Final

32
Universitatea De Științe Agronomice Și Medicină Veterinară București Facultatea De Management, Inginerie Economică În Agricultură Și Dezvoltare Rurală Inginerie Și Management În Alimentație Publică Și Agroturism PORTOFOLIU DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR ȘTIINȚIFIC: STUDENT: VLĂSCEANU CLAUDIA

description

-

Transcript of Final

Universitatea Detiin e Agronomicei Medicin Veterinar Bucure ti Facultatea De Management, Inginerie Economic n Agriculturi Dezvoltare Rural Ingineriei Management n Alimenta ie Pulici Agroturism PORTOFOLIU DIDACTIC!DRUM"#$R#II! IFI%& '#UDE!#&V("'%EA!U %(AUDIABUCURE TI 2015Universitatea Detiin e Agronomicei Medicin Veterinar Bucure ti Facultatea De Management, Inginerie Economic n Agriculturi Dezvoltare Rural Ingineriei Management n Alimenta ie Pulici Agroturism IMAGINA IAI ROLUL SU N EDUCA IE INTRODUCEREMult vreme, imagina)ia a *ost de*init ca un +roces de cominare a imagina)iilor, ceea ce se+otrive,te numai imagina)iei artistice- Dar +rocesul creator .n ,tiin) com+ort mai multe sinteze .ndomeniul ideilor, al astrac iunelor- De imagina)ie da dovad ,i coregra*ul, ea +ut/ndu0se oserva c1iar .n com+ortamentul unor s+ortivi- nc/t azi +utem de*ini imagina)ia ca *iind acel +roces +si1ic al cruirezultat .l constituie o)inerea unor reac)ii, *enomene +si1ice noi +e +lan cognitiv, a*ectiv sau motor-Deci nu vorim de imagina)ie doar .n +ictur sau +oezie, ci ,i .n matamatici sau alet- %1iar ,i.n domeniul a*ectiv, +oe)ii +ot aduce un sunet nou- $riginalitatea unui +oet, s zicem Marin 'orescu, nuconst numai .n meta*orele sale, ci ,i .n modul de a tri di*erite situa)ii ,i evenimente- ntr0un *el autrit iuirea +oe)ii romantici ,i alt*el o simte un +oet comtem+oran- Ei insu*l anumite atitudini careuneori devin o mod-Darc1iar,i .ndomeniul activit)ii organizatoriceam+uteadesci*rainterven)iaimagina)iei&ini)iativa constituie o noutate +e +lanul ac)iunii- Marii generali au imaginat ingenioase +lanuri de lu+t,cu care au c/,tigat victorii rsuntoare-$iectivul acestui +orto*oliu didactic const .n +rezentarea detaliat a conce+tului de2imagina ie3i totodat a rolului +e care aceasta .l are .n educa ie- Este *oarte im+ortant de men ionat *a+tul c imagina ia este .n str/ns legtur cu creativitatea, as+ect ce duce la conturarea unei ca+acit i com+le4e a +si1icului uman- #ema2Imagina iai rolul su.neduca ie3a*ost aleas.nideeasus inerii argumentului c imagina iasugereazaidei, avand+utereasinteticamin ii noastredea0 i e4tindedincolodeorice limit sau constr/ngere, viziunile ei luntrice- n imagina ie *iecare . i are universul su +articular, +e c/nd.nrealitateto i avemacela i universcomun- Prinintermediul imagina)iei, c/m+ul cunoa,terii umane se lrge,te *oarte mult, omul *iind ca+ail de +er*orman)a unic de a realiza unitatea .ntre trecut,+rezent ,i viitor-Imagina)ia nu este numai .n stare s re*ac acest drum, al unit)ii, ci s o)in ceva cutotul nou-Produsul imagina)iei e4+rim +ersonalitatea, originalitatea acesteia ,i este el .nsu,i original,*ie .n ra+ort cu e4+erien)a individual, *ie .n ra+ort cu cea social-Analiz/nd cadrul teoretico0metodologic, se +oate oserva c dezvoltarea imagina iei i a creativit ii co+ilului +re colar .ndiversedomenii, +rinintermediul activit ilor +racticesur+rinde metode str/ns legate de rolul +e care imagina ia .l are .n educa ie- Rezum/nd con inului acestui +orto*oliu didactic, se +oate deduce cu u urin c imagina)ia esteun+roces cognitivcom+le4de elaorare a unor imagini ,i +roiecte noi, +e aza cominrii ,itrans*ormrii e4+erien)ei-CAPITOLUL I CON INUTUL LUCRRII 1.1 Privire de ansamblu%1arles Fran5lin 6ettering a*irma c -2Imagina)ia noastr este singura limit a ceea ce +utems+erasrealizm.nviitor3- Acestaesteunul dintrecitatelecontroversatecarenue4+licceesteimagina)ia dar .)i s+une ce +utere are aceasta -Ea nu are niciodat limit, ceea ce .nseamn c realizrile+rin intermediul acesteia sunt nelimitate-nideea atriuirii unei de*ini ii acestui conce+t, se +oate s+une c imagina ia re+rezint ca+acitatea omeneasc de a trans*orma re+rezentrile care re*lect realitatea e4istenti de a crea +e aceast az noi re+rezentri-Alert Einsten s+unea c imagina)ia este mai im+ortant dec/t cunoa,terea,cunoa,terea estelimitat, iar imagina)ia .ncon7oar lumea- Deci, imagina)ia este nelimitat ,i .n imagina)ie +utem regsiorice- Din imagina)ie au *ost create at/tea idei minunate, at/tea inven)ii care acum sunt sustan)iale -Mo, %rciun, ie+ura,ul de Pa,ti, Mo, !iculae sunt .nc1i+uirile imagina)iei care au devenit tradi)ii vec1ice .nc/nta orice co+il de srtori ,i care au ,i acel rol s+ecial de a aduce oamenii mai a+roa+e unul dealtul-Van 8og1 ,i Da Vinci au *ost +ictori *aimo,i dar +utea s se .nt/m+le totul *r imagina)ie9Ma7oritatea dintre au +erce+ut lucrurile .ncon7urtoare di*erit ast*el .nc/t atunci c/nd s0au e4+rimat .ntalouri, +u)ini i0au .n)eles- n imagina)ie +utem *i cine vrem ,i .n acela,i tim+ cu +u)in credin) ne+utem dezvolta +entru realitatea lumii de azi - n imagina)ie +utem regsi solu)ii la +roleme tocmai*iindc mintea nu mai este condus de anumite as+ecte ci lsat lier- Mul)i oamenii .,i gsesc solu)ii la+roleme .nainte s adoarm , .n calmul acela care te +regte,te +entru somnul de du+ , .n imagina)iacare se strecoar u,or +rin .ntuneric ,i .i .nvluie,te-Din +cate, societatea din ziua de azi nu mai )ine de aceste lucruri im+ortante ,i se azeaz .nma7oritatea tim+ului +e ,tiin), dar lucrurile *antastice ies din .minarea imagina)iei cu ,tiin)a-Imagina)ia este rodul care cu a7utorul ,tiin)ei a7unge s *ie o *loare, o +lant, un co+ac care cre,te ,i sedezvolt- %rede)i c acum am avea avione ,i elico+tere dac nu a *ost Da Vinci care ,i0a imaginat cvrea s zoare ,i a vrut at/t de mult acest lucru .nc/t a .nce+ut s *ac sc1i)e +e care au *ost azate+rimele avioane9 Dac n0ar *i *ost el, ar *i *ost altcineva dar +oate nu la acel moment, ci +oate ani,decenii sau secole mai t/rziu-Imagina)ia este +ractic, ailitatea de a vizualiza , *orma ,i +erce+e imagini mentale ,i nu doarimagini ci ,i stri, senza)ii c1iar conce+te, .n cli+a .n care ele nu e4ist *izic .n *a)a oc1ilor- Este otrstur s+eci*ic co+iilor, +entru c este aza +roceselor de .nv)are ,i asimilare, odat cu trecereatim+ului aceast ca+acitate imaginativ scz/nd la *oarte mul)i dintre adul)i- Va aduce)i aminte c/ndera)i mici ce u,or era s va imagina)i tot *elul de grozvii, ce u,or dezvolta)i o imagine .nc1iz/nd oc1ii,cum retria)i o .nt/m+lare am+li*ic/nd totul9 %um .n discu)iile cu al)i co+ii srea)i de la un suiect laaltul cu e4+resii de genul& :)i dai seama cum ar *i dac;-3Einstein s+unea c imagina)ia e mai im+ortant dec/t cuno,tin)ele, acestea sunt limitate +e c/ndimagina)ia nu are limite- !u .l contrazic, dar sunt de +rere c imagina)ia, dac reu,e,ti s o +strezidu+ +erioada co+ilriei, devine mai rodnic, se .mog)e,te +e msura acumulrii de cuno,tin)e- E uncerc vicios, +/n la urm, cu c/t ai mai multe cuno,tin)e, mai multe imagini +strate .n memorie, .nmsura .n care )i0ai +strat ca+acit)ile imaginative, +osiilit)ile tale creative sunt am+li*icate- %/ndvore,te des+re creativitate, in a conce+ut selectia naturala,asemanand0ocuselectiaarti*iciala+racticatadesecoleinagricultura- Primeleautomoilesemanaumult cu o trasura *ara cai-In creatie artistica se oserva cum com+ozitiile din tinerete ale lui (- ?a@dns-a-m-d- Unii vor sa e4+lice intraga sinteza imaginativa +rin analogie, ceea ce este o e4agerare, desineindoelnic, aceea este un +rocedeu *oarte +roductiv-1.$#ormele ima"ina iei %ea mai *recventa *orma de imaginatie solicitata a+roa+e in *iecare zi si la care se *ace a+el inmodcurent ininvataminteste!(a%!)a"!ar&*r$+u"!,a- Ea constainca+acitateanoastra deanere+rezenta di*erite locuri, *enomene, intam+lariu numai +e aza unor relatari verale, *ara s+ri7inul unuimaterial concret, intuitiv- Elevii isi +ot imagina *oarte ine cum arata tundra +e aza descriilor *acutede +ro*esor, c1iar dca nu li se +rezinta o +lansa, +recum atalia de la Podul0Inalt +oate *i reconstituitamental, *araaavealadis+ozitienici unmonta7 *ilmat- #ot inaceastacategorieintrasi +ovestirilein*lorate, e4agerate, caracteristice unor +escari sau vinatori, in care realitatea este inogatita sustantialcu com+letari *anteziste-Sursa:www.sr!"u#.r$F!%ura 1.2.2 F$r(&'& !(a%!)a !&! %ea mai im+ortanta *orma a imaginatiei este, desigur cea creatoare- Asa cum se oserva mai sus,ea se mani*esta in di*erite *eluri, *ie in mod involuntar, *iein mod +reucum+anitor voluntar--!sar&a este +uternic in*luentata de dorinte, sentimente=, ne imaginamreusita in actiuni +e care nuindraznim sa le intre+rindem- 'ualterul viseaza ca isi +une la +unct se*ul auziv, indragostitultimid sevede*acand declaratii+line de cura7 etc- Ast*el,areun loc com+ensator- 8andurile,imaginatiile sesucced in virtutea legilor asociatiei, diri7ate de starile a*ective- 'imtul realitatii intervine +rea +utin,totul decurge ca romanele de aventuri, in care intam+larile sunt *oarte +utin verosimile-Visarea+oateconstitui totusi uns+ri7ininactivitatecerande*orturi delungadurata- Dee4em+lu,violonistul nevoitsa*acazilniccateAoredee4ercitii, dincaremultesint +lictisitoare, seviseazaotinind mari succese in sali de concerte ale lumii, ceea ce ii sustine munca sa +erseverenta- #otusi,daca visarea ocu+a un loc +rea mare in e4istent zilnica, se +ierde contactul cu realitatea si consumule4agerat de alcool sau droguri-I(a%!)a"!!'& .!*)a%$%!&- Denumirea vine de la 1i+nos BsomnC si agogos Ba aduceC- 'unt imaginicare a+ar intim+uladormirii-%ele 1i+no+om+ice B+om+osDcare intovarasesteCinetrvinlaince+utultrezirii din somn- In amele cazuri, e vora de sim+Ele linii, *iguri geometrice, stele stralucitoare= mairar +ot a+area *iguri umane sau un +eisa7- 'unt re+rezentari statice sau care se succed *ara o legaturaintre ele- !u le consideram reale, si nu +artici+am in nici un *el la +roducerea lor, care isi are origineainmemotie, darasciatiilesunt +rovocatede,,+eteleento+ticeFF, adicadeacele*iresutiri, *ulgi sisiraguri de +erle teans+arente, +uncte moile Bca niste musculite miciC oservaile cand ne uitam la un+erete al- Ele +rovin din im+uritati e4istente in cristalin ori in cor+ul sticlos- 'unt *enomene de scurtadurata- -!s&'& din tim+ul somnului se deoseesc net de imaginile din +rea7ma somnului- Imaginile visuluise succed intr0o strinsa legatura, constituinnd,,o aven@uraFF Bin cel mai larg sens al cuvintuluiC la care+articiama*ectiv,intens-#otodataoconsideramreala, *iecasuntemdoars+ectatori, *iecasuntemactori- (a unele +o+ulatii +rimitive de la s*irsitul secolului trecut, oamenii credeau si du+a trezireinrealitatea visului- De aceea se*ul triului era *elicitat de su+usi daca visa o vinatoare ogata-Intim+lariledinvis auloc,adesea,intr0olume ireala,neverosimila,c1iarasurda, 1alucinatorie,caatuncncicindcineva viseazacumdadinmaini sizoara cuusurinta,mirindu0se ca alti oameninureusuescsa*acala *el- Romanele luiF-6a*5a transcriucu *idelitatecosmaruri traiteuneori invis-Asadar, li+sestetotal controlul realitatii, totul devenind+osiil- !usunt res+ectatenici +rinci+iilegindirii, de +ilda +rinci+iul identitatii Bintrucit +ot visa un urs, dar care, de *a+t, este +rietenul meu1.$ %e!ode &en!ru s!imularea ima"ina iei As+iratia s+re dezvoltarea s+iritului creativ a dus la conce+erea unor metode care, +e de o +arte,sa comata loca7ele, iar +e de alta, sa *avorizeze asociatia cat mai liera a ideilor, utilizand ast*el lama4imum resursele inconstientului-Una din cele mai +o+ulare este brainstormingul, dar utilizat in conditiile unei activitati de gru+-Iata cum recurge& +resu+unem ca intr0o *arica s0a ivit o +rolema di*icila, si s0a 1otarit convocareagru+ului de rainstormig= se trimite cate o invitatie memrilor in care se s+eci*ica +rolema, ziua, ora silocul intrunirii= +ersoanele res+ective au *ost alese, mai demult, urmarindu0se sa *aca +arte din cele maidiverse+ro*esiuni, deci, +elangaingineri, vor*i uniolog, unzierist, unistoric, unagronom, un*izicians-a-, asigurindu0seinacest *el, dinca+ul 7ocului, ovarietatea+unctelordevedere-Acestis+ecialisti iau act de +rolema, dar nu o analizeaza in mod s+ecial-In ziua stailita vin, adunati in 7urulunei mese, si du+a o luare de contact, ince+e sedinta +ro+riu0zisa, condusa de un mediator- De oicei ,+e o tala mare se scriu de oicei cele +atru reguli ale raistormingului& G7udecata critica este e4clusaG =Gcat mai multe ideiG = Gdati *rau lier imaginatieiG si ultima& Gcominarile si ameliorarile sintineveniteG- E4ista si un secretar care stenogra*iaza tot ceea ce se s+une- Unul dintre cei de *ata ince+e+rinadeitatot ce0itrece+rinminteinrelatiacu+rolema, *aranicioselectiesau+rocu+aredee4acitate- Du+a ce el termina, ince+e altul, nu se discuta nimic, urmeza al treilea s-a-m-d- (a un momentdat ideile aunda, a+oi se raresc si in cca HI0AE de minute ins+iratia secatuieste, sedinta se inc1eie,darmediatorul reaminteste +artici+antiilorca, daca ulterior le mai vine vreoidee, sa ocomunicetele*onic secretarului- Du+a aceea, se aduna s+ecialistii intre+rinderii si +arcurgind lista, cauta ideeacaresugerezaosolutieo+tima- Metodadaadeseori unerezultate, alt*el n0ar mai *i utulizatacuregularitate in inter+rinderi si in institute-%omunicarea unor idei intr0un gru+ are avanta7ul de a sucitaasociatii ene*ice altuia, +oate desc1ide un nou orizont, dand +rile7ul +ersoanei sa *ormuleze +areri carei0ar *i venit in minte daca ar *i lucrat singur- E4+eriente riguloase au aratatca, lucrand in gru+, se +roducmai multeidei, segesescmai multesolutii, decatdacamemriigru+ului arlucra*iecarese+areat-Desigur, nu orice +rolema +oate *i aordata in *elul arata, mai ales cele care solicita scrisul si, deasemenea, nu in orice *raza, ci doaratinci cand im+asul este ine +recizat- #ot o metoda asociativa este si sinectica inovata de W. Gordon- Acesta era convins de valoareapsihanalizeisi deci derolul 1otarator al inconstientului- %um, du+aaceastadoctrina, GsineleG see4+rima +ri meta*ore, in centrul atentiei se a*la stradania de a gasi meta*ore cu +rolema +rezentata- 'iaici, din gru+ *ac +arte A0J +ersoane de di*erite +ro*esii- Mai intai se *ace Gsrainul *amiliarG adica seclari*icainedi*icultatiile+rolemei-A+oisetrans*ormaG*amiliarulincevastrainG, adicasecautameta*ore, com+aratii, +ersoni*icari- De +ilda, daca se studiaza inunatatirea unui carurator, cineva isiimagineazacaesteGun+lamancandrarsi +ro*und, candsu+er*ecial si re+edeG= altcinevainvocaGalenacare, du+a o ins+iratie +uternica, nu mai res+ira multa vremeG etc- Du+a ce se *ormuleaza circaKEdeanalogii0meta*ore, aceleasi +ersoanestudiazaim+reunacus+ecialistii solutionareao+timaa+rolemei, sugerata de una sau alta din meta*ore- Acesta e +artea cea mai di*icila si dureaza mai multeore- E4ista si alte metode in care nu se recurge la asociatii liere, dar se stimuleazacreativitatea +ringru+- Metoda 6-3-5.Estevorade im+artireaunuiadunari ingru+urideA +ersoane,incare *iecare+ro+une trei idei intr0un tim+ ma4im I minute- Primul gru+ discuta +rolema si, +e o *isa, sint trecutetrei idei, *iecare *iind ca+ul unei coloanece se va com+leta de catre celelalte gru+uri- Du+a I minute,*isa este trecuta unui alt gru+ care adauga alte trei idei in coloane, su celelalte s-a-m-d- +ana ce *iecare*isa trece +e la toate gru+urile- %onducatorul srange *oile, le citeste in *ata tuturor si se discuta +entru ase 1otari care din +ro+uneri sa *ie insusita- Philips 6-6- Este tot o metoda menita sa consulte un numar mare de +ersoane- Aceasta multimesegru+eaza in cateA +ersoane,urmand adiscuta +rolematim+ de Aminute-Mai intai,animatorule4+licametodasi avanta7ul ei, a+oi e4+une +rolema- 'eurmaresteca gru+urile sa*iecat maieterogene- Fiecare isi alege un coordonator si se discuta tim+ de A minute- (a urma, *iecare gru+ isianunta +arerea- Urmeza o discutie generala 0 du+a care se trage concluzia- In *elul acesta, intr0un tim+scurt, seconsultao+iniamultora& H0Iminuteorganizarea, Aminutediscutiaincolectiv, Kminutera+orteaza rezultatul *iecare = daca sint LE gru+e D KE minute- Deci avem circa ME minute- Discutia*inala +oate dura ME de minute, deci in circa o ora se +ot rezuma +arerile a AE de +esoane- %and e vorade o+rolema com+le4a, se+ot organiza gru+uri de Hmemri, avandla dis+ozitie LIminute- Discutiapanel- #ermenul +anel inseamnainengleza,, 7uratiFF- 'i inacest cazevorade+artici+area unor colectivitati mai mari- Discutia +ro+riu0zisa se des*asoara intr0ungru+restransB,,7uratiiFFC, e *ormat din +ersoane com+etente in domeniul res+ectiv- %eilalti +ot *i zeci de +ersoane0ascultaintacereceeacesediscuta-Acestia+otinterveni+rinileteletransmise,,7uratilorFF- Uneoriiletelelesunt de1artiecolorata& celealasrecontinintreari, celeale0sugestii, celerosii0 +areri+ersonale- Mesa7elesunt +rimitedinunul dinmemrii +artici+anti ladezatere, careintroduceindiscutiecontinutul unuiiletel atunci candseivesteunmoment+rielnicBises+une,,in7ectorul demesa7eFF C- Discutia e condusa de un ,,animatorFF- (a urma, +ersoanele din sala +ot interveni si in moddirect, +rin viu grai- In inc1eiere, animatorul *ace o sinteza si trage concluzii-Discutiile +anel sunt organizatea+ro+e zilnicde+osturilede televiziune-Auditorul Bzeci demiide+ersoaneC urmareste discutia acasa si +oate interveni +rin tele*on- %eea ce li+seste discutiilor televizatesunt sunt sintezele si concluziile animatorului, totul ramane in aer si cetatenii nu stiu ce sa creadaN Dealt*el, nu sunt discutii urmarind creatia, ci numai in*ormatia-1.' De(vol!area ima"ina iei )n )nv* *m+n! %ata vreme imagina ia era considerat un +rivilgiu doandit ereditar de o minoritate, scoala nu s0a ocu+at in mod s+ecial de acest as+ect, desi, e dre+t, s0au creat ici colo clase s+eciale +entru su+radonati-De cand se arata ca automatele diri7ate de calculatoare in*a+tuiesc toate muncile monotone, stereoti+e sideci omului ii revinmai mult sarcini de+er*ectionare, deinnoire, cultivareagandirii inovatoareadevenit o sarcina im+ortanta a scolilor de masa- Pe langa e*ortul traditional de educare a gandirii critice, stimularea *anteziei a+are si ea ca unoiectiv ma7or- Aceasta im+lica sc1imari im+ortante, atat in mentalitatea +ro*esorilor, cat si in ceea ce+riveste metodele de educare si instruire-In +rimul rand, treuie sc1imat climatul, +entru a elimina loca7ele culturale si emotive, +uternice inscoala din trecut- 'e cer relatii distinse, democratice, intre elevi si +ro*esori, ceea ce nu inseamna acoora statutul social al celor din urma- A+oi, modul de +redare treuie sa solicite +arici+area, initiativaelevilor0e vora de acele metode active, din +acate +rea +utin utilizate in scoala romaneasca- In *ine,imagina ia treuie si ea a+reciata cores+unzator, alaturi de temeinicia cunostintelor, de rationament si s+iritul critic-CAPITOLUL II,TUDIU DE CA- DE/-OLTAREA IMAGINA IEI COPILULUI PRE COLAR PRIN ACTI-IT I PRACTICE DIN GRDINI Imagina ia se +oate caracteriza +rintr0o e4+rimare lier ,i s+ontan a +ersoanei, *r ca aceasta s *ie +reocu+at ca +rodusulactivit)ii sale saiun anumegradde utilitate sauvaloare Bde e4-desenul, cola7ul, activit)ile de modelare etc-C, mai ales .n cazul co+iilor- Pre,colaritatea este a+reciat tot mai mult ca v/rsta ce cu+rinde cea mai im+ortant e4+erien)educa)ionaldinvia)aunei +ersoane= +e+arcursul ei .nregistrmritmurilecelemai +regnante.ndezvoltareaindividualit)ii umane,i uneledincelemai semni*icativeac1izi)ii cuecouri evidente+entru eta+ele ulterioare ale dezvoltrii sale-(aaceastv/rst, imagina ia, c1iar dacnuarevaloare+entru2omenire3, estee4tremde im+ortant +entru 2devenirea uman3 a co+ilului- $mul adult nu +oate a7unge la *orme su+erioare dee4+resie a imagina iei, dac +e tre+tele tim+urii ale evolu)iei sale nu s0a dezvoltat +oten)ialul creativ, nu a *ost .ncura7at s ai mani*estri inde+endente ,i originale .n rs+unsuri ,i solu)ii la +rolemele ivite.n co+ilrie ,i tinere)e-Pro*ilul +si1ologic al v/rstei +re,colare cu+rinde multi+le +remise *avorizante +entru cultivarea,i stimularea +oten)ialului creativ- Avem .n vedere dinamismul, im+etuozitatea ,i e4+resivitatea +ro+rieacestei v/rste, acel *reamt +ermanent sau acea vira)ie ,i e*ervescen) luntric ce con*er co+iilornote s+eci*ice de dinamism creativ, dis+oniilit)i de e4teriorizare s+ontan ,i autoe4+resie .nsu*le)it,analoage oricrui elan creator-Rece+tivitatea,i curiozitateaco+ilului, og)iaimagina)iei, tendin)asas+ontanctrenou,+asiunea +entru *aula)ie, dorin)a lui de a realiza ceva constructiv, atmos*era sau climatul +si1osocial .ncare .,i des*,oar activitatea co+ilului +ot *i 2alimentate3 ,i +use adecvat .n valoare +rin solicitri ,iantrenamente cores+unztoare care ast*el +ot o*eri multi+le elemente +ozitive .n stimularea ,icultivarea +oten)ialului creativ +ro+riu v/rstei +re,colare- (a v/rsta +re,colar co+ilul are tendin)a de ae4+rima .n lucrrile lui, az/ndu0se +e e4+erien)a +ersonal- De aceea este ine s se acorde co+iluluiliertatea de idei, de a gsi mi7loace ,i *orme +rezentare a +ro+riilor im+resii des+re lume, .n care s sere*lecte emo)iile ,i sentimentele trite- Activit)ile artistico0+lastice constituie un mi7loc de dinamizare ,i e4+rimare a vie)ii co+ilului-Motiva)iaco+ilului +entruactivit)ileartistico0+lasticeestenevoiadee4+rimarea+ro+riilor triri,nevoiadea redaimaginea .ntr0unmodartistic sau +lcereace a+ovesti .nimagini-Re+rezentrile+lasticealeco+ilului evolueaztre+tat s+reoredarec/t mai realist, alteori intervineimagina)iacreatoare ,i trece s+re *aula)ie, s+re ireal-Baz/ndu0se+eimagina ie, co+iii dev/rst+re,colarcreeazcumigal,i +rice+ere, su .ndrumareaatentaeducatoarei, lucrri +racticedeoseite, originale, darmai alesinteresante+rinmultitudinea materialelor utilizate ,i a te1nicilor de lucru *olosite- ?/rtia mototolit, rulat, tiat sau+liat, resturile colorate, semin)ele de dovleac, de mr, de *asole +ot s se trans*orme .n *lorimulticolore= 1/rtia glasat ia *orma unor materiale= materialele din natur iau *orme nenuite,alctuind adevrate talouri de toamn, iarn, +rimvar sau var= toate aceste materiale +ot alctuiadevrate cola7e tematice care .m+odoesc adesea s+a)iul miri*ic al grdini)ei-Di*eritele ti+uri de activit)i +ractice ,i +lastice sunt deoseit de .ndrgite, de atrgtoare +entruco+ii- Prinintermediul lor, +re,colarii intr.ncontact cuunele*ormesim+ledemunc*izic,iintelectual, +ermi)/nd at/t dezvoltarea ca+acit)ilor *izice ale co+iilor, c/t ,i a celor intelectuale- Deasemenea, seasigur*amiliarizareaco+iilor cuuneleelementesim+lealeactivit)ii de+roduc)ie,+recum ,i *ormarea unor de+rinderi +ractice de munc- %o+iii au +osiilitatea aici s a+lice .n +racticanumitecuno,tin)e.nsu,ite.nalteactivit)i, a7ut/ndu0i s,i leconsolideze,i a+ro*undeze- Prindes*,urarea activit)ilor +ractice ,i +lastice +utem educa ,i dezvolta multe +rocese +si1ice B+erce+)ii,re+rezentri, s+irit de oserva)ie, aten)ia, memoria, g/ndirea, imagina)iaC ,i se +un azele unor .nsu,iride +ersonalitate& s+iritul de ini)iativ, .ncrederea .n +osiilit)ile +ro+rii, dorin)a de a lucra .n colectiv,creativitatea-%1eia succesului .n realizarea de ctre co+ii a unor lucrri reu,ite o constituie ,icom+ortamentul educatoarei caretreuiesseazeze+edragoste*a)deco+il, a+ro+ieredeel,.ncura7area,i valorizareaacestuia- Pentruv/rsta+re,colar, e4istnumeroase,i variateactivit)i+lastice,i +ractice, )in/ndcont de+articularit)ilededezvoltares+eci*ice*iecrui nivel dev/rst,+recum ,i de gradarea di*icult)ii sarcinilor care duc la concretizarea temelor +ro+use-(a v/rsta +re,colar, te1nicile care se +ot *olosi .n activit)ile artistico0+lastice ,i .n activit)ile+ractice sunt&Ote1nica *irului de a)=Ote1nica ,tam+ilrii=Ote1nica culorilor umede=Ote1nica +etei de cerneal=Ote1nica 7etului de aer=Ote1nica dactilo+icturii=Ote1nica desenului cu lum/narea=Odesenul cu +ic, cu cret, cu tem+era, cu acuarela=Ote1nica modela7ului=Ote1nica cola7ului etc-Prin*olosireadiversi*icatate1nicilordelucru, co+iii .,i dezvoltca+acitateadee4+unereartistico0+lastic, av/nd +osiilitatea de a comunica +rin mi7loace diverse +ro+riile idei, triri,sentimente-Este im+ortant s se dezvolte la co+ii dorin)a de a realiza ceva inedit, iar acest lucru .l +utemrealiza av/nd ca linie directoare diversitatea- Familiarizarea co+iilor cu unele te1nici noi de lucru lemre,te curiozitatea ,i im+rim activit)ilor artistico0+lastice un caracter atractiv ,i creativ- %unoa,terealima7ului ,i te1nicilor de lucru de ctre co+ii duce la dezvoltarea creativit)ii .n realizarea ideilor .n*orme artistice variate-Folosirea te1nicilor de lucru nu treuie s *ie un sco+ .n sine, ci o modalitate de realizare a unorsuiecte .n concordan) cu tem+eramentul ,i sensiilitatea *iecrui co+il- %unoa,terea ,i *olosirea dectre co+ii a acestor te1nici +lastice le creeaz un start mai un sau egal .n activitatea +lastic, cci .norice clas e4ist co+ii care se descurc mai greu c/nd sunt +u,i .n *a)a unor instrumente ,i materiale +ecarelevd+entru+rimadat- Materialele,i instrumenteledelucrusunt indis+ensail legatedete1nicile de lucru- Prin te1nicile +lastice co+iii constr/ng materialele *olosite s con*igureze altcevadec/t sunt ele, *r s0,i +iard +ro+ria structur- M/na co+ilului, ac)ion/nd asu+ra acestor materiale, lecon*er calit)i +lastice noi-n ceea ce +rive,te evaluarea, activit)ile artistico0+lastice ,i +ractice im+lic o analizcom+le4, deoarece se re*er at/t la +rodusul muncii co+iilor, c/t ,i la cuno,tin)ele des+re materiale ,icaracteristicile acestora, +recum ,i la utilizarea te1nicilor de lucru s+eci*ice v/rstei .n sco+ul +relucrriiacestora ,i realizrii unor +roduse sim+le, dar ,i la o analiz a com+ortamentului ,i atitudinii co+iilor*a) de crea)iile lor-%a*actor intelectival creativit ii, imaginatiacunoastelavarsta+rescolaritatii oadevarat e4+lozie, ea *iind acum la a+ogeu si +entru ca gandirea se a*la la un nivel de dezvoltare ce mai are destraatut stadiiim+ortante- Imaginatiacom+leteazaast*el, intr0unanume*el, slaiciunilegandiriisic1iar daca ea se a*la la a+ogeul mani*estarii sale, nu se a*la si la a+ogeul calitatii sale-Re*erindu0ma strict la activitatea din gradinita, +ot s+une ca dintre toate tre+tele de invatamant,cel +rimar are cea mai activa *orma de mani*estare a +uterii imaginative P 7ocul- Fiecare om desco+era inca din co+ilarie ce inseamna a te 7uca- Qocul este ocu+atia +re*erata sicea mai ca+tivanta +entru co+ii= ,,a te 7uca3 este o con*runtare +lacuta cu tine insuti, cu ceilalti, cuelemente din mediul incon7urator-Qocul, +rietenul neli+sit al co+iilor, re+rezinta +entru +erioada +rescolara +rinci+ala activitate, o*ormademani*estare*araarieregeogra*icesaureligioase, oactivitatecareii reuneste+eco+ii,re+rezentandu0i in acelasi tim+- In decursul 7ocului, co+ilul actioneaza asu+ra oiectelor din 7urul sau,cunoaste realitatea, isi satis*ace nevoia de miscare, isi imogateste cunostintele- Mani*estandu0sidorintadea+artici+alaviatasiactivitateacelordin7ur,elisiasumaroluldeadult, isire+rezintaactivitatea si ra+orturile cu ceilalti oameni- Prin aceasta activitate co+ilul isi satis*ace nevoile +rezentesi se +regateste +entru viitor- Princaracterul, continutul si structural, 7ocurile sunt *oarte numeroase si variate- #inand seamade sarcinile educatiei +rescolarului si de in*luenta *ormative a 7ocului asu+ra co+ilariei si *ormarii saleca om, +edagogia +rescolara clasi*ica 7ocurile in mai multe ti+uri& Qocuri de creatie Qocuri de constructie Qocuri logice Qocuri de miscare Qocuri didactice Qocuri distractiveImagina ia este o ca+acitate generala a +rescolarilor, *iecare dis+unand de ea intr0o mai mare sau mai mica masura- %uriozitatea, dorinta de a realize o constructie deoseita de a colegilor le creeazaco+iilorun+uternicmotiv+entrua*i creativi, +entrua0 i imaginai aaducecevanouin*iecare ,,o+era3 realizata- !iciodata acelasi co+il nu va realiza o constructie identica cu una construita anterior,intotdeauna va avea elemente noi de adaugatNIn7ocuriledeconstructie, imagina iaco+iilor i im+licit, creativitateasunt ,,laeleacasa3, deoarece in acest ti+ de 7oc co+ilul se mani*esta lier, inde+endent- Acum el se crede adult cu ,,+uterimagice3, aici el isi aduce lumea, tot universul sau si il integreaza in 7oc- %onstructiile co+iilor au casursa de ins+iratie realitatea, la care este adaugata *antezia lor- (e +rile7uiesc trairi a*ective deoseit de+uternice deoarece construind, ei se vad in lumea construita de ei, sunt locatari de locuri, regi, regine,doctori sau cosmonauti- Qocul de imagina ie are cea mai ras+andita si indragita activitate +rin care co+iii +relucreaza si trans+orta in mod imaginar im+resiile +e care le au des+re realitatea incon7uratoare, 7ocul re*lectandra+ortul dintreco+il si mediul social- %o+ilul intrat lagradinitatrecedelacontactul cumemrii*amiliei, mai ales adulti care il +laseaza in centrul atentiei, la contactul direct cu alti co+ii +recum si lacel cu as+ectele +ractice ale vietii +rezentate de educatoare= ei creeaza,ast*el,7ocuri +recum ,,De0amama si de0a tata3- ,,(a magazin3, ,,De0a doctorul3, etc-Inactivitateadingradinitanunumai 7ocurileisi aduca+ortul indezvoltareaarmonioasaacreativitatii +rescolarului, ci si activitati +recum educarea lima7ului, muzica, desen, modela7, activitati+ractice sau c1iar *izice= sunt, de asemenea, demne de amintit serarile unde ,,micii actori3 intra inrolurile ,,marilor actori3-Qocul si invatarea o*era co+ilului multe ocazii de a0si comina si recomina in*romatiile de caredis+un, deaconstrui realul din+ro+riileimagini- Ascultand+ovesti, +ovestiri sauasme, co+ilulrecunoaste mintal +rinci+alele momente ale naratiunii, le inverseaza, le omite, le am+li*ica sauinventeaza altele noi du+a +ro+riul gust- Alteori, 7ucandu0se cu creionul +e 1artie, otine linii si *igurineoisnuite, e4ersandu0si vocea desco+era accidental ritmuri si melodii care0i retin atentia, *ramantando ucata de aluatR+lastilina se trezeste in *ata unor *orme neoisnuite sau asezand cuurile unul +estealtul a7unge la interesante constructii in miniatura-Asadar, activitatile +e care le des*asuram cu co+iii, daca sunt corect +lani*icate si instrumentate,conduc la +resmisele des*asurarii actului creator- Atentia noastra treuie indre+tata s+re *olosirea celormai e*icientestrategii caresaduca la educarea imagina iei, creativit ii si e4+resivitatii co+iilor- Valorile creative treuie dezvoltate in +ro+ortii de masa de la cea mai *rageda varsta-Dezvoltarea socio0economica si culturala a unor tari a con*irmat ideea ca investitita cea mairentaila a viitorului este cea *acuta in creativitate- Pentru a tine +asul cu aceste tari, dar si cu noilecerinte im+use de societatea moderna a*lata in continua sc1imare, re*orma invatamantului romanesc aanga7at si inca anga7eaza sc1imari de continutin toate com+onentele sale-Aceastare*ormaare caoiectiv ma7or cresterea calitatii +rocesului de invatamant, in general, +recum si *ormarea +ersonalitatiiinde+edente, democraticesi creativeaco+ilului, ins+ecial- Pentruatingereaacestor oiectiveseim+une +romovarea unui invatamant *ormativ, centrat +e co+ilRelev, +e dezvoltarea imaginatiei,creativitatii, +ersonalitatii sale-Metodele si te1nicile imagina iei +ot *i utilizate la toate disci+linele de invatamant, ele +rovocands+iritul co+ilului- Din+unct devedere+ractic, te1niciledecreatie+ot vizacreativitateaindividuala, dar si +e cea de gru+i im+licit, imagina ia- %ele mai *ructuoase sunt, evident, cele de gru+, intrucat +resu+unim+letireamai multor +artici+anti- E4+licatia ogasimin+rimul randinde*initiaimagina iei& ,, imagina)iaestemecanismul +si1iccognitivde+rocesaretrans*ormativaevenimentelor, situa)iilor, strilor +rezente sau stocate la nivelul memoriei .n vederea elaorrii de noiimagini ,i +roiecte alternative ale realului-3 Ast*el, un gru+ de co+ii, *iecare dintre ei cu o entitate, cu+articularitatile sale, va aduce elemente noi care sa +ermita identi*icarea unor elemente noi inrezolvarea unei +roleme, in crearea alteia noi, etc-V/rsta +re,colar o*er teren *ertil +entru dezvoltarea imagina)iei, ceea ce .i va da +osiilitateaco+ilului s domine orice tim+ ,i s+a)iu- Prin intermediul imagina)iei orizontul cunoa,terii umane selrge,teconsiderail, omul *iindsingura*iin)ca+ailde+er*orman)adearealizaunitateadintretrecut, +rezent ,i viitor- Imagina)ia este +uternic individualizat +rin cominatorica ce0i este s+eci*ic- Formele ei demani*estare sunt& re+roductiv, creatoare, visul de +ers+ectiv, reveria sau visul din tim+ul somnului-Imagina)iare+roductiv.i +ermitemicului ,colar s.n)eleagmai +ro*undtim+ul istoric, ra+ortuldintreevenimente,i *enomene= el +oatecltori .ntim+, +entruareconstrui *a+te,i evenimente+etrecutedemult-Acesteincursiuni suntadesea+o+ulate,icuelemente*antastice, *aulatorii, careevoc at/t *ragilitatea e4+erien)ei sale de via), c/t ,i ca+acitatea de a evada din contingent-Mai t/rziu, c/ndde7atrecede+erioadagrdini ei, .n7urul v/rstei deLEani, caurmarea cuno,tin)elor do/ndite, co+ilul este ca+ail s ordoneze cronologic datele ac1izi)ionate, s cunoascelementele istorice .n *lu4ul lor de des*,urare-Pe l/ng imagina)ia re+roductiv, care este stimulat .nsitua)iile .ncare treuie s reconstituieimaginea unei realit)i, se dezvolt ,i imagina)ia creatoare, care este stimulat de 7oc, *aula)ie,+ovestire, com+unere, de activit)i +ractice, muzicale- Pe *ondul activrii deoseite a curiozit)ii sale, micul ,colar este un mare amator de asme ,i+ovestiri, +e care le trie,te cu mare intensitate emo)ional- %oc1etriile sale artistice se centreaz maiales+edesene, com+uneriliteraresaumuzicale- %rea)iaveralse+oatemani*esta+rin+ovestireae4+resiv, +rin construirea unor +ove,ti, .n teatrul de ++u,i sau marionete- Dac .n clasa .nt/i ,i a douacom+unerile sunt sim+le, descri+tive, rectilinii, .n clasa a treia ,i a +atra com+ozi)ia se .mog)e,te,a+ar,i +rimeleornamentestilistice- %a,i .ndesen, ,i .ncrea)ialiterareste+rezentgri7a+entrudetaliu, ceea ce evoc .ntotdeauna o .ncrctur a*ectiv- Deseori com+ozi)iile micului ,colarve1iculeaz cu o serie de trsturi +ozitve ca& untatea, cinstea etc- Dintre toate desenele +e care co+ilul le realizeaz se +are c desenul omule)ului este una ,,dintrerarele *orme care +ar inventate s+ontan de ctre to)i co+iii3 BQuliette Farez0BoutonierC- (oSuet, care astudiat evolu)ia desenului la co+il, sus)ine c desenul omule)ului nu este con*orm cu un oiect ci estecon*ormcuunmodel intern, co+ilul .ntruc1i+/nd+rindesen+ro+ria+ersoan- (aA,Tani desenulomule)ului esterealizat deco+il cuoun+ro+or)ieadi*eritelor +r)i alecor+ului, conturul esterealizat de regul cu creion negru, oc1ii ,i gura sunt colorate realist, a+ar degetele, *orma oc1ilor estemai evoluat, trunc1iul este mai su+lu, *iind suliniat c1iar ,i corsa7ul, a+are *rizura ca ,i element dede*inire a se4ului- n +rivin)a +osturii, marea ma7oritate a co+iilor deseneaz *igura uman din *a) ,i .n+icioare, rar .nt/lnim*iguri desenate .n+ro*il- Picioarele sunt .n general desenate +aralel, u,orde+rtate, de asemenea ra)ele- %a+ul, considerat de mul)i autori ca loc simolic al sinelui, ca sediu alg/ndirii, al as+ira)iilorintelectuale, al controlului valorilor,iinstinctelor,dar,ial imagina)iei, estere+rezentat de co+il *ie *oarte mare, *ie *oarte mic, semni*ic/nd anumite caracteristici ale +ersonalit)ii.n *ormare- %aracterizate +rin *le4iilitate, aceste metode constituie, deci, un instrument util in activitateacu co+iii- Un un e4em+lu in ceea ce +riveste aceste metode il re+rezinta invatarea +rin coo+erare, o*orma de invatare ce +resu+une o activitate de gru+, urmarindu0se ca *iecare memru al gru+ului sa0siimunatateasca+er*ormantele+ro+rii si sas+oreasca+er*ormantelecelorlalti memri ai gru+ului-Aceasta metoda este a+licaila atat la lectii de reca+itulare, cat si la cele de sistematizare, consolidaresau *ormare de ailitati intelectuale si +ractice-CONCLU-IIImaginatia unui co+il este de cele mai multe ori s+ontana- Inter*erand cu viata intelectuala siemotionala, ea comina si recomina e4+erientele acumulate creand e4+eriente noi- %alitatea creatieieste in*luentata direct de calitatea +relucrarii in*ormatiei- Actiunile de creatie organizate Bdesen 0 in di*erite te1nici, cola7 P cu materiale variate, muzica,7ocurile de constructieC re+rezinta un un teren de e4+rimare a imaginatiei si stimuleaza *antezia-Imaginatia re+roductiva este solicitata +ermanent in +rocesul intelegerii si al invatarii, mai alesin trecerea de la +articular la general- Ea a7uta ca sc1emele, taelele si simolurile sa nu ramana *arasemni*icatie-Imaginatia creatoare este mai +utin controlata critic decat cea re+roductiva, de aceea re+rezintade multe ori o aventura s+irituala-Imaginatia creatoare im+lica e*ectiv co+ilul- Produsele *anteziei sale il incanta c1iar daca suntdoar +artial reusite- Qocul incita imaginatia creatoare- %o+ilul isi im+rovizeaza o caruta dintr0un scaunrasturnat, o undita dintr0un at, o +oseta dintr0o cutie, *ace un tort sau un castel de nisi+ etc-Imaginatia in*luenteaza +ersonalitatea- Uneori ca+acitatea de creatie este *oarte activa in tim+ ce gustulestetic este inca ne*ormat sau ca+acitatea de e4ecutie este inca limitata-'+ontaneitatea si originalitatea imaginatiei sunt ingradite mai mult in +erioada scolara decat incea +rescolara- 'coala im+une rigori, limite, reguli, cere rationamente, 7usti*icari, gandire logica-Activitatea creatoare intretinuta de a+titudini re+rezinta creativitatea s+eci*ica- Pe langa aceasta e4istasi o creativitate nes+eci*ica care antrneaza imaginatia in actiuni inedite-Este indicat ca imaginatia sa nu *ie o+resata in mod rutal- Uneori co+ilul da im+resia ca0siconstruiesteoaltalume- Retezarearusca+oatein1iaimaginatia, +oatedegenerain*rustrari sineada+tari- Acce+tarea *ara limite +oate duce la +ierderea contactului cu realitatea - De aceea ca inorice domeniu treuie ec1ilirui, radare si tact- Imaginatiaesteundar+si1icsi treuiesas+ri7inee*icient +rocesul deinvataresi intreagadezvoltare a +ersonalitatii co+ilului- BIBLIOGRAFIE %osmovici A-, Iaco I-, Psihologiecolar , Editura Polirom, LUUJ Munteanu, A-, Psihologia opilului !i " "dolescentului# Editura Augusta, #imi,oara, LUUJ Qurcu, !-, Megie,an, 8-M-, Psihologia General !i " Dezvoltrii, Editura U-#- Pres, %lu7 !a+oca, KEEL Vc1io+u, U-, Verza, E-, Psihologia $%rstelor, Editura Didactic Vi Pedagogic, Bucure,ti, LUJL Bonc1i,, E-, Dezvoltarea &man, Editura Im+rimeria De Vest, $radea, KEEE 'c1a**er, ?-R-, 'ntroducere (n Psihologia opilului, Editura A'%R, %lu70!a+oca, KEEIW >>>-co+il0s+eranta-ro) www.didactic.roW >>>-edu-roW >>>-+roiecte-+mu-ro