Fişă de lecturăAm început lectura(data) : 22.11.2010 Am teminat lectura(data):24.11.2010Titlul operei literare: „Singur în faţa dragostei”Autorul: Aureliu BusuiocOpera face parte din volumul: „Singur în faţa dragostei”Editura: Litera Anul apariţiei: 1966

Date importante din viaţa şi activiatea scriitorului:

În familia lui Alexandru şi a Olgăi Busuioc în comuna Cobîlca(azi Codreanca),judetul Orhei,se naşte la 26 octombrie 1928 fiul Aureliu,viitor scriitor, dramaturg şi ziarist.Între anii 1935-1939 a urmat Şcoala primară de aplicaţie de pe lîngă Normala eparhială de fete,unde a avut-o ca directoare pe Elena Alistar,cunoscuta luptătoare pentru Unirea din 1918.Apoi au urmat studiile în Liceul „Alecu Russo” pe care le-a întrerupt din cauza războiului dar le-a continuat la Timişoara la Colegiul naţional bănăţean „C.D.Loga” unde în 1948 şi-a luat bacalaureatul la Agronomie.Văzînd că nu prea are vocaţii agricole între anii 1948-1949 a ales Şcoala militară de ofiţeri Transmisiuni din Sibiu,pe care o absolveşte,da o părăseşte in anii 49 pentru a se alătura familiei,obligată de autorităţile sovietice de ocupaţie să se „repatrieze”.După cîteva luni de şedere în lagărul sovietic au fost „repatriaţi” la Chişinău,unde li s-au repartizat o cămăruţă într-un subsol.În iarna anului 1950 s-a angajat în calitate de depanator-radio la un atelier unde a reparat amplificatoare antediluviene pentru cinematografele săteşti,iar toamna a intrat la Institutul pedagagic.În acelaşi an începe să tipăreasca poezii şi diferite publicaţii.Între anii 1952-1954 a activat ca redactor la Editura de Stat.A fost primit ca membru a Uniunii scriitorilor in anul 1954 pe baza a două volumuri,unul Prafuri amare,cu poezii satirice şi umoristice,altul La pădure,poezii pentru copii.Odată turmentat de succesul al primelor tipărituri,a scos una după alta, cărţuliile de versuri Piatra de încercare ,Dor , Firicel de iarbă rară , Poezii , Versuri , Vise color şi altele pînă în 1965 cînd a început să atace proza.În 1966 apare romanul „Singur în faţa dragostei” care a fost întîmpinat de publicul cititor

foarte bine.Acest roman la făcut pe scriitor să creadă că vocaţia lui adevărată este exprimarea obişnuită,firească,nesupusă regulilor versificaţiei.În 1971 apare în traducere ,la Riga ,Moscova,Vilnius,Bratislava,romanul „Singur în faţa dragostei”.În 1973 apare romanul „Unchiul din Paris”care a fost editat aproape în toate capitalele republicilor din fosta U.R.S.S.Tot în proză a mai scris şi trei piese de teatru una din ele e Radu Ştefan,întîiul şi ultimul transformată de regiyorul Ion Ungureanu şi teatrul „Luceafărul” într-un spectacol foarte reuşit.A scris şi proză pentru cei mici:Cizmele cocostîrcului,Aventurile lui Nătăfleaţă,Marele răţoi Max-traduse şi ele in engleză,germană,rusă,franceză şi spaniolă.Cum poezia,care se scrie mai repede,chiar şi pe genunchi scriitorul a revenit şi pe domeniile ei cu Îmblînzirea maşinii de scris ,cu placheta de sinteză În alb şi negru ,broşurica Plimbătorul de purici şi culegerea Concert ,pentru care in 1996 i s-a decernat Premiul naţional al Republicii.Între timp a reuşit să mai fie şi funcţionar.Redactor pe la edituri,salahor pe la gazete,adjunct la revista „Scînteia leninistă” şi la ziarul „Tinerimea Moldovei”.A fost ales în 1977 secretar al Uniunii scriitorilor. Îi sînt şi-i voi rămîne fiu, Mi-i cîntecul ei casă. Frumoasă-i limba care-o ştiu, E tragic de frumoasă. Aureliu Busuioc

Alte opere ale autorului:

La pădure, 1955* Prafuri1 amare, 1955* Piatra de încercare, 1958* Firicel de floare rară, 1961* Dor, 1962* Poezii, 1964* Singur în faţa dragostei, 1966 (roman)* Radu Ştefan întâiul şi ultimul, 1969 (piesă de teatru)* Şi sub cerul acela..., 1971 (scrieri dramatice)* Unchiul din Paris, 1973 (roman)* În alb şi negru, 1977* Local - ploi de scurtă durată, 1986 (roman)* Îmblânzirea maşinii de scris, 1988* Marele răţoi Max, Literatura artistică, Chişinău, 1990 (povestiri; cu prezentare grafică de Ion Severin)

* Plimbătorul de purici, 1992* Concert, 1993 (volum pentru care a fost premiat în 1996)* Lătrând la lună, 1997 (roman)* Punct, 2007 (antologie)

Genul literar: Genul epic

Specia literară: Roman

Opera e structurată în: părţi

Opera este scrisă în: proză

Locul desfăşurării acţiunii: Recea-Veche

Timpul dsesfăşurării acţiunii: toamnă-iarnă

Naratorul: pagina 1

Personaje:

Viorica Mircevna Vrabie- pers. principal, pozitiv, real. „ O privire nedumerită şi speriată sub părul prăfuit ce-i cădea, bine pieptănat, pe ochi. Mînuţa mică şi umedă de emoţie şi din privirea un pic obraznică.Pantofiorii ei cu tocul vît u creionaş,avea picioiarele frumos sculptate, avea faţa albă, ochii albaştri sau verzi, nasul drept, iar gîtul neînchipuit der lung şi arcuit, subliniat de tunsura băieţească. Părea destul de înfiptă, o băietană.” Era sensibilă, deşteaptă.

Radu Negrescu- pers. principal, pozitiv, real. „Un bărbat sub treizeci de ani, probabil înalt de o frumuseţe rară, trăsături precise, viguroase şi aproape clasice dădeau feţei lui o expresivitate uluitoare.Negru aproape mulatru, cu buze senzuale şi nas roman,cu ochii negri, dar fără să pară mici subliniaţi de nişte cearcăne bine întunecate şi ele, cu ovalul feţei alcătuit parcă din numeroase linii frînte şi totuşi neaşteptat de perfect”. Era o persoana care-i ajuta pe cei din jur,mai ales pe Viorica

Mircevna,pentru ca aceasta persoana ii ra draga.Avea relatii bune cu Viorica,insa rele cu directorul,deoarece nu-i era drag,caci acesta era o persoana naiva,egoista si rea.Purta un costum negru,modest.Este tipul intelectualului,pentru ca e destept,simplu si educat. mai poate fi asemanat si cu Gheorghe din opera \"Frunze de dor\" de Ion Druta,caci ambii au ramas fara iubire.Gheorghe o iubea pe Ruxanda,insa aceasta nu a ramas cu el pina la sfirsitul vietii,iar Radu Negrescu o iubea pe Viorica Mircevna,insa nici el nu s-a putut bucura de dragostea ei,pentru ca Viorica este o domnisoara de la oras. Dupa parerea mea, Radu Negrescu este o persoana desteapta,educata si inteligenta.

Directorul Şcolii Spînu- pers. Secundar, negativ, real.e un dobitoc, directorul acestei şcoli, predă vreo cinci obiecte odată,prost de rage, dar plin de importanţă

Lelea Safta lui Terinte- pers. Secundar, pozitiv, real.O gospodină puternică,dar văduvă,o femeiuşcă destul de tînără încă, cu o broboadă neagră.o femeie bună şi iute ca un titirez, n-are copii, cumsecade femeie

Mătuşa Maria- pers.pozitiv, secundar, real

Pablo(Pavel Ionaşco)- pers.pzitiv, secundar, real

Şeful de studii,prof. de chimie Boris Maier- pers.secundar, pozitiv, real. „N -ui un interlocutor ideal, e mai în vîrstă u cincisprezece ani decît mine,ciudat om” .O persoană destul de deşteaptă, dar cam necomunicabil.

Otilia Octavianovna- prof de ed. tehnologică- pers.secundar, negativ, real.are patruzeci de ani neîmpliniţi,predă lucrul manual la şcoala din localitate, a absolvit liceul de menaj, n-a fost măritată niciodată şi e încă fată mare, o coţofană inofensivă

Brigadierul Pintea- pers.secundar, pozitiv, real

Tamara Alexandrovna- pers. secundar, pozitiv, real

Lida (soţia lui Radu)- pers. secundar, pozitiv, real

Elevul Ionel Armaşu- pers. secundar, pozitiv, real

Eleva Lucica- pers. secundar, pozitiv, real

Ion- pers. secundar, pozitiv, real

Rezumat / Idei principale:

ICînd noua profesoară se opreşte în uşa cancelariei de mînă cu Otilia,pedagogul Radu Negrescu îi vede îndată privirea şi înţelege că ea stie deja totul:că Otilia are 40 de ani neîmpliniţi,predă lucru manual la şcoală,n-a fost măritată niciodată şi e încă fată mare.Apoi se fac prezentările dintre Viorica Vrabie şi pedagogul Radu Negrescu.Spînu directorul şcolii se grăbeşte să întrerupă dialogul dintre cei doi spunîndu-i Vioricăi că la şcoală s-a terminat cu Viorica,Marica dar se spune Viorica Ivanovna,Vasilevna.Cînd prezentările se termină,Spînu îi zice Vioricăi că i-a găsit gazdă,la Safta lui Tirente şi că pedagogul Negrescu o va conduce.Viorica doreşte să plece singură însă pedagogul îi ia dulapul neaşteptat de uşor în spate şi porniră în doi la drum.Viorica e tăcută dar pedagogul Negrescu are chef de vorbă.Ajung ei la punte,o trec şi se oprisc în faţa uşii unde îi întîmpină o femeiuşcă tinerică ce îi pofteşte în casă.Negrescu îi aminteşte Vioricăi de consiliul pedagogic şi o sfătuieşte să se îmbrace cu un şorţ negru şi cît mai lung.Pedagogul pleacă.

IIViorica e dirigintă la clasa a noua “A”.Acum la şcoală e perioada ce poartă denumirea de “practică de producţie”.Maier directorul de studii,mereu la ora nouă îl trezeşte pe Negrescu ca să bea împreună.A doua zi în timpul practicii de producţii vine Pantelimon,şeful brigăzii de stat,cu care Negrescu discută despre culesul poamei.Pe la prînz cu toţii se reunesc acasă la şeful brigăzii.Îs prezenţi:directorul,brigadierul,Tamara soţia lui,Elena nepoata

lor,Pintea pedagog de geografie,Viorica şi mai tîrziu a venit şi Negrescu.Viorica începe să discute pe tema bunului gust şi de formarea lui.Cu toţii protestează împotriva ei,numai Negrescu o susţine.

IIIA doua zi Negrescu pleacă la şcoală.Nu are prima oră şi începe să citeasca ziare apoi se duce spre cabinetul său unde Spînu,Tamara şi franţuzoaica îl întîmpină cu nişte saluturi şterse,iar Spînu cu nişte priviri asasine îi trînteşte ziarele pe masă.Această agitaţie e din cauza că profesoara Viorica l-a pălmuit pe Spînu,deoarece el a buzunărit un elev în faţa la toată clasa.Spînu apasă soneria şi în cancelarie vin toţi profesorii.

IVNegrescu iese de la magazin după ce şi-a cumpărat ţigări.Pe drum o întîlneşte pe tovarăşa Vrabie,cu care începe să vorbeascădespre conflictul de azi dimineaţă,despre needucaţia lui Spînu şi despre ruşinea sufertă de Lucica.Radu o petrece pînă acasă.El pleacă tocmai la miezul nopţii.

VSîmbăta şi duminica pentru Negrescu îs zile libere ce şi le petrece în oraş.Negrescu îşi ia rămas bun de la mătuşa Maria şi pleacă spre autobus.În drum o întîlneşte pe soţia lui,care îl roagă să nu plece că are o chestie serioasă de discutat cu el.Ei pleaca înapoi spre casa lui Negrescu.Lida,soţia lui îi spune că şi-a găsit adevărata iubire şi ca a depus actele de divorţ.Viorica din vorbele Otiliei aude că ei s-au împăcat însă nu crede acest lucru.Între Viorica şi Radu se dezvoltă o simpatie.

VILa adunarea convocată de director,Spînu se poartă de parcă nu s-a întîmplat nimic.Viorica îl ocoleşte pe Radu.Lida îi comunică lui Radu că în curănd va primi citaţia de divorţ.Spînu a încercat să-i facă un

scandal Vioricăi că la dînsa în clasă sint mulţi copii cu note rele.Pablo nu-i mai scrie Vioricăi şi nici mama ei.

VIIVine ultima zi de şcoală şi se apropie sărbătorile.Consiliul pedagogic s-a înfăptuit în folosul Vioricăi.Lui Negrescu îi place franţuzoaica.Azi a petrecut-o pînă la punte.Radu nu înţelege de ce Viorica îl evită.Seara a fost bal la şcoală.Nu a venit nici Negrescu şi nici Pablo.

VIIIComisia aprobă cererea lui Negrescu.E colaborator ştiinţific inferior al Institutului de Fizică şi Matematică.Radu îl cunoaşte pe Pavel Ionaşcu,ziarist şi colegul Vioricăi.Între cei doi se începe o rivalitate pentru Viorica.

IXÎntr-o seară vine Pablo beat la Negrescu.Îl adduce brigadierul.Ei discută despre vînătoare,despre şcoală,sat,inventau teorii,şi despre franţuzoaica.Viorica nu dorea ca Pablo să vină,acum ea vrea ca el să plece,să o lase în pace.Între Viorica şi Radu se începe o frumoasă poveste de dragoste.

XPablo pleacă.Îl petrece Viorica şi Radu.Apoi ei în doi pleacă spre pădure unde discută despre sentimentele lor unul faţă de altul.Ei s-au îndrăgostit,nu există nici o îndoială.

XIRadu îşi dă seam că o iubeşte sincer pe Viorica şi meditează asupra acestui lucru.

XIIRadu vine la Viorica,îi bate la geam.Ea îl întîmpină şi il duce în odaia cu fotografii îngălbenite şi cu icoane.Rica(căci aşa o numea tatăl ei)îl cuprinde de parcă l-ar pierde,îl atinge pe faţă ca să-i cunoască toate

trăsăturile .Radu vorbea dar Rica tăcea în continuu.El i-a propus sa fie soţ şi soţie,ea nu i-a răspuns “da”.XIIISpînu aduce în cancelarie ziarul “Tinereţea” în care e un articol semnat de P.Ionaşcu.În articol sînt menţionaţi Viorica şi Radu.Viorica crede că e o răzbunare din partea lui Pablo.

XIVE ajunul plecării lui Radu.Mătuşa Maria pregăteşte o cină de rămas bun.Radu îi aşteaptă pe Maier şi pe Viorica.Din ziua cu gazeta Viorica se poartă foarte ciudat.Viorica rămîne singură cu Radu şi îl roagă să o petreacă acasă.Amîndoi îsi declară dragostea.Viorica îi zice lui Radu să plece căci pînă la urmă vor fi împreună.A doua zi Radu pleacă.De cîteva zile el nu-i mai scrie Vioricăi,dar Radu îi lipseşte mult.A venit ajunul Anului Nou.Copiii clasei a noua “A” vin cu uratul la Viorica.Radu nu-i mai scrie…………..

XVScrisorile Vioricăi pentru Radu vin regulat.Dar Radu e cu Lida.Doar acum el şi-a dat seama pe cine iubeşte cu adevărat……..pe Viorica.Radu hotărăşte să o părăsească pe Lida şi îi scrie o scrisoare înainte de plecare.Radu pleacă spre vechea lui gazdă.Începe să-i scrie o scrisoare Vioricăi în care minte pentru ultima oară,în numele dragostei lor.

Momentele subiectului:

Expoziţiunea: Intriga:

Desfăşurarea acţiunii:

Punctul culminant:

Deznodămîntul:

Moduri de expunere:

Naraţiune: pag.4, 10, 14,20, 21, 22, 23, 66.

Dialog: pag.2, 3, 5, 6, 7, 8, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52 , 53, 54, 59, 61, 62, 63, 64, 66, 67, 68, 69, 71, 72.

Descriere: pag.1, 4, 24, 46, 52.

Monolog:pag.8, 9,18, 19, 21, 22, 23,26, 30, 31, 35, 37, 40, 41, 42, 45, 49, 50, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 65, 69, 70, 71, 72, 73, 74.

Caracterizarea personajului principal / a unui personaj preferat:

Radu Negrescu este descris de către autor ca „Un bărbat sub treizeci de ani, probabil înalt de o frumuseţe rară, trăsături precise, viguroase şi aproape clasice dădeau feţei lui o expresivitate uluitoare.Negru aproape mulatru, cu buze senzuale şi nas roman,cu ochii negri, dar fără să pară mici subliniaţi de nişte cearcăne bine întunecate şi ele, cu ovalul feţei alcătuit parcă din numeroase linii frînte şi totuşi neaşteptat de perfect.Contrar aparenţelor era foarte agitat.Avea spirit de observaţie.”(pag.1, 3)

El era descris de ctre Otilia ca „e cel mai mare ticălos de la noi,loveleasă” Viorica îl caracteriza astfel „Radu Negrescu profesor de fizică şi matematici, un bărbat de o frumuseţe rară să-ţi stea ceasul.Ar fi putut avea mai mult gust...E însurat.Face impresia unui băiat deştept deşi pozează.Cînd am ajuns la lelea Safta costumul lui negru arăta rău”(pag.9)„ -Eşti grozav Radu Nicolaevici!” (pag.14)„Ciudat om şi Negrescu acesta!îmi place şi mie fără să-l ştiu aproape deloc.”(pag.22)”E într-adevăr un om inteligent.Şi erudi!”(pag.31)”E un băiat bun”(pag.37) „E omul pentru aş fi în stare de orice”(pag.45)

Însă are şi el păreri despre sine: „ Sunt un misojin incorigibil şi prefer o existenţă solitară, de celibatar.”(pag.8) „-Eu sunt monstrul acesta, soţul criminal,care înfruntă o soţie nefericită, iar gura mea uscată de sete stă la dispoziţia matale Pantelemon Trofimovici.”(pag.22) „ Mă simt nu regăsit sau refăcut ci într-atîta nou, într-atîta fără corespondent în „eu”-l acela de pînă ieri, încît va trebui să mă ieie de la început şi să mă cunoşti.”(pag.74)

Titlul oprei:

Vocabular:

Incorigibil - adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care nu poate fi îndreptat, corijat, care persistă în greșeli.

Celibatar- s.m. și f. Persoană (în special bărbat) necăsătorită. burlac, cavaler, flăcău, holtei, necăsătorit

Etimologie- s.f. 1. Stabilire a originii unui cuvânt prin explicarea evoluției lui fonetice și semantice. 2. Ramură a lingvisticii care studiază originea cuvintelor unei limbi.

Normnadă-NORMÁND, -Ă, normanzi, -de, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. (La m. pl.) Nume sub care erau cunoscute neamurile germanice care locuiau în Peninsula Scandinavă, Irlanda și în insulele vecine; vikingi, varegi; (și la sg.) persoană care făcea parte din aceste neamuri sau populații. 2. Locuitor al Normandiei. 3. Adj. Care aparține normanzilor (1) sau locuitorilor Normandiei, privitor la normanzi sau la locuitorii Normandiei.

Patologic- adj. Care aparține patologiei, privitor la patologie; care indică o boală fizică sau psihică, care este provocat de o boală; p. ext. bolnăvicios, morbid

Recrutare- 1. (Mil.) A lua și a înscrie în evidența autorităților militare un tânăr, un contingent de tineri, care urmează să fie încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar. ♦ Intranz. A se prezenta pentru încorporare sau pentru înregistrarea în evidența armatei. 2. Fig. A angaja, a primi pe cineva pe baza unei alegeri; a atrage, a câștiga pe cineva pentru o anumită

Decadent- adj. 1. Care se găsește în decadență, în declin. 2. Care prezintă caracterele decadentismului; propriu decadentismului.

Interdepartamental - 1) Care se realizează cu participarea mai multor departamente. 2) Care coordonează activitatea mai multor departamente. 3) Care ține de diferite departamente; între sau dintre departamente.

Banderolă - s.f. 1. Fâșie de hârtie lipită în jurul unui ambalaj sau pe locul lui de deschidere, ca mijloc de control al integrității mărfii ambalate. ♦ Bandă de hărtie care împiedică deschiderea unui volum recent apărut și pe care se imprimă de obicei reclama editurii. 2. Brasardă. 3. Steguleț care servește ca semn distinctiv (prins în vârful unei lănci, al unui catarg.

Denicotiniza - vb. I. Tranz. A reduce conținutul de nicotină din tutun prin trecerea ei în combinații mai puțin nocive.

Magistrat - 1. (În Roma antică) Cetățean ales pentru exercitarea unor importante atribuții de conducere. 2. Membru al corpului judiciar (judecător, procuror). 3. (Înv.) Membru în conducerea administrativă, judiciară etc. a unui oraș. 4. (Înv.) Autoritate publică (administrativă, judiciară etc.)

Neurastenie- Boală caracterizată prin tulburări funcționale ale scoarței cerebrale, care se manifestă prin dureri de cap, insomnie, oboseală, depresiune psihică, anxietate, palpitații, sufocări

Pitecantrop - Nume dat omului fosil descoperit în Java, cu caractere intermediare între maimuțele antropoide și omul primitiv.

Citate preferate: „Şi porumbeii albi au umbra neagră” (pag.71)

„Sine ira et studio! – Ură fără ură şi părtinire”(pag 31)