FLUX 19-09-2014

16
Cine ţinteşte funcţia de Preşedinte şi de ce? Fiind solicitat să comenteze recenta iniţiativă a deputaţilor PLDM și PLR de organizare a unui nou referendum de modificare a Constituţiei în vederea schimbării mo- dului de alegere a șefului statului, Iurie Roșca a declarat următoarele: „În spatele acestei iniţiative se ascunde orgoliul inflamat al aceluiași Vlad Filat, care visează obsesiv de câţiva ani buni să devină președinte de ţară. Pesemne, omul încă nu a priceput cât de perfidă este capcana pe care i-a în- tins-o rivalul său, Vlad Plahotniuc, prin scandaloasa decizie a Curţii Consti- tuţionale. Păi, pentru asta a și fost instalat în fruntea Curţii Sandu Tănase, ca să îi taie lui Filat orice șansă de a deveni simplu deputat, membru al Guver- nului sau să ocupe orice funcţie de demnitate publică. Chit că decizia a fost una abuzivă și calcă în picioare principiul prezumţiei nevinovăţiei, dar ho- tărârile adoptate de Înalta Curte, controlată de Plahotniuc, sunt definitive și inatacabile. Mă rog, vorba veche, vrabia mălai visează și calicul comândare. Continuare în pag. 3 20.09.2014 Soare, 12 24 0 C 19.09.2014 Soare, 7 22 0 C Adresa INTERNET: http://www.ux.md 1 EURO..............................18.5115 1 Dolar american ............. 14.3762 1 Leu românesc ................. 4.1960 1 Rublă rusească ............... 0.3739 Maxima zilei 16 pagini Preţ contractual O mare ambiţie este pasiunea unui caracter puternic. Cei înzestraţi cu ea pot face lucruri bune sau rele. Totul depinde de principiile care îi ghidează. Napoleon Bonaparte Cursul valutar 19.09.2014 STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ VINERI, 19 septembrie 2014 BUNĂ DIMINEAŢA! Timpul probabil: Calendar creştin-ortodox =Minunea Sf. Arhanghel Mihail în Colose Ce sugerează ultimele tendinţe ale economiei moldoveneşti şi care sunt riscurile imediate? Cum să administrezi prost oraşul Chi şinău Cum le-a „vândut” Hillary Clinton fracturarea hidraulică românilor şi bulgarilor Parlamentul ucrainean a votat legea care prevede mai multă autonomie pentru regiunile separatiste din est 4 4 5 5 6 6 8 8 PAGINA PAGINA PAGINA PAGINA ECONOMIC ECONOMIC INVESTIGAŢIE GEOPOLITIC Poşta Moldovei ABONAREA 2014 1 lună 3 luni PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei FLUX SPECIAL SPECIAL ABONAREA 2014 ABONAREA 2014 GPF Fondat în 1995 z Nr. 34 (959) EDI|IA DE VINERI FLUX FLUX SPECIAL Aliaţii vor să-i scurteze mandatul lui Timofti? Liberal-democraţii și liberalii reformatori au depus marţi, 16 septembrie, la Curtea Constituţională, pen- tru avizare și controlul constituţionalităţii, propune- rea de iniţiere a unui Referendum republican pentru revizuirea Constituţiei Republicii Moldova. Iniţiativa se referă la partea ce ţine de procedura de alegere și demitere a Președintelui Republicii Moldova, prin votul direct al cetăţenilor. Într-un comunicat comun al celor două formaţiuni se menţionează că acest demers este făcut „în spiritul angajamentelor faţă de cetăţenii Republicii Moldova și în tendinţa de a evita blocaje și crize politice de viitor”. „Ne exprimăm siguranţa că modificările propuse la art. 78, 85, 89, 91 și 135 vor veni să asigure o guvernare eficientă a țării care să corespundă năzuinţei poporului de garantare a drepturilor și libertăţilor civile și de respectare a intereselor legitime ale acestora în condiţii de democraţie, stabilitate politică și socială”, se menționează în comunicat. Continuare în pag. 3 Avem nevoie de idealuri în jurul Avem nevoie de idealuri în jurul cărora să se consolideze societatea cărora să se consolideze societatea Marți, 16 septembrie 2014, liderii PPCD, Victor Ciobanu și Iurie Roșca, au susținut o conferință de presă cu tema: „Ideea națională ca forță uni- ficatoare”. Alături de cei doi au fost cunoscuții jurnaliști Iulia Semionova și Mihail Lupașcu și actorii Aleksandr Șișkin și Igor Nedoseikin. Iurie Roșca a subliniat că poporul Republicii Moldova are nevoie de idealuri în jurul cărora să fie consolidată soci- etatea, iar ceea ce provoacă dezbinare trebuie să fie aban- donat. Potrivit lui Roșca, ideea națională a Republicii Moldo- va, obiectiv vorbind, trebuie să aibă la temelie trei elemen- te esențiale: Ortodoxia; Patriotismul economic (sau naționalismul economic); Neutralitatea permanentă a țării. Societatea noastră este una ortodoxă și acest lucru este valabil chiar dacă nu toți oa- menii merg cu regularitate la Biserică, nu toți sunt ortodocși practicanți și, în plus, printre moldoveni sunt oameni care împărtășesc alte religii. Continuare în pag. 2 A furat sau nu Filat de la BEM? XXX XXX (citiţi pag. 2) (citiţi pag. 2)

description

Ziarul FLUX, 19 septembrie 2014

Transcript of FLUX 19-09-2014

Page 1: FLUX 19-09-2014

Cine ţinteşte funcţia de Preşedinte

şi de ce?Fiind solicitat să comenteze recenta iniţiativă a deputaţilor PLDM și PLR de organizare

a unui nou referendum de modifi care a Constituţiei în

vederea schimbării mo-dului de alegere a șefului statului, Iurie Roșca a declarat următoarele:

„În spatele acestei iniţiative se ascunde orgoliul infl amat al aceluiași Vlad Filat, care visează obsesiv de câţiva ani buni să devină președinte de ţară. Pesemne, omul încă nu a priceput cât de perfi dă este capcana pe care i-a în-tins-o rivalul său, Vlad Plahotniuc, prin scandaloasa decizie a Curţii Consti-tuţionale. Păi, pentru asta a și fost instalat în fruntea Curţii Sandu Tănase, ca să îi taie lui Filat orice șansă de a deveni simplu deputat, membru al Guver-nului sau să ocupe orice funcţie de demnitate publică. Chit că decizia a fost una abuzivă și calcă în picioare principiul prezumţiei nevinovăţiei, dar ho-tărârile adoptate de Înalta Curte, controlată de Plahotniuc, sunt defi nitive și inatacabile. Mă rog, vorba veche, vrabia mălai visează și calicul comândare.

Continuare în pag. 3

20.09.2014

Soare, 12 24 0C

19.09.2014

Soare, 7 22 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.51151 Do lar ame ri can ............. 14.37621 Leu românesc ................. 4.19601 Ru blă ru sească ............... 0.3739

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

O mare ambiţie este pasiunea unui caracter puternic. Cei

înzestraţi cu ea pot face lucruri bune sau rele. Totul depinde

de principiile care îi ghidează.

Napoleon Bonaparte

Cursul valutar 19.09.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 19 septembrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Minunea Sf. Arhanghel Mihail în Colose

Ce sugerează ultimele tendinţe ale economiei moldoveneşti şi care sunt riscurile imediate?

Cum să administrezi prost oraşul Chişinău

Cum le-a „vândut” Hillary Clinton fracturarea hidraulică românilor şi bulgarilor

Parlamentul ucrainean a votat legea care prevede mai multă autonomie pentru regiunile separatiste din est

44

55

66

88

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

ECONOMIC

INVESTIGAŢIE

GEOPOLITIC

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 34 (959)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Aliaţii vor să-i scurteze mandatul lui Timofti?

Liberal-democraţii și liberalii reformatori au depus marţi, 16 septembrie, la Curtea Constituţională, pen-tru avizare și controlul constituţionalităţii, propune-rea de iniţiere a unui Referendum republican pentru revizuirea Constituţiei Republicii Moldova. Iniţiativa se referă la partea ce ţine de procedura de alegere și demitere a Președintelui Republicii Moldova, prin votul direct al cetăţenilor. Într-un comunicat comun al celor două formaţiuni se menţionează că acest demers este făcut „în spiritul angajamentelor faţă de cetăţenii Republicii Moldova și în tendinţa de a evita blocaje și crize politice de viitor”.

„Ne exprimăm siguranţa că modifi cările propuse la art. 78, 85, 89, 91 și

135 vor veni să asigure o guvernare efi cientă a țării care să corespundă

năzuinţei poporului de garantare a drepturilor și libertăţilor civile și de

respectare a intereselor legitime ale acestora în condiţii de democraţie,

stabilitate politică și socială”, se menționează în comunicat.

Continuare în pag. 3

Avem nevoie de idealuri în jurul Avem nevoie de idealuri în jurul cărora să se consolideze societateacărora să se consolideze societatea

Marți, 16 septembrie 2014, liderii PPCD, Victor Ciobanu și Iurie Roșca, au susținut o conferință de presă cu tema: „Ideea națională ca forță uni-fi catoare”. Alături de cei doi au fost cunoscuții jurnaliști Iulia Semionova și Mihail Lupașcu și actorii Aleksandr Șișkin și Igor Nedoseikin.

Iurie Roșca a subliniat că

poporul Republicii Moldova

are nevoie de idealuri în jurul

cărora să fi e consolidată soci-

etatea, iar ceea ce provoacă

dezbinare trebuie să fi e aban-

donat.

Potrivit lui Roșca, ideea

națională a Republicii Moldo-

va, obiectiv vorbind, trebuie

să aibă la temelie trei elemen-

te esențiale:

Ortodoxia;

Patriotismul economic (sau

naționalismul economic);

Neutralitatea permanentă

a țării.

Societatea noastră este una ortodoxă și acest lucru este valabil chiar dacă nu toți oa-menii merg cu regularitate la Biserică, nu toți sunt ortodocși practicanți și, în plus, printre moldoveni sunt oameni care împărtășesc alte religii.

Continuare în pag. 2

A furat sau nu Filat de la BEM?

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Page 2: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 201422F L U XF L U X Actual

Urmare din pag. 1Liderul creștin-democrat a

menționat faptul că etica și cultura poporului nostru sunt marcate de Ortodoxie. Aceasta este identitatea spirituală a moldovenilor.

Referindu-se la patriotismul economic, care poate fi numit și naționalism economic, Iurie Roșca a opinat că respectivul concept, acest tip de naționalism, poate să consolideze toată societatea în jurul dezideratului de depășire a proble-melor economice și atingerii unui înalt nivel de bunăstare în țară. Naționalismul economic, spre deo-sebire de naționalismele anilor 90, care dezbina, este unul care îi poate uni pe toți moldovenii.

Ideea de patriotism economic re-clamă renegocierea acordurilor de asociere și de liber schimb cu UE, eventual și a celui semnat recent cu Turcia. Țara noastră nu se afl ă acum la un nivel de dezvoltare su-fi cient de avansat ca să poată con-cura și supraviețui economic într-o competiție cu țări mult mai dezvol-tate din toate punctele de vedere. De aceea, guvernarea următoare va trebui să se axeze pe protejarea și sprijinirea producătorilor autoh-toni, pe dezvoltarea regiunilor și pe salvarea satelor de la procesul de dispariție.

Roșca a mai amintit că următoarea lovitură ce i se pregătește țării noas-tre este deschiderea pieței funciare pentru capitalul străin. O asemenea măsură va conduce la dispariția sa-

telor, la o mecanizare a agriculturii ce va determina scăderea număru-lui de locuri de muncă, iar cetățenii noștri vor deveni gastarbeiteri în sa-tele și orașele natale.

Potrivit lui Iurie Roșca, ideea pa-triotismului economic presupune nu izolarea țării, ci renegocierea în interesul poporului nostru a tuturor acordurilor internaționale la care suntem parte și care se referă la eco-nomie.

Neutralitatea, ca al treilea ele-ment esențial al ideii naționale, tre-buie să fi e valorifi cată la maximum. Iurie Roșca a menţionat că este bine că atunci când am aderat la CSI nu am devenit parte și la componenta militară a acestei organizații. Repu-blica Moldova nu trebuie să se an-gajeze în confruntările economice, informaționale și, cu atât mai puțin, militare dintre marile puteri. Noi avem nevoie de relații foarte bune cu vecinii noștri, România și Ucraina, cu Rusia, ca piață tradițională pentru produsele noastre, dar și ca furnizor principal de resurse energetice, pre-cum și cu Uniunea Europeană, și cu Statele Unite ale Americii.

În altă ordine de idei, Iurie Roșca a menționat că în țara noastră, con-fruntarea de bază nu trebuie să aibă loc între oamenii care vorbesc diferite limbi, ci între poporul țării și oligarhia care a acaparat toate instituțiile de stat.

Aleksandr Șișkin a declarat că se afl ă alături de echipa lui Iurie Roșca pentru că acolo este obrazul său.

Potrivit actorului, prietenia sa cu po-liticianul și discuțiile cu acesta l-au convins că Roșca este persoana ca-pabilă să salveze țara și identitatea noastră spirituală, ultima fi ind ținta multiplelor atacuri.

Șișkin a mai subliniat că alegerile din acest an sunt foarte importante, deoarece de felul cum ne vom alege guvernarea depinde cum vom va-lorifi ca potențialul țării noastre; în caz contrar riscăm să fi m șterși de pe fața pământului. O asemenea posi-bilitate nu o să mai avem, a conchis Șișkin.

Actorul Igor Nedoseikin a men-ționat că felul în care arată astăzi capitala țării se deosebește mult de ceea ce a fost atunci când era el co-pil. Nedoseikin a subliniat că dacă prin asfalt crește iarbă, în timp ce în țară intră sume imense de bani, am putea conchide că acești bani se cheltuiesc tocmai pentru ca în Re-publica Moldova să nu se întâmple nimic bun. La fel ca antevorbitorul său, Nedoseikin a spus că este sigur de capacitatea lui Iurie Roșca de a conduce țara în mod profesionist și de a o scoate din criză. El a lansat un apel către toți oamenii să se unească în jurul ideii naționale a țării ca să nu ajungem la starea de colonie.

Jurnalista Iulia Semionova a pre-cizat că niciodată nu a susținut po-liticienii, dar în cazul lui Iurie Roșca lucrurile stau diferit. În opinia ei, Roșca merită toată susținerea. El este un statalist puternic și un poli-tician matur cu o experiență foarte

bogată. Acest lucru a fost demon-strat încă în 2005. În opinia Iuliei Se-mionova, Roșca mai este și un luptă-tor care știe ce vrea să obțină pentru țară. Una dintre cele mai importante calități ale politicianului este capa-citatea acestuia de a unifi ca socie-tatea, iar în cadrul Universității Po-pulare deja au fost consolidați mulți oameni cu viziuni diferite.

Semionova a amintit și despre faptul că în perioada afl ării în afara Parlamentului, Iurie Roșca a studiat un volum impresionant de cărți, dar a și scris mai multe lucrări importan-te. Concepția lui despre ieșirea din criza economică actuală trebuie să fi e îmbrățișată de societatea noastră.

”Fiecare trebuie să facă tot ce de-pinde de el pentru ca Roșca să revi-nă în Parlament”, a subliniat Semio-nova.

Jurnalistul Mihail Lupașcu a

punctat că astăzi reprezentanții intelectualității de limbă rusă din Basarabia sunt alături de Roșca. El a făcut apel la unitate în jurul ideilor Ortodoxiei, a patriotismului econo-mic și neutralității țării. Lupașcu a declarat că Iurie Roșca a dat dova-dă de consecvență și abnegație și a acționat întru binele țării. Moldo-va are nevoie de soluții urgente la problemele societății, iar Roșca are o echipă profesionistă capabilă să pună în practică măsurile urgente pentru scoaterea țării din impas.

Jurnalistul a amintit și de experiența internațională a lui Roșca, care este foarte valoroasă pentru promovarea unei politici ex-terne echilibrate și corecte cu toți vecinii și partenerii externi ai țării noastre.

Biroul de presă al PPCD

Avem nevoie de idealuri în jurul Avem nevoie de idealuri în jurul cărora să se consolideze societateacărora să se consolideze societatea

Acum o săptămână, Ioniţă declara că în ultimele trei luni de la BEM au fost scoși ilegal 120 de milioane de lei, prin in-termediul unor credite false, fi rme off shore și transferuri pe conturi private, în intere-sul unor persoane. „Persoana pe care am identifi cat-o până în prezent este domnul Vlad Filat”, afi rma Ioniţă. Potrivit deputatului, banii ar fi ajuns în buzunarul lui Filat după ce mai multe fi rme conduse de rudele sale ar fi luat credite de milioane de la BEM, dar au gajat imobile cu o valoare de zeci de ori mai mică. În opinia lui, pe o perioadă anterioa-ră mai îndelungată, suma ar putea depăși chiar și 500 de milioane de lei.

Specifi când că are probe documentate pentru cele 120 de milioane invocate, depu-tatul a anunţat că va transmi-te informaţiile organelor de drept din Republica Moldova, fi ind vorba de un caz grav de înșelătorie.

Șeful comisiei de speciali-tate susţine că fostul său șef de partid ar fi recurs la șantaj și ameninţări, pentru a-l face să renunţe la intenţia de a scoate în public respectivele documente.

Vladimir Filat a califi cat acuzaţiile drept minciuni, iar pe Ioniţă l-a numit „sculă” care se lasă folosită „într-un proces de destabilizare a si-tuaţiei interne din Republica Moldova”.

Într-un comunicat al PLDM se spune că „Vea-ceslav Ioniţă este un agent deschis de promovare a in-tereselor unui controversat om de afaceri, autointitulat raiderul Nr.1 în spaţiul CSI, implicat în acţiuni de spălare de bani în sumă de peste 18 miliarde de euro”. Raiderul numărul unu se presupune că este Veaceslav Platon. Cel puţin, asta afi rmase mai de-vreme Filat. Asta chiar dacă, acum câţiva ani, raiderul principal al ţării, în opinia

lui, era democratul Vladimir Plahotniuc.

În scurt timp, Ioniţă le-a de-clarat jurnaliștilor că a primit informaţii suplimentare (de unde?) care demonstrează sustragerea a încă 330 de mi-lioane de lei de la BEM, în afa-ra celor 120 de mii depistate anterior. El a precizat că sche-ma prin care au fost sustrași banii este aceeași, la fel ca și benefi ciarul – Vladimir Filat.

Ioniţă a încercat să convoa-ce miercuri, 17 septembrie, ședinţa Comisiei parlamenta-re Economie, Buget și Finan-ţe, în cadrul căreia urmau să fi e discutate două chestiuni: constatarea ilegalităţii conce-sionării Aeroportului Interna-ţional Chișinău și cea privind cedarea de către stat a pache-tului de acţiuni de 22,75% în Banca de Economii, în urma emisiunii suplimentare din iulie 2013. Ședinţa nu a avut loc însă din lipsa cvorumului. Iar acest lucru era de așteptat.

Ar fi curios să știm de ce nu

s-a alertat Ioniţă la vremea când au avut loc cele două tranzacţii, mai mult decât sus-pecte. Ba chiar ne-a asigurat că totul s-a făcut legal și în conformitate cu interesele sta-tului, chiar dacă ambele s-au produs în condiţii de netrans-parenţă totală, fapt remarcat și de unii ofi ciali occidentali, care s-au arătat extrem de de-ranjaţi și îngrijoraţi de aceas-tă situaţie. Să presupunem că atunci încă nu-i fuseseră „transmise” materialele de care dispune astăzi. Dar putea cel puţin să tragă cu urechea la avertismentele numeroși-lor experţi economici, care au dat un semnal de alarmă și au atenţionat, argumentat, că cele două afaceri sunt dubioa-se și prejudiciază statul?

Este de menţionat și faptul că, potrivit lui Ioniţă, noile do-vezi cu privire cele 330 de mi-lioane de lei i-ar fi fost date de niște oameni de afaceri care, în ajun, denunţaseră sche-ma de scoatere a banilor de

la BEM. Reprezentanţii unor companii au afi rmat în cadrul unei conferinţe de presă că au fost determinaţi prin înșe-lăciune, de către anumite per-soane, să ia credite de la Ban-ca de Economii, fi ind ulterior șantajaţi să transfere banii pe conturi off shore. Fără a preci-za cine sunt aceste persoane.

Unul dintre membrii comi-siei parlamentare, deputatul PCRM, Oleg Reidman, cel care anterior a condus o comisie specială care a analizat situ-aţia de la BEM, nu s-a putut pronunţa în privinţa veridici-tăţii informaţiilor prezentate de Ioniţă, apreciind doar că acestea trezesc îngrijorare și că ar trebui verifi cate de către organele de anchetă.

„Orice mișcare negândită poate crea panică și proble-me pentru bancă. Din câte cunosc eu, în prezent BEM respectă toţi indicatorii fi -nanciari privind capitalul. Li-chiditatea este în bancă. Din câte cunosc, BEM practic nu acordă credite, deoarece nu are posibilitate în condiţiile în care anterior s-au acordat volume mari de împrumuturi. Asta spune că asupra institu-ţiei fi nanciare s-a pus presi-une de a acorda credite prin diferite scheme frauduloase. Este vorba de funcţii înalte în stat care au relaţii cu anumite companii”, a menţionat Reid-man, citat de deschide.md.

În ultimii ani, s-au făcut mai multe dezvăluiri cu pri-vire la modul în care s-au fu-rat banii de la Banca de Eco-nomi. Inclusiv organismele fi nanciare internaţionale au atenţionat asupra proble-melor de acolo. De aseme-nea, s-a vorbit și despre lup-ta celor doi oligarhi, Filat și Plahotniuc, pentru controlul asupra respectivei instituţii fi nanciare.

Unii experţi sunt tentaţi să creadă că și recentele dezvă-luiri ale lui Ioniţă sunt o con-tinuare a acestei lupte. Însă cu siguranţă, ele nu au apă-rut deloc întâmplător anume în debutul campaniei elec-torale, toate împletindu-se aici: și interese, și răzbunare, și reglări de conuri, și consi-derente de ordin electoral.

Așa ori altfel, fostului pre-mier, care anterior a fost de-mis pentru acte de corupţie (nu discutăm aici legalitatea acestor învinuiri), i-au fost aduse acum acuzaţii mai gra-ve ca niciodată.

Vladimir Filat a atenţionat că de această dată „s-a depă-șit limita” și că îi va acţiona în justiţie pe cei care îl calomni-ază.

Pe de altă parte, și Centrul Anticorupţie a promis să in-vestigheze cazul. Cu ce rezul-tate, urmează să vedem.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

A furat sau nu Filat de la BEM?Campania electorală a demarat în forţă și promite să scoată la suprafaţă tot „compromatul” adunat cu grijă prin instituţiile statului, afl ate la cheremul unui sau altui partid. După acuzaţiile grave la adresa Guvernului, care și-ar fi asumat responsabilitatea pentru legi ce instituie scheme de fraudare a banilor publici și vagi promisiuni de a da detalii, președintele Comisiei parlamentare pentru Economie, Buget și Finanţe, Veaceslav Ioniţă, a revenit din vacanţă cu forţe proaspete și dezvăluiri-bombă, acu-zându-l pe fostul premier Vladimir Filat de implicare în delapidarea banilor de la Banca de Economii (ВЕМ).

Page 3: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

Urmare din pag. 1Imediat după primirea avizului

Curţii Constituţionale, fracţiunile parlamentare ale PLDM și PLR inten-ţionează să propună spre examinare Legislativului proiectul de hotărâre privind desfășurarea Referendumului republican pentru modifi carea Con-stituţiei, la 30 noiembrie 2014, con-comitent cu alegerile parlamentare ordinare.

„Propunerea vizată a fost discutată în cadrul Consiliului Coaliţiei Pro-Euro-pene. Fracţiunea parlamentară a Parti-dului Democrat din Moldova a expus o opinie, în general, favorabilă iniţiati-vei, dar cu anumite viziuni diferite, de ordin tehnic, referitor la procedura de implementare a acesteia”, se mai men-ţionează în comunicatul celor două formaţiuni.

Pe de altă parte, se pare că demo-craţii nu au fost la curent cu faptul că aceste discuţii se vor materializa într-o propunere concretă, care ar urma să fi e implementată în perioada imediat următoare. Declarându-se, în princi-piu, favorabili alegerii Președintelui Republicii Moldova prin scrutin uni-versal direct, PDM menţionează într-un comunicat remis presei: „Referitor la documentul concret, depus astăzi la Curtea Constituțională, recent am fost anunțați de către PLDM că au semnat și doresc să înainteze această inițiativă și solicitați să o contrasem-năm. Astăzi am fost informați că a contrasemnat PLR și că, împreună, do-resc să înregistreze inițiativa la Curtea Constituțională. Partidul Democrat a considerat că trebuie analizate mai atent toate riscurile posibile în legă-tură cu acest pas și a solicitat timp și discuții colegiale pe această temă. Unul dintre pericole este acela ca eventualul referendum să deturneze scopul și sensul alegerilor parlamen-tare, de desfășurarea corectă și de re-zultatele cărora depinde continuarea cursului european de dezvoltare al Republicii Moldova. Am considerat că având, în fond, o unitate de poziții în cadrul Coaliției de guvernare, ar trebui să discutăm pașii următori, de realiza-re în practică. Propunerea PDM a fost să nu forțăm acum, să nu organizăm în grabă acest referendum, dar să-l desfășurăm odată cu alegerile locale generale de anul viitor. Astfel, am avea timp sufi cient pentru pregătirea lui și am exclude crearea confuziilor în rân-

dul cetățenilor la alegerile parlamen-tare, în care atenția publică trebuie să fi e orientată spre echipele politice și programele acestora pentru țară, dar nu pe principala funcție în stat”.

Democraţii consideră că un referen-dum constituţional privind alegerea președintelui trebuie să fi e bine or-ganizat, pentru a nu risca repetarea eșecului din 2010.

Vicepreședintele fracțiunii PD, Du-mitru Diacov, a declarat pentru des-chide.md că susține un referendum în acest sens, doar cu condiția ca acesta să fi e organizat după alegeri.

„Este decizia Comisiei de la Veneția care interzice organizarea oricăror evenimente importante în ziua ale-gerilor, pentru că se diluează mesajul. Oamenii pot înțelege greșit pentru ce vin la urnele de vot și asociază alege-rea președintelui cu PLDM-ul sau PLR-ul”, a precizat Diacov.

Președintele Curții Constituționa-le, Alexandru Tănase, s-a referit în cadrul unei emisiuni la PublikaTV la respec-tiva sesizare, declarându-se oarecum surprins, deoarece în spaţiul public nu s-a discutat o asemenea iniţiativă. În opinia lui, autorii acesteia ar trebui să explice de ce anume acum a venit această propunere și de ce nu a fost supusă unor dezbateri publice: „Cu atât mai mult cu cât ar fi bine să știe și societatea care este, de fapt, mode-lul de organizare statală a Republicii Moldova pe care-l văd autorii acestei iniţiative”.

„Și eu sunt curios să știu cum în-ţeleg autorii funcționarea instituției prezidențiale, cum va arăta un șef de

stat ales prin votul cetățenilor, dar care are competențe limitate, carac-teristice mai mult unei republici parla-mentare”, a declarat Tănase.

Referindu-se la precedentul din 2010, el a specifi cat că atunci decizia de a modifi ca Constituţia prin refe-rendum a fost una „forţată de blocajul instituţional în care ne afl am, cauzat de incapacitatea Parlamentului de a alege șeful statului”. Președintele Cur-ţii Constituţionale a mai menţionat că respectiva decizie nu a fost doar a autorităţilor moldovenești, la acea dată fi ind purtate ample consultaţii cu Comisia de la Veneţia. Tănase a menţi-onat că nu știe dacă au existat și acum asemenea consultări.

În opinia lui Alexandru Tănase, si-tuaţia actuală este diferită de cea din 2010: „Noi avem acum un șef de stat cu un mandat deplin”.

În altă ordine de idei, el a ţinut să menţioneze că nici Comisia de la Ve-neţia, nici mediile constituţionale eu-ropene nu încurajează modifi cările Le-gii Supreme pe calea referendumului. „De regulă, se optează pentru calea parlamentară și validarea ulterioară prin referendum. Noi nu avem sigu-ranţa că poporul poate discerne asu-pra unei materii destul de complicate, care doar aparent se rezumă la proce-dura de alegere a șefului statului, dar în realitate vizează buna funcţionare a instituţiilor și a puterilor în stat și care trebuie să asigure unitatea materiei constituţionale. Or, demontând un element, aparent foarte popular, din textul unei legi sau din textul Consti-tuţiei, te poţi trezi cu o situaţie neplă-

cută când vei constata blocaje pe alte domenii mult mai importante”, a aten-ţionat președintele CC.

Alexandru Tănase a menţionat că în 2010, fi ind ministru al Justiţiei, a fost personal la Strasbourg, unde a dis-cutat acest subiect cu reprezentanţi ai Comisiei de la Veneţia și ai Uniunii Europene, argumentând necesitatea acelui referendum prin nevoia de a evita un blocaj instituţional care se contura atunci.

Până la urmă, știm că referendumul a eșuat, iar blocajul nu a fost evitat. Putem concluziona însă din spusele actualului președinte al Curţii Consti-tuţionale că acţiunile sale de atunci au fost ghidate de interesele de con-junctură ale guvernării din care făcea parte și al cărei singur scop era să se menţină la putere. Mai puţin de con-siderentele pe care le expune acum. Pentru că nici atunci nu era clar cum ar fi urmat să funcţioneze instituţia prezidenţială, în condiţiile unui șef de stat ales de popor, dar cu competenţe limitate, nici atunci nu era asigurată „unitatea materiei constituţionale”, și nici poporul nu era mai în măsură să discearnă în chestiuni de funcţionare a instituţiilor și puterilor în stat. De ce a pledat Alexandru Tănase pentru un referendum care trebuia să regle-menteze o situaţie despre care afi rmă acum că ar fi un subiect difi cil chiar și pentru niște persoane din domeniu, darămite pentru oamenii de rând, care nu sunt versaţi în chestiuni de construcţie statală? Răspunsul este la suprafaţă.

În ce privește noua găselniţă a PLDM-ului, ea se înscrie perfect în că-

utările zbuciumate ale șefului acestei formaţiuni de a reveni într-o înaltă funcţie de la conducerea statului. De altfel, fostul premier demis pentru fapte de corupţie nu și-a ascuns nicio-dată veleităţile prezidenţiale.

Totodată, Vladimir Filat pare să aibă în ultima perioadă o predilecţie aparte pentru tot felul de referendumuri. Să ne amintim că pe la începutul lui iunie, el a vorbit într-un interviu despre posi-bilitatea organizării unui referendum pentru stabilirea vectorului extern al Republicii Moldova. Socialistul Igor Dodon l-a ironizat atunci, afi rmând că „Al vostru” a devenit „de-al nostru”.

Chiar dacă gigantul politicii moldo-venești a replicat că „marginalii pitici se vor tot timpul în centrul atenţiei”, Filat a renunţat treptat la idee, lăsând praful uitării să o acopere.

Oare crede șeful PLDM că această nouă propunere va avea mai mulţi sorţi de izbândă? Mai degrabă, Filat și-a inventat subiect electoral, urmând să povestească cum a vrut el să le re-dea cetăţenilor dreptul de a-și alege președintele și cum s-au opus „unii” nobilei sale intenţii.

Pe de altă parte, președintele Timof-ti pare să-și fi simţit în pericol fotoliul prezidenţial. Aparent fără vreo legătu-ră cu propunerea depusă de PLDM și PLR, tot marţi, șeful statului a precizat într-un comunicat că nu intenţionează să-și dea demisia și că își va duce man-datul până la capăt, în pofi da unor informaţii vehiculate în presă „cu pri-vire la o eventuală demisie a șefului statului după alegerile parlamentare programate pentru 30 noiembrie a.c.”.

„Conform rigorilor constituţionale, vacanţa funcţiei de Președinte al Re-publicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demitere, de demisie, de imposibilitate defi ni-tivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. Astfel, mandatul președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii jură-mântului, iar domnul Nicolae Timofti a depus jurământul la 23 martie 2012”, se menţionează în comunicatul Preșe-dinţiei.

Demisia șefului statului înainte de termen ar genera „o stare de instabili-tate politică și ar prejudicia parcursul european al ţării”, mai menţionează sursa. De unde putem conchide că Ni-colae Timofti este convins în continu-are că alegerea sa în funcţia de preșe-dinte a adus stabilitate în ţară.

În încheiere, președintele face apel către instituţiile statului și forţele politice „să se concentreze pe desfă-șurarea în bune condiţii a scrutinului parlamentar”. Cu alte cuvinte, să-și ia gândurile de la referendum și alte prostii care le-ar mai putea veni în cap.

Ioana FLOREA, FLUX

Aliaţii vor să-i scurteze mandatul lui Timofti?Aliaţii vor să-i scurteze mandatul lui Timofti?

Urmare din pag. 1Oare nu au fost destule două eșecuri succesi-

ve ale actualei guvernări, care o dată chiar a re-curs la organizarea unui astfel de referendum și l-a pierdut cu brio, iar a doua oară a făcut doar o tentativă, în plin proces de alegere a șefului statului. Atunci i-a oprit Comisia de la Veneţia și alte instituţii occidentale, deoarece trucul era prea din cale afară de ieftin. Iar acum, când ur-mează să fi e ales viitorul Parlament, ce înalte ra-ţiuni de stat îi traversează pe ortacii lui Filat din cele două partide clientelare să salveze neamul printr-un nou referendum? Oare mai contează pentru acești euroentuziaști fervenţi faptul că instituţiile europene nu recomandă astfel de exerciţii? Cert este că avem de a face cu un caz de sete oarbă de putere și de notorietate, ce devine realmente un pericol public. Ca să mai glumim, un imaginar președinte Filat l-ar pro-pune pentru funcţia de Prim-ministru pe va-meșul său de buzunar Baliţchi, cel care știe mai bine decât oricine cum să adune lovele pentru patronul său.

În esenţă însă, sub aspect strict constituţional, singura imperfecţiune gravă a Legii Fundamen-tale la capitolul atribuţiile șefului statului ţine de dreptul exclusiv al acestuia de a numi candidatu-ra Primului ministru ignorând voinţa majorităţii parlamentare. Se știe că zisele consultări cu frac-ţiunile parlamentare ale Președintelui în acest caz sunt pur formale, această normă prezentă în Constituţie încă din momentul adoptării ei, în cadrul reformei din 2000, când s-a decis alege-rea șefului statului prin votul Parlamentului, ră-mânând intactă. Ceea ce într-adevăr s-ar impune pentru perfecţionarea mecanismului decizional al puterii centrale și pentru reechilibrarea relaţii-lor între Președinte, Parlament și Guvern ar ţine doar de următoarea modifi care, care ar suna în felul următor: „Președintele propune Parlamen-tului spre confi rmare candidatura Primului mi-nistru după consultarea fracţiunilor parlamenta-re. Fracţiunea sau coaliţia care deţine un număr de mandate ce constituie majoritatea parlamen-tară dispune de dreptul exclusiv de a înainta spre desemnare șefului statului candidatura

viitorului Prim-ministru”. Anume acesta ar fi un model clasic de republică parlamentară, în care șeful statului ia în considerare voinţa majorităţii parlamentare în momentul formării Guvernului. O astfel de modifi care nu necesită organizarea de referendumuri, ci doar un număr de cel puţin două treimi de voturi ale deputaţilor aleși. Ast-fel, ar dispărea dualitatea decizională și motive-le de confl icte între cele trei instituţii ale puterii de stat, Președinte, Parlament, Guvern.

În felul acesta, rolul premierului s-ar fortifi ca, iar cel al șefului statului ar deveni unul reprezen-tativ.

Dacă însă Filat insistă să calce a treia oară pe aceeași greblă, n-are decât. Acum să vedem ce va zice Sandu Tănase, mai bine zis Vlad Plahot-niuc prin gura omului său de la Curtea Constitu-ţională. S-ar putea să ne mai distrăm o dată pe seama unei noi capcane în care va pica imba-tabilul și infatigabilul liberal-democrat demis pentru bănuieli de implicare în grave cazuri de corupţie”.

FLUX

Cine ţinteşte funcţia de Preşedinte şi de ce?

Page 4: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 201444F L U XF L U X Economic

Efectul deprecierii monedei naţionaleDeși deprecierea monedei naţi-

onale se asociază, de cele mai dese ori, cu anumite efecte economice negative (creșterea preţurilor și a incertitudinii macroeconomice, erodarea puterii de cumpărare a populaţiei etc.), aceasta are și anumite efecte pozitive, cel puţin pe termen scurt. În trimestrul II al anului curent, leul moldovenesc a fost, în medie, cu 10,4% mai slab în raport cu dolarul SUA și cu 16,1% mai slab în raport cu moneda Euro, faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Aceasta a condiţionat ief-tinirea produselor autohtone în raport cu cele de import, oferind anumite avantaje de competitivi-tate producătorilor locali.

Drept rezultat, volumul total de mărfuri exportate a crescut cu 12,2% faţă de anul precedent, cele mai mari contribuţii aparţinând exporturilor de cereale, zahăr, gră-simi și uleiuri vegetale, produse medicinale și farmaceutice și îm-brăcăminte și accesorii. În același timp, în pofi da creșterii consumu-lui fi nal cu 1,9%, volumul impor-turilor de mărfuri s-a diminuat cu 1,4%.

Diminuarea defi citului comerci-al și un anumit efect de substitu-ţie a unor produse importate cu produse autohtone nu s-a datorat majorării competitivităţii prin ca-litate, ci, mai curând, a competi-tivităţii prin preţ a producătorilor locali, condiţionată de deprecie-rea monedei naţionale. Prin urma-re, aceste efecte pozitive asupra creșterii economice sunt de scurtă durată și urmează să se disipeze în viitorul apropiat. Lipsa factori-lor de creștere a competitivităţii prin calitate este relevată de acti-vitatea investiţională modestă a sectorului privat, precum și de lip-sa unor efecte pe măsură asupra remunerării muncii (discutate în continuare).

Efectul proiectelor infrastructurale fi nanţate din bugetul public naţional şi susţinute din granturi externeLa prima vedere, structura creș-

terii economice inspiră optimism: contribuţia consumului fi nal ce-

dează în favoarea activităţii in-vestiţionale, sugerând tranziţia la mult-râvnitul model de creștere economică bazat pe investiţii și ex-porturi. Astfel, formarea brută de capital fi x, în trimestrul II, a crescut cu 7,6%, asigurând circa jumătate din avansul economic din această perioadă. Totuși, această crește-re nu este determinată de niște așteptări pozitive ale sectorului privat care investește masiv în mo-dernizarea tehnologiilor de pro-ducţie. Mai curând, avansul este condiţionat de investiţiile fi nanţa-te din bugetul de stat și bugetele unităţilor administrativ-teritoria-le, care în prima jumătate a anului curent au crescut cu 41,6% și, re-spectiv, 81,2%, comparativ cu anul trecut. În același timp, investiţiile fi nanţate din mijloacele proprii ale agenţilor economici și a populaţiei au crescut cu doar 5,6%, iar cele fi nanţate din surse din străinătate au scăzut cu 53,9%.

Prin urmare, constatăm că activi-tatea investiţională, care a impul-sionat și creșterea economică din trimestrul II, s-a datorat, în mare parte, investiţiilor fi nanţate din bugetul public. Acestea au fost, în mare parte, proiecte infrastructu-rale, susţinute și din contul gran-turilor externe. În același timp, ac-tivitatea investiţională a agenţilor economici rămâne amorfă, fi ind afectată de nivelul înalt de incer-titudine din ţară și regiune, costul înalt al creditelor, mediul de afa-ceri neprietenos și imprevizibil și alte vulnerabilităţi interne.

Creştere economică pe fondul stagnării veniturilor populaţieiO altă dovadă că creșterea eco-

nomică nu este una durabilă ţine de faptul că, în trimestrul II, veni-turile populaţiei au crescut cu doar 5,3%, iar în termeni reali acestea practic au stagnat comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Prin urmare, avansul economic este unul iluzoriu din perspectiva oamenilor care nu simt benefi ciile acesteia.

Cauza principală ţine de princi-pala componentă a veniturilor po-pulaţiei (43% din total) – salariile, care sunt cele mai mici din Europa Centrală și de Est. Rădăcinile aces-tei probleme pornesc de la respec-tarea precară a drepturilor de pro-prietate, problemele din justiţie, nivelul înalt de percepţie a corup-ţiei, instabilitatea macroeconomi-că și politică – toate problemele instituţionale interne care perpe-tuează în Republica Moldova pe parcursul ultimelor două decenii și care, în ultima instanţă, afectează climatul investiţional și, respectiv, accesul la tehnologii și know-how. Drept rezultat, nivelul de sofi s-ticare a afacerilor și a penetrării tehnologiilor în economia mol-dovenească sunt printre cele mai modeste din regiune (locul 104 din 144 state la capitolul adop-tării tehnologiilor, conform Ra-portului Competitivităţii Globale 2014-2015). La rândul său, aceasta afectează negativ productivitatea muncii în cadrul companiilor și, re-spectiv, nivelul salariilor și, în ge-neral, nivelul de trai al populaţiei.

Concluzii: riscurile creşterii economice pentru viitorul apropiatConcluzionăm că creșterea eco-

nomică observată în prima jumă-tate a anului 2014 nu este una durabilă, fi ind condiţionată mai curând de efectele temporare ale deprecierii monedei naţionale, precum și a proiectelor infrastruc-turale fi nanţate din banii publici și granturi externe. În același timp,

veniturile populaţiei, în termeni reali, au stagnat, iar consumul fi nal al gospo-dăriilor populaţiei a cres-cut cu doar 1,9% faţă de anul precedent – un nivel destul de mic comparativ cu perioadele precedente. Aceste tendinţe pot crea iluzia schimbării paradig-mei de creștere a economi-ei moldovenești, având în vedere încetinirea creșterii consumului pe fondul creș-terii vizibile a exporturilor și investiţiilor în capital fi x. Totuși, creșterea respectivă nu are la bază factori du-rabili, ci este condiţionată preponderent de factori temporari. În același timp, se conturează o serie de riscuri iminente care pot compromite creșterea eco-nomică în viitorul apropiat:

I. Răcirea cererii pe fondul lipsei surselor alternative de creștere economică. Nivelul înalt de incer-titudine, atât la nivel local, cât și regional, alimentează înclinaţia moldovenilor de a economisi în defavoarea consumului. Cheltuie-lile medii lunare de consum ale po-pulaţiei, în trimestrul II, s-au dimi-nuat în termeni reali cu 2,6%, faţă de anul trecut, în timp ce volumul depozitelor noi deschise la bănci-le comerciale de către persoanele fi zice au crescut cu 20%, compa-rativ cu 2013. În lunile următoare, acest comportament ar putea să se accentueze, contribuind și în continuarea la răcirea consumu-lui. În același timp, nivelul înalt de incertitudine, asociat cu situaţia politică internă, situaţia economi-că din regiune, dar și confl ictul din Ucraina, va împiedica convertirea economiilor populaţiei în investi-ţii, subminând și creșterea econo-mică.

II. Efectul restricţiilor comerciale aplicate de către Federaţia Rusă va deveni vizibil anume începând cu a doua jumătate a anului. De exemplu, deja în luna iulie volu-mul exporturilor a fost cu 0,2% inferior lunii respective din anul precedent, fapt determinat de re-ducerea exporturilor cu 8,7% faţă de anul precedent spre CSI. Evi-dent, creșterea exporturilor spre UE va putea atenua repercusiunile acestor restricţii, însă procesul de reorientare ar putea fi încetinit de difi cultăţile economice din spaţiul comunitar.

III. Baza de comparaţie înaltă. Creșterea impresionantă de 8,9% din anul precedent a avut loc, pre-ponderent, în a doua jumătate a anului: în trimestrul III al anului 2013, produsul intern brut a cres-cut cu 12,9%, iar în trimestrul IV 2013 – cu 11,2% (pentru compa-raţie: în trimestrul 1 și 2 din 2013, PIB-ul a avansat doar cu 3,5% și, re-spectiv, 6,1%). Prin urmare, menţi-nerea unei rate atât de înalte și în a doua jumătate a anului 2014 va fi practic imposibilă. Având în vede-re creșterea bazei de comparaţie pentru următoarele 2 trimestre, ne putem aștepta la încetinirea ratei de creștere a PIB-ului până la fi nele anului curent.

Această listă de provocări ime-diate pentru creșterea economică nu este neapărat una exhaustivă, însă ar putea reduce ritmul creș-terii economice până 2,0%, fi ind un nivel ceva mai pesimist decât așteptările autorităţilor.

În vederea atenuării riscurilor identifi cate, priorităţile de politici trebuie să includă următoarele:

• Atenuarea impactului răcirii cererii pe fondul lipsei surselor al-ternative de creștere economică, poate fi atinsă, în primul rând, prin eliminarea constrângerilor admi-nistrative în activitatea sectorului privat (în special, difi cultăţile bi-rocratice legate de obţinerea do-cumentelor cu caracter permisiv), asigurarea unei previzibilităţi mai sporite a climatului de afaceri, fa-cilitarea accesului la credite și alte surse de fi nanţare. Aceasta ar per-mite dezvoltarea activităţii inves-tiţionale și de export, contribuind la înlocuirea durabilă a consumu-lui în calitate de motor al creșterii economice.

• Efectul restricţiilor comerciale aplicate de către Federaţia Rusă poate fi atenuat doar prin elimi-narea barierelor interne din calea comerţului și adoptarea și imple-mentarea standardelor comunita-re de calitate. Totodată, este ne-cesară și modernizarea Serviciului Vamal, care ar trebui să faciliteze, și nu să restricţioneze, schimburile comerciale.

• Baza de comparaţie înaltă este rezultatul creșterii robuste în sec-torul agricol din anul precedent și este determinată de volatilitatea tradiţională a producţiei agricole, care depinde mai mult de nivelul precipitaţiilor, decât de producti-vitatea muncii din sector. În acest sens, dezvoltarea agriculturii in-tensive, sporirea penetrării teh-nologiilor în acest sector, dezvol-tarea infrastructurii postrecoltare sunt priorităţi cruciale pentru imu-nizarea sectorului la variaţiile con-diţiilor climaterice. La rândul său, aceste priorităţi pot fi atinse prin facilitarea concurenţei loiale și eli-minarea practicilor anticoncuren-ţiale în special între intermediari, alocarea mai efi cientă și transpa-rentă a subvenţiilor și facilitarea accesului la sursele de fi nanţare pentru fermieri.

Nu în ultimul rând, Republica Moldova are nevoie, mai mult ca niciodată, de o strategie de for-tifi care a securităţii economice, bazată pe 3 piloni de bază: (I) asi-gurarea stabilităţii în sistemul fi -nanciar-bancar; (II) diversifi carea pieţelor de desfacere și (III) diver-sifi carea surselor de import de energie.

Adrian LUPUŞOR, director executiv EXPERT-GRUP

Sursa: expert-grup.org

Ce sugerează ultimele tendinţe ale economiei Ce sugerează ultimele tendinţe ale economiei moldoveneşti şi care sunt riscurile imediate?moldoveneşti şi care sunt riscurile imediate?

Datele recente publicate de Biroul Naţional de Statistică oferă o imagi-ne contradictorie asupra dinamicii economiei moldovenești din prima jumătate a anului 2014. Pe de o parte, creșterea de 4,2% în trimes-trul II este una din cele mai înalte din regiune (Federaţia Rusă: +0,8%; Ucraina: -4,7%; România: 1,5%; iar întreaga Uniune Europeană a avan-sat cu doar 0,2%, faţă de aceeași

perioadă a anului precedent). Pe de altă parte, avansul respectiv are la bază surse temporare de creștere, care urmează să se disipeze în viitorul apropiat. De ce creș-terea economică din 2014 nu este una durabilă și care sunt principalele riscuri din acest an?

Page 5: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 2014 55 F L U XF L U XSocial

Discuţie, zilele trecute, cu cineva din presa de la noi. Nu-i dau numele deocam-dată, să apară mai întâi interviul (pentru care l-am solicitat). O idee, între alte-le însă, aș semnala-o aici, cu toată indiscreţia. Presă, transformări sociale, noi raporturi cu puterea, cu cei care dau cu banul, într-o ţară aiurită de tranziţie și în care cam totul e într-un proces când mai lent (cu

aparenţele onorabilităţii), când de-a dreptul frenetic, de disoluţie.

Vorbeam despre condiţia actuală a presarului de la noi. Ce-am observat, în cele peste două decenii de parcă democraţie și libertate: aceleași nume, de numărat pe degetele de la o mână, și ele, ce prindeau contur încă în epoca lui glasnost. Nimic estimp proeminent, cât de cât măcar, ca să poată bifa pe urmă istoricii tranziţiei fi e și un vag elan evolutiv. Căci domeniul, nici vorbă, e crucial, vedem la tot pasul (sau, cel puţin, simţim; că de-rivă adesea cu iureș din interstiţiile aparenţelor) cum se bat potentaţii să și-l adjudece. Ce ironie, de altfel! N-am scăpat bine de PCUS, ca patron general, dacă pot spune așa (și ale cărui jocuri le făceai până și în relatările stric-te: o să fi e un vis rău, întrerupt de accese de râs isteric, să recitim colecţiile perioadei), că independenţa – de opinie, de expresie etc. – s-a dovedit din nou un fel de Fata Morgana. Nu te mai cheamă nimeni, ca odinioară, la comisia de partid (profi lată pe monitorizarea presei: cine a apucat vremurile știe la ce mă refer), controlul s-a diversifi cat, presiunile iau chipuri surprinzătoare uneori. În fond, dacă nu ne îmbătăm cu apă chioară, cu rapoartele nu știu căror neni din UE cu privire la liber-tatea de exprimare sau libertatea presei, dacă reușim să spargem (nu pe la microfoane, ajunge forul interior: aici se dau marile bătălii) crusta poncifelor care ne ali-mentează iluziile, trebuie să consimţim la rânjetul istori-ei: am rămas la fel de nevolnici. Ziaristica, hic et nunc, în formele ei curente (aș zice și endemice, dar teamă-mi-i că lucrurile stau principial la fel și aiurea) e o sclavie far-dată complex, înlănţuită de butaforii menite să întreţină

aparenţele profesionismului liberal. Mare deosebire în-tre zilierii pe plantaţiile cutărui lider agricol de la noi și exuberanţii (cum apar pe micul ecran) cu dictafoane și aparate de fotografi at, care notează aferat și întreabă cu aplomb (bine, poate nu e chiar așa, dar amărăciunea se manifestă și sarcastic) nu e: îndeplinesc și ăștia niște co-menzi, cu un drept, mai mare, adevărat, de improvizaţie, dar ce mai contează? Așa am ajuns la ideea gazetarului-personalitate (sau cu personalitate – mai degrabă). De ce n-am reușit să producem niciunul în toţi acești ani? Avem o masă, destul de omogenă, indistinctă cumva, impersonală nu doar de departe. Nu sunt răutăcios, nici nu fac fi ţe pretins elitiste: încerc să comunic o impresie sistematizată de lecturi destul de consecvente din presa noastră. Se scrie, fi rește, altfel decât acum douăzeci de ani (și nu ca tehnică: aici lucrurile se subînţeleg; mă refer la alerteţea frazei – ca efect sigur de aculturaţie: cu toate hibele schimbului de valori, inclusiv culturale, ridicarea cortinei de pe Prut s-a răsfrânt și în zonele acestea foarte delicate ale spiritului). Nu cumperi însă ediţia print pen-tru cineva anume. Să nu-mi spuneţi de Tănase, Bogatu și alţii, vreo câţiva, extrem de puţini: sunt, cum ziceam, din alte timpuri, or, discuţia e pe generaţia nouă. Dintre aceștia nu s-a distilat încă ceva cu adevărat pregnant. Nu mă gândesc neapărat la Geo Bogza sau, știu eu, Pamfi l Șeicaru (deși la aspiraţii meschine și rezultate pe măsu-ră): ar ajunge și ceva puţin peste medie, un nucleu care să aglutineze măcar o promisiune de viitor. Altfel cât mai e până patronii, care te privesc ca pe un târnăcop sau șurubelniţă, nu-și vor trage niște softuri inteligente, prompte să le facă articole de fond, știri sau povești ade-vărate? Stupoarea și e mai mare când constaţi că neînhu-matul din Kremlin avea absolută dreptate: presa se com-portă, ca mai acum o jumătate de secol și mai bine, ca un propagandist și agitator colectiv, diferă numai marafe-tul. Se manipulează sub alte auspicii: toată schimbarea.

Ce spune, în replică la toate astea, ditai omul de pre-să, cu publicaţii făcute da capo, piese grele în fenomenul mediatic de la noi? Viziunea din interior te lasă perplex: păi, nu are nevoie de personalităţi; sunt difi cile, imprevi-zibile, te consumă! Ce a căutat tot timpul au fost execu-tanţii inteligenţi și bine pregătiţi. Aproape softuri, cum am zis. Și am râs dintr-odată amândoi în hohote: eu de cinismul lui, el de prostia mea. Brunea-Fox nu va renaște degrabă p’acilea!

Ghenadie NICU, pentru FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Ce şanse are Brunea-FoxCe şanse are Brunea-Fox

Budget Stories, proiect implementat de Expert-Grup, a lansat un nou infografi c care relevă proasta gestionare a resurselor fi nanciare ale capitalei. Din cauza administrării incorecte a veniturilor, cheltuielilor și patrimoniului, există un risc înalt de a preju-dicia bugetul local cu cel puţin 250 de milioane de lei anual, de asemenea, și riscuri reale de a pier-de peste 4000 de mp. de suprafeţe nelocuibile, și mai mult de 500 ha de terenuri municipale.

Potrivit datelor analizate de ex-pertul Tatiana Savva, în 3013 veni-turile la bugetul municipal au con-stituit 2,79 miliarde de lei, din taxe, plăţi și impozite. Însă, din cauza că în municipiul Chișinău nu există o bază completă și relevantă a obiec-telor impozabile, în 2012 bugetul a fost lipsit de aproximativ 32 de milioane de lei. Faptul că mai multe societăţi pe acţiuni și întreprinderi municipale nu-și achită impozitele, prejudiciază anual bugetul capita-lei cu 25 de milioane de lei. Alte 22 de milioane de lei nu au ajuns în

bugetul local din cauza că nu sunt colectate impozitele imobiliare de la persoanele fi zice. Darea în aren-dă a pasajelor subterane fără per-ceperea taxelor provoacă anual o pagubă de aproximativ 7 milioane de lei.

Autorităţile municipale se descur-că prost și în privinţa administrării corecte a cheltuielilor. Potrivit cerce-tării, în 2012 au fost cheltuiţi în jur de 300 de mii de lei pentru salarii și sporuri neregulamentare.

Nerespectarea procedurilor de achiziţii publice au dus, de ase-menea, la pierderi foarte mari din bugetul municipal. Astfel, contrac-tarea lucrărilor fără respectarea procedurilor au provocat pierderi de 26,7 milioane de lei. Depășirea termenului de executare a lucrărilor, uneori chiar cu mai bine de un an și jumătate, precum și plăţile pentru lucrări neexecutate au prejudiciat bugetul orașului cu 11,7 milioane de lei. Efectuarea lucrărilor fără do-cumentaţie de proiect în sumă de 135,1 milioane de lei (este vorba de 10 străzi din Chișinău), costul lucră-rilor fi ind depășite cu 61,6% faţă de suma iniţială specifi cată în contract, au generat pierderi de peste 51 de milioane de lei.

Cheltuielile nejustifi cate sunt ca-uzate și de faptul că nu există stra-tegii, politici în privinţa investiţiilor capitale. De asemenea, nu sunt identifi cate priorităţile de investiţii,

iar deciziile ad-hoc pe unele obiec-tive, cum ar fi , de exemplu, strada pietonală, creează dezechilibre bu-getare.

Bugetul municipal este prejudici-at și din cauza proastei gestionări a patrimoniului. Faptul că Chișinăul nu are un Registru al Patrimoniului Public, complet și actualizat, creează un risc înalt de înstrăinare generală a bunurilor de care dispune orașul. Mai mult decât atât, nu este făcută o delimitare dintre proprietatea mu-nicipală și cea de stat.

La fel, nu există un registru al clădirilor care pot fi închiriate, cu indicarea preţurilor. În consecinţă, agenţii economici nu știu cum ar pu-tea să ia în chirie un imobil în centrul Chișinăului. În același timp, preţul arendei în una și aceeași clădire poa-te varia de până la 20 de ori.

Potrivit studiului, nu este un regis-tru al obiectelor care au fost privati-zate în perioada 2000-2014 (imobile și terenuri), care ar indica și preţurile la care s-au făcut privatizările. Din acest motiv, nu se știe ce a mai ră-mas de privatizat în capitală.

Aproape 20 la sută din clădirile mu-nicipale și peste 30 la sută din tere-nuri nu sunt înregistrate la cadastru. În felul acesta, există un risc înalt de a pierde peste 40 000 mp. de suprafeţe nelocuibile și mai mult de 500 ha de terenuri municipale. De altfel, anume din această cauză, municipiul a pier-dut Biblioteca Târgoviște.

Peste 300 ha de terenuri au fost ocupate ilegal în ultima perioadă, însă administraţia capitalei nu are un registru în care să se ţină o evi-denţă a acestor terenuri acaparate ilegal ori a construcţiilor ilegale.

Astfel, potrivit studiului, admi-nistrarea defi citară a resurselor

fi nanciare și a patrimoniului ora-

șului Chișinău se transpune într-o

infrastructura învechită, amenajare

proastă a spaţiilor publice și într-o

stare generală nedemnă de o capi-

tală europeană.

FLUX

Cum să administrezi prost oraşul Chişinău

STATISTICĂ: Bărbaţii tineri din mediul urban

sunt cei mai afectaţi de şomajBărbaţii sunt afectaţi de șomaj mai mult decât femeile. Persoane-le din mediul urban își găsesc mai greu un loc de muncă, comparativ cu cei din mediul rural. De aseme-nea, rata șomajului este mai mare în rândul tinerilor, arată datele Biroului Naţional de Statistică.

Numărul șomerilor a fost de 48,5 mii de persoane în trimestrul II al anului cu-rent, fi ind cu 12,4 mii mai mic decât în perioada respectivă din 2013. Bărbaţii au constituit 56,5% din numărul total al șomerilor, iar 70 la sută dintre șomerii înre-gistraţi sunt din mediul urban.

Rata șomajului la nivel de ţară a înregistrat valoarea de 3,7%, fi ind mai mică faţă de trimestrul II al anului 2013 (4,7%). Rata șomajului la bărbaţi a constituit 4,1%, la femei, respectiv, 3,2%. Au fost înregistrate disparităţi între ratele șoma-jului în mediul urban și cel rural (respectiv, 5,8% și 1,9%). În rândurile tinerilor (15-24 ani), rata șomajului a constituit 9,3%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea 6,4%.

Din punctul de vedere al relaţiei cu piaţa muncii, în cadrul populaţiei inactive se disting două categorii importante: persoane descurajate și persoane care au fost declarate de către gospodării plecate în alte ţări la muncă sau în căutarea unui loc de muncă. Astfel, numărul celor care se declară este de circa 13 mii. Nu-mărul persoanelor plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru a fost de circa 343,9 mii de persoane – față de 337,6 mii în 2013. Două treimi din numărul celor declaraţi plecaţi sunt bărbaţi (63,7%), iar 72,5 la sută dintre persoanele ple-cate provin din localităţile rurale.

Situaţia este oarecum paradoxală. Având o situaţie economică net inferioară celei din UE, în Republica Moldova rata șomajului este practic de 2 ori mai mică decât media europeană. Solicitat de IPN, Ghenadie Mocanu, expert la Institutul pentru Dezvoltare și Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, a explicat acest paradox prin lipsa de încredere în serviciile instituţiilor de stat. Prea puţini moldoveni apelează la Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) pentru a se înregistra ca șomeri.

În anul 2013, în Moldova rata șomajului a alcătuit 5,1%, în timp ce în Uniunea Europeană media a fost de 10,4%. „Impresia generală poate fi dedusă din faptul că, dacă rata șomajului este mică, atunci avem o economie care evoluează bine și nu sunt oameni fără serviciu. Dar este de departe așa. Rata șomajului în Republi-ca Moldova este în scădere nu pentru că oamenii au de lucru, ci pentru că sunt tot mai puţine solicitări ale cetăţenilor către ANOFM”, a subliniat Ghenadie Mocanu.

„Forţa de muncă în mare parte a migrat sau se pregătește să migreze peste ho-tare și pentru că salariile în Republica Moldova sunt mici comparativ cu preţurile care cresc”, a mai menţionat expertul.

În opinia acestuia, responsabilitatea trebuie să și-o asume guvernarea și parti-dele politice. „Dar la fel cunoaștem care este nivelul încrederii populaţiei în aceste instituţii. Prea puţin se vorbește despre viziunea socială a dezvoltării Republicii Moldova. Acum benefi ciază economic de pe urma migranţilor, dar ce se va întâm-pla când treptat muncitorii se vor întoarce în ţară și nu vor avea o pensie decentă”, se întreabă expertul.

FLUX

Page 6: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 201466F L U XF L U X Investiga\ie

Într-o dimineaţă geroasă de iarnă, în februarie 2012, avionul secretaru-lui de stat american Hillary Clinton a aterizat în capitala bulgară, Sofi a, pe un viscol puternic. Purtând o haină groasă, secretarul de stat a coborât scările aeronavei pășind pe asfaltul plin de zăpadă, de unde ea și consi-lierii ei s-au îndreptat către palatul prezidenţial. În acea după-amiază, delegaţia a avut întâlniri cu liderii bulgari, inclusiv cu premierul Boiko Borisov, iar tema principală de dis-cuţie au fost gazele de șist. Așa își în-cepe publicaţia americană de inves-tigaţii Mother Jones articolul „Cum a vândut secretarul de stat Hillary Clinton fracturarea hidraulică în lume”, care dezvăluie, sub semnă-tura lui Mariah Blake, detalii despre efortul Guvernului SUA pentru pro-movarea gazelor de șist, inclusiv în România.

Publicaţia americană de investi-gaţii Mother Jones notează că fostul ambasador american la București, Mark Gitenstein, s-a întâlnit, la acea vreme, cu directori ai Chevron și cu ofi ciali români, pentru a-i presa pe cei din urmă să concesioneze către Chevron perimetre de explorare pentru gaze de șist.

„Românii stăteau cu perimetrele și nu făceau nimic, iar cei de la Che-vron erau nemulţumiţi. Așa că am intervenit. Este ceea ce fac ambasa-dorii în mod tradiţional în numele companiilor americane”, a declarat Gitenstein, citat de Mother Jones.

Înainte de a deveni ambasadorul SUA la București, Mark Gitenstein a lucrat pentru fi rma de avocatură și lobby Mayer Brown, printre ai cărei clienţi s-a numărat și Chevron.

În România, Chevron deţine per-mise de explorare și exploatare pen-tru cinci perimetre (două în zona Bârlad și trei în zona Dobrogea, unul fi ind la Vama Veche). Până acum, în ciuda protestelor violente ale acti-viștilor de mediu, Chevron a înche-iat operaţiunile de explorare la o sondă de la Pungești și are în plan deschiderea alteia, pentru a evalua cantitatea de gaz de șist de acolo și dacă merită ca aceasta să fi e ex-ploatată. Conform autorităţilor, dar și companiei, la Pungești s-a folosit metoda convenţională de foraj, nu cea a fracturării hidraulice.

Seminarii plătite de Chevron pentru funcţionarii din România şi alte stateUn rol important în promovarea

gazelor de șist l-a avut avocatul David Goldwyn, reprezentantul pen-

tru afaceri în domeniul energiei al secretarului de stat american Hilary Clinton. Avocatul are o lungă expe-rienţă în promovarea peste hotare a forajelor pentru gaze de șist, atât ca ofi cial al Departamentului pentru Energie în timpul administraţiei Bill Clinton, cât și ca reprezentant al in-dustriei energetice. A fost între 2005 și 2009 șef al unei organizaţii – Libya Business Association, care includea Chevron, Exxon Mobil și Marathon, notează publicaţia.

Goldwyn a promovat în străinăta-te tehnologia de fracturare hidrauli-că și ca reprezentant al fi rmelor din energie. Între ianuarie și octombrie 2012, fi rma sa a organizat o serie de seminarii pe teme de fracturarea hidraulică pentru funcţionarii din România, Bulgaria, Lituania, Polo-nia și Ucraina, toate fi nanţate de Chevron.

Publicul nu a avut acces în sălile unde erau organizate evenimen-tele. Atunci când jurnalistul român Vlad Ursulean a încercat să participe la o astfel de întrunire, el spune că Goldwyn a remarcat prezenţa lui, iar Ursulean a fost escortat afară.

Goldwyn a declarat pentru publi-caţia Mother Jones că la workshop-uri au fost făcute prezentări tehnice ale tehnologiei fracturării hidraulice de către experţi din Colorado Scho-ol of Mines și Penn State University. Chevron, susţine acesta, nu a avut nicio „contribuţie editorială”. Cu toa-te acestea, toate ţările menţionate anterior – unde au avut loc protes-te antifracturare hidraulică – aveau să concesioneze către Chevron mari suprafeţe de terenuri pentru căuta-rea de gaze de șist.

Gitenstein şi ChevronÎn unele cazuri, Departamentul de

Stat al SUA a dat o mână de ajutor în negocierea ofertelor, mai notează publicaţia americană.

Mark Gitenstein, atunci amba-sador în România, s-ar fi întâlnit cu directorii Chevron și ofi ciali români pe care i-ar fi presat să predea supra-feţe mari pentru concesiuni pentru gaze de șist, mai scrie Mother Jo-nes. În trecut, Gitenstein a lucrat la Mayer Brown, o fi rmă de avocatură și de lobby, care a reprezentat Che-vron.

În cele din urmă, România a sem-nat un contract pe 30 de ani cu Che-vron, care a dus ulterior la proteste masive, la nivel naţional.

După ce Guvernul a decis institu-irea moratoriului privind gazele de șist, Gitenstein a mers la un post de televiziune din România și a aver-tizat că fără fracturarea hidraulică, naţiunea riscă să fi e nevoită să plă-

tească de cinci ori mai scump gazele de șist decât în America. Moratoriul a fost eliminat la începutul anului 2013.

Câteva săptămâni mai târziu, Che-vron se pregătea să construiască prima sa platformă de fracturare hidraulică în apropiere de Pungești, un sat de fermieri mici în nord-estul României, scrie publicaţia citată.

Publicaţia susţine că ar fi intrat in posesia unui document de la cabi-netul premierului de la Palatul Vic-toria, care ar arăta că un ofi cial ro-mân s-ar fi întâlnit cu directori de la Chevron și un angajat de la Depar-tamentul de Comerţ al Ambasadei din SUA pentru a discuta despre un eveniment de PR pentru gazele de șist. Ei au agreat organizarea unui eveniment la Palatul Victoria din Bu-curești.

Drept purtător de cuvânt ar fi fost ales Damian Drăghici, prezentat drept un parlamentar român caris-matic, o „personalitate recunoscută în rândul minorităţii rome, care are o prezenţă considerabilă în regiu-nea în care Chevron vrea să foreze”, notează publicaţia.

Strategia a făcut prea puţin pentru a calma furia publicului, punctează sursa. Când Chevron a încercat să instaleze platforma de foraj, la sfâr-șitul anului 2013, locuitorii – inclusiv săteni în vârstă care au sosit în căru-ţe trase de cai – au blocat site-urile de foraj planifi cate. Biserica Ortodo-xă Română s-a adunat în spatele lor, cu un preot local, asemănând Che-vron cu niște „invadatori”. Proteste antifracturare au fost și în Polonia și Regatul Unit.

Bulgaria, acord pe 5 ani cu ChevronCât privește Bulgaria, publica-

ţia scrie că ţara vecină a semnat un acord pe 5 ani, de 68 de milioane de dolari, prin care gigantul american Chevron primea în concesiune mili-oane de hectare pentru căutarea de

gaze de șist. Bulgarii s-au revoltat. La scurt timp după sosirea la Sofi a, în februarie 2012, a secretarului de stat american, zeci de mii de protes-tatari au ieșit pe străzi cu pancar-te pe care scria „Stop fracturării” și „Chevron, du-te acasă”. Parlamentul din Bulgaria a votat pentru un mora-toriu legat de gazele de șist.

Hillary Clinton le-a cerut ofi cialilor bulgarilor să dea o nouă șansă frac-turării hidraulice. Potrivit lui Borisov, ea a fost de acord să ajute cu „cei mai buni specialiști în domeniul acestei noi tehnologii pentru a prezenta be-nefi ciile poporului bulgar”, notează motherjones.com.

Opoziţia faţă de gazele de șist însă s-a accentuat. Ulterior, în România, mii de oameni s-au adunat să pro-testeze faţă de fracturarea hidrauli-că, iar Parlamentul român a adoptat propriul moratoriu pe gazele de șist. Din nou, Clinton ar fi intervenit, tri-miţându-l la înaintare pe reprezen-tantul său pentru energie în Eurasia, Richard Morningstar, pentru a forţa barierele impuse de cele două state împotriva fracturării hidraulice.

Efortul de lobby al Departamen-tului de Stat a culminat la sfârșitul lunii mai 2012, când Morningstar a ţinut o serie de întâlniri pe tema fracturării hidraulice cu ofi ciali de nivel înalt din Bulgaria și România. La postul naţional de radio din Bul-garia, ofi cialul american a declarat că noua tehnologie ar putea condu-ce la scăderea de cinci ori a preţului gazelor naturale.

Sub conducerea lui Hillary Clin-ton, Departamentul de Stat a lucrat îndeaproape cu companii din ener-gie pentru a promova fracturarea hidraulică în întreaga lume, parte a unui plan mai vast pentru creșterea aprovizionării cu resurse energeti-ce la nivel mondial și pentru sub-minarea puterii adversarilor, cum ar fi Rusia, care folosesc resursele energetice drept o armă, notează motherjones.com.

Însă organizaţiile de protecţia me-diului se tem că fracturarea hidrau-lică, care a fost legată de contami-narea apei potabile și de cutremure, ar putea face ravagii în ţările cu re-glementări insufi ciente în domeniul protecţiei mediului. În plus, se ridică întrebări despre adevăratele intere-se servite de programul de promo-vare a gazelor de șist, notează publi-caţia.

Profi tul Gazprom a scăzut cu 60% între 2008 şi 2009Publicaţia mai scrie că între 2006

și 2008, rezervele de gaze din SUA au crescut cu 35%, odată cu aplica-rea tehnicii de fracturare hidraulică (fracking în limba engleză). SUA au depășit Rusia și au devenit cel mai mare producător de gaze naturale din lume. Ca urmare, preţurile au scăzut la minime record. Infl uenţa economică a Rusiei a scăzut. Profi tu-rile Gazprom au scăzut cu peste 60% între 2008 și 2009.

Clinton, care a fost învestită în funcţia de secretar de stat la înce-putul anului 2009, a considerat că gazele de șist ar putea ajuta la rede-senarea politicii energetice la nivel mondial. „Acesta este un moment de schimbare profundă. Ţările care de-pindeau de alţii din punct de vedere energetic sunt acum producători de energie. Cine va avea de câștigat, cine va pierde? Răspunsurile la aces-te întrebări sunt scrise chiar acum”, a spus Clinton într-un discurs susţinut la Universitatea Georgetown.

La sfârșitul anului 2011, Clinton a prezentat noul Birou pentru Resur-se Energetice, cu 63 de angajaţi și un buget de milioane de dolari. Ea a promis că ambasadele SUA din lume vor fi consiliate să își inten-sifi ce activitatea pe probleme de energie și „să urmărească cu mai multă atenţie fi rmele din sectorul energetic”, unele dintre ele spriji-

PRESA AMERICANĂ, DEZVĂLUIRI DESPRE AFACEREA CU GAZELE DE ŞIST:

Cum le-a „vândut” Hillary Clinton fracturarea Cum le-a „vândut” Hillary Clinton fracturarea hidraulică românilor şi bulgarilorhidraulică românilor şi bulgarilor

O publicaţie americană dezvăluie cum înalţi ofi ciali ameri-cani au sprijinit companiile petroliere americane, precum Chevron, să obţină concesiuni de gaze de șist în diferite sta-te, între care România și Bulgaria. Autorul articolului arată și cum Departamentul de Stat american s-a implicat direct în negocierea acordurilor petroliere dintre guvernele respec-tive și companiile americane. Mai mult, secretarul de stat american Hillary Clinton și-a trimis un subaltern în România și Bulgaria pentru a forţa barierele impuse de cele două sta-te împotriva fracturării hidraulice.

Page 7: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 2014 77 F L U XF L U XPolitic

nind generos campaniile politice ale ei, dar și ale președintelui Barack Oba-ma. Un executiv al Chevron a strâns o sumă importantă pentru Campania lui Clinton din 2008, de exemplu, mai no-tează publicaţia.

Între timp, giganţii energetici din SUA încercau să pătrundă pe diverse pieţe. În 2012, Chevron avea concesi-uni pentru gaze de șist în Argentina, Australia, Canada, China și Africa de Sud, dar și în Europa de Est.

Polonia: Peste 100 de concesiuni pentru gaze de şistPolonia a acordat mai mult de 100 de

concesiuni pentru gaze de șist, supra-faţa acoperită fi ind de aproape o trei-me din teritoriul său. Când a fost aprin-să prima fl acără de gaze de șist forate de Halliburton, compania de gaze de-ţinută de stat a umplut paginile celor mai mari ziare de reclame cu titlul: „Nu stingeţi fl acăra speranţei”.

Politicienii polonezi, în frunte cu pre-mierul Donald Tusk, au promis că Polo-nia va scăpa de dependenţa de Rusia, care furnizează cea mai mare parte din necesarul de gaze al Poloniei.

Cu toate acestea, gazele de șist nu s-au dovedit mană cerească așa cum se așteptau lideri din industrie sau gu-verne străine. Noi cercetări ale US Geo-logical Survey au sugerat că evaluările EIA au supraestimat depozitele de șist din Polonia. Gazele de șist recuperabile estimate pentru Polonia s-au redus cu 99%. Condiţiile geologice și alţi factori în Europa și Asia au făcut fracturarea hidraulică mai scumpă. Un studiu a es-timat că forajul gazelor de șist în Polo-nia ar costa de trei ori mai mult decât costă în SUA.

În 2013, giganţii petrolieri din SUA au abandonat forajele din Polonia.

„Așteptările privind gaze de șist la nivel mondial au fost extrem de mari”, spune Paul Hueper, director pentru programe energetice în cadrul De-partamentului de stat pentru resurse energetice. „Dar limitele geologice și provocările supraterane sunt imense. O mână de ţări au potenţialul de boom, dar niciodată nu ar putea avea loc o re-voluţie a gazelor de șist la nivel global”, a spus el.

Politica dusă peste hotare privind fracturarea hidraulică a fost una inten-să.

Potrivit lui Susan Sakmar, un pro-fesor de drept invitat la Universitatea din Houston, care a studiat reglemen-tările privind fracturarea hidraulică, Statele Unite ale Americii este singura naţiune în care proprietarii de terenuri individuale deţin drepturile pentru ză-căminte. „În cele mai multe, poate în toate celelalte ţări ale lumii, resursele subterane aparţin guvernului”, explică ea. Faptul că proprietarii nu pot profi ta

în urma forajelor de pe terenurile lor a aprins indignarea publică în unele părţi ale lumii, în special în Europa de Est. Ofi cialii americani speculează că Rusia s-a implicat în instigarea la pro-teste în aceste zone.

„Percepţia printre diplomaţii din re-giune a fost că Rusia își protejează in-teresele”, a declarat Mark Gitenstein, fostul ambasador al SUA în România. „Nu a vrut gaze de șist din motive evi-dente.”

Confruntate cu aceste obstacole, SUA și companii energetice europene au lansat o campanie de lobby care vi-zează Uniunea Europeană. Ei au apelat la parlamentari cu studii în domeniul industriei, au găzduit mese generoa-se și conferinţe pentru autorităţile de reglementare. Prezentări susţinute de reprezentanţi ai Exxon Mobil, Total și Halliburton au avertizat că eșecul dez-voltării gazelor de șist „va avea conse-cinţe nefaste asupra securităţii energe-tice europene și asupra prosperităţii”, și a cerut guvernelor europene să „per-mită explorarea gazelor de șist pentru a avansa”.

Lobby pentru acord comercial Chevron nu a dat înapoi. Împreună

cu alte fi rme americane din domeniul energiei, Chevron a făcut lobby pen-tru a propune un acord comercial între SUA și UE care să permită companiilor americane să poată aduce guvernele europene în faţa instanţelor internaţi-onale de arbitraj pentru orice acţiuni care ameninţă investiţiile lor. Chevron a argumentat că acest lucru a fost nece-sar pentru a proteja acţionarii împotri-va tratamentului „arbitrar” și „nedrept” din partea autorităţilor locale.

În ciuda protestelor publice din Eu-ropa, Departamentul de Stat a rămas pe poziţii. Succesorul lui Clinton în funcţia de secretar de stat, John Kerry, consideră gazele naturale drept o par-te esenţială împotriva schimbărilor cli-matice.

Odată cu criza din Crimeea, admi-nistraţia Obama a presat ţările est-eu-ropene să urmeze iniţiativa gazelor de șist, astfel încât să fi e mai puţin depen-dente de Rusia. În timpul unei vizite din aprilie în Ucraina, ţară care a acordat te-renuri spre concesiune pentru Chevron și Royal Dutch Shell, vicepreședintele Joe Biden a anunţat că Statele Unite ar putea trimite aici experţi tehnici pentru a accelera dezvoltarea gazelor de șist. „Suntem pregătiţi să vă ajutăm”, a pro-mis Biden, al cărui fi u, Hunter, s-a alătu-rat boardului unei companii de energie din Ucraina. „Imaginaţi-vă cazul în care aţi putea spune Rusiei: Păstraţi-vă ga-zele”. Ar fi o lume foarte diferită, a spus Biden, citat de publicaţia americană de investigaţii.

Sursa: gandul.info

Șeful guvernului român Victor Ponta s-a repliat, după ce Ministerul rus de Externe a declarat că sunt „inaccepta-bile speculaţiile fă-cute de premierul României privind o eventuală anexare a Republicii Mol-dova”.

„Mă bucur când sunt criti-

cat de la Moscova”, a răspuns

Ponta, explicând că-și dorește, „alături” de prim-mi-

nistrul Iurie Leancă, integrarea Republicii Moldova

în Uniunea Europeană până în 2018-2019.

Săptămâna trecută, când a fost desemnat prezi-

denţiabil la congresul socialiștilor români, ţinut în

mod simbolic la Alba Iulia, Victor Ponta a avut însă,

un discurs unionist. Premierul român a spus că „lu-

crează zi de zi” împreună cu miniștrii săi pentru ca

„ultima parte a teritoriului” care i s-a alăturat Româ-

niei în 1918 și „a fost pierdută după aceea” să revină

„printr-o șansă istorică” și „să se unească nu doar cu

România, ci cu întreaga Europă”.

Victor Ponta se dezice acum de „obiectivul” său

principal anunţat în faţa electoratului în care promi-

tea că el, ca viitor președinte, va fi „simbolul naţiunii

unite” și că își dorește ca „în 2018, la 100 de ani de la

Marea Unire, să fi m din nou uniţi, să fi m mândri că

suntem români”.

După ce Ministerul de Externe de la Moscova a

declarat „iresponsabilă și inacceptabilă implicarea

factorilor externi în contextul campaniei electorale

care se desfășoară în Republica Moldova”, premierul

român a revenit astăzi (18 septembrie - n. red.) cu

precizări. „Cred că reunirea României cu Moldova în

cadrul Uniunii Europene, nu în alt fel, e un obiectiv

strategic” și pentru București, și pentru Chișinău, a

subliniat Victor Ponta.

E posibil ca premierul român să fi înţeles că ideea

reunifi cării, chiar dacă este lansată pentru a-i aduce

voturile românilor, ar putea fi folosită împotriva Re-

publicii Moldova. Reacţia lui de retractare a propriu-

lui discurs de la Alba Iulia prin care anunţa că 2018

va reface teritoriul României Mari din 1918 nu a avut

niciun fel de subtilităţi și nu a adus niciun fel de ex-

plicaţii. În interior, se bazează pe faptul că pe fondul

bruiajului general de campanie, electoratul său nu

va băga de seamă că a dat înapoi. În exterior, mizea-

ză că Bruxellesul a luat notă că nu este cu adevărat

un iredentist și că în contextul confl ictului din Ucrai-

na nu va face gesturi propagandistice nesăbuite.

La prima vedere, Victor Ponta a făcut un pas îna-

poi după reacţia dură a Moscovei, dar e posibil ca și

semnalele primite din partea cancelariilor occiden-

tale să-l fi determinat să renunţe la imaginea de vii-

tor unifi cator pe care a încercat să și-o contureze la

Alba Iulia, locul unde a fost semnat actul unirii între

România și Transilvania în 1918.

Sabina FATI, sursa: europalibera.org

Ponta renunţă, a doua Mare Ponta renunţă, a doua Mare Unire nu va mai avea locUnire nu va mai avea loc

Câteva idei în legătură cu declaraţiile unio-niste ale premierului român Victor Ponta. Se pare că acesta încearcă să-i fure pâinea preșe-dintelui Traian Băsescu, care a declarat acum ceva timp că unirea cu Republica Moldova este „proiectul de ţară pentru România” și că acesta va fi unul dintre proiectele de care se va ocupa după ce va pără-si funcția prezidențială.

Probabil, și șeful Guvernului de la București s-a gândit că tema unirii ar putea fi un bun subiect electoral, care să-i aducă un plus de voturi din Republica Moldova. Ceea ce pare însă mai puţin vero-simil, pentru că unioniștii de la noi vor vota, mai degrabă, un candi-dat sprijinit de Traian Băsescu.

Ponta pare mai puţin credibil de-cât Băsescu, pentru că dă dovadă de inconsecvenţă. Premierul ro-mân vorbește despre unire, apoi, în replică la acuzaţiile Ministerului rus de Externe, vine cu explicaţii și afi rmă că își dorește, „alături de prim-ministrul Iurie Leancă, ca Moldova să fi e în Uniunea Euro-peana până în 2018-2019” și că, în

opinia lui, „reunirea României cu

Moldova în cadrul Uniunii Europe-

ne – atenţie! nu în alt fel – este un

obiectiv strategic pentru Guvernul

proeuropean de la Chișinău și pen-

tru Guvernul României”.

Pe de altă parte, acum câteva

zile am fost anunţaţi că Partidul

Democrat din Moldova și Partidu-

lui Social Democrat din România

au semnat un protocol de cola-

borare și parteneriat, cele două

partide angajându-se să dezvolte

proiecte comune, mai ales econo-

mice și sociale. Dar și să se susţină

reciproc în alegeri.

„Am discutat la această întâl-

nire diferite teme, legate de co-

laborarea dintre partidele noas-

tre și, în special, tema ce ține de

campania electorală”, a declarat

prim-vicepreședintele PDM, Vlad

Plahotniuc, după semnarea pro-

tocolului.

Trebuie să remarcăm însă că

Partidul Democrat nu poate fi sus-

pectat nici pe departe de aspiraţii

unioniste. Am putea presupune,

prin urmare, că Victor Ponta și-a

temperat și nuanţat ulterior dis-

cursul unionist și din perspectiva

noului parteneriat.

Și dacă partidul condus de

premierul României îi va sprijini

la alegeri pe democraţii din Re-

publica Moldova, va reuși Victor

Ponta să rămână, totodată, și

„alături de prim-ministrul Iurie

Leancă”?

FLUX

Premierul Ponta, alături de Leancă, sprijinindu-i pe democraţi

Page 8: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 201488F L U XF L U X Geopolitic

Parlamentul ucrainean a adoptat, marţi, 16 septembrie, proiectul de lege depus de preșe-dintele Petro Poroșenko, care prevede mai multă autonomie pentru regiu-nile separatiste din estul Ucrainei și care fi xează, de asemenea, alegeri locale în aceste regiuni, la 7 decembrie, relatează AFP, citată de MEDIAFAX.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a prezentat marţi în Parlament un proiect de lege care garantează mai multă autonomie regiunilor separatiste din estul ruso-fon, unde un armistiţiu fragil este în vigoare, în încercarea de a soluţiona confl ictul violent.

Acest proiect de lege privind un

„statut special” pentru regiunile Doneţk și Lugansk face parte din protocolul de armistiţiu semnat la 5 septembrie de Kiev și rebelii proruși, care cer independenţa.

Proiectul de lege prevede, de ase-menea, organizarea de alegeri la 7 decembrie în regiunile separatiste proruse Doneţk și Lugansk. Autori-tăţile de la Kiev doresc organizarea de „alegeri la nivel de districte, con-silii municipale, consilii locale”, în „anumite districte din regiunile Do-neţk și Lugansk, duminică, 7 decem-brie”, conform textului proiectului de lege.

Autorităţile de la Kiev și rebelii proruși au semnat, la 5 septembrie, un armistiţiu, însoţit de un acord de retragere a trupelor și un schimb de prizonieri, la fi nalul unei reuniuni la Minsk, capitala Belarusului, însă vii-torul statut al republicilor proclama-te unilateral de insurgenţi la Doneţk și Lugansk nu a fost stabilit.

Conform propunerilor dezvălui-te de președinţie, proiectul de lege prevede instalarea unui Guvern au-tonom provizoriu, pe o perioadă de trei ani, care ar urma să intre în func-ţiune odată cu adoptarea legii.

Potrivit presei ucrainene, alegeri locale ar putea fi organizate la 9 no-iembrie în regiunile separatiste.

Proiectul de lege promite să aju-te la reconstrucţia infrastructurilor distruse de cele cinci luni de con-fruntări, care s-au soldat cu 2.700 de morţi, și să furnizeze un ajutor eco-nomic și social populaţiei.

Site-ul președinţiei menţionează că aceste propuneri deschid calea unei descentralizări, dar, în același timp, garantează „suveranitatea, in-tegritatea teritorială și independen-ţa statului” ucrainean.

Un alt proiect de lege a fost supus marţi Parlamentului privind o am-nistie pentru „participanţii la eve-nimentele din Doneţk și Lugansk”, două fi efuri ale rebelilor.

Conform președinţiei, proiectul de lege scutește de la proceduri pe-nale și administrative combatanţii, cu excepţia celor care s-au făcut vi-novaţi în special de „crime, violuri și terorism”. Potrivit presei ucrainene, o excepţie de la această amnistie sunt și cei responsabili de doborâ-rea Boeingului companiei Malaysia Airlines la 17 iulie, soldat cu 298 de morţi.

Sute de ultranaţionaliști ucraineni au protestat miercuri la Kiev împo-triva acordării unei autonomii lărgi-te regiunilor separatiste, relatează agenţia EFE, citând agenţia Interfax Ucraina.

„Legile nu sunt clare. Îi cerem lui Poroșenko să nu le promulge”, a de-clarat Artiom Skropadski, purtătorul de cuvânt al formaţiunii Sectorul Dreptei, făcând referire la cele două acte normative votate marţi de Rada Supremă, notează AGERPRES.

Formaţiunea ultranaţionalistă Sectorul Dreptei a jucat un rol cruci-al în revolta de la începutul anului ce a condus la înlăturarea președinte-lui Viktor Ianukovici, iar apoi a con-stituit un batalion de voluntari ce s-a alăturat armatei în luptele împotriva separatiștilor proruși din provinciile Doneţk și Lugansk.

Manifestaţia de miercuri survine după ce președintele Petro Poro-șenko a fost acuzat de fostul premier Iulia Timoșenko, precum și de lide-rul partidului naţionalist Svoboda, Oleg Tiagnibok, că prin concesiile făcute separatiștilor pune în pericol integritatea teritorială a Ucrainei și legalizează terorismul, ei criticând,

de asemenea, și acordarea libertăţii

de folosire a limbii ruse în cele două

provincii proruse în defavoarea lim-

bii ofi ciale ucrainene.

Președintele Poroșenko este însă

sprijinit de premierul Arseni Iaţe-

niuk. ”Ucrainenii au nevoie de pace.

Războiul ne-a costat foarte mult, iar

vieţile omenești au o valoare ines-

timabilă. Mulţi ucraineni au murit

apărându-și ţara”, astfel a susţinut

premierul necesitatea unei soluţii

pentru oprirea confruntărilor arma-

te, el precizând că fi ecare zi de răz-

boi cu rebelii costă statul ucrainean

circa șase milioane de dolari.

Totuși, în ciuda concesiilor făcute

de Kiev, insurgenţii doresc să fo-

losească cele două legi drept bază

pentru continuarea negocierilor, ei

insistând ca provinciile Doneţk și Lu-

gansk să nu mai facă parte din statul

unitar ucrainean.

FLUX

Parlamentul ucrainean a votat legea care prevede mai Parlamentul ucrainean a votat legea care prevede mai multă autonomie pentru regiunile separatiste din estmultă autonomie pentru regiunile separatiste din est

Numeroase între-bări de ordin eco-nomic, politic și diplomatic despre viitorul unei even-tuale Scoţii inde-pendente au apărut înaintea referen-dumului de ieri, în timp ce sondajele de opinie anticipau un scor strâns între sus-ţinătorii și opozanţii independenţei

Dacă Alex Salmond, pre-mierul scoţian și liderul campaniei în favoarea in-dependenţei, a vrut să cal-meze lucrurile afi rmând că o Scoţie independentă și-ar păstra moneda, apartenen-ţa la UE și suverana în per-soana reginei Elizabeth II, nimic din toate acestea nu este însă garantat.

Problemele legate de eco-nomie au stârnit cele mai multe comentarii.

Moneda şi datoriaPartidul Naţional Scoţian

(SNP) al lui Salmond a de-clarat că vrea să folosească în continuare lira sterlină.

Acest drept îi este pentru moment negat cu vehemen-ţă de Londra, care refuză o uniune monetară fără uniu-ne politică. „O uniunea mo-netară este incompatibilă cu suveranitatea” Scoţiei, a reiterat la sfârșitul campani-ei directorul Băncii Angliei, Mark Carney.

Alex Salmond a ameninţat în schimb că va renegocia partajul datoriei britanice. Partidul său propune pen-tru moment ca aceasta să fi e repartizată pe baza con-tribuţiei de până acum la bugetul uniunii sau pe baza mărimii populaţiei scoţiene.

Petrolul şi gazeleO altă problemă ar fi cea

a repartizării resurselor petroliere și gazifere din Marea Nordului. Potrivit ex-perţilor, ar trebui să se facă o distribuire geografi că, ur-mându-se linia de partajare a apelor de pescuit, ceea ce ar conferi Scoţiei 91 la sută din venituri.

Unii separatiști visează ca Scoţia să devină o nouă Norvegie, cu casieriile pline graţie aurului negru. Ei in-tenţionează să înfi inţeze un fond suveran după modelul

ţării nordice, pentru a fruc-

tifi ca această bogăţie. Uni-

oniștii avertizează, la rândul

lor, că este riscant să funda-

mentezi bugetul unei ţări pe

o resursă atât de perisabilă.

Uniunea EuropeanăSNP, proeuropean (în timp

ce Guvernul britanic a pro-

mis un referendum privind

apartenenţa ţării la UE),

vrea ca o Scoţie indepen-

dentă să facă parte din Uni-

unea Europeană. Edinburgh

ar trebui totuși să urmeze

procesul de aderare, la fel ca

toţi ceilalţi candidaţi.

Apărare Separatiștii vor ca Scoţia

să aibă o Constituţie care să

stipuleze că noul stat va fi

denuclearizat. Or, cele patru

submarine nucleare brita-

nice Trident sunt staţionate

pe teritoriul său, la Farslane

(vest). Aceasta ridică între-

bări asupra viitorului lor.

Libera circulaţieVa fi o frontieră și va fi

nevoie de un pașaport pen-

tru a călători între Scoţia și

vecinii săi? Separatiștii nu

vor acest lucru, dar vor, în

același, timp relaxarea mă-

surilor pentru imigranţi. Or,

Guvernul conservator al lui

David Cameron a ales, dim-

potrivă, o politică mai re-

strictivă faţă de imigraţie.

Alegeri Pe plan politic, nu se pune

problema pentru moment

de amânare a alegerilor ge-

nerale britanice prevăzute

pentru mai 2015. Mandatul

aleșilor scoţieni în Parla-

mentul din Westminster va

fi însă scurtat.

Ce se va întâmpla cu monarhia? SNP a promis ca o Scoţie

independentă să continue

să se supună reginei Eliza-

beth II. Totuși, tabăra repu-blicană califi că din ce în ce mai deschis monarhia drept anacronică.

Regina a reamintit, prin intermediul purtătorului său de cuvânt, că este „im-parţială” în scrutinul privind independenţa, atitudine pe care cronicarii regali au in-terpretat-o drept o „îngrijo-rare”.

Scoţia reprezintă 8,3% din populaţia Marii Britanii, o treime din suprafaţa aceste-ia și 9,2% din Produsul Brut Intern (BIP) britanic.

FLUX, după mediafax.ro

Consecinţele economice şi politice ale unei independenţe a Scoţiei

Page 9: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Banca Mondială anunţă o criză globală a locurilor de muncă

Dacă acum este destul de greu pentru mulţi să-și gă-sească un loc de muncă, situaţia va deveni și mai difi -cilă în următorii ani. Acest fapt este anunţat de Banca Mondială, care a prezentat un raport ce prevestește o criză globală a locurilor de muncă. Soluţiile, nu așa de ușor de găsit, există totuși.

Pentru a face faţă creșterii po-pulaţiei, ar trebui create peste 600 de milioane de locuri de muncă până în anul 2030, este concluzia ra-portului prezentat la o întâlnire a re-prezentanţilor ţări-lor din grupul G20 care a avut loc în Australia.

„Nu am nicio în-doială că ne afl ăm într-o criză globală a locurilor de muncă”, a declarat Nigel Twose, directorul general pe pro-bleme de ocuparea forţei de muncă din cadrul Băncii Mondiale. Și mai îngrijorătoare, a afi rmat el, este că inegalitatea de remunerare crescut în majoritatea statelor, excepţii fi ind state în curs de dezvoltare, precum Brazilia sau Africa de Sud. La momentul actual, la nivel global, peste 100 de milioane de oameni nu au un loc de muncă, iar 447 de milioane mun-cesc pentru salarii plătite cu sub 2 dolari pe zi. Salariul real a stagnat în majoritatea economiilor, iar în unele chiar a scăzut.

Toate aceste previziuni sunt în acord cu viziunea mai degrabă pesimis-tă asupra viitorului economiei mondiale. Deși se preconizează o creștere economică în viitorul apropiat, problema locurilor de muncă va duce in-evitabil la scăderea consumului și a investiţiilor, deci la contractarea eco-nomiei, precizează AFP.

Un nou sondaj realizat de Centrul de Cercetare Pew în 44 de ţări, în pe-rioada martie-iunie, a relevat că temerile liderilor sunt împărtășite și de populaţie. Dintre cei peste 48.000 de oameni intervievaţi, 60% consideră că economia ţării lor este în declin. Cele mai pesimiste ţări: Grecia (97%), Italia (96%), Spania (93%) sunt, de fapt, și cele care au o rată a șomajului foarte ridicată.

Nigel Twose a declarat în acest context pesimist că nu există o soluţie magică pe care să o poată aplica statele pentru a înlătura viitoarea pro-blemă. Există totuși soluţii care pot diminua impactul economic. Cea mai importantă este adoptarea de măsuri de către guverne, printr-o aborda-re unitară manifestată în cadrul tuturor ministerelor, care să asigure un sistem social foarte bine pus la punct. O altă măsură din partea guverne-lor implică crearea unui sistem de fi nanţe publice stabil.

Esenţială este și încurajarea sectorului privat, unde se creează cele mai multe noi locuri de muncă. În vederea acestor obiective, liderii ţărilor din G20 se vor întâlni din nou în luna noiembrie, pentru a prezenta planurile lor în ceea ce privește crearea de locuri de muncă și strategiile de creștere economică.

Sursa: semneletimpului.ro

Preţul petrolului Brent a scăzut în ultimele zile la minimul ultimilor doi ani din cauza supraalimentă-rii pieţei, însă unii analiști spun că ieftinirea nu va mai continua mult, ci, din contră, ţiţeiul se va scum-pi. Fostul CEO al British Petroleum a avertizat că preţul petrolului ar putea crește chiar cu 55%.

„Există în continuare o presiune

descendentă pe preţuri, dar cred

că ne apropiem de nivelul dincolo

de care preţul nu mai poate scădea.

Poate că ţiţeiul WTI (de referinţă

pentru piaţa americană – n.red.) va

mai scădea cu un dolar sau doi pe

baril, la fel și Brent-ul (ţiţei extras

din Marea Nordului). Ne apropiem

de minime”, a spus Andrew Lebow,

specializat în contractele derivate din energie la compania de brokeraj Jeff eries Bache.

Preţul de referinţă al petrolului destinat pieţei americane cu termen de livrare în octombrie a coborât luni, 15 septembrie, la 92 de dolari pe baril, aproape de minimul ulti-melor 16 luni. Cotaţia ţiţeiului Brent a scăzut la minimul ultimilor doi ani, de 96 dolari pe baril.

Scăderea preţurilor se datorează diminuării cererii, cuplată cu crește-rea ofertei în pofi da confl ictelor din Orientul Mijlociu și a celui dintre Ru-sia, o mare producătoare de energie, și Ucraina.

Cererea de petrol la nivel global a scăzut la cel mai mic nivel din ultimii doi ani și jumătate din cauza slăbirii economiilor Europei și Chinei, potri-vit Agenţiei Internaţionale pentru Energie. Acest lucru contribuie la un exces de ofertă care refl ectă și explozia producţiei de petrol în SUA

datorită exploatării gazelor de șist.Însă „lumii i s-a dat un fals senti-

ment de siguranţă din cauza a ceea ce se întâmplă în SUA. După ce ofer-ta din SUA va atinge nivelul maxim, de unde vor veni noile livrări?”se întreabă Tony Hayward, fostul CEO al BP, într-un interviu pentru The Fi-nancial Times.

El își exprimă îngrijorarea că sanc-ţiunile impuse de Occident împotri-va Rusiei vor reduce investiţiile în câmpurile petrolifere ale Federaţiei Rusie și, în fi nal, vor limita oferta de energie la nivel global.

Tony Hayward este acum preșe-dinte al Glencore Xtrata, cel mai mare trader de materii prime din lume. Glencore are legături strânse de afaceri cu Rosneft, cea mai mare companie petrolieră rusească. De asemenea, British Petroleum deţine o cincime din Rosneft. Profi tul adus de această participaţie a crescut cu 80% în primele șase luni ale acestui

an. Grupul Rosneft este vizat de ulti-

ma rundă de sancţiuni impuse de UE

și SUA, căruia i s-au interzis tranzac-

ţiile fi nanciare cu Occidentul.

Hayward estimează că preţul pe-

trolului Brent ar putea ajunge la 150

de dolari pe baril.

Sursa: Ziarul Financiar

Scăderea preţului petrolului se va sfârşi curând şi Scăderea preţului petrolului se va sfârşi curând şi vor urma creşteri, poate chiar de 55%, spun analiştiivor urma creşteri, poate chiar de 55%, spun analiştii

Comisia Europeană a cerut din nou autorităţilor bulgare să suspende lucrările la construc-ţia gazoductului South Stream, avertizând asupra unor posibile sancţiuni împotriva Bulgariei și chiar a Serbiei, deși aceasta din urmă nu este membru UE.

„Am cerut guvernului de la Sofi a să suspen-de lucrările de construcţie pentru conducta South Stream”, a declarat Marlene Holzner, purtător de cuvânt pe teme de energie a CE, relatează novinite.com, citată de Ziarul Financiar.

Holzner a spus că procedura de infringement împo-triva Bulgariei pentru nerespectarea legislaţiei UE în le-gătură cu proiectul South Stream este încă în vigoare. Procedura a fost lansată la începutul lunii iunie.

Răspunzând la o întrebare despre planurile Serbiei în privinţa South Stream, Holzner a admis că Uniunea Europeană nu poate impune sancţiuni împotriva state-lor care nu sunt membre, dar a adăugat că problema ar putea fi dezbătută de către Comunitatea Energetică, un forum care include și state din afara UE și care dispune de „propriile instrumente”.

Totodată, Marlene Holzner a ținut să sublinieze că este inutilă construcția segmentului sârb al South Stream fără fi nalizarea întregului proiect. „În orice caz, transportul de gaze spre țările din UE se poate realiza doar prin respectarea normelor europene”, a subliniat

reprezentanta comisarului european pentru energie,

potrivit AGERPRES.

Proiectul gazoductului South Stream presupune

transportul de gaze naturale din Rusia, pe sub Marea

Neagră, către ţările din sudul și centrul Europei.

Proiectul a fost suspendat în momentul în care Comi-

sia Europeană și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu

acordurile bilaterale pe care Rusia le are cu ţările prin

care urmează să treacă gazoductul, printre care Bulga-

ria, Ungaria, Slovenia și Serbia.

Comisia a apreciat că aceste înţelegeri încalcă legisla-

ţia Uniunii Europene, care stipulează că gazoductele nu

pot aparţine companiilor care se ocupă cu extracţia ga-

zelor naturale. În acest caz, proiectul este condus de că-

tre gigantul rus Gazprom și grupul energetic italian Eni.

FLUX

UE ar putea sancţiona Bulgaria dacă nu suspendă construcţia South Stream

Cel de-al 14-lea Dalai Lama, Tenzin Gyatso, a declarat într-un interviu pentru presa germană că intenţionează să fi e ultimul lider spiritual tibetan și să pună capăt unei tradiţii religioase vechi de câteva secole.

Întrebat dacă tibetanii au în con-tinuare nevoie de un Dalai Lama, Tenzin Gyatso a răspuns pentru ziarul „Welt am Sonntag” că „insti-tuţia Dalai Lama există de aproape cinci secole. Această tradiţie poate, acum, să se oprească cu cel de-al 14-lea Dalai Lama, care este foar-te iubit”. „Dacă vine al 15-lea Dalai Lama și face de râs funcţia, institu-ţia Dalai Lama va fi ridiculizată”, a

adăugat el râzând. „Oamenii care gândesc în termeni politici este ne-cesar să-și dea seama, ca atare, că această perioadă de aproximativ 450 de ani în care am avut aceas-tă instituţie a Dalai Lama și-a cam trăit traiul”, a mai declarat laureatul Premiului Nobel pentru Pace, în vârstă de 79 de ani. „Instituţia Dalai

Lama era importantă în principal

din cauza puterii ei politice. Eu am

renunţat complet la putere în 2011,

când m-am retras”, a spus el. Lide-

rul spiritual al budismului tibetan

a anunţat deja că „instituţia Dalai

Lama și-a îndeplinit misiunea”, fără

să ofere alte precizări.

Dalai Lama a anunţat în martie

2011 că-și abandonează rolul poli-

tic de lider al mișcării tibetanilor în

exil, un rol în mod esenţial simbo-

lic. Desemnat Dalai Lama la vârsta

de trei ani, el considera deja că s-a

retras pe jumătate începând din

2001, când a fost ales pentru pri-

ma dată un premier al Guvernului

în exil.

Sursa: ziuanews.ro

Ultimul DALAI LAMA

Page 10: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 20141010F L U XF L U X Spiritualitate

Nouă sute treizeci de persoane pro-venind din Franţa sunt implicate în prezent în jihad în Irak și Siria, a decla-rat ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, pentru săptămânalul Le Jo-urnal du Dimanche (JDD), citat de AFP.

În total, „930 de francezi sau străini care locuiesc, de obicei, în Franţa sunt impli-

caţi în prezent în jihadul din Siria și Irak”, a declarat Caze-neuve, conform Mediafax.

Potrivit ministrului, „350 se afl ă la faţa locului, dintre care 60 sunt femei. Aproximativ

180 au părăsit Siria, iar 170 se afl ă în tranzit către zonă”. Alţi „230 și-au exprimat intenţia de a pleca”. Potrivit sursei, 36 de combatanţi din Franţa au murit alături de jihadiștii de la Statul Islamic (SI).

„Unii pretind că au plecat în scop umanitar, deși noi dis-punem de informaţii sigure care probează că au luptat în rândul jihadiștilor”, a subliniat ministrul francez de Interne.

Conform unui sondaj de opinie recent, nu mai puţin de 15 procente dintre fran-cezi susţin cauza militanţilor islamiști de la SI, care activea-ză în principal în Siria și Irak și s-au remarcat prin atrocităţi fără precedent, mai ales îm-potriva creștinilor, notează FrontPress.ro

În Franţa, musulmanii alcă-

tuiesc peste 10 procente din

totalul populaţiei, comunita-

tea islamică fi ind formată din

circa 6-7 milioane de persoa-

ne, majoritatea originare din

Africa de Nord.

Marţi, 16 septembrie, de-

putaţii francezi au aprobat o

interdicţie administrativă de

ieșire din ţară care are ca scop

să împiedice plecarea unor

candidaţi pentru jihad către

Siria și Irak, una dintre mă-surile cheie ale unui proiect de lege privind combaterea terorismului, informează Me-diafax.

Această interdicţie va pu-tea fi adoptată „imediat ce există motive serioase să se creadă că persoana respec-tivă plănuiește deplasări în străinătate, care au ca obiec-tiv participarea la activităţi teroriste, crime de război sau crime împotriva umanităţii, sau într-un teatru de opera-ţiuni al unei grupări teroris-te, în condiţii care ar putea-o determina să aducă atingere securităţii publice la întoarce-rea pe teritoriul francez”.

Având o durată de șase luni și putând fi reînnoită până la doi ani, această interdicţie va conduce la retragerea imedi-

ată a pașaportului și cărţii de

identitate a persoanei vizate,

care va primi în loc un act jus-

tifi cativ.

Persoanele care fac obiec-

tul unei astfel de interdicţii

vor fi semnalate în Sistemul

de informaţii Schengen, fo-

losit de ţările din spaţiul eu-

ropean fără frontiere. Com-

paniile de transport vor avea

interdicţie în a lua la bord

aceste persoane, odată ce vor

fi alertate de autorităţi cu pri-

vire la prezenţa lor în sistemul

de rezervări.

Încălcarea acestei interdic-

ţii, pedepsită cu trei ani de

închisoare și 45.000 de euro

amendă, va constitui un mo-

tiv pentru oprirea celor care

vor reuși să meargă în Siria.

FLUX

Aș vrea să te rog să te oprești pentru un mo-ment și să te uiţi în jur, să te uiţi la oameni. Oprește televizoarele, calculatoa-rele, mobilele, tablete-le… tot. Adună-te puţin și uită-te…

Uită-te să vezi de unde am ple-cat și unde am ajuns, uită-te să vezi cât de creduli am fost atunci când am fost scoși din cușca co-munismului. Eram atunci atât de fragezi, atât de naivi când visam la Occidentul nostru.

Uită-te să vezi că visul nostru era, de fapt, un coșmar.

Uită-te să vezi ce-a mai rămas din oameni și din visul nostru!

Uită-te la tinerii ăștia progra-maţi de televizor la autodistruge-re, cu apocalipsa încrustată în pie-le, tatuați în draci, să pară mai duri, dar, în același timp, epilați pe piept și până și în fund, pentru că fetele îi vor mai fi nuți.

Uită-te la toți împachetații umfl ați la sala cu steroizi în goana după volum, ce țâțe frumoase vor avea peste zece ani.

Uită-te la toate tinerele care-și vând corpul în fața calculatoarelor în săli de videochat și apoi ies pe stradă aranjate și fac pe doamnele, bronzate și cu silicoane „naturale”. O să îmbătrâniți și țâțele vor fi tot țepene – pe așa ceva se mai ține economia!

Uită-te la doamnele noastre ce

nu se sfi esc să stea topless pe o

plajă plină, dar se rușinează dacă

oja le este puțin sărită sau părul nu

le stă perfect. Apoi, îți dau lecții de

civilizație și morală.

Uită-te la dictatura minorității:

parteneriate civile de bulangii,

când toată lumea divorțează, ei

sunt mai morali și vor să se căsă-

torească. Alegeți un rol, vrei să fi i

tată, mamă, băiat, fetiță, vrei să

fi cu gen, fără gen, neutru gen?

Recunoașteți că e vorba de bulea-

lă? V-ați plictisit, da, am înțeles.

Sunt curios cum o să arate toată

treaba asta după 60 de ani când va

trece cheful.

Uită-te la copilul ăsta. Are cinci

ani, îi e dor de mama, îi lipsește.

Altfel nu-i lipsește nimic, are o ta-

bletă la care se joacă tot timpul.

Alo, da, lui mami îi e dor de tine,

mai stau puțin, trebuie să mai

stau puțin. Da pentru el stau peste

program, pentru el, ca să aibă de

toate. Da are de toate în afară de

mamă. Mai târziu o să vină vremea

mamei să plângă. Copiii se vor face

mari, vor fi activi, preocupați să se

realizeze, să fi e mamă mândră de

ei. Pentru mama nu contează asta,

ar vrea să-i aibă aproape de ea. Ei

nu înțeleg, nu au timp să o vadă

pe mama, să o sune. Ea plânge

singură, are și ea o tabletă, dar tot

plânge.

Uită-te la tinerii de succes, cum

se prostituează în joburi bine plă-

tite, lucrează în medii toxice îndo-pând oamenii cu otravă care cre-ează dependentă. Nici măcar nu-și dau seama. Vând otravă.

- Bună ziua! (e ca o zână) Doriți noua țigaretă cu noua tehnologie cu fi ltru multiplurimegafi n? Puteți câștiga o excursie! Pe pachet și pe panoul luminos de lângă casa de marcat scrie mare: ”Tutunul uci-de”. Tehnologie pentru crimă și o excursie către o moarte lentă, dar sigură.

Marketing, noi îi păcălim pe toți, chiar și pe noi înșine.

Uită-te la doctorii care și-au vândut pacienții pe contracte bă-noase. Noi nu vindecăm nimic, doar ne facem. Noi vindecăm doar simptome, nu și boli, dar cel mai bine noi vindem viruși.

Totul este de vânzareUn plămân 10 mii, un rinichi 20.Când a murit?Nu a murit? Vrea să-l ajutăm?

Vrea să-l asistăm?Toți au vândut și s-au vândut.

Totul pentru câștig.- Cât faci? Cât câștigi?Nu e bine. Mai mult, mai mult,

mai repede, mai repede.Uită-te în jur! Noile biserici sunt

sălile de fi tness, toți își forțează limitele pe biciclete, pe bande de alergare, scări rulante care nu ajung nicăieri – gustând cu vo-luptate iluzia desăvârșirii. Apoi te întâmpină cu pieptul scos afară, satisfăcuți că sunt niște oameni împliniți, mântuiți – pentru că au reușit să dea burta jos și au fundul obraznic și pectoralii umfl ați.

Uită-te la toți tinerii ăștia, care odată erau plini de viață, copii de țărani veniți în București. Viața la tară era grea, se muncea din greu, dădeau la sapă, îngrijeau la anima-le suportând un miros greu, cărau saci grei de cartofi . Acum descarcă în loc de cartofi navete de cola, acum pute a gaze de eșapament și a ghene pline, acum stau în apartamente de 40 mp, beau apă industrială îndulcită cu chimicale cancerigene, respiră un aer îmbâc-sit ce le scurtează viața. Acum au

credite pe viață și 5 ore pe zi mun-cesc pentru bancă și restul pentru ei. Acum au de toate: mănâncă pui grill cu antibiotice expirat de anul trecut, spălat și injectat, acum mă-nâncă la Mc – hamburgeri cu ter-men de valabilitate de un secol. Acum consumă sucuri naturale cu 2% suc, iaurturi cu lapte praf, lapte îndoit cu apă, vin cu 10% vin în el. Acum au de toate, au branduri.

Uită-te în metrou la toți wanke-rii care citesc tabloide semiporno.

La toate „tinerele” de 50 de ani și mai bine cum se cred ele puștoaice de fi țe.

Uită-te la cum s-a urâțit omul. Uită-te cum se îmbracă, au pierdut sensul frumosului din cauza trufi -ei.

Uită-te în jur și ai să vezi că îți vine atât de greu să nu disprețuiești omul de azi pentru cât de smintitor este.

Uită-te în jur…Este vremea să ne oprim din ne-

bunia asta.Este vremea să restaurăm omul.Opriți toate construcțiile, toate

proiectele de autostrăzi, de po-duri, de pasaje subterane, suprate-rane, toate înlocuirile de borduri.

Opriți toate anvelopările, toate restaurările de clădiri de betoane, de cărămizi, de stadioane.

Toate achizițiile de echipamen-te performante care lasă mii de șomeri.

Opriți investițiile în iarbă, în boscheții din parcuri, în luminile de sărbători.

Opriți tot!Haideți să restaurăm omul,

investiți în om să-l facem frumos, să-l facem mai bun.

Ce civilizație este asta în care arunci 100 de milioane pe un sta-dion și închizi școli, muzee, biblio-teci?

Ce civilizație este asta în care bagi milioane în luminile de sărbă-tori, iar sute de mii de oameni nu au ce pune pe masă?

Ce civilizație este asta în care bagi miliarde în tehnologie și lași oamenii șomeri?

Vă spun eu ce civilizație este:Este civilizația care prețuiește

mașina mai mult decât omul.Este civilizația care prețuiește

cărămida mai mult decât sufl etul.Este visul nostru care s-a trans-

format în coșmar.Este cursa omului fără Dumne-

zeu, care a ajuns robul lui Benjamin, al cărămizilor și al dantelelor și al înfl oriturilor și și-a pierdut simpli-tatea și a uitat să se mai uite la cer.

Haideți să restaurăm omul. Haideți să ne întoarcem înapoi la simplitate. Cu riscul sărăciei, cu riscul de a pierde prietenia cu Ben-jamin, haideți să ne îmbogățim sufl etește, să fi m iar oameni.

Boschetarul Digital

Sursa: Evită Colapsul

Manifest pentru restaurarea omuluiManifest pentru restaurarea omului

Sute de rezidenţi francezi luptă alături de teroriştii islamişti din Orientul Mijlociu. Franţa a adoptat măsuri restrictive

Page 11: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Vila inginerului G. Pronin

(Fragment – 2 edifi cii)Monument de arhitectură și istorie de însemnătate naţiona-lă, introdus în Registrul monu-mentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, situat pe strada Alexei Mateevici, 79.

A fost construită la începutul secolului al XX-lea pentru regina Serbiei, originară din Chișinău, Natalia Obrenovici, născută Cheșco, de către negustorul primei categorii din Chi-șinău Pronin. În anii interbelici a fost sediul Fundaţiei Regale, în care s-a afl at Institutul Român de Sociologie, fi liala din Basarabia.

Vila era compusă dintr-un palat cu două etaje și terase, amplasat în mijlocul unei gră-dini, pe locul ocupat de Propileele intrării în parcul Morilor. Casa a fost distrusă în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, păstrân-du-se două edifi cii din componenţa vilei.

Liter A. Este o casă construită într-un par-ter, ridicată pe un plan rectangular cu rezali-te, amplasată cu o retragere de la linia roșie a străzii. Faţada principală, orientată spre stra-dă, are o compoziţie simetrică, cu trei rezali-te; faţada laterală, cu o compoziţie simetrică, conţine intrarea de onoare, amplasată cen-tral. Clădirea este acoperită cu un acoperiș în pante, cu formarea unor frontoane deasupra rezalitelor. Paramentul faţadelor este în zidă-rie aparentă, o combinaţie de piatră ciopli-tă și spartă, de două nuanţe. Efectul artistic este obţinut graţie contrastului puternic dintre detaliile arhitectonice, executate din piatră șlefuită de nuanţe deschise și fundalul pereţilor, executat din piatră spartă de fac-tură aspră și fracţie mică, de nuanţe întune-cate. Detaliile sunt specifi ce stilului eclectic cu reminiscenţe ale clasicismului și infl uenţa modernului.

Liter B. Este un mic corp de casă, amplasat în adâncul parcelei, ridicat într-un parter pe un plan rectangular cu rezalit central. Faţada conţinea cinci axe, patru de goluri de ferestre și un gol de ușă, amplasat central, în rezalit. Arhitectura faţadei a fost soluţionată eclec-tic, cu dominarea formelor mauritane, dintre care se evidenţiază portalul plat al intrării, cu golul în arc ogival, încadrat într-un chenar adâncit. Clădirea este construită din cărămi-dă și piatră albă, ultima folosită la detalii: an-cadramente, piloni, lesene, creneluri.

Sursa: monument.sit.md

27-28.V.199427-28.V.1994Pe 30 mai, plecăm spre Voroneţ, revăzând

superbul albastru, supus și el intemperiilor; mor-mântul lui Petru Comarnescu. Alături, un voro-neţian sapă la un alt mormânt. Petru Ţăranu e cunoscut pe aici, unde a fost lucrător de partid și primar.

Apoi Mănăstirea Agapia, unde luăm masa. Aceleași balcoane încărcate cu mușcate, pe care le-am văzut acum 2-3 ani. Vizităm Casa-muzeu Vlahuţă, ceea ce nu reușisem să fac la prima mea descălecare aici, când eram cu Zinovia și familia Ierimia de la Iași.

La Mănăstirea Văratic trecem și pe la mor-mântul Veronicăi Micle. Liniște „hașurată” doar de cântecul de grangur. Pe prispe de case – pisici galeșe, leneșe, sorindu-se.

Austera, impresionanta sobrietate a Mănăsti-rii Neamţ.

Propun să trecem și pe la Mănăstirea Secu, și pe la Sihăstrie. Eram grăbiţi, pentru că timpul înclina spre înserate, însă colegii au acceptat, pentru ca pe urmă să spună că n-au regretat. La Sihăstrie avem norocul să-l cunoaștem pe părin-tele Cleopa. Se retrăsese undeva dincolo de ca-sele-chilii, să mediteze, cam deranjat de lumea care tot vine să-l vadă, să-i ceară binecuvântarea, unii părinţi – cu copii betegi, în speranţa vinde-cării în urma binecuvântării pustnicului (10 ani de eremit). Abia pășind, cu geanta în care, pre-supun, are ustensile pentru scris, părintele vine împreună cu noi spre lăcașul său, zicând: „Nu mai pot, măi băieţi. Nu mai pot, mamă, sunt bă-trân, am peste 83 de ani. Da lumea nu mă lasă. M-am retras și eu pentru niște rugăciuni, dar… Nu mai pot, măi băieţi…”. Apoi, urcând în prid-vorul casei, în faţa căreia se afl ă și câteva rânduri de bănci pentru ascultători, intră într-o îndelun-gată naraţiune despre întâmplările creștinești. Până la urmă, instalându-se în fotoliul din prid-vor, prinde a ne predica nouă, la vreo 20 de per-soane. Se interesează de Basarabia, tot zicând despre noi, cu durere și compasiune: „Săracii basarabeni…”. Timpul curge și eu îndrăznesc, la despărţire, să-i cer părintelui Cleopa binecuvân-tarea. Ne-o dă. Iar pe urmele noastre – cuvintele acestui înţelept: „Mulţumesc lui Dumnezeu că i-am mai văzut o dată”. I-am văzut „pe ei”/ pe noi, basarabenii…

Un călugăr generos și abil, care ne preluase de cum intrasem pe poarta mănăstirii, ne îndepli-nește dorinţa de a-l vizita și pe arhimandritul-li-terat Ioanichie Bălan. Precum Ștefan Vodă la ușa sihastrului Daniil, așteptăm și noi, până părintele își încheie rugăciunea. Discutăm. Autograf pe cartea dumisale „Călăuza ortodoxă în familie și societate, II”: „Domnului Leo Butnaru cu bucurie și iubire în Hristos, din partea Arhim. I. Bălan”.

În amurg aproape, pornim spre Vatra Dornei, având de parcurs peste 130 de kilometri. Pe pa-jiști, pe sub liziera pădurii – turme și dulăi ciobă-nești, uriași. Aceștia au legat la gât un băţ – afl ăm că i se spune jujău, care, atunci când câinele se avântă la vânătoare după slabii încă pui de ciută sau alte animale, el se împiedică, în sărituri, toc-mai de acest jujău, plăpândele fi inţe putându-se salva.

Pe 31 mai suntem relativ liberi. Eu însă imprim interviul cu dl primar Ţăranu, ale cărui mărturi-siri, pe alocuri, sunt foarte interesante.

Licori de munte: sirop din muguri de brad, o delicioasă băutură de afi ne, sirop savuros.

Una din ingeniozităţile lui N. S. La Panaci, dl Ungureanu ne servea o masă pe cinste, cu fe-lurime de bucate din cele mai gustoase. Nu ne fusese anunţat meniul, așa că noi am mâncat pe săturate încă de la bun început, însă odată ce mai veniră și mititeii, după care – clătitele etc., ne-am – pardon! – cam ghiftuit. A.S. ni se plângea de su-prasaturaţie, de incomodităţi la stomac, zicând: „Să iau o tabletă, poate-mi va trece”. Ia pastila, la care S. unde face: „Cum, mai ai loc în burtă și pentru pastila asta?!”

Vizită și relaţii la anticariatul dlui Câșlaru. Alegem cărţi de poezie provenite din biblioteca personală a poetesei Cornelia Maria Savu. Când o întâlnisem acum 2-3 săptămâni la București, colega mi se plânsese de salariul mizer care-i revine. Vede-se că e cu adevărat la strâmtoare,

odată ce-și jertfește cărţile agonisite ani la rând. Dar ar putea fi o explicaţie mult mai plauzibilă: Cornelia, fi ind din Vatra Dornei, când s-a mutat la București pur și simplu nu a mai avut cum lua și biblioteca cu ea, lăsând-o la anticariatul de aici. Pe unele cărţi sunt chiar autografele autorilor. Spre exemplu, pe volumul colectiv „Aer cu dia-mante” și-au pus semnăturile Mircea Cărtărescu, Tudor Jebeleanu (grafi cianul) și Traian T. Coșovei, acesta din urmă scriind: „Pentru Cornelia, cu mul-tă admiraţie și preţuire pentru poezia sa…, 1982, feb. 17”.

Pe 1 iunie, întâlnire cu cititorii la primărie (să încerce să nu vină!), o alta – la școala generală nr. 2, unde este director doamna Ţăranu, soţia dlui primar.

(Apropo de 1 iunie. Dl Câșlaru ne spune că a văzut pe ușa unei bodegi un anunţ destul de in-genios: „Anunţăm mușterii noștri că mâine, 1 iu-nie, preţurile la băuturile alcoolice vor fi reduce cu 30 de procente… că veţi fi fost și voi copii”.)

Da, să revin: la Varta Dornei, la primărie, am realizat și interviul cu mătușa Agrepina Popescu, care se recomandase în felul următor: „Eu sunt, în primul rând, artistă a fi lmului «Baltagul», care am avut dorinţă vie să compun o poezie, roma-nul ce l-am cetit și la urmă l-am bocit…”. (Întreaga poveste și explicaţiile – în discuţia propriu-zisă.)

Drumul spre Chișinău îl facem prin Piatra Neamţ. Minunăţiile Văii Bistriţei, Bicazului. Oprim la magnifi ca Mănăstire Bistriţa, unde părintele Galaction ne afundă în captivanta istorisire cu cei patru ctitori ai acestui locaș sfânt: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Petru Rareș și Alexandru Lăpușneanu. Icoane vechi, străvechi. Lume în ru-găciuni și pocăinţă.

Alte detalii, rămase în memoria noastră afec-tivă. Ar fi de adăugat doar atât: am avut una din-tre cele mai impresionante călătorii.

8.VI.19948.VI.1994Rememorare din călătoria prin Bucovina și

Ardeal. (Scriu, folosind ora pe care o am până să plec la Galaţi, unde timp de trei zile se va ţine Fes-tivalul de Poezie „Zări și etape”, cu participarea colegilor din Ţară, R. Moldova, Ucraina, Iugosla-via, Bulgaria, Macedonia, Albania și diaspora. Ieri, la telefon, Anghel Dumbrăveanu mi-a spus că vine și Adam Puslojić, de aia am și pregătit un chestionar pentru dialogul cu acest sârbo-român efervescent. Plus alte intenţii de interviuri. Plec împreună cu Vasile Leviţchi, Vasile Spinei și Geor-ge Bocșa, acesta – bucureștean care are un sejur mai îndelungat la Chișinău, în vederea unor po-sibile afaceri. Dar și poet.

Așadar, retro-călătoria la Bistriţa, Muzeul et-nografi c, vast și bogat în exponate, impresionea-ză, istoricește, și prin faptul că este amplasat în fostele cazărmi ale unui batalion disciplinar. Ar-hitectura specifi c militară este înnobilată de in-geniozitatea custozilor și, zău, nu contravine noii sale meniri. Mai vizităm aici și o stranie expoziţie (sculptură, fotografi e) a lui Peter Jacobi, artist care a emigrat din România în Germania. Foarte sugestive fotografi ile lui Eugen Ionescu cu soţia, cele ale lui Emil Cioran.

La pasul Prislop unde, în noiembrie 1992, în-vălmășiţi de lapoviţa-ninsoare abundentă, îm-pingeam cu un fel de disperare la „Volgă”, pentru a ajunge pe creasta muntelui, în caz contrar eram ameninţaţi să petrecem o noapte de coșmar la trecătoare, unde se vedeau urmele unei trage-dii – două caroserii de autocare arse, multă sticlă de carafe – probabil, din marfa cu care fuseseră încărcate mașinile. Confuză senzaţie la vederea acestor ruine tehnice…

8-12.VI.19948-12.VI.1994La Dunăre, la Galaţi – Festivalul Internaţional

„Zări și etape” în poezia română contempora-nă. Împreună cu Leviţchi și Spinei. Pe afi ș – zeci și zeci de nume, dintre care au venit, împreună cu purtătorii lor, cam 30-40. Printre somităţi – italienistul foarte cunoscut, academicianul Ale-xandru Balaci, D. R. Popescu, Adam Puslojić, Ion Horea. Cu primul și cu al patrulea am fost prins în dialoguri pentru viitorul volum „Prezenţa ce-luilalt” (când, Doamne, când, și cu ce posibilităţi materiale?). Cu dl academician Balaci am discu-tat într-un salon al motonavei „Vrancea”, cu care festivaliștii au călătorit pe Dunăre, spre Tulcea, dar neajungând acolo (închirierea navei și servi-ciile de la bordul ei au costat circa 3 milioane de lei!). Cu Ion Horea am conversat în una din sălile Muzeului de Arte Plastice din Galaţi. Ambele in-

terviuri mi se par din categoria celor ce depășesc media generală a comunicărilor de acest gen, pe care le-am inserat în volumul precedent, „Spune-rea de sine”.

Apropo, după ce-și recitește interviul din această carte, D. R. Popescu spune: „Să știi că stă în picioare. Atunci, când l-am citit în ziar, am fost cam dezamăgit. Poate și din motivul că în el se strecuraseră și unele greșeli, dar acum, domnu-le, îmi dau seama că e un interviu rezistent”. De Andrei Pleșu îmi vorbește smucit, cu popularul nostru „Dă-l în p. mă-sii”. Probabil, au motive de a nu se agrea. Cred că pe Balaci și Horea i-a determinat să accepte un „interogatoriu” din partea mea tocmai impresiile f. bune ale D.R.P.-ului despre propriile sale confesiuni de acum 2-3 ani. De altfel, Ion Horea mi-a spus: „Știţi, am avut și eu o premoniţie asemănătoare cu a lui D.R.P. (acesta vorbește în interviu despre presimţirea pe care a avut-o în legătură cu moartea bunicii sale – n.m.). Eram într-o călătorie la Alma Ata și am avut premoniţia morţii mamei mele. Dar nu aveam cum să plec în Ardeal, acasă. Abia peste o săptămână, venind la Moscova, am telefonat la București și am afl at că tocmai așa se întâmplase, precum visasem eu: murise mama, iar praznicul i se făcuse exact acolo, unde văzusem eu în vis…”.

Ambii interlocutori, și Horea, și Balaci, au fost cursivi în destăinuiri, chiar dacă locurile și condi-ţiile de dialogare n-au fost cele corespunzătoare sui generis: pe banda reportofonului discursurile noastre sunt punctate, „hașurate”, de vocile vizi-tatorilor, la muzeu, sau de hărmălaia și muzică de pe motonavă. Cu dl Balaci chiar am avut proble-me la transcriere, fundalul fi ind foarte zgomotos.

În fi ne, ca să o închei cu interviurile: așa și nu am găsit timpul și locul potrivit pentru un dialog cu Adam Puslojić. El, cam antrenat în vârtejuri diverse, exploziv, comunicativ, greu de prins în momente de solitudine și concentrare interioa-ră. Dar să nu regretăm! – ne revedem noi cu alte ocazii. (De altfel, Adam m-a întrebat dacă aș dori să merg în octombrie ce vine în Serbia – am uitat la ce manifestaţie literară.) Așa, în afara posibi-lului dialog pentru cititori, am conversat sufi ci-ent, Puslojić dăruindu-mi și originalul poemului său „Psalm”, scris direct în românește, pe 12 mai 1994, pe o fi lă-antet a festivalului „Lucian Blaga”, care s-a ţinut anul acesta la Lugoj. Pe volumul său „Apă de băut”, tradus de Nichita Stănescu și Ioan Flora, Adam a scris: „Fratelui meu român Leo Butnaru, tot ce ne este de băut, chiar și apa!”. Logic și subtil autograf, deoarece a fost scris la recepţia pe care au acordat-o prefectura și pri-măria Galaţiului. Și dacă volumul lui Adam „Apă de băut” (apărut 1986) l-am găsit la Vatra Dornei, de unde, via Chișinău, l-am și adus la apa Dunării, cealaltă carte pe care își lasă autograful, „Pasăre dezaripată”, am procurat-o, presupun, prin 1972 la Cernăuţi; nu este exclus – la Moscova. Traduce-rea lui Nichita a volumului în cauză i-a sugerat lui Adam autograful: „Dragă Leo, frate, te cunosc de o mie de ani, prin traducerea marelui NS, acest Cristos al poeziei românești!”.

Pe 9 iunie, Adam zice să scriem o poezie de-dicată Ilenei Ursu din Iugoslavia, care e chiar în ziua ei de naștere, împlinind 40 de ani. Ion Dră-gănoiu către exuberantul sârbo-român (sau in-vers): „Scrie tu, Adame, căci scrii repede!”. Clipă de ilaritate.

Ionid Romanescu, generos ca totdeauna, Horia Zilieru, Anghel Dumbrăveanu, Ioan Flora, Florin Costinescu, Mărioara Baba (Serbia), Mircea Bârsilă (Pitești) îmi oferă recentele lor cărţi: Mir-cea – „Scutul lui Perseu”, Ioanid – „Mississipi”-ul apărut la Dunăre, la „Porto-Franco”. Apoi Ion Dră-gănoiu, slab și pitoresc ca o tulpină de bambus colorată în carouri; Dragoliub Firulović (Serbia), Petru Iancovici Timoceanu, un român cu trăsături sârbe, de pe Valea Timocului; Viorel Ionel (Tur-nu Severin), Eva Lendvay, unguroaică din Ţară, Vanghea Muhany Striu, aromâncă („limbă ţân-ţăreacă”, îmi spune DRP, dar fără ironie și nuanţă depreciativă), poetă de un nivel primar; Vasile Tă-râţeanu, îndurerat, sărmanul, de moartea fi ului; Ileana Ursu (Serbia), Mijurko Vikadinović (sârb ce predă limba sa maternă la o universitate din București). Și gazdele – Sterian Vicol, Horaţiu Ma-zilu, Lică Rugină etc.

Când mergeam în vizită la episcopie, mă îndu-ioșează memoria episcopului-locotenent (după decesul Preasfi nţiei Sale Nica, se afl ă în acest post) Casian, care mă îmbrăţișează și mă ia în dreapta sa.

Leo BUTNARU

ZĂRI ŞI ETAPE (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Page 12: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 20141212F L U XF L U X Social

Alegerea subiectului de astăzi a fost determinată de publicarea, la începutul lunii, în Time Magazine a unui articol de fond intitulat “The Childfree Life: When having it all means not having children” (“Viaţă fără copii: când a avea totul înseam-nă a nu avea copii”). Articolul a fă-cut valuri în publicaţiile de limbă engleză. Titlul e sugestiv și discută una din dimensiunile noii ideologii de familie – familiile fără copii.

Viaţa e frumoasă la 40 de ani pentru cei care nu au copii, încear-că să convingă articolul. La 40 de ani, bărbatul și femeia încă sunt sănătoși, în plină ascensiune pro-fesională, plini de vigoare și încre-zători în sine. La 50 de ani, viaţa le surâde chiar și mai mult. Sunt împliniţi profesional, au atins apo-geul venitului, sunt fără datorii, sunt și mai confi denţi. Se gândesc să se pensioneze mai devreme, să ia vacanţe exotice în ţinuturi înde-părtate, să-și cumpere un iaht, ma-șini de sport, să petreacă mai mult timp împreună ca și cuplu. Dacă ar fi avut copii pe parcursul vieţii nu ar fi ajuns aici, spune articolul din Time. Căci, pentru a crește un copil până la vârsta de 18 ani, în America înseamnă investiţii de 234.000 de dolari, pe lângă celelalte investiţii: timp, răbdare, sacrifi cii personale. Or, cu acești 234.000 de dolari ai putea să-ţi împlinești viaţa și mai bine. La doi copii asta ar însemna un efort fi nanciar dublu, duble in-vestiţii de timp, răbdare și nervi. Merită? Categoric nu, concluzio-nează domnișoara Lauren Sandler, autoarea articolului.

O ideologie antiviaţă, antifamilie, anticopiiToate ideile acestea stranii por-

nesc de la noţiunea eronată că ne îngrămădim prea multe fi inţe umane pe această planetă fi nită în resurse și potenţial. Ea denotă zgârcenia generaţiei contempo-rane care dispreţuiește trecutul, se gândește doar la ziua de azi și nu privește spre viitor. Ge-neraţia care gândește așa își are ideologii ei. Unul dintre ei, astăzi bătrân, a făcut vâlvă în anii 60 cu o carte care a făcut înconjurul lumii în scut timp – Population Bomb (“Bom-ba populaţiei”). Autorul e Paul R. Ehrlich, actualmen-te profesor de biologie în Departamentul de Biologie la Stanford University în California. Cartea lui a pus frica în oamenii politici din ziua lui, făcându-i să creadă că societatea globală se afl ă la marginea unei prăpastii din cau-za exploziei demografi ce de după al Doilea Război Mondial. Ehrlich i-a motivat să adopte politicile anti-umane și antinatalitate din anii 70, ale căror efecte se simt și azi.

În ianuarie anul acesta, Paul Erhlich și soţia lui Anne H. Ehrlich au publicat un studiu controversat, intitulat "Can a collapse of global civilizaţion be avoided?" (“Poate fi evitat un colaps al civilizaţiei glo-bale”?) în Proceedings of the Royal Society din Marea Britanie. Conclu-zia celor doi este că suprapopula-rea planetei este factorul principal

care ameninţă un colaps al civiliza-ţiei la nivel global. Spun soţii Ehrli-ch: “Problemele de mediu au con-tribuit la colapsul numeroaselor civilizaţii în trecut. Astăzi, pentru prima dată, un colaps global apare posibil. Suprapopularea, consumul excesiv al celor bogaţi și adoptarea de tehnologii nepotrivite sunt fac-torii principali. O schimbare cultu-rală dramatică e speranţa principa-lă pentru evitarea calamităţii”.

Ehrlich ne spune că toate civili-zaţiile trecute care s-au prăbușit au fost limitate geografi c. În contrast, zice el, pentru prima dată în istorie se poate vorbi despre posibilitatea ca întreaga societate globală să se prăbușească. Factorii principali sunt suprapopularea planetei și consumul excesiv al resurselor ei. Pentru a ţine în viaţă pe cele 7 mi-liarde de fi inţe umane care ocupă planeta la ora actuală, zice Ehrlich, e nevoie de încă o jumătate de pla-netă pe lângă cea în care locuim. Cu fi ecare fi inţă care se naște, gradul de deteriorare a planetei crește. Ce-i de făcut, atunci, întreabă

el? Printre sugestiile oferite e și ace-ea a reducerii drastice a populaţiei. Pentru asta e nevoie de o schimbare în gândirea oamenilor, zice Ehrlich: schimbări culturale radicale sunt necesare pentru a reduce uman nivelul populaţiei și consumul ex-cesiv al celor bogaţi… Revoluţia industrială a plasat civilizaţia pe o traiectorie a colapsului, generând creșterea populaţiei, care a con-

tribuit mai mult decât consumul excesiv la degradarea mediului. În prezent, populaţia, în combinaţie cu afl uenţa, probabil că vor cauza colapsul”.

O altă sugestie a profesorului Ehrlich este acordarea de „drepturi depline femeilor”, deoarece, spune el, în societăţile unde femeilor li se acordă „drepturi depline”, ele au co-pii mai puţini ori deloc, și asta aju-tă la încetinirea natalităţii. În plus,

accesul la avort și contraceptive, zice el, trebuie facilitat. În anii

recenţi, profesorul Ehrlich a promovat avortul selectiv în favoarea băieţilor, din ace-lași motiv: cu cât sunt mai puţine femei pe planetă, cu atâta natalitatea va scădea.

Cultura modernă – O cultură

anticopii?Cu puţini ani în urmă, un

proeminent medic italian a publicat un editorial în care de-

scrie una din constatările lui din consilierea cu cupluri: cuplurilor moderne le este teamă să facă co-pii. În generaţia tânără, zice el, s-a împământenit ideea că standardul de viaţă descrește când se ivesc copiii în familie. Și rezultatele aces-tor doctrine se văd. În mai 2010, la o conferinţă a episcopilor italieni s-au făcut niște constatări îngrijo-rătoare: Italia se sinucide. Mai mult de jumătate din familiile italiene la vremea aceea nu aveau niciun copil. Jumătate din familiile cu co-

pii au doar unul singur, iar cealaltă jumătate are 2 copii. Doar 5,1% din familiile italiene au 3 sau mai mulţi copii.

Ideologia antiumană e întâlnită mai pregnant la statul asistenţial (așa-numitul “nanny state”), unde totul se reduce la bani, bani și bani: cât costă să aduci fi inţe umane pe lume, cât costă să le întreţii, cât cos-tă să le educi, cât costă să le plătești pensiile la bătrâneţe? Costul e o ob-sesie pentru nanny state. Costurile scad dacă se nasc mai puţini copii și oamenii mor mai devreme. Marea Britanie e un exemplu tipic al aces-tei obsesii. Anul trecut, Marea Brita-nie avea 120.000 de „familii proble-mă” (“problem families”), prin care se înţelege familii cu mulţi copii. Dintre acestea, 20% aveau peste cinci copii. Statul britanic cheltuieș-te anual 9 miliarde de lire sterline pe „familiile problemă”, acordân-du-le benefi cii, îngrijire medicală, ori pentru rectifi carea probleme-lor de comportament al copiilor. O membră a cabinetului britanic a afi rmat anul trecut că femeilor cu mulţi copii ar trebui să le fi e rușine, adăugând că, de fapt, copiii din fa-milii numeroase au cauzat revolta tinerilor britanici din 2011. Femeile cu mulţi copii trebuie să înceteze să mai gesteze, zicea ea.

Atitudinile antinatalitate sunt deseori întâlnite și la academicieni. Recent, un profesor australian a lansat ideea unei taxe speciale (nu-mită “ecological tax”, adică “taxa de mediu”) pe familiile cu mai mult de doi copii.

Sursa: culturavietii.ro

O nouă viziune: familia fără copiiO nouă viziune: familia fără copiiO nouă formă de deconstrucţie a familiei bântuie prin lume: familia fără copii. Acum 4.000 de ani, când s-a scris pentru prima dată în istorie despre familie, ea a fost concepută ca un contract de căsătorie între băr-bat și femeie, cu intenţia de procreare. Primele legi ale umanităţii au fost devizate să protejeze cuplul căsătorit și copiii care au rezultat din ea. În alte cuvinte, familia era înţeleasă drept căsătoria legitimă între bărbat și femeie, plus copiii proveniţi din ea. În ultima decadă observăm respingerea agresivă a acestei defi niţii, un subiect despre care scriem des. Fie că e vorba de că-sătorii între persoane de același sex or între persoane multiple, ele toate deviază de la înţelesul original al familiei și căsătoriei. Tot în ani recenţi s-a coagulat încă o nouă viziune a familiei – familia fără copii, un subiect despre care încă nu am scris.

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

Page 13: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10,

8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Frumoasa

adormită”. 9.45 Reporter de gardă. 10.10 World Stories - lumea

în reportaje. 11.50 Bună seara! Talk-show. 11.50, 17.45, 1.10

Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50 Desene

animate. „Legenda lui Zorro”. 15.45 Legendele muzicii. 16.00

În ritm de dans. 16.30 Documentar. „Drumeţii”. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Accente economice. 20.25

Vectorul European. 21.25 Portrete în timp. Tudor Cataraga.

22.20 Film. „PREȚUL IUBIRII” (SUA). 0.10 Documentar. „Imperiul

aurului”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Tezaur. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market

9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25Market

9000.md 18.30 Cristale de har și adevăr 19.00

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile

iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciu-

na 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4802

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial:

Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30

Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafirul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.6, an 3 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru, ep.6 15:00 Film:

Conspirația tăcerii 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Film: Terra Nova, ep.13 (ultimul

episod) 00:00 Serial: Dexter, ep 5, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:15 Новости 12:40 „Сегодня вечером” с Андреем

Малаховым 14:30 „Контрольная закупка” 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Верь

мне”. Многосерийный фильм 17:00 „Наедине со всеми”.

Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10

Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня” 19:55

„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:40 „Время” 22:30 „Хорошие руки”. Многосерийный

фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний Ургант”

01:30 Ночные новости 01:45 Омар Шариф в фильме „Че!”

03:20 „Prima Oră” (R)

06:00 Новос ти. 06:15 Zoo

Show. 07:00 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Новости. 08:50

Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 5 серия 09:50

Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00

Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный

разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять

простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013

5 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Au-

tostrada”. 23:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri.

01:05 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

5:55 INTERNATIONALES 6:45 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOU-

VELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMA-

TIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH

INFO 10:07 CURIEUX BÉGIN 10:34 LE JARDIN EXTRAORDINAIRE

11:00 FLASH INFO 11:03 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE

! EXPRESS 11:32 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 11:57 FLASH INFO

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS BELLE LA VIE 13:06 FLASH

INFO 13:08 DESTINATION WEEK-END 13:36 MYSTÈRES MARITI-

MES, AFFAIRES CLASSÉES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LE

GRAND TOUR 16:51 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:41 BOULEVARD DU PALAIS

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ÉCHAPPÉES BELLES 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 1:00 RIENS DU TOUT 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 TEMPS PRÉSENT

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10,

8.15, 13.10, 2.25 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate.

„Frumoasa adormită”. 9.45 Tezaur. 10.00 Baștina. Magazin

agricol. 10.45 Accente economice. 11.15 Vectorul European.

11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment.

14.55 Videoteca copiilor. 15.30 Documentar. „360 grade GEO:

Scoţia, tărâmul clanurilor”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25

Dialog social. 22.20, 4.30 Documentar. „Imperiul aurului”.

23.20 „O noapte furtunoasă”. Spectacol al teatrului „Satiricus

I.L. Caragiale”. 5.30 Știinţă și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55

Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare

03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial:

Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30

Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4803 18:00 O seară perfectă cu Natalia Chep-

tene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că

te iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături

riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30

Doamne de poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial:

Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doc-

tore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță

(r) 11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30

Serial: Dădaca ep.7, an 3 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 1415 Serial: Trandafi rul negru, ep.7 15:00

Film: Între două iubiri 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:45 MasterChef, ed. 2 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.1,

sezon 5 00:00 Serial: Dexter, ep.6, sezon 7 01:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Pri-

mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Хорошие руки”.

Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Верь мне”. Многосерийный

фильм 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00

„Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 „Хорошие руки”.

Многосерийный фильм 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55

„Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Вера

Алентова, Анатолий Папанов в фильме „Время желаний”

03:20 „Prima Oră” (R)

06:00 Știri. 06:25 Zoo Show.

0 7 : 0 0 Л ю б о в ь и п р о ч и е

глупости. Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50

Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 6 серия 09:50

Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012 14:00

Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40 Откровенный

разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять

простить. 18:15 Прощай любимая. Детектив. Россия 2013

6 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда

с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 T V5MONDE LE JOUR-

NAL 5:29 LES VINGT CHEFS-

D’OEUVRE DE LA NATURE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT

EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00

FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:29 LES ESCAPADES DE PETITRE-

NAUD 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE

LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 HÔPITAL

VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD DU

PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MON-

DE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30

L’INVITÉ 19:38 DOCUMENTAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00

UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA

/ FAUT PAS RÊVER 2:38 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

VOYAGE DANS LE POTAGE 4:30 VOYAGE DANS LE POTAGE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI.

6.15 Gagauz ogea. 6.45 Cinemateca

universală. 7.10, 8.15, 13.10, 2.20 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene

animate. „Frumoasa adormită”. 9.40 Natura în obiectiv. 10.10 La

noi în sat. 10.50 Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine

la noi? Program de divertisment. 14.45 Fii tânăr! 15.35, 23.20

Documentar. „Imperiul aurului”. 16.30 Русский мир. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25

„Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Legendele muzicii.

22.20 Avangaraj. 0.25 Cultura azi. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30

Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market

9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30

Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile

iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciu-

na 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4804

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial:

Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30

Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dă-

daca ep.8, an 3 13:00 Știrile PROTV 14:00 Te-

leshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru ep.8 15:00 Film: Un

tata responsabil 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Anotimpul vrăjitoarei 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.2,

sezon 5 00:00 Serial: Dexter, ep.7, sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Pri-

mele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Хорошие руки”.

Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Верь мне”. Многосерийный

фильм 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele

știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера. Даниил Страхов,

Виктория Толстоганова в многосерийном фильме

„Обнимая небо” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Вечерний

Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 Наталья Кустинская,

Валентин Смирнитский в комедии „Королевская регата”

03:10 „Prima Oră” (R)

06:00 Știri. 06:25 Zoo Show. 07:00

Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Прощай любимая.

Детектив. Россия 2013 7 серия 09:50 Понять простить. 11:30

След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять

простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час

суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15

Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 7 серия 19:10

След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След.

Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом

Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 5:27 CHRONIQUES

D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-

TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE

BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES VINGT

CHEFS-D’OEUVRE DE LA NATURE 11:30 CURIEUX BÉGIN 11:57

FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE

LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 MAGAZINE 13:38 ARTISANS

DU CHANGEMENT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02

ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02

ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:41 SURVEILLANCE 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DES RACINES & DES AILES 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:59 LA FAMILLE KATZ 1:43 LA FAMILLE KATZ 2:37

TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 VOYAGE

DANS LE POTAGE 4:29 VOYAGE DANS LE POTAGE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15 Русский мир. 6.45 Legendele

muzicii. 7.10, 8.15, 13.10, 2.25 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene

animate. „Frumoasa adormită”. 9.45 O seară în familie. 10.50

Moldova în direct. 11.50, 17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 14.55 Documentar. „Imperiul aurului”. 15.55

Părinţi și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto

„5” din „35”. 21.25 Carta drepturilor. 22.20 „1989”. Rolul eveni-

mentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 23.20 Documentar.

„Acceptare”. 0.10 Portrete în timp. 0.40 În ritm de dans. 5.30

Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La

altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Film

indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md

18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV

21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare

03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15

Serial: Minciuna (r) 08:15 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial:

Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile

iubirii (r) 14:30 Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciu-

na 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4805

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial:

Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de poveste (r) 03:30

Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doc-

tore? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță

(r) 11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30

Serial: Dădaca ep.9, an 3 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru ep.9 15:00

Film: Vieţi furate, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Filmul PRO TV 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: În mintea criminalului ep.3,

sezon 5 00:00 Serial: Dexter, ep.8 , sezon 7 01:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri”

(rom) 12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами)

15:50 „Верь мне”. Многосерийный фильм 17:00 „Наедине со

всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым

21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:30 Премьера.

Даниил Страхов, Виктория Толстоганова в многосерийном

фильме „Обнимая небо” 00:40 „Primele știri” (rus) 00:55

„Вечерний Ургант” 01:30 Ночные новости 01:45 София

Ротару в фильме „Душа” 03:15 „Prima Oră” (R)

06:00 Știri. 06:25 Zoo Show. 07:00

Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 Прощай любимая.

Детектив. Россия 2013 8 серия 09:50 Понять простить. 11:30

След. Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять

простить. 14:45 Любовь и прочие глупости. Мелодрама.

Россия 2010 15:40 Откровенный разговор. 16:30 Час

суда с Павлом Астаховым. 17:15 Понять простить. 18:15

Прощай любимая. Детектив. Россия 2013 8 серия 19:10

След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:25 След.

Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час суда с Павлом

Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO

10:05 FLASH INFO 10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:34 JAR-

DINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT

11:29 L’ÉPICERIE 11:57 FLASH INFO 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44

PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 LITTORAL 13:15 HEP TAXI

! 13:45 MÊME PAS MAL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 FORTIER

15:49 FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE

/ INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS -

1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39

MAGAZINE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 À MOI SEULE

23:31 JEU DE GUERRE 23:45 JEUDI 15H 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA

GRANDE LIBRAIRIE 1:49 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:38 ENVOYÉ

SPÉCIAL, LA SUITE / MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

4:00 VOYAGE DANS LE POTAGE 4:26 VOYAGE DANS LE POTAGE

22 SEPTEMBRIE 23 SEPTEMBRIE 24 SEPTEMBRIE 25 SEPTEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

Page 14: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecPuteţi avea parte de câteva certuri, partea emoţională a personalită-ţii lor fi ind scoasă în evidenţă, lucru care poate duce la reacţii nepotrivite. Aveţi însă oportunitatea unei colabo-rări fructuoase pe plan profesional. TaurAveţi grijă să nu divulgaţi fără să vreţi informaţii care pot duce la amânarea sau anularea unui plan de acţiune. O petrecere sau un motiv de sărbătoa-re are toate șansele să iasă perfect în această perioadă. GemeniAveţi șansa de a străluci profesional. Totuși, dacă apar probleme, încercaţi să nu vă implicaţi în certuri, pentru că tot ce aţi obţinut la nivel de imagine poate fi pierdut foarte ușor, iar recu-perarea este de lungă durată. RacSpiritul aventuros și atras de necu-noscut din dvs. ar putea avea parte de o atracţie fatală cu cineva din altă ţară sau cultură. Nu luaţi decizii pripit, daţi-vă timp de gândire. Veţi încerca să evitaţi tot ce e plictisitor. LeuPrima parte a perioadei poate fi pro-blematică din cauza sensibilităţii ac-centuate a dvs. și a celor din cercul personal. Încercaţi să nu faceţi va-luri. Profi taţi de oportunitatea ce vi se oferă pentru a vă extinde aria de cunoaștere. FecioarăFecioarele sunt în elementul lor. O relaţie importantă poate fi pusă sub semnul întrebării din cauza unor semnale confuze. Încercaţi să nu vă agitaţi, gânditul la rece vă aduce în cele din urmă răspunsul. BalanţăÎncercaţi să vă păstraţi ceva mai mult timp liber, energia dvs. putând fi afectată negativ, astfel că un pro-gram foarte aglomerat nu va fi deloc ușor de administrat. Urmează o peri-oadă în care veţi fi avantajaţi și veţi avea șansa unei evoluţii rapide. ScorpionAveţi șansa unei seri fi erbinţi din punct de vedere romantic, mare grijă pentru că este posibil să rataţi șansa unei relaţii frumoase dintr-un motiv banal. O veste legată de bani vă poa-te îndemna să cheltuiţi mai mult. SăgetătorSunteţi gata de o petrecere, de ori-ce nu are legătură cu serviciul. Încer-caţi să nu exageraţi, regretele nu sunt sentimente de cultivat. Familia ar pu-tea cere mai multă atenţie și ar fi bine să oferiţi ce se așteaptă de la dvs. CapricornProblemele legate de comunicare și viaţa amoroasă au nevoie de o abor-dare pragmatică și fără amânare. Nu luaţi concluzii pripite, răul nu e nea-părat atât de mare. În plus, aveţi șan-sa unei noi colaborări lucrative. VărsătorTentaţia de a cheltui mai mult decât vă permiteţi este foarte intensă la în-ceputul acestei perioade. O propu-nere încântătoare v-ar putea face să spuneţi da unei colaborări sau unui parteneriat care se va dovedi pozitiv. PeştiViaţa emoţională intensă vă poate în-demna să spuneţi lucrurile verde-n faţă. Prudenţa e necesară, altfel sunt șanse să porniţi o avalanșă ale cărei efecte vor fi greu de contracarat. Ale-geţi soluţii calme și armonioase.

19-26 septembrie19-26 septembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 932TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 ȘTIRI.

6.15 Petalo romano. 6.45 Documentar.

„Sfi ft - viaţa în era digitală”. 7.10, 1.20,

13.10, 2.25 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10,

17.15 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 9.40 Destine de

colecţie. 10.10 Cultura azi. 10.55, 4.30 Moldova în direct. 11.50,

17.45, 1.10 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.50 „Un

sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 15.15 Erudit-cafe. 16.00 Ring Star.

Concurs muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55

Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Stil nou. 22.20 Fii

tânăr! 23.05 Documentar. „Europa: noul Eldorado al Chinei?”. 0.10

În premieră. 1.00 Cinemateca universală. 5.30 Carta drepturilor.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film

indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs au-

tohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4806 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante

23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor 02:30 Doamne de

poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r)

11:45 Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial:

Dădaca ep.10, an 3 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Trandafi rul negru, ep.10 15:00 Serial:

Vrăjitoarele din Oz, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României, ed.3 23:00 Film: Sub

anestezie 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 În Profunzime cu Lorena

Bogza (r) 03:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:00 La

Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Новости 09:25 Teleshopping 09:45 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom)

12:15 Новости 12:45 „Обнимая небо”. Многосерийный фильм

15:00 „Primele știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50

„Давайте похудеем?” 16:55 „Человек и закон” с Алексеем

Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:45 „Moldova are Ta-

lent 2” 23:35 „ДОстояние Республики” 01:45 „Primele știri” (rus)

02:00 „Вечерний Ургант” 02:45 Олег Басилашвили, Людмила

Гурченко, Никита Михалков в фильме „Вокзал для двоих”

06:00 Știri. 06:25 Zoo Show. 07:00

Любовь и прочие глупости.

Мелодрама. Россия 2010 08:00 Știri. 08:50 След. Детектив.

Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След. Детектив.

Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 15:40

Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым.

17:20 Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00

Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 23:20 Час

суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:25 EN VOYAGE ! EX-

PRESS 5:39 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MON-

DE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO

11:03 DESTINATION WEEK-END 11:29 AL DENTE 11:57 FLASH INFO

11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH

INFO 13:12 À LA VIE, À LA MODE 13:45 AFRIQUE, LE DEFI VERT

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 15:53

FAIS PAS CI, FAIS PAS ÇA 16:47 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ARTE

REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 L’INVITÉ 19:39 ÉPICERIE FINE

20:06 LES CARNETS DE JULIE 21:04 ACOUSTIC 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:02 BOULEVARD DU PALAIS 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00

TEMPÊTES 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT

RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 VOYAGE DANS LE POTAGE

4:30 VOYAGE DANS LE POTAGE

6.05, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Europa: noul Eldorado al Chinei?”. 7.10

Legendele muzicii. 7.20 Internetul -

securitate și riscuri. 7.30 Desene animate. „Legenda lui Zorro”.

8.30 Domnului să ne rugăm! Liturghia la „Înălţarea Sfi ntei Cruci”.

Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău.

10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 Casa mea.

11.30 Stil nou. 12.00 Documentar. „Grecia - insula Folegandros”.

13.00 Știri pozitive. 13.25 Documentar. „Euromaxx”. 13.50 Fabrica

de Steluţe „Artshow”. Concert de gală. 15.00 „1989”. Rolul eveni-

mentelor din 1989 în istoria Europei și RM. 16.00 Documentar.

„Euroboxx”. 16.30 Documentar. „Global 3000”. 17.00, 22.00 ȘTIRI

(рус). 17.15 Art-club (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10

Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară

în familie. 21.25, 5.30 Dor. Naistul Boris Rudenco. 22.20 Film.

„CELĂLALT CAPĂT AL LINIEI” (India - SUA). 0.15 Fii tânăr! 1.00

Avangaraj. 2.00 Festivalul Etno-Balcanic. Selecţiuni. 3.20 Docu-

mentar. „Acceptarea”. 4.30 Bună seara! Talk-show.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian

15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști. Reluare

17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00

Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzi-

că 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4807 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Soț de închiriat

19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Războiul sexelor

02:30 Serial: Doamne de poveste (r) 03:30 Doctorul casei (r) 04:30

Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 I like IT (prima ediție)

10:45 Ce se intampla, doctore? (prima ediție)

11:15 Videoclipuri 11:30 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 13:00 Stirile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20

Film PRO 14:30 MasterChef (r) 16:30 Vocea României (r) 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film:

Riddick 23:15 Film: Super-rai 01:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:15

Film: Super-rai (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 „Гении и злодеи”

06:50 Аркадий Райкин в комедии „Мы с

вами где-то встречались” 09:00 „Умницы

и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Tele-

shopping 10:30 „Смак” 11:05 К юбилею актера. Премьера. „Олег

Басилашвили. „Неужели это я?!” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:20 „Идеальный ремонт” 13:20 „В наше время” 14:35 Лидия

Федосеева-Шукшина в фильме „Печки-лавочки” 15:00

Новости (с субтитрами) 15:15 „Печки-лавочки”. Продолжение

16:40 Елена Сафонова, Виталий Соломин в фильме „Зимняя

вишня” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Зимняя

вишня”. Продолжение 18:30 Премьера сезона. „Ледниковый

период” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Сегодня

вечером” с Андреем Малаховым 23:45 „Что? Где? Когда?”

01:00 Премьера. Фильм Тимура Бекмамбетова „Президент

Линкольн: Охотник на вампиров” 02:35 Квентин Тарантино,

Наоми Кэмпбелл в фильме Спайка Ли „Девушка номер 6”

04:10 „В наше время”

6:00 Știri. 6:30 Zoo Show. 7:00 Știri.

7:30 Zoo Show. 8:00 Știri. 8:25 Zoo

Show. 9:40 Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив.

Россия 2010 13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:15 Большая разница. 21:15 Невидимки. Детектив. Россия

2010 0:00 Новости. 0:15 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:25 LE BEAU VÉLO DE RAVEL

5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL

9:38 OUTRE+Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE

10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 ZOOBABU 10:23 BRICO CLUB 10:36 LA

BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43 YAKARI 10:55 YAKARI 11:08 MARCE-

LINO 11:30 ARTZOOKA ! 12:03 7 JOURS SUR LA PLANETE 12:30 TOUT LE

MONDE DEHORS 13:00 FLASH INFO 13:02 FALÒ 13:30 MAGAZINE 14:00

UN AN SUR LE FIL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE

15:59 DESCENTE EN CUISINE 17:00 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 200 MILLIONS DE CRITIQUES

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:29

L’INVITÉ 19:39 THALASSA / FAUT PAS RÊVER 21:30 LE JOURNAL DE FRAN-

CE 2 22:00 L’ÉTÉ INDIEN 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE

LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 SUITE NOIRE 1:52 SUITE NOIRE

2:54 D6BELS ON STAGE 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 LE POINT

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Grecia - insula Folegandros”. 7.15 Cu-

vintele Credinţei. 8.00 Portrete în timp.

8.40 Dialog social. 9.00 Un pas spre sănătate. 9.30 Documentar.

„Povești despre animale: vulpoiul de prerie”. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00,

2.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00

Documentar. „360 grade GEO: tăietorii de lemne din Canada”.

14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 In memori-

am. Denis Feofentov. „Muzica Universului”. 16.30 World Stories

- lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 „O înţelegere cu

anii am să fac”. Anișoara Puică. Spectacol muzical. 21.25, 5.30

Identitate Basarabia. 22.20 Film. „REGATUL INTERZIS”. 0.10

Erudit-cafe. 1.00 Documentar. „Fluviul Yangtze”. 3.00 Documen-

tar. „Pictorul Xinjiang”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic

17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00

Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30

Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30

Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Seri-

al: Minciuna (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30

Serial: Legături riscante (r) 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4808 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial:

Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Serial: Războiul sexelor 02:30 Serial: Doamne de poveste (r)

03:30 Doctorul casei (r) 04:30 Serial: Războiul sexelor (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani

(prima ediție) 11:15 Serial: Toate pânzele sus,

ep 11 și 12 (ultimele episoade) 13:00 Știrile

PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv (prima ediție) 14:15

Film: Motelul iubirii 16:00 Film: O duminică de pomină 18:00

România, te iubesc! (prima ediție) 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Mecanicul 22:45

Film: Legenda regelui elefant 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Film: Mecanicul (r) 03:00 Film: Legenda

regelui elefant (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune 06:15

Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 Наталья Андрейченко,

Лариса Удовиченко, Альберт Филозов,

Олег Табаков в фильме „Мэри Поппинс, до

свидания” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:35 „Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 Новости (с

субтитрами) 12:15 Премьера. „История российской кухни”

12:50 „Точь-в-точь” 15:30 Премьера. „Большие гонки” 16:55

Премьера сезона. „Черно-белое” 18:00 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:25 Премьера. „Своими глазами” 19:00

„Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săp-

tămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-

аналитическая программа 23:20 Премьера сезона. „Три

аккорда” 01:30 „Политика” 02:25 Премьера. „Брижит Бардо”

03:15 Уилл Смит в остросюжетном фильме „Я, робот”

6:00 Новости. 6:15 Zoo Show.

7:00 Новости. 7:15 Zoo Show.

8:00 Новости. 8:20 Понять простить. 9:30 Magazin UEFA

Champions League. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая

разница. 11:25 Невидимки. Детектив. Россия 2010

14:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:15

Невидимки. Детектив. Россия 2010 23:00 Большая разница.

0:00 Новости. 0:15 Zoo Show.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:29 MYSTÈRES MA-

RITIMES, AFFAIRES CLASSÉES 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:25

WARI 7:51 REFLETS SUD 8:44 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA

VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:07

T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:14 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:21 ZOOBABU

10:23 BRICO CLUB 10:36 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:43

YAKARI 10:55 YAKARI 11:08 MARCELINO 11:30 TACTIK 12:07 JOUR

DE RUGBY 13:02 ÉPICERIE FINE 13:10 INTERNATIONALES 13:10

FLASH INFO 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:26 UN AIR

DE FAMILLE 17:30 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO

18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ

19:38 AFRIQUE, LE DEFI VERT 20:31 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 UN CONDÉ 23:34 MONSIEUR L’HERMITTE 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 1:00 À MOI SEULE 2:31 NARVALO 2:49 FOOT! 3:19

FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

26 SEPTEMBRIE 27 SEPTEMBRIE 28 SEPTEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Page 15: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

Zahărul este mult mai peri-

culos decât sarea în ceea ce

privește riscul de boli car-

diovasculare, potrivit unui

studiu al cercetătorilor ame-

ricani, care susţin că nivelul

ridicat al acestuia în sânge

afectează o zonă a creierului

ce determină creșterea pul-

sului și a tensiunii arteriale.

Potrivit dailymail.co.uk, cercetăto-rii din New York și Kansas susţin veri-dicitatea concluziilor studiului și pe baza unei alte cercetări recente, la care au participat 8.670 de francezi adulţi, care nu a descoperit nicio legătură între consumul de sare și hipertensiu-nea arterială.

De mult timp, experţii recomandă ca populaţia să consume mai puţină sare, reducând aportul zilnic la maxi-mum o linguriţă, avertizând că aceas-ta crește riscul unui atac vascular cere-bral cu 25% și ar fi responsabilă pentru trei milioane de decese anual, la nivel mondial.

Dar cercetătorii conduși de James DiNicolantonio au publicat un articol în American Journal of Cardiology în care susţin că «zahărul, nu sarea, ar putea fi adevăratul factor cauzator de hipertensiune. Acest lucru este susţi-nut de analizarea datelor obţinute în urma mai multor studii la scară largă care sugerează că zahărul are o legătu-ră mult mai pregnantă cu hipertensiu-nea decât sodiul (sarea de bucătărie este clorura de sodiu, n.r.). Încurajarea populaţiei să reducă aportul de zahăr, nu de sare, ar putea fi o strategie nutri-ţională mai bună pentru controlarea tensiunii arteriale».

Experţii americani cred că niveluri-le ridicate de zahăr din sânge afectea-ză o zonă a creierului numită hipotala-mus, care duce la o creștere a pulsului și a tensiunii arteriale. Cercetătorii mai spun că organismul produce, din ca-uza zahărului, mai multă insulină, un hormon care poate duce, de aseme-nea, la o creștere a ritmului cardiac.

DiNicolantonio, cercetător în do-meniul bolilor cardiovasculare la Saint Luke’s Mid America Heart Institute

din Kansas City, contrazice și părerile experţilor care spun că o scădere a consumului de sare va duce la o scă-dere a incidenţei obezităţii și bolilor cardiace. «Noi susţinem opusul acestei idei. O reducere a consumului de sare poate avea ca efect un aport crescut de alimente procesate și bogate în zaharuri, crescând astfel riscul de dia-bet, obezitate și boli cardiovasculare», spune DiNicolantonio.

Pe de altă parte, profesorul Graham McGregor, expert în medicină cardio-vasculară la Queen Mary, University of London, spune că dovezile care dau vina pe zahăr și nu pe sare pen-tru creșterea tensiunii arteriale «sunt incredibil de slabe», argumentând că cercetări întinse pe decenii au arătat o legătură puternică între consumul de sare și hipertensiune.

Mediafax.ro

Diverse

STUDIU

Zahărul este mai periculos decât sarea în ceea Zahărul este mai periculos decât sarea în ceea ce priveşte riscul de boli cardiovascularece priveşte riscul de boli cardiovasculare

Ceaiul de scorţişoară, o

minune pentru sănătatea taScorţișoara aromează prăji-turile, dar și mâncărurile și este folosită destul de mult în dietele de slăbire. Dar este foarte sănătoasă și are mult mai multe benefi cii pentru sănătatea ta. Afl ă care sunt:

Scorţișoara tratează Scorţișoara tratează sindromul colonului iritabilsindromul colonului iritabil

Ceaiul de scorţișoară este bun pentru calmarea stomacu-lui, pentru că reduce balonarea, așadar și durerile resimţite din cauza acesteia. Scorţișoara este și un dezinfectant natural, astfel că îndepărtează bacteriile din intes-tine, pentru o digestie sănătoasă. Unele studii au arătat că ceaiul de scorţișoară ar putea preveni apa-riţia cancerului de colon, datorită proprietăţilor sale dezinfectante.

Împotriva respiraţiei urât Împotriva respiraţiei urât mirositoaremirositoare

Ceaiurile sunt bune pentru a îndepărta mirosurile neplăcute din cavitatea bucală, atunci când sunt băute fără zahăr. De aseme-nea, ceaiul de scorţișoară consu-mat în mod regulat previne apa-riţia afecţiunilor gingivale.

Ceaiul de scorţișoară scade Ceaiul de scorţișoară scade nivelul de zahărnivelul de zahăr

Scorţișoara este bună și atunci când vrei să ai un control mai bun asupra zahărului din sânge. Cea-iul de scorţișoară stimulează acti-vitatea creierului

Studiile au arătat că doar miro-sul de scorţișoară poate stimula funcţionarea creierului, astfel că ceaiul de scorţișoară are un astfel de efect benefi c mai pronunţat. Este mai ales bun pentru a îmbu-nătăţi memoria de scurtă durată și pentru a crește puterea de con-centrare.

Scorţișoara, bogată în Scorţișoara, bogată în antioxidanţiantioxidanţi

Unii cercetători sunt de părere că un consum regulat de scor-ţișoară (sub orice formă) poate reduce efectele negative ale radi-calilor liberi din fumul de ţigară. Este bogată în antioxidanţi încât poate menţine sănătatea pielii, dacă este consumată în mod re-gulat.

Stimulează circulaţia Stimulează circulaţia sângeluisângelui

Scorţișoara este bună și pen-tru stimularea circulaţiei sânge-lui. Scorţișoara conţine capsaici-nă, ca și ardeiul iute, și grăbește circulaţia sângelui în organism.

Dieta cu ceai de scorţișoarăDieta cu ceai de scorţișoarăDeoarece grăbește metabo-

lismul, dar stimulează și arderea grăsimilor, ceaiul de scorţișoa-ră este bun în curele de slăbire. Dacă vrei să slăbești ușor, fără efort, trebuie să bei ceai de scor-ţișoară neîndulcit de două ori pe zi, timp de patru luni.

Avantaje.ro

La o evaluare rapidă a tendinţe-lor în încălţăminte pentru sezonul de toamnă/iarnă 2014, botinele par a fi cel mai râvnit item care ne va însoţi pe parcursul anotim-pului rece.

În perioada următoa-re, totul de învârte în ju-rul botinelor.

De la mic la mare, de la mediu la înalt, la cla-sic sau nonconformist, orice model de ghete este abordat în sezonul toamnă/iarnă 2014. Par-tea cea mai bună este că le putem aborda încă de pe acum, cu atât mai mult cu cât foarte multe dintre modelele propuse de către designeri sunt fi e peep-toe, fi e sling-back.

Pentru tranziţia între anotimpuri sunt reco-mandabile botinele decu-pate, fi e ele în faţă, în spa-te, sau și și. Foarte stylish, îndrăzneţe, acestea sunt ideale în combinaţii cu piese vestimentare încă estivale, asezonate și cu

ingrediente tomnatice, cum sunt, de exemplu, jachetele sau cardiganele croșetate.

Tocurile joase sunt un hit al ultimelor sezoane, iar anul acesta nu face ex-cepţie. Tocurile de dimen-siuni reduse sunt și în acest an dreptunghiula-re, masculine, dar în ega-lă măsură subţiri, conice. Încălţămintea sezonului satisface atât un stil ves-timentar cu infl uenţe an-drogine, cât și unul lady like, astfel că o pereche de botine până la gleznă, cu tocul mic este ideală pentru ţinutele de zi.

Vârful ascuţit este cel care domină de această dată și capitolul botine, iar tocul mic îi este cel mai bun partener în acest se-zon. Asta nu înseamnă că se rezumă doar la kitten-heel, ba din contră, cele mai sexy botine ale sezo-nului au vârful perfect as-cuţit și tocul stiletto înalt.

Din punct de vedere al designului, una din nou-tăţile toamnei înseamnă reintroducerea pieselor de inspiraţie western în garderobă. Tendinţele în încălţăminte ne invită să scoatem la suprafaţă latura wild, prin ciocate

western, tipic americane, dar și adaptări mai rafi na-te ale celebrei cizme de cowboy, adecvate unui look urban impecabil.

Pentru o abordare mai clasică, destinată celor ce adoră pantofi i cu to-cul înalt, botinele stiletto sunt modalitatea perfectă pentru a pune în valoare o ţinută cu stil. Fie că adopţi un look feminin, poate o rochie, fi e că mergi pe ide-ea unui tuxedo versatil, o pereche de botine rafi na-te, cu tocul subţire și înalt, sunt alternativa perfectă la pantofi i de seară.

One.ro

Necazuri de la guma de mestecat

Afectarea plombelor. Dureri de cap, dinţi și urechi. Poftă de mânca-re. Sindromul de colon iritabil

Guma de mestecat ajută la eliminarea stresului și ne protejează de carii dentare. Dar aceeași gumă de mestecat poate să pro-voace și unele necazuri.

Amalgamul dentar, folosit pentru obtu-rarea cavităţilor provocate de carii, repre-zintă aproximativ 50% o pudră din diferite substanţe (argint, cupru și zinc etc.) și 50% mercur. Dar în timp ce mestecăm gumă, amalgamul se poate elibera sub forma unor particule minuscule bogate în mercur, din-tre care unele pot fi înghiţite cu saliva. Can-tităţile de mercur astfel eliberate nu sunt toxice și nu trec de bariera intestinală.

Articulaţia temporo-mandibulară este una dintre articulaţiile cele mai complexe ale corpului omului. Avem două, situate mai jos de ureche, în locul unde osul temporal al craniului se leagă de maxilarul inferior (mandibulă). În timp ce mestecăm, articu-laţiile sunt supuse unei presiuni enorme, ce provocă încordarea accentuată a mușchi-lor maxilarului și articulaţiei, ceea ce poate duce la dureri de cap, dinţi sau ale urechilor.

S-a lansat ideea că guma de mestecat fo-losită înainte de cele trei mese principale ar tăia pofta de mâncare și, fără niciun efort, ar ajuta la pierderea în greutate. Iată că un recent studiu demonstrează că guma de mestecat, în special cea cu aromă de men-tă, modifi că gustul unor alimente. Studiul cu pricina susţine că această gumă conferă un gust amărui fructelor și legumelor și, în aceste condiţii, crește apetitul pentru ali-mente grase și dulci.

Sindromul colon iritabil (SCI) este o tul-burare de funcţionare a colonului (intesti-nul gros) care se manifestă prin dureri ab-dominale, crampe, balonări și un anumit disconfort intestinal. Guma de mestecat poate potenţa SCI, provocând un exces de aer în intestinul gros, ceea ce cauzează du-reri abdominale și balonări. În plus, unii în-dulcitori artifi ciali din compoziţia gumelor de mestecat, cum sunt sorbitolul și manito-lul, pot să provoace tulburări intestinale.

Jurnalul.ro

MODĂ & STILBotinele de toamnă – must have-ul sezonului

Atunci când îţi amenajezi

bucătăria, este important să

îţi stabilești priorităţile. Este

recomandabil să amplasezi

toate obiectele în funcţie de

cât de des le folosești. Astfel,

pe cele pe care le utilizezi mai

rar depozitează-le în zone mai

greu accesibile.

Chiar dacă, la prima vedere, nu pare un aspect important, sortarea tacâmurilor îţi va ușura munca. Am-plasează-le la îndemână, pentru a le putea accesa în orice moment.

Borcanele sunt obiecte extrem de utile în locuinţă. Ele nu trebuie să lip-

sească din acest spaţiu: pe lângă fap-tul că te ajută să ai la îndemână toate produsele alimentare și să le depozi-tezi pe sortimente, acestea sunt indis-pensabile, întrucât te ajută să ferești ingredientele de diferite insecte.

Accesoriile sunt de un real aju-tor și ne fac viaţa mai ușoară și organizată. Fie că ne referim la cele pentru capace, tigăi sau tacâ-muri, acestea sunt perfecte pen-tru a menţine ordinea în bucătărie. În ceea ce privește obiectele electro-casnice, recomandabil este să le ţii de-pozitate, mai puţin pe cele pe care le utilizezi aproape zilnic.

Kudika.condo.ro

Cum să îţi organizezi bucătăria

Page 16: FLUX 19-09-2014

19 SEPTEMBRIE 20141616F L U XF L U X Magazin

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, inclusă în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, inclusă în proiectul european «Ruta împăraţilor romani»proiectul european «Ruta împăraţilor romani»

În orașul spaniol Gua-

dix, jumătate dintre

locuitori trăiesc în

peșteri. Peșterile, des-

pre care se crede că au

fost construite în jurul

secolului al XVI-lea,

pot fi găsite în cartie-

rul Barrio Troglodyte.

Mai mult de 2.000 de ca-se-peșteră se afl ă în Barrio Troglodyte. Ele ar fi fost con-struite în jurul secolului al XVI-lea, atunci când maurii, de teama persecuţiei inva-datorilor creștini, au fugit pe dealuri și și-au sculptat casele din gresie moale.

În prezent acestea s-au modernizat și benefi ciază

de apă curentă, electricita-te, chiar și podele de mar-mură, antene TV și internet.

Peisajul din Barrio Troglo-dyte este complet diferit de cel al restului orașului. Zona este încărcată de tradiţie, fi -ind locuită încă de acum un milion de ani.

„Mulţi dintre locuitorii din Gaudix trăiesc în casele-

peșteri din subteran, în um-bra munţilor Sierra Nevada”, a declarat Quora Chang Liu, consultant de turism din Londra, pentru BBC.

Dintr-un oraș ce însu-mează un pic mai mult de 20.000 de locuitori, 10.000 de persoane trăiesc în aces-te case-peșteră. Aceștia s-au refugiat în peșteri din cauza

temperaturilor ridicate din timpul verii, ce ajung până la 40 de grade Celsius. Peș-terile menţin o temperatură constantă de 20 de grade Celsius pe toată durata anu-lui.

Zona atrage numeroși tu-riști dornici să experimente-ze viaţa în peșteră, iar preţu-rile nu sunt deloc piperate.

În restul orașului, pot fi

vizitate mai multe obiective

turistice, printre care Cate-

drala din Guadix, Muzeul

Cueva sau Fortăreaţa Alca-

zaba. În apropiere de Gua-

dix, în satul La Calahorra,

poate fi văzut și castelul din

Calahorra.

Sursa: mediafax.ro

Amplasată într-o zonă de aproa-

pe șes, pe drumul național care

face legătura între orașele Hațeg și

Caransebeș, fosta capitală a Daciei

Romane se deschide călătorului

chiar de la intrarea în comuna hu-

nedoreană Sarmizegetusa. Ziduri-

le cetății se pot observa din drum,

iar turistul care oprește pentru a

vedea cetatea are la dispoziție o

parcare chiar în fața porții de intra-

re în incinta monumentului istoric.

Colonia Dacica Sarmizegetusa

este apreciată de istorici ca fi ind

cea mai veche așezare urbană din

Dacia Romană și cel mai mare cen-

tru cultural și religios. Nu se știe

cu exactitate data la care a fost

întemeiat orașul care a benefi ci-

at, încă de la început, de o situație

fruntașă în cadrul provinciei.

Se cunoaște că pe una din-

tre monedele din bronz emise la

Roma, un sesterț, este redat ritu-

alul religios de fondare a coloniei

romane. Pe aversul monedei se

poate observa chipul împăratului

Traian, iar pe revers este prezent

un personaj uman care trage o

brazdă de pământ în interiorul că-

reia se vor ridica zidurile de incintă.

Cu o suprafață de circa 34 de

hectare între ziduri și cu alte 60-80

de hectare în afara acestora, Ulpia

Traiana se înscrie între orașele de

dimensiune medie ale Imperiu-

lui Roman. Populația care locuia

în acest areal se cifra la aproape

20.000 de oameni. Orașul dispu-

nea însă și de un teritoriu în care

se dezvoltau activități agricole sau

așezări de rang inferior, cum au

fost Germisara (actuala Geoagiu-

Băi) sau Aquae (Călan Băi).

Vizitarea monumentului istoric

începe cu amfi teatrul care cap-

tează imediat atenția turiștilor. Construcția este una de mari di-mensiuni și putea primi în tribune-le din piatră circa 6.000 de persoa-ne. Aici se desfășurau spectacole cu lupte de gladiatori, dramă sau sport, iar spectatorii își ocupau locurile într-o ordine foarte stric-tă. Pe băncile de piatră din prime-le rânduri se așezau aristocrații orașului, apoi cei din ordinul equ-estru, oamenii de afaceri, iar ulti-mele rânduri erau rezervate pen-tru oamenii de rând și femei.

În zona amfi teatrului se mai afl ă templul dedicat lui Aesculap și Hygia, zeii protectori ai medicinei. Mai sunt și alte temple, între care cel al zeiței Nemesis, care proteja și norocul, mai ales că gladiatorii aveau nevoie de așa ceva în timpul luptelor. Între templele de la intra-re și zidurile orașului propriu-zis se poate observa un fragment dintr-un drum imperial, care, odinioară, era o rută importantă de circulație de la Vest spre Est.

La intrarea în oraș se afl ă una dintre cele mai importante clădiri, palatul procuratorului fi nanciar al provinciei, un personaj foarte im-portant. Acesta era un fel de minis-tru de fi nanțate care se ocupa de strângerea taxelor și impozitelor, doar că avea o contribuție mai im-portantă în partea armatei.

Ajungem în forul coloniei Daci-ca Sarmizegetusa, centrul în care se intersectau drumurile princi-pale, partea de nord a intrării fi ind mărginită de câte o fântână publi-că. Curtea forumului era placată cu blocuri de marmură, iar de aco-lo se trecea în basilică, o clădire ce domina prin înălțimea sa întreg ansamblul arhitectonic. Din acest spațiu se putea intra în curia, locul în care decurionii discutau pro-blemele importante ale orașului, prezidați de doi primari.

Un moment important în pro-gresul săpăturilor arheologice de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa îl

reprezintă vizita regelui Carol al II-lea, în anul 1934. Însoțit de fi ul său, Mihai, cei doi vor semna în cartea de oaspeți a muzeului. Regele Mi-hai a revenit în 1935 la Ulpia Traia-na, alături de colegii săi de școală, pentru ca ultima vizită pe care o face aici să fi e în anul 1997, alături de regina Ana.

De-a lungul timpului, însă, în-tre personalitățile care au ajuns la Sarmizegetusa s-au numărat poetul Lucian Blaga, sculptorul Constantin Brâncuși sau istoricul Nicolae Iorga.

Este important ca vizitatorii să treacă și pragul muzeului de la Sarmizegetusa, obiectiv situat chiar peste drum de monumentul istoric.

„Noua expoziție de bază se dorește o îmbinare între vechi și nou, între trecut și prezent. Pe lân-gă piesele originale descoperite în timpul cercetărilor am încercat, prin intermediul arheologiei expe-rimentale, să oferim vizitatorului o imagine a cum trebuie să fi arătat acestea în urmă cu aproape 2.000 de ani”, menţionează specialistul consultant dr. Gică Băeștean.

În prima sală a muzeului sunt prezentate începuturile Sarmize-getusei, cu soldați din Legiunea III

Flavia Felix, piese originale de echi-pament și reconstituiri ale acesto-ra. Se mai pot vedea gladiatori și o machetă a amfi teatrului. În cea de a doua sală sunt prezentate câte-va fragmente de statui imperiale, din bronz aurit, care împodobeau forul orașului, dar și tăblițe cerate pe care se putea scrie cu ajutorul unui styllus din fi er sau bronz. Vi-zitatorii mai pot vedea instalații folosite de romani, inclusiv frag-mente din țevi de plumb folosite pentru aducțiunea apei sau mode-lul de încălzire centrală utilizat în locuințe. Muzeul mai prezintă pie-se folosite în agricultură, comerț și jocurile care se practicau în capita-la Daciei Romane.

În ultimii ani, numărul turiștilor care au vizitat Ulpia Traiana Sarmi-zegetusa este în creștere. De ace-ea, Muzeul Civilizației Dacice și Ro-mane Deva, de care aparține acest obiectiv, are în plan realizarea unui proiect extrem de ambițios, de refacere a amfi teatrului roman de la intrare.

Monumentul este inclus în pro-iectul european „Ruta împăraților romani”, ceea ce aduce multă vi-zibilitate acestui obiectiv turistic, inclusiv peste hotare.

FLUX, după AGERPRES

Ulpia Traiana Sarmizegetusa este unul dintre monu-mentele istorice foarte importante ale României la care turiștii pot ajunge cu ușurință. Ruinele orașului, pe numele său complet Colonia Ulpia Traiana Augus-ta Dacica Sarmizegetusa, se afl ă la 40 de kilometri de fosta capitală a Daciei, Sarmizegetusa Regia. Locul este încărcat de istorie, iar în ultimii ani numărul turiștilor care vizitează Ulpia Traiana a crescut foarte mult.

Oraşul în care jumătate dintre locuitori trăiesc în peşteri