

de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кудряшка Сью. Семейный. США 1991

(продолжение а) 00:10 Мост. Детектив. Швеция 20111 серия 01:20

Сериал 02:10 Новости. 02:40 Час суда с Еленой Дмитриевой. 03:25

Știri. 03:50 Matinal. 05:30 Мост. Детектив. Швеция 20111 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:28 EN VOYAGE ! 5:54 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCA-

PADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO

11:03 DESTINATION WEEK-END 11:30 AL DENTE 11:57 FLASH INFO

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH

INFO 13:10 UN AN SUR LE FIL 13:38 AFRIQUE, LE DEFI VERT 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:02 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:52 FAIS PAS

CI, FAIS PAS ÇA 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE REPORTAGE

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 ÉPICERIE FINE 20:07 LES CARNETS

DE JULIE 21:04 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 BO-

ULEVARD DU PALAIS 23:42 GEOPOLITIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L›INVITÉ 0:59 L›OMBRE

D›UN FLIC 2:35 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar. „Se-

cretele longevităţii”. 7.20 Legendele muzicii.

7.30 Documentar. „La drum”. 8.00 Fabrica de

Steluţe „Artshow”. Concert de gală. 8.30 Identitate Basarabia. 9.05 Desene

animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Un pas spre

sănătate. 11.00 Festivitatea de deschidere a Sărbătorii „Ziua Naţională a

Vinului 2014”. Transmisiune în direct din PMAN. 12.30 Casa mea. 13.00

Stil nou. 13.30, 2.10 Știri pozitive. 14.00 Aniversări. Aurelian Silvestru la

65 de ani de la naștere. 14.45 Chișinăul de ieri și de azi. 15.00 „1989”. Rolul

evenimentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.00 Documentar. „Focus

Europa”. 16.30, 5.30 Destine de colecţie. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În

ritm de dans. 17.50 Erudit-cafe. 18.30, 19.35, 21.20 Spectacol muzical de

„Ziua Naţională a Vinului 2014”. Transmisiune în direct din PMAN. 19.00,

4.00 MESAGER. 22.20 Film. „TOTUL DESPRE MAMA MEA” (Spania). 0.10 Fii

tânăr! 1.00 Chișinău Youth Orchestra. 2.30 In memoriam. Denis Feofentov.

4.30 Bună seara! Talk-show.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market

9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00

Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film

artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45

Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial:

Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial: Pasi-

une interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30

Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4814 17:30 Serial:

Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30

Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante (sfârșitul serialului)

23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:00 Serial: Numai iubirea 02:00 Serial: Doamne de poveste (r) 03:00

Rețeta de acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă,

doctore? 11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Tele-

shopping 13:20 Filmul PRO 14:45 MasterChef (r) 16:30 Vocea României

(r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film:

Terminator - Salvarea 23:00 Film: Pineapple Express: O afacere riscantă

01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 03:00 Film: Pineapple Express: O afacere riscantă

(r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu

Speranța State (r)

05:40 Фильм „Внимание, черепаха!” 06:00 Новости

06:15 Фильм „Внимание, черепаха!” Продолжение

07:30 „Все во имя любви” 08:30 Teleshopping

08:55 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:10

„Курбан-Байрам”. Трансляция из Уфимской соборной мечети 10:55

Премьера. „Александр Михайлов. Только главные роли” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:20 „В наше время” 14:40

Надежда Михалкова, Алексей Серебряков в многосерийном фильме

„Три товарища” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:15 „Три товарища”.

Продолжение 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм

„Три товарища”. Окончание 18:25 „Ледниковый период” 21:00 „Pri-

mele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?” Финал осенней серии игр 01:10

Премьера. „Агнета: АББА и далее...” 02:05 Остросюжетный фильм

„Послезавтра” 04:00 Александр Фатюшин, Георгий Жженов в фильме

„Лекарство против страха”

6:30 Новости. 7:00 Освободите Вилли.

Семейный . США 1993 9:00 „Auto-

strada”. 10:00 Час пик. Комедийный боевик. США 1998 12:00 Час

пик. Комедийный боевик. США 2001 14:00 Новости. 14:15 Час пик.

Комедийный боевик. США 2007 16:00 Кудряшка Сью. Семейный.

США 1991 17:00 Știri. 17:10 Кудряшка Сью. Семейный. США 1991

(продолжение а) 18:00 Напряги извилины. Комедийный боевик.

США 2008 20:00 Вести недели. 21:00 Всегда говори «ДА». Комедия.

США 2008 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив. Швеция 20112 серия

0:40 Вести недели. 1:30 „Autostrada”. 2:30 Știri. 3:00 Час суда с Еленой

Дмитриевой. 3:50 Час суда с Павлом Астаховым. 4:40 Știri. 5:10 Мост.

Детектив. Швеция 20112 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28

MEDITERRANEO 5:54 C DANS L›AIR

7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L›INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L›ÉCONOMIE

7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07

T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:14 T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:33 LA

BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 MARCELINO

11:32 ARTZOOKA ! 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 TOUT LE MONDE

DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:02 ÉPICERIE FINE 13:30 PARDONNEZ-MOI 13:59

36,9° 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 DESCENTE

EN CUISINE 17:00 UN AN SUR LE FIL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64› LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30 L›INVITÉ 19:39 THALASSA /

FAUT PAS RÊVER 21:25 FRÈRES D›ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

QUI SERA LE PROCHAIN GRAND PÂTISSIER ? 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L›INVITÉ 0:53 SUITE NOIRE 1:54 SUITE

NOIRE 2:54 D6BELS ON STAGE 3:46 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 LE POINT

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„360 grade GEO: elixirul fericirii”. 7.15

Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa

de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Spectacol muzical de

„Ziua Naţională a Vinului 2014”. Transmisiune în direct din PMAN.

13.00 Natura în obiectiv. 13.30, 15.40, 16.50, 18.50 Lansarea grilei de

toamnă. Show-divertisment. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45

Tezaur. 15.00 La noi în sat. 16.20 World Stories - lumea în reportaje.

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Lansarea grilei de

toamnă. Show-divertisment. Transmisiune în direct din PMAN. 18.40

Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35, 21.20

Spectacol muzical de „Ziua Naţională a Vinului 2014”. Transmisiune în

direct din PMAN. 22.20 Film. „TATĂL MEU ROMULUS” (Australia). 0.10

Erudit-cafe. 0.55 În premieră. 1.25 ARTelier. 1.55 Film. „PLUTONIERUL

ROCA” (Italia). Episodul 1. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

5.30 ARTelier.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15

Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian

15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market

9000.md 18.00 Concert 19.00 Serial 20.00 Formula

sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.

md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film

artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:30 Serial:

Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Tele-

shopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante

(r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4815 17:30

Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te

iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00 Dezvăluiri din lumea tele-

novelelor ep.6 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Numai iubirea 02:00 Serial: Doamne

de poveste (r) 03:00 Rețeta de acasă (r) 03:15 Doctorul casei 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Winn-Dixie 13:00 Știrile PROTV 13:05 Tele-

shopping 13:20 Apropo Tv 14:15 MasterChef (r)

16:00 Film: Hachiko: Povestea unui câine 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film:

Escape Plan: Testul suprem 23:00 Film: De-a v-ați ascunselea 01:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Escape Plan: Testul

suprem (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune 06:15 Știrile ProTv

cu Speranța State (r)

05:35 Александр Михайлов в фильме „Рысь

возвращается” 06:00 Новости 06:20 Фильм

„Рысь возвращается”. Продолжение 07:15

Александра Захарова в остросюжетном фильме „Заложница”

08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35 „Пока

все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20

„История российской кухни” 12:55 „Точь-в-точь” 15:30 „Большие

гонки” 16:55 „Черно-белое” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами)

18:25 Премьера. „Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de

moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное

„Время”. Информационно-аналитическая программа 23:20 „Клуб

Веселых и Находчивых”. Высшая лига 01:35 „Политика” 02:30

Фильм „Огненные колесницы”

6:30 Știri. 7:00 Напряги извилины.

Комедийный боевик. США 2008

9:00 Desene animate. 9:30 Magazin UEFA Champions League.

10:00 Освободите Вилли. Семейный . США 1993 12:15 Всегда

говори «ДА». Комедия. США 2008 14:00 Новости. 14:15 Час пик.

Комедийный боевик. США 1998 16:05 Час пик. Комедийный

боевик. США 2001 17:00 Știri. 17:10 Час пик. Комедийный боевик.

США 2001 (продолжение а) 18:15 Час пик. Комедийный боевик.

США 2007 20:00 Новости. 20:30 Тринадцать друзей Оушена.

Приключения. США 2007 23:00 Știri. 23:30 Мост. Детектив.

Швеция 20113 серия 0:40 Новости. 1:10 Тринадцать друзей

Оушена. Приключения. США 2007 3:15 Știri. 3:45 Час суда с Еленой

Дмитриевой. 4:35 Час суда с Павлом Астаховым. 5:25 Мост.

Детектив. Швеция 20113 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 DOCUMENTAIRE 6:30 À BON

ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L›INVITÉ 7:18 TERRIENNES

7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38

LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:14

T›CHOUPI À L›ÉCOLE 10:21 BRICO CLUB 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTI-

CIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 MARCELINO 11:32 TACTIK 12:00

JOUR DE RUGBY 12:48 QUOI DE NEUF DOC ? 13:02 COUP DE POUCE POUR

LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITER-

RANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:38

DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH

INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64› LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25

LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L›INVITÉ 19:39 ÉPICERIE FINE 20:33

360° - GÉO 21:31 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA FAUTE À VOLTAIRE

0:08 LE JOURNAL DE LA RTS 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53

L›INVITÉ 1:05 MONSIEUR LAZHAR 2:36 GABRIELLE 2:53 FOOT! 3:22 FOOT!

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

3 OCTOMBRIE 4 OCTOMBRIE 5 OCTOMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

26 SEPTEMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

Consumul de grăsimi saturate din produse lactate, cum ar fi untul și smântâna, este benefi c pentru sănătate, potrivit unor studii noi care au arătat că limitarea impu-să consumului de produ-se din lapte integral în ultimele decenii de către medici a fost greșită.

Limitarea consumului de lapte integral și înlocuirea lui cu produ-sele degresate a infl uenţat foarte puţin creșterea numărului de cazuri de obezitate și diabet de tip II, iar o serie de studii au scos grăsimile sa-turate de pe lista factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare, infor-mează dailymail.co.uk.

Un studiu al experţilor suedezi, dat publicităţii săptămâna trecu-tă, a arătat că o dietă care conţine produse din lapte integral duce la o scădere a riscului de îmbolnăvire de diabet de tip II.

Cercetarea, efectuată pe mai mult de 2.500 de persoane, a arătat că voluntarii care consumau opt sau mai multe porţii de produse lactate bogate în grăsimi pe zi aveau un risc cu 23% mai mic de a se îmbolnăvi de diabet de tip II, comparativ cu per-soanele care mâncau o porţie sau deloc. Cercetări anterioare au suge-rat că grăsimile înfl uenţează proce-sul de descompunere a zahărului de organism.

Un alt studiu, efectuat de cercetă-tori canadieni și publicat în Applied Physiology, Nutrition and Metabo-lism, a descoperit că o dietă bogată în alimente precum brânzeturile și smântâna este asociată unei tensi-uni arteriale mici și unui nivel scă-zut al glicemiei (nivelul de zahăr din sânge, n.r.), ambii factori legaţi de riscul scăzut de a suferi de obezitate și diabet de tip II.

Medicii au descoperit că persoa-nele ale căror analize de sânge au rezultate normale au în sânge un tip de acid gras asociat cu consumul de produse lactate.

Toate aceste studii sunt cele mai recente dintr-o serie de analize care arată că produsele lactate integrale ar trebui să nu fi e excluse din dietă. În luna martie, un studiu al autori-tăţilor britanice, efectuat pe circa o jumătate de milion de persoane, a arătat că persoanele care consumau grăsimi saturate aveau aceleași ris-curi de a suferi de boli de inimă ca și persoanele care includeau în dietă iaurt degresat și pește. «Grăsimile saturate nu provoacă boli de inimă»,

au concluzionat atunci experţii.

Acum, cercetătorii cred că înlătu-

rarea din dietă a grăsimilor saturate

a fost o problemă în ultimele dece-

nii, pentru că a dus la o creștere a

consumului de carbohidraţi, mai

ales zahăr, ceea ce a dus la o creștere

a glicemiei. Un nivel crescut al glice-

miei, susţinut pe perioade lungi de

ani, este asociat cu instalarea diabe-

tului de tip II și creșterea în greutate.

Mediafax.ro

Diverse

STUDIU

Grăsimile saturate din produsele lactate sunt Grăsimile saturate din produsele lactate sunt benefi ce sănătăţii şi scad riscul de diabetbenefi ce sănătăţii şi scad riscul de diabet

FARMACIA NATURIIVarza luptă cu

succes împotriva ulcerului

și a infecţiilorVarza este bogată în zaharuri,

compuși cu azot, săruri minerale, aminoacizi și vitamine. Conținutul este de aproximativ 1,4% proteine, zahăr între 2,6 la 8%, 92% apă, 0,6%

săruri minerale și oligoelemente. În această legumă se găsește mai multe enzime, vitaminele B1, B2 și C. Datorită conținutului ridicat de vitamina C, unii oameni o numesc “lămâia de Nord.”

Conține săruri minerale de fo-sfor, sulf, sodiu, potasiu, clor, mag-neziu, mangan și calciu. În frun-zele interioare și tulpina verzei se găsesc mai multe vitamine, pro-teine și zaharuri. Vitamina C este continuță numai în varza albă într-o doză mare.

Din cele mai vechi timpuri, me-dicii au recomandat ca și copiii să fi e hrăniți în mod regulat cu varză, deoarece conține multă vitamina C. Varza poate fi consumată în di-etă din cauza valorilor lor calorice scăzute.

Îmbunătățește intestinul și are un impact pozitiv asupra bacterii-lor intestinale benefi ce. În medici-na populară, varza este recoman-dată pentru boli cum ar fi diabetul zaharat, hidropizie, avitaminoză, gută, ulcere, dar și probleme cu fi -catul.

Sucul de varză ajută la vindeca-rea ulcerului și accelerează proce-sul de vindecare. Frunzele de varză pot fi utilizate în bolile reumatice și radiculare și ca comprese analgezi-ce. De asemenea, varza este un ali-ment excelent pentru persoanele care suferă de disfuncții ale glandei tiroide, deoarece conține iodură de potasiu, care este ușor absorbit.

Varza este un aliment excelent pentru persoanele cu afecțiuni re-nale. S-a dovedit științifi c că varza albă are un efect pozitiv asupra ulcerului gastric. Această acțiune a verzei este datorată compusului metil metionin sulfona care prote-jează mucoasa gastrică.

Bewoman.ro

Efectele distrugătoare ale telefonului mobil

asupra sănătăţii. Vederea, somnul şi sănătatea mentală, în pericol

Lumina albastră emisă de telefonul mobil afectează vederea și somnul, ceea ce poate duce inclusiv la pro-bleme de sănătate mentală, potrivit mai multor studii.

Lumina de culoare albastră face parte din spectrul luminii emise de Soare, ceea ce înseamnă că oamenii sunt expuși ei în fi ecare zi. Totuși, expunerea pe timpul nopţii la lumi-nă albastră, care este emisă la nive-luri mari de telefoanele inteligente, tablete, laptopuri și alte dispozitive cu ecrane bazate pe tehnologia LED, poate duce la deteriorarea ve-derii, informează antena3.

De asemenea, expunerea la acest tip de lumină duce la înceta-rea producţiei de melatonină, un hormon care reglează trecerea or-ganismului din starea de veghe în cea de somn. Când nivelul de me-latonină și ciclul somnului sunt de-reglate, crește riscul de a dezvolta o serie de maladii, de la depresie la cancer.

Ecranele dispozitivelor folosesc lumina albastră pentru că este foar-te puternică și permite folosirea aparatelor și în condiţii de lumină solară puternică, pentru a putea citi afi șajul. Oamenii au început să fi e expuși unor niveluri ridicate de astfel de lumină doar în ultimii 10-20 de ani, iar acum au început să se vadă și consecinţele.

Jurnalul.ro

Podoaba capilară este o carte de vizită pentru femei, care vor să arate mereu cât mai bine. Din pă-cate, stresul, alimentația greșită, lipsa odihnei duc, în timp, la căderea părului. Îți prezentăm în continuare câteva remedii natu-rale care pot opri căderea părului și îl pot face chiar mai bogat.

Sucul de ceapăSucul de ceapă

Într-adevăr ceapa miroase puternic și neplăcut, însă tra-tamentul acesta este efi cient. Datorită sulfului conținut de ceapă, crește producția de colagen în țesuturi, iar mai de-parte părul este ajutat să crească mai puternic și mai des. Cum să procedezi: Ai nevoie de 2-3 cepe din care scoți zea-ma (un juicer este de ajutor în acest caz). Cu zeama de la cepe trebuie să-ți masezi scalpul bine, apoi să nu te speli pe cap timp de cel puțin o oră, iar la fi nal te poți spăla cu un șampon delicat. Repetă tratamentul săptămânal.

Sucul de cartofi pentru un păr mai bogatSucul de cartofi pentru un păr mai bogat

Și cartofi i sunt buni pentru refacerea podoabei capilare. Ai nevoie de 3 cartofi de mărime medie, un gălbenuș de ou și o linguriță de miere. Stoarce zeama din cartofi și ames-tec-o cu gălbenușul și lingurița de miere. Aplică-ți masca

rezultată la rădăcini și las-o să acționeze cel puțin jumătate de oră. La fi nal spală-te pe cap ca în mod obișnuit. Masca aceasta este bună și pentru părul foarte uscat.

Oțetul natural de mereOțetul natural de mere

Oțetul de mere este un produs foarte lăudat pentru efectele sale benefi ce asu-pra pielii și asupra părului. Pentru că este acid, reușește să curețe scalpul în profun-zime, înlăturând toate impuritățile ce ar putea bloca foliculii, astfel părul va pu-

tea crește normal. Mai mult de atât, oțetul natural de mere echilibrează pH-ul scalpului și oferă strălucire podoabei capilare. Clătește-ți părul proaspăt spălat cu o parte oțet de mere amestecat cu o parte apă. Clătește apoi cu apă curată ca să se ducă mirosul înțepător. Repetă săptămânal.

Ulei de măsline încălzitUlei de măsline încălzit

Un lucru foarte bun pe care îl mai poți face pentru pă-rul tău, ca acesta să fi e bogat și sănătos, este să-ți masezi scalpul cel puțin o dată pe săptămână cu ulei de măsline încălzit (să fi e la o temperatură plăcută pentru piele). Fă-ți masaj cel puțin 15 minute, folosind mișcări circulare și doar buricele degetelor. Nu apăsa tare. Pe lângă faptul că vei îmbunătăți circulația sângelui la nivelul scalpului, vei avea și un păr mai bine hrănit. Avantaje.ro

Toamna se numără cele mai

cool și, totodată, practice ja-

chete. Trenciul, simbol prin

defi niţie al toamnei, reapare

în garderoba de sezon fi e

într-o abordare clasică, fi e

interpretat într-o manieră

uber-trendy, însă mereu un

aliat de nădejde al tranziţiei

între sezoane.

Considerat una dintre piesele esen-ţiale ale oricărei garderobe (atât femi-nine, cât și masculine), trenciul devi-ne piesa centrală odată cu instalarea defi nitivă a toamnei. Și pentru că noi traversăm tocmai această perioadă, ne îndreptăm atenţia către cele mai noi tendinţe în materie de trenciuri, dar și

cele mai actuale modalităţi de abordare și asortare.

Pentru sezonul de toamnă 2014, tren-ciul suferă puţine modifi cări din punct de vedere al designului. Luând ca re-per etalonul în materie, trenciul clasic Burberry, acesta servește în continuare drept inspirație și pentru restul modele-lor de mantouri de toamnă.

La două rânduri de nasturi, strâns cu un cordon în talie și o lungime ce acope-ră genunchii, acesta rămâne modelul fa-vorit al tuturor timpurilor, indiferent de trendurile sezoniere. Acum însă, el vine interpretat și în alte versiuni cromatice, iar trenciurile cu printr-uri fl orale, din co-lecţia toamnă/iarnă2014-2015 au făcut deliciul audienţei, devenind rapid obiec-te must have ale momentului.

Pentru cele ce preferă un look mai

modern însă, trenciul vine și în abordări mai puţin rigide. Acesta poate fi extrem de simplu, fără cordon sau la un singur rând de nasturi.

O variantă foarte apreciată în ultima perioadă este trenciul „fl uid”. Cu textu-ră lejeră, din materiale ușoare, aproape vaporoase (păstrând proporţia anotim-pului și a gradului de confort ce trebuie oferit de această piesă), trenciul „fl uid” este item-ul ideal pentru un look tomna-tic cu stil.

O altă modalitate de a face trenciul să iasă „din zona sa de confort” este să îl porţi cu ţinute scoase din context. Dacă în mod normal acesta te duce cu gândul la un look offi ce sau cu o oarecare tentă elegantă, în această perioadă poţi miza pe combinaţii mai puţin uzuale.

One.ro

FRUMUSEŢE

Remedii naturale pentru un păr mai bogat

MODĂ & STIL

Trenciul – cea mai practică piesă de toamnă

26 SEPTEMBRIE 20141616F L U XF L U X Magazin

Brâncuşi, falsifi cat de CEC de dragul publicităţiiBrâncuşi, falsifi cat de CEC de dragul publicităţiiSorana Georgescu-Gorja, fi ica inginerului Ștefan Georgescu-Gorjan, cel care a pus în aplicare ide-ile lui Brâncuși și a ridicat Coloana fără Sfârșit de la Târgu Jiu, atrage atenţia cu privire la falsifi carea marelui sculptor în recla-mele Casei de Economii și Consemnaţiuni. Și Cen-trul de Artă Constantin Brâncuși din Târgu Jiu se alătură acestui demers.

Conducerea Centrului de artă «Constantin Brâncuși» din Târgu Jiu atrage atenţia că reclamele CEC care conţin date eronate pot afecta grav imaginea celui denu-mit părintele sculpturii moderne. „Având în vedere difuzarea, în repetate rânduri, pe diverse pos-turi de radio și televiziune, a unor reclame CEC Bank în care apare Constantin Brâncuși vorbind, ina-decvarea celor rostite la adevărul spuselor sale, precum și apariţia în municipiul Târgu-Jiu a unor pa-nouri publicitare cu imaginea ma-relui nostru sculptor unde apare un text însoţit de o falsă semnă-tură, Centrul Municipal de Cultură „Constantin Brâncuși” consideră că orice demers cu privire la viaţa și opera lui Brâncuși, care poate induce opiniei publice informaţii false sau deformate, fără o docu-mentare prealabilă și consultarea unor specialiști de marcă în dome-niu, poate aduce prejudicii grave de imagine celui denumit părinte-le sculpturii moderne. Înţelegem dorinţa CEC Bank de a-și asocia numele unei mari personalităţi artistice de valoare universală așa cum este C. Brâncuși, dar nu îm-părtășim folosirea în mod eronat a unor date și imagini reprezen-tative pentru destinul său creator. Considerăm, totodată, că se impu-

ne o corecţie imediată a erorilor apărute, în acest fel putând face proba respectului pe care îl pur-tăm întregii moșteniri brâncuși-ene“, spune Doru Strâmbulescu, directorul Centrului de artă «Con-stantin Brâncuși».

Vocea lui Brâncuşi nu a fost înregistrată vreodată De asemenea, Sorana Georges-

cu Gorjan, un reputat cercetător al operei brâncușiene, consideră că reclamele cu Brâncuși sunt făcă-turi, mai ales că vocea lui Brâncuși nu a fost niciodată înregistrată:

„Se știe că vocea lui Brâncuși nu a fost niciodată înregistrată, deci este clar că ceea ce se aude este o făcătură. În plus, vocea vehiculea-ză informaţii false și chiar pericu-loase. Am văzut recent o reclamă CEC Bank în care bine cunoscutul autoportret fotografi c al lui Con-stantin Brâncuși din 1934, supus unui trucaj electronic, își mișcă bu-zele, rostind cu glas tare anumite afi rmaţii. Publicul neavizat poate crede că cele ce aude sunt chiar vorbele artistului!“.

Fiica inginerului Gorjan spune că afi rmaţia despre Coloană nu este reală: „Brâncuși-ul din 1934

vorbește despre Coloana fără sfâr-șit din 1938, precizând că ideea i-a dat-o șurubul de teasc. Nu există în acest sens nimic scris de artist, doar relatări ale moștenitorilor lui, făcute mult după dispariţia artis-tului.

Se afi rmă și că lucrarea este „simplu un proiect de coloană, care, mărită, ar putea sprijini bolta cerească”. Afi rmaţia se referă, de fapt, la coloanele de lemn de 3,51, 3,54 și 3,60 metri, expuse în 1933 la New York. A fost inserată atunci, la cererea artistului, în catalogul Brummer“.

Afi rmaţiile lui Brâncuşi, deformate Sorana Georgescu Gorjan susţi-

ne că afi rmaţiile atribuite lui Brân-cuși în reclamele CEC sunt defor-mate: „Dacă avem curiozitatea să citim textul lui Marcel Mihalovici din volumul Brâncuși inedit (p. 454), dictat se pare chiar de sculp-tor, afl ăm că Brâncuși „n’est pas de ceux qui montent dans un arbre et se contentent de voir loin, car pour aller loin, comme il dit, il faut partir là à travers tous les obstacles.” (Nu e dintre cei care se urcă în copac și se mulţumesc să vadă departe, căci, pentru a ajunge departe, cum

zice el, trebuie să pleci acolo în ciuda tuturor obstacolelor). În mo-nografi a Brâncuși, la p. 70, Ionel Jianu consemnează cele relatate de Mihalovici – „Il faut monter très haut pour voir très loin”. (Trebuie să urci foarte sus ca să vezi foarte departe.) Constantin Zărnescu îm-bogăţește fraza în aforismul 165 – „Trebuie să încerci necontenit să urci foarte sus, dacă vrei să poţi să vezi foarte departe”. Această cu-getare o rostește fotografi a. Este interesant că în arhiva Brâncuși se găsesc numeroase versiuni ale altei cugetări, reproduse în Brân-cuși inedit la p. 62, 63, 65, 67, 98 – „Voir loin c’est une chose et aller là c’est une autre”. (Să vezi departe e ceva, să ajungi acolo e altceva.) Fotografi a rostește aforismul nr. 14 din sursa Zărnescu – „A vedea în depărtare este ceva, însă a ajun-ge acolo este cu totul altceva”. În reclamă, Brâncuși vorbește româ-nește. Nu avem nicio siguranţă că cugetările consemnate de artist în franceză ar fi sunat în limba mater-nă chiar așa cum le rostește foto-grafi a! Totodată, este bine cunos-cută declaraţia sculptorului din 17 februarie 1922, adăugată de mâna sa alături de semnătură, pe un ma-nifest în apărarea lui Tristan Tzara, atacat într-un articol xenofob: „En

art il n’y a pas d’étrangers” – „În artă nu există străini”. Sensul celor rostite de poză este chiar opus ce-lor scrise de artist. Afl ăm astfel cu surprindere că „În artă nu trebuie să existe străini!”. Am auzit cu ure-chile mele aceste vorbe și m-am îngrozit!“.

„Lăsaţi-l pe bietul Brâncuşi în pace şi nu-l mai batjocoriţi!“ Fiica celui care a ridicat Coloana

fără Sfârșit are un sfat pentru CEC, instituţie fi nanciară a statului ro-mân: „Domnilor bancheri, lăsaţi-l pe bietul Brâncuși în pace și nu-l mai batjocoriţi! Socotim o impieta-te să i se atribuie artistului gânduri și afi rmaţii fără o atentă verifi care, precum și să i se folosească imagi-nea pentru o reclamă. Ansamblul de la Târgu-Jiu așteaptă include-rea în patrimoniul UNESCO. O lu-crare unicat cum este Cuminţenia Pământului este ameninţată cu dispariţia din circuitul public. O in-stituţie importantă ca CEC Bank și-ar putea manifesta preţuirea faţă de sculptor în alt mod decât prin animarea fotografi ei sale, de pildă, ajutând la păstrarea în ţară a unei capodopere brâncușiene unice“.

Sursa: adevarul.ro

Moscheea și Muzeul Militar din Parcul Carol, Teatrul Naţi-onal din vremea lui Caragiale sau Pala-tul Sturza din Piaţa Victoriei sunt doar câteva dintre mo-numentele Bucureș-tiului începutului de secol XX ce acum nu se mai regăsesc în Capitală.

În 1906, când se împli-

neau 40 de ani de la venirea

în România a Regelui Carol

I și 25 de ani de Regalitate,

Take Ionescu, pe vremea ace-

ea ministru al Domeniilor și

Agriculturii, a insistat pentru

organizarea unei Expoziţii

Generale Române, potrivit

istoricului Dan Falcan. Aici

erau invitaţi români din toate

zonele ţării, unele afl ate sub

ocupaţie habsburgică, altele

sub ocupaţie rusă. Locul ales

pentru acest mare eveniment

a fost Dealul Filaretului. Ast-

fel, locul a fost amenajat de

arhitectul francez Edouard

Redont. În doar câteva luni

a fost construit un adevărat

oraș. Atunci au apărut Parcul

Carol cu Arenele Romane, Pa-

latul Artelor, Turnul lui Ţepeș

și o moschee. Două dintre

aceste monumente au dispă-

rut de-a lungul timpului: Pa-

latul Artelor, care a funcţionat

ulterior și ca muzeu militar, și

moscheea.

Moscheea, mutată în Piaţa PieptănariDupă instalarea comuniș-

tilor toată amintirea trecutu-

lui regalist a fost ștearsă din

memoria colectivă. De aceea,

Moscheea „Hunchiar-Regele

Carol I”, construită cu prilejul

Expoziţiei Generale Româ-

ne, a fost demolată și mutată

ulterior în Piaţa Pieptănari.

Moscheea era amplasată pe

o insuliţă de pe malul lacului,

iar în spatele ei se contura se-

meţul Turn al lui Ţepeș. În anii

'60, moscheea a fost mutată

în Piaţa Pieptănari.

O altă clădire dispărută din

Parcul Carol este Palatul Arte-

lor, care după Primul Război

Mondial a devenit Muzeul

Militar. În 1940 acesta a ars

și nu a mai fost reconstruit.

În locul său a fost ridicat, în

1963, Cimitirul Eroilor Nea-

mului. „Acolo a fost înmor-

mântat Gheorghe Gheorghiu

Dej, iar pe margine au fost

înmormântaţi alţi eroi ai co-

munismului, precum Petru

Groza. Comuniștii au ţinut să

demoleze toate clădirile care

aminteau de perioada anteri-

oară”, a explicat istoricul Dan

Falcan.

Teatrul Naţional, în vremea lui CaragialeLa sfârșitul secolului al

XIX-lea și începutul secolului

al XX-lea, Teatrul Naţional își

avea sediul pe Calea Victoriei,

unde acum este Hotelul No-

votel. Clădirea a fost constru-

ită între anii 1849 și 1852 și a

fost concepută de arhitectul

vienez Heft. Teatrul Naţional

a fost inaugurat la 31 decem-

brie 1952. De altfel, în zonă, în

vremea aceea, era vizibilă am-

prenta lumii artistice, nu de-

parte afl ându-se Casa Capșa

sau Berăria Gambrinus. „Unde

acum este sediul televiziunii

B1, pe calea Victoriei, lângă

Teatrul Naţional, era Berăria

Gambrinus, celebra berărie a

lui Caragiale, director al tea-

trului”, a completat Falcan.

Teatrul Naţional a funcţi-

onat în clădirea de pe Calea

Victoriei până la 24 august

1944, când a fost bombardată

de aviaţia germană. „Atacul

viza, de fapt, Palatul Telefoa-

nelor, pentru a distruge te-

lecomunicaţiile. În realitate,

au fost afectate doar acope-

rișul și planșeul. Ar fi putut

fi refăcut, însă comuniștii nu

au avut niciun interes, deși a

existat un proiect de restau-

rare”, a mai explicat istoricul.

Casa „Beizadelei Viţel”Palatul Sturza, palatul lui

„Beizadea Viţel”. În dreapta

Palatului Victoria, în 1899 a

fost construit un palat în stil

rococo, criticat la vremea ace-

ea de arhitecţi pentru stilul

prea încărcat.

„Palatul a fost făcut de Gri-

gore Sturza, căruia i se zicea

«Beizadea Viţel», pentru că era atât de voinic încât putea să ridice un viţel. Era fi ul lui Mihai Sturza, fost domnitor al Moldovei. După Primul Răz-boi Mondial, clădirea a deve-nit sediul Ministerului Aface-rilor Externe. A fost demolată în 1940 pentru că era mâncată de carii”, a relatat istoricul. În-tre timp, începuseră lucrările pentru construirea Palatului Victoria, care a fost sediul Mi-nisterului Afacerilor Externe pe vremea Anei Pauker.

Sursa: historia.ro

Monumente pierdute ale Bucureştiului