Fizio lpsange

download Fizio lpsange

of 103

Transcript of Fizio lpsange

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    1/103

    HEMATOLOGIE

    Recoltarea sngelui pentru examene hematologice

    Efectuarea examenelor hematologice impune recoltarea probelor de snge de

    obicei dimineaa, la aceeai or, recoltndu- se snge venos sau, mai rar, snge

    capilar.

    Sngele venospoate fi recoltat pe anticoagulant cnd testele necesit snge

    integral sau plasm sau fr anticoagulant cnd determinrile se efectueaz din ser.

    Recoltarea sngelui venos aduce o serie de avantae!

    - dintr-o singur prob se pot efectua toate determinrile necesare precizrii

    diagnosticului, chiar i "n dublu pentru creterea preciziei,

    -se pot repeta sau completa examenele necesare "n lipsa pacientului,

    -testele, cu excepia numrrii trombocitelor, pot fi efectuate mai trziu dup

    recoltare dac se respect procedurile de pstrare a probelor,#la $%&' sau -()&' "nflacoane "nchise*,

    -constituie modalitatea preferat de recolt "n vederea executrilor

    numrtorilor electronice ale elementelor figurate sanguine, mai ales "n ceea ce

    privete numrarea trombocitelor.

    +rotiurile executate din snge venos recoltat pe anticoagulant sunt calitativ

    inferioare celor realizate din snge capilar din cauza modificrilor induse de

    anticoagulant asupra morfologiei leucocitelor i trombocitelor cest dezavantapoate fi evitat prin efectuarea de frotiuri din sngele de pe acul cu autorul cruia s-a

    efectuat puncia venoas, acesta nevenind "n contact cu substana anticoagulant.

    ehnic! puncia venoas se realizeaz de obicei "ntr-o ven din regiunea

    plicii cotului #vena cubital*. e aplic un garou cam la o palm deasupra locului de

    puncionat #garoul trebuie s fie strns ct s realizeze staza venoas fr s

    "mpiedice circulaia arterial* i "n acelai timp i se cere pacientului s strng

    pumnul. e palpeaz vena de puncionat. e dezinfecteaz tegumentul cu alcool sau

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    2/103

    alcool-eter i se puncioneaz vena dup ce "nainte s-a fixat pielea cu autorul

    degetelor. /up ce s-a ptruns "n ven sub un unghi ascuit se apleac acul ct mai

    paralel cu pielea, se "mpinge "n lumenul venei si apoi se aspir cantitatea necesar de

    snge. 0aroul se desface cnd sngele apare "n sering sau vacumtainer i pacientul

    desface pumnul pentru c o staz venoas prelungit modific rezultatele. /up

    recolterea cantitii necesare, acul se scoate uor i rapid din ven, locul puncionat

    fiind presat cu tampon steril sau cu alcool pn la oprirea sngerrii.

    Anticoagulante. 'el mai utilizat anticoagulant este sarea de sodiu sau de

    potasiu a acidului etilendiaminotetraacetic #E/*. E/-ul este preferat

    heparinei, amestecului de oxalai, citratului sau florurii deoarece nu modific

    volumul celulelor i nu altereaz semnificativ morfologia leucocitelor. /in sngele

    recoltat pe E/ se pot efectua! numrtorile elementelor figurate sanguine #a

    eritrocitelor, leucocitelor, eozinofilelor, trombocitelor, reticulocitelor*, msurarea

    concentraiei hemoglobinei, determinarea hematocritului, precum i frotiul de snge.

    1entru determinarea vitezei de sedimentare a eritrocitelor #23* sngele venos se

    recolteaz pe citrat de sodiu, soluie 4,5 6, anticoagulant folosit i cnd se urmreteefectuarea testelor de studiu a hemostazei.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    3/103

    Sngele capilar se recolteaz la adult din pulpa degetului inelar sau mediu

    iar la nou nscut de la nivelul feei plantare a clciului sau a halucelui, "n regiunea

    lateral.

    FFFFFFFFig

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    4/103

    ssssdfddsdds

    1entru probe speciale #determinarea timpului de sngerare* puncia se

    realizeaz la nivelul lobului urechii.

    egumentul ce urmeaz a fi puncionat nu trebuie s prezinte modificri de

    aspect sau temperatur.

    ehnic! dup dezinfectarea i degresarea regiunii respective i dup uscarea

    alcoolului i eterului se puncioneaz tegumentul rapid i suficient de adnc astfel

    "nct sngele s apar spontan sau dup o slab presiune. 1rima pictur se terge cu

    tamponul steril colectndu-se urmtoarele picturi aprute spontan. Este interzis

    stoarcerea regiunii de puncionat "n vederea obinerii picturii, sngele dilu"ndu-se "n

    acest caz cu lichidul interstiial ceea ce modific rezultatele testelor efectuate.

    7a sfritul recoltrii se aplic un tampon cu alcool pe regiunea puncionat,

    pn la oprirea sngerrii.

    Recoltm snge capilar "n cazul unor determinri de urgen, ori de cte ori

    testele de efectuat necesit cantiti mici de snge sau cnd patul venos nu poate fi

    abordat.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    5/103

    /in sngele capilar se poate efectua un numr limitat de teste!

    hemoleucograma, numrtori de trombocite #mai ales pentru verificarea unor

    trombocitopenii sau cnd trombocitele din sngele recoltat pe anticoagulant sunt

    aglomerate*, frotiuri din snge patologic unde morfologia leucocitelor trebuie perfect

    conservat. ngele capilar permite obinerea celor mai frumoase frotiuri de snge

    fr s existe diferene cantitative "ntre examenele morfologice efectuate din sngele

    venos comparativ cu cele realizate din sngele capilar

    Recoltarea de snge capilar se poate "nsoi de anumite inconveniente! puncie

    insuficient de profund, oprirea sngerrii "naintea recoltrii cantitii necesare,

    cianoz sau edem la locul punciei, numrul limitat de teste posibil de efectuat din

    sangele capilar prin cantitatea mic obinut, etc.

    http://www.alibaba.com/product-gs/219963825/Vacuum_Blood_Collection_Needle/showimage.html
  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    6/103

    Examenul sngelui proaspt

    Examinarea sngelui proaspt se poate efectua prin urmrirea la microscopul

    optic a preparatului "ntre lam i lamel sau folosind metode mai complicate ce

    presupun folosirea microscopiei "n contrast de faz, microscopia pe fond "ntunecat,

    ultramicroscopia etc.

    1reparatul "ntre lam i lamel se obine plasnd o pictur de snge pe o

    lamel, care , cu pictura "n os, se aplic pe o lam, sngele "ntinzndu-se uniform,

    prin capilaritate, "ntre lam i lamel. Examinarea se face imediat, la microscop, cu

    obiectiv uscat.

    e pot observa eritrocitele, discoidale, biconcave din profil i cu dublu contur

    cnd sunt surprinse din fa8 "n general sunt de culoare galben, partea central a

    celulei fiind mai clar8 pot fi deasemenea sesizate eventuale modificri ale formei

    #poichilocitoz*, respectiv ale mrimii eritrocitare #anizocitoz*.

    Eritrocitele se dispun normal "n fiicuri, dispoziie ce nu mai apare "n unele

    stri patologice #anemii hemolitice cu autoanticorpi, sferocitoz etc.*. ezarea "n

    fiicuri trebuie difereniat de aglutinarea eritrocitelor produs prin intervenia

    izoanticorpilor sau autoanticorpilor. 1entru a le diferenia sngele se recolteaz pe

    ser fiziologic. 9n acest caz aezarea in fiicuri nu se mai produce "n timp ce

    aglutinarea indus de anticorpi se menine nefiind influenat de serul fiziologic.

    Eritrocitele aglutinate sunt unite "ntre ele printr-o substan filamentoas # fenomenul

    firului*.

    Examinarea preparatului dup cteva ore arat schimbarea formei

    eritrocitelor care devin sferice, cu suprafaa neted sau neregulat.

    1reparatul proaspt, "ntre lam i lamel, permite i observarea leucocitelor

    ce pot fi recunoscute dup mrimea lor, prin prezena granulaiilor care apar ca

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    7/103

    puncte refringente incolore i datorit prezenei nucleului a crui form permite

    diferenierea "ntre polimorfonucleare i mononucleare.

    eterminarea volumului sanguin

    2olumul sanguin #volemia* este format din volumul sanguin circulant i

    volumul sanguin : de depozit;. 9n practica medical se msoar numai volumul

    sanguin circulant constituit din volumul celular i din cel plasmatic.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    8/103

    /ac notm cu 2='=cantitatea de substan inectat i respectiv concentraia

    acesteia i cu '( concentraia substanei dup diluare, volumul 2( "n care s-a diluat

    substana va fi egal cu! 2(>2='=?'(.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    9/103

    estul se efectueaz dup respectarea urmtoarelor condiii!

    - diet fr grsimi timp de (% de ore "naintea efecturii probei,.

    - =( ore de repaus, pe nemncate si fr aport de ap.

    e recolteaz pacientului =) ml snge pe anticoagulant i prin acelai ac , imediat i

    se administreaz foarte repede 4 ml colorant ),@6. 7a sfritul inectrii se aspir

    snge "n sering i se inecteaz "napoi pentru a spla seringa. e noteaz momentul

    cnd s-a inectat tot colorantul i dup 4 minute se recolteaz =) ml snge pe

    anticoagulant de la cellalt bra. 'ele doua probe se centrifugheaz. e citete

    densitatea optic a celor dou probe de plasm, folosind pentru cuva de comparaie

    plasma obinut "naintea inectrii colorantului. 'itirea densitii optice se face

    imediat dup centrifugare. /in extincia citit se calculeaz volumul plasmatic pe

    curba de etalonare.

    eterminarea volumului plasmatic !r cur# "e etalonare . e recolteaz

    =) ml snge fr anticoagulant. e inecteaz apoi rapid =) ml soluie rou de 'ongo

    =68 dup 4 minute se recolteaz @ ml de snge. /up ce au lsat ser probele de

    snge se centrifugheaz i se separ serul. e msoar extincia serului coloratfolosind "n cuva de compensaie serul sngelui recoltat "naintea inectrii

    colorantului. e folosete o cuv de ),@ mmF cu filtru @).+olosind acelai filtru i

    aceeai cuv se citete extincia unei soluii standard obinut astfel! 9n =,5 ml ser

    normal se adaug ),( ml soluie de rou de 'ongo ),=6. 'uva de compensaie este

    umplut cu =,5 ml ser normal i ),( ml ap distilat. 2olumul plasmatic, exprimat "n

    litri, este dat de raportul dintre extincia standardului i extincia probei.

    1entru calcularea volemiei este necesar cunoaterea valorii hematocrituluisomatic #hematocritul venos x ),5D%*.

    2olemia >volum plasmatic x =))? =))- hematocrit somatic.

    1entru determinarea volumului plasmatic se mai pot folosi i alte substane

    eterminarea volumul eritrocitar circulant$9n prezent cel mai frecvent utilizate

    sunt metodele de diluie izotopic care msoar precis volumul eritrocitar circulant i

    prin derivaie, volumul sanguin total.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    10/103

    /eterminarea masei eritrocitare prin aceste metode utilizeaz cromul radioactiv

    #'r@=* sub form de cromat de sodiu. ceast substan prezint!

    - toxicitate redus pentru celulele pe care le marcheaz,

    - emisiune de radiaii suficient de puternic pentru a permite msurtori exacte

    pe volume mici de snge,

    - msurtori externe fiabile i

    - timp de "numtire suficient de scurt #(,5 zile*.

    ehnic. () ml de snge recoltat pe anticoagulant se marcheaz cu o cantitate

    suficient de trasor # ),4-),@ micro'urie? Gg greutate corporal*. 1roba marcat se

    incubeaz timp de 4) de minute la 4B '. 7a sfritul acestei perioade eritrocitele se

    spal cu soluie fiziologic i se inecteaz o cantitate precis msurat din acestea. e

    pstreaz seringa utilizat pentru inectare i = ml din eritrocitele marcate. 7a

    intervale de timp de =), () i 4) de minute dup inectare se recolteaz cte o prob

    de snge msurnd valoarea hematocrit pentru fiecare. Hn ml de snge din fiecare

    prob este hemolizat folosind o cantitate mic de saponin. 2olumul eritrocitar se

    calculeaz dup formula!

    2olum eritrocitar #ml* >P

    xHctrR *# , unde

    R> radioactivitatea inectat,

    r > radioactivitatea din apa de splare a seringii cu autorul creia s-a efectuat

    inectarea,

    1 > radioactivitatea dintr-un ml de snge total i

    3ct > hematocritul venos.

    2olumul sanguin total se calculeaz dup formula!

    2olum sanguin total >Hctsomatic

    ocitarVolumeritrx =)),

    2alorile volumului sanguin se exprim "n ml snge? Gg de greutate corporal i au

    valori deferite "n raport cu sexul i vrsta!

    la femei, (4-(C ml?Gg,

    la brbai, (D-4( ml?Gg,

    la copii, (4-(C ml?Gg.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    11/103

    lte variaii fiziologice!

    - poziia corpului i tipul de activitate! volumul globular nu se modific cu poziia

    corpului, spre deosebire de volumul plasmatic si volemie. Irtostatismul se insoete

    de o scdere a volumului plasmatic de aproximativ 4)) ml la adult. 9n schimb

    repausul la pat de c"teva ore produce o cretere a volumului plasmatic "n aa fel, "nc"t

    hematocritul poate s varieze cu @6. Hn repaus prelungit la pat, timp de (-4

    sptm"ni, porduce o scdere a volumului plasmatic p"n la @))ml la aduli.

    - graviditatea influeneaz volemia, "ndeosebi fraciunea plasmatic crescnd

    "ncep"nd din luna a JJJ-a i atingnd un maximum "n luna a JK-a, care este de %)6

    mai mult dec"t valoarea normal a volemiei #de @)6 pentru fraciunea plasmatic i

    de numai ((6 pentru fraciunea globular*. ceste variaii explic scderea

    simultan a hematocritului venos "n urul cifrei de 4D6 "n luna a JK-a, fa de %(6

    2ariaiile patologice prezint urmatoarele variante!

    2ariaii simultane ale hematocritului i volemiei!

    - hipervolemie cu hematocrit ridicat! poliglobulii primitive sausecundare8

    - hipovolemie cu hematocrit sczut! anemii cronice.

    2ariaii disociate ale hematocritului i volemiei!

    - hipervolemie cu hematocrit normal sau sczut8 creterea

    intereseaz mai mult volumul plasmatic. e observ "n retenii de

    ap, mai ales la cardiaci i la nefritici8

    - hipovelemii cu hematocrit normal8 se observ scderea fraciuniiplasmatice si globulare. pare "n hemoragii acute "nainte de

    perioada de hemodiluie i "n stri de denutriie cronic8

    - hipovolemie cu hematocrit ridicat8 scderea volumului plasmatic.

    e "nt"lnete "n plasmoragii acute #oc prin arsur* i "n stri

    cronice de dezhidratare prin pierderea de clorur de sodiu

    eterminarea vsco%it&ii sanguine

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    12/103

    'sco%itatea este proprietatea unui fluid "n curgere datorit creia iau

    natere "n interiorul acestuia tensiuni tangeniale de suprafa "ntre fronturile

    moleculare de curgere de "ndat ce acestea au o micare de alunecare , unele peste

    altele.

    'sco%itatea a#soluteste lucrul mecanic efectuat de fora tangenial egal

    cu unitatea, pentru a deplasa paralel dou straturi de lichid de = cm( fiecare, la o

    distan de = cm unul de altul, "ntr-o secund. Hnitatea ei de msur este :poise;

    'sco%itatea relativ este raportul dintre vscozitatea fluidului studiat i

    vscozitatea unui fluid de referin, ambele exprimate "n aceleai uniti absolute.

    9n biologie se folosesc nimai determinri de vscozitate relativ, utilizand ca

    fluid de referin apa distilat #la $()L '*8 unitatea de vscozitate este "n acest caz

    centipois #a suta parte dintr-un poise, aceste din urm fiind prea mare pentru gama de

    msurtori ale acestui domeniu.

    'asco%itatea sangeluiexprima i influeneaz rezistenta acestuia la curgere

    in interiorul sistemului avnd effect indirect asupra aportulului de oxigen la

    nivel tisularEste determinata de!

    factori plasmatici #concentratia proteinelor, mai ales a fractiunilor cu

    molecula mare M globuline si fibrinogen

    factori celulari cantitativi si calitativi #nr. de hematii #3t*, modificari ale

    formei si deformabilitatii acestora*

    -Este influentata de!

    emperatura #hipotermia determina cresterea vascozitatii* diametrul vasului

    viteza de curgere #viteza redusa creste vascozitatea prin favorizarea aderarii

    celulelor

    Comitetul Internaional pentru Standardizare nHematologie recomand metodastandard de msurarea vscozitii cu vscozimetrul capilar manual.Exist ovariant semiautomat, precum i oalt variant automat. !scozitatea plasmaticpoate "i ast"el msurat n cteva minute.#odi"icrile reologice a"ectez de$itulsanguin la nivelul arterelor

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    13/103

    Creterea vscozitii plasmatice,vscozitii sngelui total i agregarea

    eritrocitelorre"lect creterea concentraiei plasmatice a"i$rinogenului i aglo$ulinelor de "az acut.!scozitatea plasmatic %valori de re"erin& '(,)*+,* uniti relative m-a.s!scozitatea seric %valori de re"erin& '(,/+,* uniti relative m-a.s0eterminarea vscozitii plasmatice este superioarvitezei de sedimentare a eritrocitelor.Se impune reintroducerea cercetrii reologieisanguine care

    Msurarea vsco%it&ii poate fi efectuat cu autorul vascozimetrului.2scozimetrului 3ess-

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    14/103

    alte forme* este necesar obinerea unui derivat stabil "n care s fie convertite toate

    formele de hemoglobine coninute "n eritrocite. /eterminrile cantitative, din cauza

    dificultilor de a obine hemoglobin "n stare pur, folosesc in general metode

    indirecte, cele colorimetrice fiind actualmente cele mai frecvent utilizate metode de

    estimare a concentraiei hemoglobinei "n snge, fie c sunt metode clasice sau

    automate.

    1entru a face posibil compararea pe plan internaional a rezultatelor

    diverselor examene hematologice, 'omitetul Jnternaional de tandardizare in

    3ematologie #J'3*, recomand ca metod standard de hemoglobinometrie

    determinarea fotometric sub form de cianmethemoglobin, iar pentru etalonarea

    fotometrelor folosirea de soluii standard de cianmethemoglobin preparate din

    hemoglobin uman.

    o%area hemoglo#inei ca cianmethemoglo#in (meto"a ra#)in*

    1rincipiul metodei! +ericianura de potasiu oxideaz fierul feros din hemoglobin i

    toate formele de hemoglobin din snge, cu excepia sulfhemoglobinei, sunttransformate imediat in methemoglobin. ceasta se combin cu cianura de potasiu

    i formeaz cianmethemoglobina sau cianhemiglobina, cel mai stabil derivat al

    hemoglobinei, a crei absorbie se citete la spectrofotometru fa de un standard de

    cianmethemoglobin, pentru o anumit lungime de und.

    Reactivi!- soluie /rabPin! +osfat monopotasic..........),=%g

    'ianur de potasiu............),)@g

    +ericianur de potasiu.......),()g p distilat ad. ................=)))ml

    # p3 > ,(-,@*

    oluia se filtraz i se poate pstra "n flacoane de sticl brun, la frigider, timp de

    dou luni, controlndu-se periodic puritatea respectiv transparena soluiei.

    -standard de cianmethemoglobin.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    15/103

    - proba de snge recoltat pe anticoagulant uscat sau direct din pulpa

    degetului8

    - pipet capilar de hemoglobin ),)(ml #() mmc*, sau pipete

    automate adaptate.

    - pipet gradat de @ml8

    - eprubete de hemoliz8

    - spectrofotometru8

    ehnic! "ntr-o eprubet se pipeteaz @ ml reactiv /rabPin. e adaug lent

    ),)( ml snge # msurat exact cu pipeta special pentru hemoglobin sau pipeta

    automat*, avnd gri s se stearg cu hrtie de filtru urmele de snge ce rmn

    dup recdoltare la exteriorul pipetei8 pipeta se spal "n interior de (-4 ori cu reactiv

    fr barbotare. e agit uor eprubeta, pentru a se omogeniza coninutul. e ateapt

    4) de minute, timp in care are loc hemoliza i transformarea derivailor de

    hemoglobin "n cianhemiglobin, soluia rmnnd stabil cel puin % ore. 7a un

    spectrofotometru se citete extincia la o lungime de und de @%) nm, "n cuva de =

    cm, folosind ca martor apa distilat.'alcul! Extincia x coeficientul de etalonare > 3b g?=)) ml snge.

    Etalonarea fotometrului se face cu standardul de hemoglobin.

    2alorile normale variaz "n funcie de sex, vrst i altitudine. cestea sunt

    la aduli! brbai > =@ Q ( g ?dl i femei > =4 Q ( g ? dl iar la copiii "ntre ( ani i

    pubertate se observ o cretere de la aproximativ == la =4 g ? dl8 dup pubertate,

    concentraia hemoglobinei continu s creasc la biei pn la maturitate, iar la fete

    creterea este imperceptibil sau lipsete #tab. nr.*

    Meto"a Sahli (colorimetrie vi%ual*

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    16/103

    1rincipiul metodei! hemoglobina, "n prezena acidului clorhidric ?=) se

    transform "n clorhidrat de hematin a crui culoare brun, dup decolorarea cu apa

    distilat, este comparat cu cea a unui etalon.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    17/103

    -soluie acid clorhidric ?=).

    3emoglobinometrul ahli are un corp format din ebonit "n interiorul cruia

    se afl dou coloane de sticl laterale, colorate "n brun deschis # culoarea

    clorhidratului de hematin*. ceste baghete sunt fixe i reprezint etaloanele cu

    autorul crora se compar soluia de hemoglobin de cercetat. 9n milocul aparatului

    "ntre cele dou etaloane se afl o eprubet gradat care poate fi scoas din aparat8 pe

    aceasta sunt "nscrise dou tipuri de gradaii, una "n grame, de la ( la (@g i una "n

    procente, de la =) pn la =))68 =Dg hemoglobin corespund la =))6, 5g la @)6

    etc. e recomand ca "nainte de a fi folosit, orice hemoglobinometru nou s fie

    etalonat prin determinarea fotometric a hemoglobinei, pentru a se face corecia

    necesar.

    ehnica de lucru. e pipeteaz "n eprubeta hemoglobinometrului, cu autorul

    unei pipete simple, soluie de acid clorhidric ?=), pn la diviziunea corespunznd

    la =)6. /in sngele recoltat se aspir "n pipeta de hemoglobin ),)(ml snge. e

    terge exteriorul pipetei i se introduce vrful pipetei pn la fundul tubului gradat,

    "n soluia de acid clorhidric. e sufl sngele din pipet "n soluia de acid cltindpipeta de (-4 ori cu acidul clorhidric din tub. e scoate pipeta din tub, se agit tubul

    pentru a omogeniza coninutul i se asteapt @ minute pentru a se produce hemoliza

    i a se permite formarea clorhidratului de hematin care imprim soluiei o culoare

    brun-"nchis. e adaug apoi ap distilat pictur cu pictur, amestecnd cu

    bagheta subire de sticl pentru a uura omogenizarea coninutului. e compar

    permanent culoarea din tubul de msurat cu cea a etalonului. 1entru compararea

    culorilor, hemoglobinometrul se ridic la "nlimea ochilor8 cnd s-a auns la aceeainuan se citete rezultatul la marginea inferioar a meniscului lighidului. 'itirea se

    face la lumina zilei.

    Rezultatele se pot exprima "n grame de hemoglobin la =))ml snge sau "n

    procente fa de normal. /ac tubul are o singur indicaie, se poate transforma

    rezultatul printr-o regul de trei simpl, tiind c =Dg reprezint =))6 .

    Erori "n dozare! metoda nu prezint sensibilitate mare aprecierea fcndu-se

    cu ochiul liber. lte erori se pot datora materialelor folosite # aparat neprecis

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    18/103

    etalonat, pipete tirbite* sau execuiei # snge rmas pe partea extern a pipetei,

    amestec neomogen "ntre snge i acidul clorhidric, adaus de ap distilat "nainte de

    cele @ minute necesare de contact al sngelui cu acidul clorhidric, adaos de ap peste

    nuana etalonului etc.

    1e lng determinrile cantitative hemoglobina poate fi evideniat i

    calitativ utiliznd metoda cristalografic sau cea chimic cu benzidin

    Meto"a cristalogra!ic

    1rincipiul metodei! hemoglobina tratat la cald, cu acid clorhidric in stare

    nscnd, #format in reacia dintre a'l i '34'II3* formeaz clorhidratul de

    hematin, care prin rcire precipit sub forma unor cristale, cristalele lui eichmann.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    19/103

    Meto"a chimic cu #en%i"in

    1rincipiul metodei! peroxidaza sanguin elibereaz din apa oxigenat oxigen

    atomic activ care oxideaz benzidina formndu-se un compus de culoare albastr.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    20/103

    +umrarea eritrocitelor

    /eterminarea numrului de eritrocite, leucocite i trombocite din snge "n

    hemocitometru se bazeaz pe numrtori efectuate pe un eantion considerat omogen

    i pe generalizarea rezultatelor la "ntreaga mas sanguin din organism. Executarea

    unor numrtori "n condiii optime oblig la efectuarea unor diluii mari din cauza

    concentraiilor mari "n care se gsesc celulele "n snge.1rincipiul metodei. ngele, diluat "n pipete speciale cu autorul unor lichide

    de diluie, este introdus apoi "n hemocitometru "ntr-un volum bine determinat, unde

    celulele sunt distribuite uniform i numrate pe o reea anumit.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    21/103

    ,igura

    microscope an" special pipettes !or "iluting #loo"$

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    22/103

    -7ichidul de diluie trebuie!

    - s menin integritatea, conservnd celulele care urmeaz a fi numrate i s lizeze

    celelalte tipuri de celule8

    -s dilueze sngele, "mpiedicnd "n acelai timp coagularea i simpexa hematiilor8

    - s fie izotonic, pentru a nu determina hemoliza sau ratatinarea eritreocitelor i

    7ichidul de diluie folosit pentru numrarea hematiilor este soluia 3aTem constituit

    din!

    'lorur de sodiu..............=g

    ulfat de sodiu................@g

    ublimat.........................),@g

    p distilat.....................())ml.

    /up preparare soluia se filtreaz i se pstreaz la frigider nu mai mult de trei zile.

    -'amera de numrat sau hemocitometrul este constituit dintr-o lam groasde sticl pe care a fost gravat o reea cu dimensiuni cunoscute. Irice camer de

    numrat are gravate pe ea urmtoarele date! "nlimea camerei de numrat care este

    de ),=)) mm# =?=) mm* i respectiv dou cifre, =?%)) i =?(@ sau =?%)) i =?=D, cifra

    care variaz dup tipul camerei i indic a cta parte dintr-un mmU sunt ptrelele

    mici care nu au subdiviziuni. Exist mai multe tipuri de camere de numrat!

    Camera Thoma, cu suprafaa total de =mmU divizat prin linii duble "n %))

    de ptrele cu suprafat de =?%)) mmU. 7inii triple grupeaz cte =D ptrele desuprafa =?%)) mmU.

    Camera Burkerare suprafaa total de CmmU "mprit prin linii triple "n nou

    ptrate cu suprafaa de =mmU iar acestea sunt "mpite prin linii duble "n =D ptrate

    cu suprafaa de =?(@ mmU folosite pentru numrarea lecocitelor. 7a "ntretierea

    liniilor duble se delimiteaz ptrate cu suprafaa de =?%)) mmU.

    Camera Burker-Turkare suprafaa reelei de C mmU "mprit prin linii triple

    "n nou ptrate cu suprafaa de = mmU 1tratul din miloc este de tip homa, fiind

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    23/103

    "mprit "n %)) de ptrele mici cu suprafaa =?%)) mmU, grupate cte =D, "n ptrate

    delimitate prin linii triple.1tratul din miloc folosete numrrii hematiilor.1tratele

    din colurile reelei sunt de tip SurPer fiind "mprite prin linii duble "n =D ptrate cu

    suprafaa de =?(@ mmU.ceste suprafee se folosesc pentru numrarea leucocitelor.

    Camera Goreaevare un cadrila "n care alterneaz ptrtelele mici de =?%))

    dintr-un mmU, "n grupuri de cte =D, cu ptrate de cte =?(@ mmU pentru numrarea

    hematiilor.

    /elimitarea camerei de numrat se realizeaz cu autorul unei lamele perfect plan i

    lefuit ,cu o grosime de aproximativ ),4-),@mm. 1rin aplicarea lamelei, "ntre

    suprafaa pe care se afl gravat reeaua i suprafaa lamelei se delimiteaz un spaiu

    cu "nlimea de =?=) mm.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    24/103

    -

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    25/103

    ehnica de lucru implic urmtoarele etape!

    =. 1regtirea camerei de numrat const "n degresarea camerei i "n aplicarea

    lamelei dup umezirea uoar a marginilor acesteia astfel "nct s se realizeze

    un contact intim "ntre lama groas i lamel, demonstrat prin apariia inelelor

    eVton. I bun aderen a lamei i a lamelei este foarte important pentru

    realizarea unui volum constant al camerei de numrat.

    (. /in sngele recoltat se aspir "n pipeta 1otain pn la diviziunea ),@ sau =

    citirea fcndu-se cu pipeta "n poziie vertical. /ac sngele depete uor

    diviziunea, prin atingerea vrfului pipetei cu o hrtie de filtru coloana de

    snge se poate potrivi exact pn la diviziunea dorit.

    4. e terge sngele de pe pereii exteriori ai pipetei i se introduce pipeta "n

    flaconul cu lichid de diluie. e aspir lichidul pn la diviziunea =)=. 1ipeta

    se aeaz "n poziie orizontal i se cuprinde "ntre degetul mare i cel

    milociu, apoi se agit viguros pentru omogenizare. 1n la numrtoare

    pipeta rmne "n poziie orizontal.

    %. Hmplerea camerei de numrat se face dup agitarea pipetei timp de (-4minute i "ndeprtarea primelor picturi din pipet.2rful pipetei se apropie

    de marginea lamelei aplicat pe camera de numrat i se las s intre prin

    capilaritate o cantitate de lichid asfel "nct reeaua s fie acoperit "n "ntrgime

    fr s intre bule de aer sub lamel i fr ca lichidul s trec "n anurile

    laterale sau lamela s se deplaseze. /ac toate aceste condiii nu sunt

    respectate operaia se repet dup tergerea camerei.

    @. umrarea hematiilor se realizeaz dup cteva minute pentru sedimentareaelementelor pe cadrila. e examineaz camera la microscop i se numr

    elementele ce se gsesc pe cadrila "n ptrelele cu suprafaa de =?%)) mmU.

    e numr de exemplu hematiile de pe @ grupri de =D ptrele mici cu

    suprafaa de =?%)) mmU, cele din interiorul ptrelelor i cele de pe dou

    margini, mereu aceleai, de exemplu stnga i sus. pentru a evita dubla

    numrare a elementelor.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    26/103

    D. 'alcul! pentru a stabili numrul elementelor de pe = mmU se "nmulete

    numrul elementelor de pe 5) de ptrate mici de suprafa =?%)) mmU cu @# @

    x 5) > %)) * umrul de hematii dintr-un mmFse calculeaz "nmulind cifra

    obinut cu =) pentru a corecta "nlimea camerei #=?=)mm* i cu ()) pentru

    a corecta diluia #=?())* dac sngele a fost aspirat "n pipet pn la

    diviziunea ),@. /ac diluia a fost =?=)) se "nmulete cu =)).

    2alori normale ale numrului de hematii la diverse vrste!

    vrsta

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    27/103

    9n practic pentru determinarea hematocritului se folosesc dou metode,

    macrometoda Aintrobe i micrometoda 0uest. /eterminarea sa poate utiliza i

    instrumente electronice automate unde valoarea sa este calculat din cea a volumului

    mediu eritrocitar i din numrul de hematii sau tehnicile clasice ale macro respectiv

    microhematocritului.

    1rincipiu. ngele este fcut incoagulabil i centrifugat pentru a separa eritrocitele

    de plasm i a evalua ct la sut reprezint masa eritrocitar fa de volumul de

    snge integral.

    nticoagulantul folosit trebuie s fie izoton i uscat pentru a nu modifica

    volumul plasmatic i cel eritrocitar iar tasarea optim a eritrocitelor se obine printr-o

    centrifugare cu un anumit numr de turaii desfurat "ntr-un interval de timp

    standard.

    Macrometo"a -intro#e#macrohematocritul* are la baz o centrifugare cu vitezmai redus, "n tuburi cu diametrul de 4 mm.

    =)( *, inferior coloana de eritrocite de culoare roie #densitatea eritrocitelor> =)C)*,

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    28/103

    iar la limita de separare dintre cele dou se formeaz un strat subire, cenuiu-roietic

    format din leucocite i trombocite care "n mod normal nu depete =6 din total.

    Rezultatul este dat de "nlimea coloanei de eritrocite care se exprim direct

    "n procente dac tubul de hematocrit prezint cele =)) de diviziuni sau dac tubul nu

    este gradat se msoar "nlimea h a coloanei de eritrocite i "nlimea 3 a coloanei

    totale a sngelui care reprezint =))6.

    3ematocritul venos #3tv* va fi dat de raportul h ? 3 x=)). 2aloarea obinut

    trebuie corectat "n funcie de trei factori!

    -factorul f= care exprim cantitatea de plasm ce mai rmne sechestrat printrehematii i dup centrifugare #4-56*8 'orecia plasmei interstiiale nu este necesar

    la determinrile de rutin "ntruct valorile normale, din diverse pri ale globului, au

    fost stabilite fr aceast corecie.

    -factorul f(utilizat cnd un alt anticoagulant dect heparina a fost folosit la recoltare,

    tipul de antioagulant, modificnd "ntr-o anumit msur presiunea osmotic i

    consecutiv volumul eritrocitar8

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    29/103

    -factorul f4 luat "n calcul atunci cnd stratul format din leucocite i trombocite

    reprezint mai mult de =6 din "nlimea tubului. 9n leucocitoze importante acest strat

    crete considerabil i trebuie msurat pentru a aprecia corect att stratul eritrocitar

    ct i cel plasmatic.

    3ematocritul arterial i mai ales cel capilar au valori mai sczute # sngele

    complet oxigenat d un hematocrit cu aproximativ (6 mai redus dect sngele

    neoxigenat*.

    tunci cnd se determin volumul sngelui total se corecteaz cifra

    hematocritului venos msurat, obinndu-se valoarea hematocritului somatic,

    hematocritul somatic > ),C= x hematocrit venos msurat.

    Micrometo"a Guest# microhematocritul* se bazeaz pe o centrifugare cu vitez

    mai mare "n tuburi capilare.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    30/103

    -se adapteaz tubul capilar la centrifug i se centrifugheaz timp de ( minute la

    (%))) de turaii? minut8

    -dup centrifugare tubul capilar pentru hematocrit se suprapune unei nomograme pe

    care se citete "nlimea coloanei de hematii, exprimndu-se valoarea hematocritului.

    9n cazul microhematocritului cantitatea de plasm reinut printer hematii

    dup centrifugare este cuprins "ntre =.@ i 46.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    31/103

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    32/103

    poate fi normal sau sczut chiar dac s-a pierdut o cantitate mare de eritrocite # oc

    posthemoragic*, datorit hemoconcentraiei.

    abelul nr. 2alorile normale ale hematocritului "n funcie de vrst

    vrst hematocrit 6

    7a natere @% $?- =D luni 4@,@ $?- @= an 4@% ani 4D ani 4

    =) ani 4,@=D ani 4Cduli S %@ $?- duli + %( $?- @

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    33/103

    In"icii eritrocitari

    Evaluarea eritrocitelor din punct de vedere al volumului i coninutului "n

    hemoglobin se realizeaz prin msurarea sau calcularea urmtorilor parametrii!

    volum eritrocitar mediu #2E

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    34/103

    1rezena unei duble populaii eritrocitare "n proba analizat poate determina "n cazul

    msurtorilor automate un 2E< normal dar prezena R/A N=@ i examinarea la

    microscop a frotiului de snge corecteaz interpretarea.

    2E< fals crescut este determinat de reticulocitoza marcat #N@)6*, leucocitoz

    marcat #N@)))))?Yl*, hiperglicemie #ND)) mg?dl*, prezena de aglutinine la rece ,

    intoxicaia cu metanol.

    2E< fals sczut este determinat prin hemoliz "n vitro, prezena de eritrocite

    fragmentate sau exces de E/.

    2aloare sa depinde de osmolaritatea plasmatic i numrul diviziunilor eritrocitare.

    9n cazul analizoarelor automate devine important stabilirea pragului inferior

    respectiv superior al msurtirilor pentru c fixarea prea sus a acestora va duce la

    nemsurarea eritrocitelor mai mici respectiv la msurarea i a leucocitelor, ceea ce

    determin un rezultat eronat.

    Hemoglo#ina eritrocitar me"ie (HEM* msoar coninutul mediu de

    hemoglobin pe eritrocit. 2aloarea sa este calculat automat de analizoatoarele dehematologie sau manual cnd se cunosc valorile concentraiei hemoglobinei i ale

    numrului de hematii conform formulei!

    HEM . H# (g2"l* x 01 2 +r$ Er$ ( x 01324l*

    Rezultatul se exprim "n picograme #pg > =)-=(g*.

    2alorile normale la adult sunt cuprinse "ntre (D-4% pg # tab nr. * i se exprim ca

    normocromie, "n timp ce valori sub normal caracterizeaz hipocromia. 3ipercromia

    apare din cauza volumului eritrocitar crescut ca "n anemia megaloblastic. /ei3E< depinde att de mrimea eritrocitului ct i de coninutul su "n hemoglobin

    practic valorile acestui indice se coreleaz cu cele ale 2E

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    35/103

    2alorile normale la adult sunt cuprinse "ntre 4(-4D g?dl #tab. r. *

    '3E< sczut caracterizeaz anemiile hipocrome.

    'reterea '3E< peste 4D g?dl nu este posibil deoarece "ncrcarea cu hemoglobin

    a eritrocitelor normale este maxim. /ar "n sferocitoza ereditar '3E< poate s

    ating valoarea de 4-4C g?dl. I cantitate mare de 3b "n eritrocit poate s apar

    numai prin creterea volumului su ceea ce va influena valoarea hematocritului.

    Lrgimea "istri#u&iei eritrocitare (R-* este indicele eritrocitar care cuantific

    heterogenitatea volumului celular #gradul de anizocitoz*

    R/A este calculat de analizorul automat!

    R/A #'26* > /eviaia standard a mrimii eritrocitelor x =)) ? 2E #Ratio ..*JJ> antilog #log Ratio .. x JJ* 8 Ratio >*#

    *ln#

    normalT6

    av'oT6

    2aloarea JJ se obine prin folosirea rezultatelor unui numr mare de laboratoare

    care aplic aceleai recomandri metodologice de calibrare. romboplastinele cu

    sensibilitate mare au JJ mic iar cele insensibile au JJ mare.Timpul "e trom#in (T$T$* reprezint timpul de coagulare al plasmei

    citratate dup adugarea de calciu i a unei cantiti cunoscute de trombin. estul

    evalueaz interacia dintre trombin i fibrinogen, apreciind momentele terminale ale

    cii comune celor dou mecanisme ale coagulrii, intrinsec i respectiv extrinsec. 9n

    urma aciunii trombinei asupra fibrinogenului sunt eliberate fibrinopeptidele i S.

    9n urma clivrii acestora rezult monomerii de fibrin ce formeaz aggregate

    solubile. ub aciunea factorului KJJJ activat de trombin i a ionilor de calciu, areloc o polimerizare transversal a monomerilor de fibrin, cu formare de fibrin

    insolubil.

    impul de trombin poate fi prelungit "n cazul deficienei fibrinogenului

    #calitativ i? sau cantitativ* sau a prezenei "n circulaie a anticoagulanilor

    circulani activi care interfer cu aciunea trombinei, cum ar fi heparina.

    ehnic. 9ntr-o eprubet de hemoliz, la 4B' se pipeteaz ),( ml plasm citratat

    aplachetar i ),( ml soluie de trombin i se declaneaz cronometrul. /uZ =)secunde se urmrete din secund "n secund formarea cheagului. 1robele se

    lucreaz "n dublu considerndu-se media valorilor obinute.

    2alorile normale sunt de = s $?- 4 s.

    Explorarea !i#rinoli%ei poate fi efectuat prin metode directe cum sunt

    determinarea impului de liz al cheagului euglobulinic #7'E*, metoda strup, sau

    determinarea plasminogenului i metode indirecte reprezentate prin evidenierea

    produilor de degradare a fibrinei i fibrinogenului #+/1*, etc.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    92/103

    "etodele directe msoar activitatea plasminei i a activatorilor plasmatici

    circulani. Timpul "e li% al cheagului euglo#ulinic (TL5E *. 7'E msoar

    aciunea fibrinolitic global asupra unui substrat de fibrin endogen. +racia

    euglobulinic a plasmei conine fibrinogen, plasminogen, activatorii plasmatici aicoagulrii i urme de antiplasmin. daugarea trombinei "ntr-o soluie de

    euglobuline transform fibrinogenul "n fibrin i activeaz plasminogenul.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    93/103

    lizat. 9n acest caz va fi necesar efectuarea unui alt test, li%a plcilor "e !i#rin sau

    meto"a Astrup care msoar aciunea fibrinolitic asupra unui substrat de fibrin

    exogen, aplicnd euglobulina de la pacient pe o plac standard de fibrin pe care se

    va determina gradul de disoluie al cheagului.

    ehnic. Jmediat dup recoltarea sngelui venos pe soluie de citrate de sodiu # o

    parte anticoagulant i C pri snge* proba se las la frigider la $ %B ' timp de @

    minute, dup care se centrifugheaz =) minute la @))) de ture pentru a obine

    plasm fr plachete. /in aceast plasm se transfer ),@ ml "ntr-o eprubet

    coninnd C ml ap distilat, se adaug ),)5 ml soluie acid acetic =6 #pentru a

    precipita euglobulinele* i se pstreaz la frigider "nc =@ minute, pentru precipitarea

    complat a euglobulinelor. 1roba se centrifugheaz din nou @ minute la @))) de

    turaii, dup care se "ndeprteaz supernatantul complet #conine factorii antilitici*

    prin rsturnarea eprubetei pe o hrtie de filtru, chiar uscnd pereii eprubetei cu fii

    de hrtie de filtru. 1recipitatul euglobulinic obinut este dizolvat prin adugarea "n

    eprubet a ),@ ml tampon borat, innd eprubeta "n baie de ap la 4B ' i

    amestecnd foarte uor cu o baghet fin. /up dizolvarea complet a precipitatuluise adaug ),@ ml soluie 'a'l(),)(@ < i "n aproximativ @ minute se formeaza un

    cheag care umple fundul eprubetei, moment "n care se pornete cronometrul.

    Eprubeta se las linitit "n baia de ap i se examineaz din =@ "n =@ minute evoluia

    cheagului, far a agita eprubeta. e oprete cronometrul "n momentul disoluiei

    complete a cheagului.

    2alori normale !

    1entru femei > =5) minute $?- 4) minute1entru brbai > =@) minute $?- 4) minute

    Meto"a plcilor "e !i#rin (Astrup*

    1rincipiu. /epunerea pe suprafaa unui gel de fibrin bovin a unui volum prcis

    msurat de soluie de euglobuline, determin dup un anumit timp de incubare,

    apariia "n urul picturii a unui halou de liz al crui diametru permite exprimarea

    cantitativ a activitii fibrinolitice. 0elul de fibrin insensibil la aciunea

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    94/103

    lizoxchinazelor este sensibil numai la prezena activatorilor sau a plasminei.

    /istrugerea prealabil a plasminogenului prin "nclzire face plcile sensibile numai

    la aciunea plasminei.

    abelul nr. ciunea fibrinolitic pe plcile strup

    ipul de plac +ibrin bovin

    ne"nclzit

    +ibrin bovin

    9nclzit la 5)B?%@ min.+actori prolitici coninui plasminogen -Reacia plcii de evideniere

    a existenei "n soluia de cercetat

    a activatorului indirect #lizoPinaze*

    - -

    Reacia plcii de evideniere

    a existenei "n soluia de cercetat

    a activatorului direct #Ginaze*

    $ -

    Reacia plcii de evideniere

    a existenei "n soluia de cercetat

    a plasminei

    $ $

    eterminarea plasminogenului

    1rincipiu. ub aciunea plasminei, format "n urma activrii cu streptoPinaz a

    plasminogenului, se produce hidroliza cazeinei cu eliberarea tirozinei care se

    msoar prin metode spectro sau fotocolorimetrice. /up un timp de incubaie a

    cazeinei cu proba de testat, diferena dintre concentraia "nainte de incubaie i cea

    dup incubaie a cazeinei msoar activitatea proteolitic a plasminei din prob, care

    va fi convertit prin calcul "n uniti de plasminogen

    "etodele indirectemsoar consecinele fibrinolizei asupra fibrinei, fibrinogenului

    sau asupra altor factori plasmatici ai coagulrii i cuprind decelarea +/1-urilor, a

    nivelului de fibrinogen, a nivelelor factorilor 2JJJ i 2.

    eterminarea ,D

    Testul aglutinrii complexului latex?anticorpi anti!i#rinogen (calitativ*

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    95/103

    1rincipiu. nticorpi "mpotriva fragmentelor K, _, / i E din serul antifibrinogenului

    uman foarte pur sunt adsorbii de particulele de latex ale reactivului ceea ce va

    permite vizualizarea aglutinrii ce se produce "n prezena produilor de degradare ai

    fibrinei sau fibrinogenului. 9n serul normal nivelul de +/1 este egal sau mai mic de

    =)Yg?ml. pariia aglutinrii indic depirea acestui prag i poate fi exprimat

    cantitativ utiliznd scara de diluii a lui 7. 1echet conform tabelului de mai os!

    r.eprubetei = ( 4 % @ D 5

    ampon #ml* ),5)

    ),@) ),@) ),@ ),(@ ),(@ ),(@ ),(@

    er pacient #ml* ),(

    )

    ),@) ),@) ),@) ),@) ),@) ),@) ),@)

    /iluie realizat =?@ =?=) =?() =?%) =?D) =?C) =?=4@ =?()(Echivalentul concentraiei

    "n antigen9n serul nediluat

    al pacientului #Yg?ml*

    =) () %) 5) =() =5) () %)%

    Echivalentul concentraiei

    "n antigen9n serul diluat al

    pacientului #Yg?ml*

    ( = ),@ ),(@ ),= ),== ),)% ),)%C@

    Trom#elastogra!ia (TEG*

    'onstantele trombelastografice

    Testul monomerilor "e !i#rin (TM,*

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    96/103

    1rincipiu. dugarea "ntr-o prob de plasm srac "n plachete a unei anumite

    concentraii de etanol determin desfacerea complexelor monomer-fibrinogen i

    monomer-+/1 iar monomerii de fibrin eliberai polimerizeaz sub form de gel.

    ehnic. ngele venos recoltat pe anticoagulant # o parte soluie de citrat de sodiu i

    C pri snge* este centrifugat @ minute la @))) de turaii pentru a obine plasm

    srac "n plachete. e pipeteaz %@) ml de plasm "ntr-o eprubet care se pstreaz

    () de minute la $ %B '. e adaug apoi =@) ml soluie etanol @) 6 agitnd imediat

    dup care se las eprubeta nemicat timp de =) minute. 7a sfritul intervalului de

    timp se "nclin eprubeta la orizontal i se urmrete aspectul coninutului.

    Jnterpretare. Rezultatul este considerat pozitiv "n prezena unui gel. /ac gelul

    cuprinde tot volumul din eprubet, fr s lase ser, se noteaz cu $$$$, dac gelul

    ocup W din volum i reprezint ser rezultatul se noteaz cu $$$, dac gelul

    reprezint din volum rezultatul se noteaz cu $$ iar la cu $

    eterminarea grupei sanguine in sistem AFO

    I.Principiul metodei

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    97/103

    Anticorpii sericipot fi pusi in evidenta utilizand hematii cunoscute # I,,S * ceprezinta sau nu antigenele specifice.

    /eterminarea grupelor in sistemul SI trebuie realizata prin ambele metode!- determinarea antigenelor ,S eritrocitare- metoda Feth 'incent#probaglobulara*- cercetarea aglutininelor , din ser- metoda Simonin #proba serica*

    II.Materiale necesare7

    'entrifuga de laborator uspensie eritrocitara de cercetat er sau plasma de cercetat tative 7ame?placa de opalina 1ipete 1asteur suspensie de hematii-test cunoscute I,,S seruri test anti-S, anti-S si anti- ser fiziologic

    hartie de filtru

    III.Tehnica de lucru:

    Reactia de aglutinare poate fi pusa in evidenta prin!

    a* macrometode- tehnica pe lama sau in tubb* micrometode- suportul de reactie este o cartela cu sase microtuburi, din

    material plastic transparent, ce prezinta o camera de reactie si o coloana cugel prin care , in urma unei centrifugari standardizate, trec si se depun lafundul microtubului numai hematiile neaglutinate. glutinatele sunt oprite

    deasupra sau sunt dispersate in coloana de gel ,dand reactii pozitive dediferite intensitati.

    0$Meto"a Feth 'incent (pro#a glo#ulara*?Tehnica pe lama?

    =.= 1lacile de opalina sau sticla trebuie sa fie curate si uscate.=.( 1e o placa opalina sau de sticla la temperatura camerei #=@-(@['* se

    pipeteaza in zone separate# de la stanga la dreapta si respectand ordineaintotdeauna* o picatura de ser anti-S , o picatura de ser anti MS si o

    picatura de ser anti- .=.4 e adauga o picatura egala cu cea de ser din suspensia @)6 de hematii de

    cercetat #in solutie salina sau chiar in plasma sau propriul ser* sau o

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    98/103

    picatura ,de =) ori mai mica decat cea de ser ,din butonul de hematii, in

    apropierea fiecarei picaturi de ser-test de pe placa.=.% e omogenizeaza serul cu hematiile folosind o bagheta de sticla foarte curata

    sau un colt de lama ,astfel incat sa se formeze o arie circulara cu diametrul deaproximativ ( cm.e schimba bagheta pentru fiecare reactie in parte.

    [email protected] agita usor placa sau lama si se citeste reactia de aglutinare dupa 4 minute.

    Seruri hemotest antiAF antiF antiA eritrocite "e cercetat

    ?Tehnica in tu#?

    =.= e repartizeaza in 4 tuburi clar notate#S,,S* cate o picatura de suspensiede hematii de testat.

    =.( e adauga o picatura din fiecare ser-test.=.4 e agita usor pentru omogenizare.=.% e centrifugheaza un minut la =))) turatii?min.=.@ 'itirea se face urmarind reactia de aglutinare,prin agitare usoara pe un fond

    alb.

    6$Meto"a Simonin( pro#a serica*?Tehnica pe lama?

    (.=.1e o placa opalina, la temp. camerei # =@-(@['* se pipeteaza cate o picaturaser de cercetat, apoi cate o picatura de hematii test #suspensie %@-@)6 in serfiziologic*. (.(.e omogenizeaza serul cu hematiile folosind o bagheta de sticla astfel incatsa se formeze o arie circulara cu diametrul de aproximativ ( cm. 1entru fiecarereactie in parte se foloseste o bagheta ? un colt de lama curate.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    99/103

    (.4.e agita usor placa sau lama si se citeste reactia de aglutinare dupa trei

    minute.

    Hematii O A F serul "e cercetat

    ?Tehnica in tu#?

    (.=.e repartizeaza in 4 tuburi marcate , S si I, cate ( picaturi de ser sauplasma de testat. (.(.e adauga o picatura de eritrocite-test , S si I. (.4.e centrifugheaza = minut la =))) turatii?minut. (.%.e citeste prin agitare usoara pe un fond alb.

    IV.Rezultate si interpretarea lor

    Pre2enta aglutinarii> reactie pozitiva - anticorpul a reactionat in mod specific cuantigenul omolog. /enumirea grupei este data de antigenul prezent pe suprafatahematiei. 3ematiile de grup I nu vor prezenta, in mod normal, reactie pozitiva.

    8'senta aglutinarii> reactie negativa

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    100/103

    Meto"a Feth? 'incent Meto"a Simonin

    Grupasanguina

    Ser testanti?AF

    Ser testanti?F

    Ser testanti?A

    HematiitestO

    HematiitestA

    Hematiitest F

    O(>J* ? ? ? ?

    A(J* ? ? ?

    F(* ? ? ?

    AF ? ? ?

    /e retinut !- Hn grup sanguin apartinand sistemului SI se defineste prin !antigenul de

    grup # aglutinogenul * prezent sau absent pe suprafata hematiei !A si?sau Fsianticorpul seric # aglutinina *! si?sau Jprezent la indivizii la care antigenulomolog lipseste.stfel, grupa prezinta antigenul si anticorpul , grupa S

    prezinta antigenul S si anticorpul , grupa I nu prezinta nici un antigen darprezinta ambii anticorpi , iar grupa S prezinta ambele antigene si nici unanticorp.

    - ntigenele de grup SI sunt foarte raspandite, gasindu-se sub forma desubstante comune la multe bacterii, in tesuturi de animale , plante.

    - 7a om,antigenele de grup IS se gasesc si pe celelalte celule sanguine,intesuturi si umori.

    - Jn mod natural, la acelasi individ nu se vor gasi niciodata aglutinogenul#antigenul* si aglutinina #anticorpul* omologe.

    - /efinirea unei grupe sanguine presupune atat determinarea prezenteiantigenului # metoda Seth- 2incent*, cat si a anticorpilor #metoda imonin*

    eterminarea grupei sanguine in sistem RH

    Este un sistem complex ,important datorita imunogenitatii sale# al JJ-lea dupasistemul SI*, format din %@ antigene, dintre care @ sunt cele mai importante!/,',E,c,e.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    101/103

    ermenul de Rh pozitiv sau negativ se refera la prezenta sau absenta la un

    individ a antigenului /# cel mai imunogen*, de aceea notarea corecta este Rh#/*pozitiv si Rh#/* negativ. nticorpii nu sunt prezenti in mod natural, ci apar intotdeauna ca urmare aunei stimulari antigenice.

    eterminarea grupei Rh(*

    I.Principiul metodei

    ntigenul de grup este pus in evidenta printr-o reactie "e aglutinarelapunerea in contact cu serul anti-/# reactie specifica antigen Manticorp cu fomare deaglutinate vizibile macroscopic* erurile anti-/ pot fi de origine umana #policlonale* sau pot fi produse invitro #monoclonale*.

    II.Materiale necesare7

    'entrifuga de laborator uspensie eritrocitara de cercetat

    tative 7ame?placa de sticla?opalina 1ipete 1asteur Reactivi! seruri anti-/ hartie de filtru

    III.Tehnica de lucru:

    =.1e o placa? lama de sticla ? opalina sau sticla curata si uscata, la temperatura

    camerei #=@-(@['*,se pipeteaza o picatura de ser anti-Rh .(..e adauga o picatura egala din suspensia de hematii @)6 #in solutie salina sauchiar in plasma sau propriul ser* sau o picatura de =) ori mai mica din butonul dehematii si se omogenizeaza serul cu hematiile folosind o bagheta de sticla foartecurata,un colt de lama sau astfel incat sa se formeze o arie circulara cu diametrul deaproximativ ( cm.4. e agita usor placa sau lama si se citeste reactia de aglutinare dupa 4 minute.

    e poate determina antigenul / atat cu autorul tehnicii in tub cat si prinmicrometode# descrise la determinarea grupei sanguine in sistem SI*. Jn mod similar determinarii factorului / se pot determina si ceilalti factori

    apartinand sistemului R3.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    102/103

    IV.Rezultate si interpretarea lor

    1rezenta aglutinarii > reactie pozitiva, antigenul / prezent. bsenta aglutinarii > reactie negativa, antigenul / absent/e retinut !

    ntigenul / cuprinde mai multi epitopi. 7ipsa unuia sau mai multor epitopicorespunde fenotipurilor denumite / partial j Jn aceasta situatie, o

    persoana Rh#/* pozitiva se poate imuniza in sarcina sau in urma uneitransfuzii.

    I alta situatie particulara este aceea in care Rh / contine toti epitopii dar are

    un numar mai mic de situsuri antigenice pe suprafata hematiei ! Rh#/* slab.Jn aceasta situatie reactia de aglutinare este mai putin intensa sau aparetardiv.sfel, un Rh#/* pozitiv poate fi interpretat in mod eronat ca negativ.

  • 7/27/2019 Fizio lpsange

    103/103