FITOCALIASAU

CULEGERE DIN SCRIERILE SFINTILON NAruN1I,cARE anarA cuM sE POATE OMULCURATI,

LUMINA gt oEsAvingt

Volumul III

SFINTUL MAXIM HAANTUruSITORUL

TRADUCERE DIN GRECE9TE, INTRODUCERE 9I NOTEde

PT. PTof. PT. DUMITRU STANILOAEMernbru al Academiei RomAne

HUMANITASBUCURE$TI

394 SFINTTIL MAXIM MARTURISITORUL

167l PrinDavid a inieles 9i pe Domnul, 9i Evanghelia, 9i le-gea duho.rniceascd, gi cunogtinla, 9i contem-plafa,9i fdptuirea,gi poporul cel nou. El poate fi inleles ftr multe chipuri, potrivitcu diferitele locuri.

[63] Cel ce are numai tipurile, dar nu gi arhetipurile tainelor,arsnumai i:rtrebarea, dar nu 9i cunogtinla iluminirilor in duh'El a primit ca imprumut ceea ce s-a spus mai firainte, adicd ex-perienla prin simfuri a simbolurilor legii, dar cu sufletul fl5-minzegte dupd duhul ei, socotind ca un miop irtrebarea dreptadevdrata cunogtinfd.

169l ln dispute este de multe ori gi rdtdcire.[70] Fericiiea igi firtipdregte semnele sale in cei ce s-au in-

vrednicit de ea prin impdrtdgire 9i-i face firfi,tigdtori ai ei.

Cuprins

SFINTUL MAXIM UA TURISITORULCuvint inainte la prima edifieSmeritul monah Maxim cdtre preacuztiosul

presbiter gi egumen TalasieDespre diferite locuri grele

din dumnezeiasca Scripturi.Cuvint inainte la scoliile agezate

in urma rispunsurilor. .Intrebarea 1: Despre afecteintrebarea 2: Desire lucrarea lui Dumnezev .intrebarea 3: Despre omul cu ulciorul . . . .intrebarea 4: Despre vegmintele Mfirtuitorului . . . . . .intrebarea 5: Despre blestemul lui Adamintrebarea 6: Despre indoita nagtere din Dumnezeu. .intrebarea 7: Despre binevestirea celor morfiintrebarea 8: Dumnezeu este lumindintrebarea 9: Ce ne-a descoperit

si ce ne va descoperi Dumnezeuintrebarea 10: bespre cele doui temeri de Dumnezeu.Intrebarea 11: Staiea dintii a ingerilorintrebarea 12: Despre cdmaga minllta de trupintrebarea 13: Despre ,,cele nevdzute ale lui-

Dumnezeu" ...intrebarea 14: Ce este inchinarea la fdpturiintrebarea 15: Despre prezenla Duhului in toateintrebarea 16: Despre.riletut de aur din pustieintrebarea 17: Moise amenintat cu ucideiea . . .intrebarea 18: indreptarea din lege .intrebarea 19: ]udecita dupd 1eg6 .

23

23

363941.

434547495254

54555960

60626264677071.

396

intrebarea 20: Despre smochinul fdrd rodintrebarea2l: Despre dezbrdcarea stdpinirilor . . . . . . .intrebnrea 22: Despre sfirgitul veacurilor

ajuns la noiIntrebarea 23: Despre tronul lui David dat lui Iisus . . .tntrebarea 24: Cele doud strdji trecute de Petruintrebarea 25: Hristos e capul bdrbatuluiIntrebarea 26: Nabucodonosor, sluga Domnuluitntr ebarea 27 : Descoperirea despre Corneliuintrebarea 28: Amestecarea limbilorintrebarea 29: Prorocirea despre suirea lui Pavel

la Ierusalimintrebarea 30: Paharul gi botezul . . . .tntrebarea 31: Dumnezeu nu locuiegte

fir temple fdcute de miinitntrebarea 32:Dibuirea lui Dumnezelt .tntrebarea 33: Credinla mutd munfiiintrebarea 34: Ce primim prin rugdciune .Intrebarea 35: De ce mincdm trupul gi sirgele

Cuvintului, dar nu gi oasele?intrebarea 36: Ce firseamnd trupul 9i singele

animalelor jertfite?intrebarea 32: Despre gtergarele puse

pe trupul Apostolului Pavel.intrebarea 38: Despre cei gapte fualiluali

deofemeie....intrebarea 39: inlelesul celor trei zile cit au stat

mullimile lingd Domnul.. . . . . . i. . .. ..intrebarea 40: Despre cele gase vase cu apd de la

nunta din Canaintrebarea 41:Despre cei cinci bdrbali

ai samarinencii .intrebarea 42: Curn s-a fdcut Domnul pdcat?intrebarea 43: Deosebirea intre pomul viefii

9i pomul cunogtinlei binelui gi rdului . .Lntrebarea 44:Tnce inteles zice Dumnezeu: ,,Iatd,

CUPRINS 397

intrebarea 45: Ce inseamnd pieptul legdnat

^ 9i bralul drept 150lntreb ar ea 46 : Despre deosebirea intre oglindd^ 9i ghiciturd 151Intrebarea 47: Despre,,glasul celui ce strigi^ in pustie" 752Intrebarea 48: Si a zidlt Ozia turnuri fie Ierusalim . . . . . 160intrebarea 49: Iezechia astupd izvoarele . 169intrebarea 50: ingerul nimicegte oastea lui Sanherib . . . 782lntrebarea 51: Mulli aduceau daruri lui Dumnezeu

^ gi plocoane lui Iezechia . . . 189Intrebarea 52: lezechia se inalld, apoi se smeregte 199intrebareaS3: Despre ingroparea fui Iezechia . . . . . . . . 206Intrebarea 54: Zorobabel binecuvintd pe Domnul 212Intrebarea 55: Numdrdtoarea celor intorsi

dinBabilon....intrebarea 56: Despre zidfuea templuluiIntrebarea 57: Mult poate rugdciunea lucrdtoare a

^ dreptuluiIntrebarea 58: Bucuria in furtristdri . .intrebarea 59: Despre cdutare gi cercetareIntrebarea 60:Taina lui Hristos, rinduitd dinainte

de veacuri 286intrebarea 61: E vremea sd inceapd judecata de la

casa lui Dumnezeu 292intrebarea 62:Despre secera vdzutd. de Zahafia 305Intrebarea 63: Despre candelabrul vdzut de Zaharia . . . 316Intrebarea 64:Despre prorocul Iona 9i Ninive 335lntrebarea 65: Despre ghibeonifi gi urmasii lui Saul . . . . 361.

CUPRINS

7274

8086899098

1.05

111

11.4

176

117118

120122

123

125

127

130

t32

135

145

231256

265266274

1,40

L42

Adam s-a fdcut ca unul dintre noi" . . . . 1'47

Smeritul monah Maximcitre preacuviosul presbiter gi egumen Talasie

Despre diferite locuri greledin dumnezeiasca ScriPturiao

Preacuuiosului rob aI lui Dumnezeu, Domnului Talasie,presbiterul gi egumenul, Maxim, smeritul monah, bucurie

Dupd ce Ji-ai desfdcut, om al lui Dumnezeu, sufletul in chipralionil de afecfiuneafald,de trup gi mintea Ji-ai tras-o cu totuldin simfire prin duh, trupulal Ji l-ai fdcut maicd preacinstitd avirtufilor, iar simfireali-aiardtat-o izvot nesecat de cunogtinlddumnezeiascd, punfird insofirea sufletului,cu trupul numai inslujba celor bune, iar simfirea folosind-o ca organ prin care sdcunogti mdrefia celor vXzute. Cdci trupul Tdu primegte, prinfaptele cele morale, frumuselea sufletului, cdreia ii dd o formdvdzutd,prin virtuji gi o aratd celor de afard' ca sd avem viafa Taca o icoind a virtufii pusd in vilzultuturor spre imitare. [1,] Iarsim.nea Th sculpteazd simbolic in figurile celor vdzute rafiunilecelor inteligibile 9i prin ele urcd mintea spre simplitatea vede-rilor inteligibile, desfdcutd de varietatea 9i compozilia celor vd-zute, casd avem cunogtinla Ta, drum nerdtdcitor al adevdrului,spre a trece prin el spre cele inteligibile. [2] De aceea, dupd ce-ailepddat cu totul impdtimirea care leagd de simlire gi de trup,stiabatind intins cu mintea in chip priceput oceanul nesfirqital cuvintelor Duhului (al Scripturii), cercetezi cu duhul cele aleDrhului. Darprimind de la acesta descoperirea tainelor ascunse/

ao nepl brcr

24 srix-ru MAXM u,A,Rrunrsrronursmerenia Te-a fdcut totugi sd alcdtuiegti o listd cu multe locuriobscure din Sfinta Scripturd, pe care ne-ai trimis-o cerird 9i dela mine, cel lipsit de orice virfute gi cunogtinfd, un rdspuns scriscu privire la infelesul lor mai iralt.

Primind eu aceastd listd 9i citind-o, mi s-a oprit fir loc gi min-tea, gi auzul, gi cugetarea. Drept aceea, Te-am rugat sd-mi in-gddui sd refuz acest lucru. Ji-am spus cd aceste locuri de-abiapot fi inlelese de cei care au inaintat mult ir contemplalie giau ajuns la capdtul celei mai inalte gi mai neapropiate cunog-tinfe, nu insd de mine, care md tirdsc pe pdmint gi, asemeneagarpelui cel blestemat odinioard, nu am altd hrand afard de pd-mhtul patimilor, innoroiat ca un vierme deputreziciunea pld-cerilor. Fdcind deci aceasta mult gi de multe ori, cird am vdzutcd nu primegti aceastd rugdminte a mea, temindu-md sd nu su-fere ceva iubirea care ne unegte gi ne face sd avem un singursuflet, chiar de purtdm doud trupuri, puttrd sd-Ji pard refuzuImeu un semn de neascultare, am cutezat,impotriva voii mele,cele mai presus de puterea mea. Am socotit cd e mai bine sd fiuacuzat de indrdzneald gi sd fiu luat in ris de cei ce voiesc, decitsd sufere iubirea vreo cldtinare gi vreo micsorare. Cdci dupdDumnezeu, nimic nu e mai de pre! ca ea in ochii celor ce auminte. Mai bine zis, nimic nu e mai pldcut lui Dumnezeu ca ea.Cdci ea adund la un loc pe cei dezbtnaligi poate crea fir cei mullisau in toji o identitate netulburatd a voirii. [3]

Deci iartd-mi mai intii TU, cinstite Pdrinte, aceastd intreprin-dere gi roagd gi pe alfii sd-mi ierte indrdzneala. Cigtigd-mi mi-lostivirea lui Dumnezeu prin rugdciunile Thle si fd-L sd-mi steaftrtr-ajutor in cele ce voi spune, mai bine zis, sd-mi dea rdspunsdrept la fiecare intrebare. ,,Cdcitoatd darea cea bund gi tot daruldesdvirgit de la El este" (Iacovl,L7), ca de la izvorul gi Pdrinteletuturor cunogtinfelor 9i puterilor lumindtoare pe care le ddru-iegte pe mdsura celor vrednici. Fiindcd numai fircrezir:rdu-mdfir Tine am primit sd implinesc porunca Th, agtepfind bund-voinfa lui Dumnezeu ca platd a ascultdrii.

Deci agezind fiecare intrebare in frunte, in ordinea gi rin-duiala in care le-afi scris, voi da dupd ea un rdspuns scurt giprecis, pe cit voi fi in stare gi pe cit voi primi de la Dumnezeu

nAsptrusunr cArns TALASIE

harul gi puterea inlelegerii gi grdirii evlavioase. Cdci nu vreausd incarc auzul cititorilor cu mullime de cuvinte. Nu vreau, maiales, cd gtiu cd aceste cuvinte vor rdsuna la auzul vostru, careavef o cunogtinld adevdratd 9i o vedere apriatd a celor dumne-zeiegti gi care afi trecut dincolo de tulburarea patimilor 9i afildsat in urmd toatd afecliunea firii, fdcindu-Vd raliunea con-ducdtoare gi judecdtoare atotdreaptd in toate cele ce trebuiefdcute f4l, iar mintea introducind-o pe scara unei neinlelegerisuperioare in sinul cel mai dinliuntru al tdcerii dumnezeiegti,acolo unde nu se percepe decit o fericire dumnezeiascd in chipnegtiut, o fericire a cdrei mirire nu o poate face cunoscutd decitexperienla ce o au despre ea cei invrednicifi. Tocmai de aceeaunii ca acegtia nu au trebuinl6 decit de-o scurtd indicafie furasemenea chestiuni, care aratd cu anticipalie frumuselea atot-strdlucitoare a vederilor tainice cuprinse in cuvintele dumneze-iegti 9i a mdrelelor inlelesuri duhormicegti din ele. De altfel nugtiu dacd imi este ingdduit sd Vd spun chiar gi numai afta Voud,celor ce afi devenit, dupd cuvftrtul Domnului, sarea pdmfurtu-lui 9i lumina lumii pentru bogillia virtufii 9i marea revdrsarede cunogtinjd, curdfind 9i din a$ii puroiul patimilor prin modu-rile virtu!ilor gi strdbdtind negtiinla, care e o orbire a sufletului,cu lumina cunogtinfei.

Dar Vd rog pe Voi, cei atotsfinfi gi pe tofi care veli citi aceastdscriere, sd nu socotifi cele spuse de mine drept normd a expli-cdrii duhor,rnicegti a acestor texte. Cici sint cu mult mai prejosde irrfelegerea cuvintelor dumnezeieqti gi am irsumi lipsd deinvdldtura altora ca s6le firleleg. Ci, dacd puteli PresuPune sauafla ceva de la Voi irqivd sau de Ia aIfri, socotifi mai degrabdaceea ca adevdrat gi credeli cd avefi o ftrlelegere mai iraltd gimai adevdratd.Iar aceasta se cunoagte prin aceea ci dd certitu-dine inimii acelora care se doresc dupd pdtrunderea duhovni-ceascd a lucrurilor tainice.

Cdci Cuvirtul dumnezeiesc se aseamdnd cu apa. El se ara-td ca ir nigte plante gi rdsaduri 9i ca in diferite viefuitoare fircei ce se adapd din acelagi Cuvint, pe mdsura 1or, atit in formdde fapte, cit gi de cunoagtere, rdsdrind ca un fruct prin virtufi,dupd calitatea virtufii gi cunoagterii fiecdruia gi trecird de la

25

26 sFiNruL MAXIM rraAnrurusrroRuLunii la allii. [5] Cdci El nu poate fi circumscris 9i nu suferd sdstea inchis inlduntrul unei singure minti, datd fiind infinitateaLui naturald.

Deci mai firtii ne-ai poruncit sd grdim despre patimile ce nesupdrd. Si anume cite gi care sint, din ce firceput pornesc gi lace sfirgit ajung, trecind pfinfaza de mijloc, ce le este proprie;din ce putere a sufletului sau mddular al trupului rdsdrind fie-care dd minfii in chip nevdzut forma (popqr? sa, iar trupul ilface ca pe o vopsea ce coloreazd,princugetdrile pdcatului irtregnefericitul de suflet; care este infelesul numelui fiecdreia gi lu-crarea ei, roadele gi infdfr-gdrile, precum gi viclegugurile puse lacale prin ele de dracii necurafi, insolirile gi disimuldrile lor ne-vdzute; cum scot aceia in chip ascuns pe unele la vedere prinaltele gi cum prin unele atragin chip amdgitor spre altele; carestrt subfirimile (nuanlele), micimile, mdrimile gi umfldrile loruriage; cum cedeazd., seretrag,inceteaz6., stdruie, ndvdlesc mairepede sau mai domol; care sfirt justificdrile lor ir fafa sufle-tului ca in fala unui tribunal gi hotdririle ce se dau de cdtre cu-getare; infringerile si biruinlele vdzute gi starea lduntricd ce-oinsofegte pe fiecare; care e pricina pentru care li se ingdduie dra-cilor sd tulbure sufletul cu multe patimi, 9i aceasta fie prin eiingigi, fie prin alfii (altele) [6]; prin ce gind ne aduc ?nfalamintiifdrd de vreme materiile proprri" prin care pornesc tr chip ascunsrdzboiulamarnic impotriva noastrd, care ne preocupdm de celece nu sirrt de fald de parcd, ar fi prezente, intinzfirdu-ne sprematerii sau fugind de ele, gi anume primul lucru pdtimindu-lde dragul pldcerii, al doilea din pricina durerii [7]; despre mo-dul prezenlei lor in noi 9i despre ndlucirile complicate 9i variatece le stirnesc in visurile din vremea somnului; apoi dacd sintinchigi fir vreo parte a sufletului sau a trupului, sau sint in totsufletul gi in tot trupul; gi dacd, aflindu-se inlduntru, firduplecdsufletul prin patimile sufletegti sd imbrdfigeze pe cele din afardprin mijlocirea trupului 9i il amdgesc sd se predea cu totul simti-rii, pdrdsind cele ce-i sintproprii dupd fire; sau, aflindu-se afard.,printr-o atingere din afard a trupului modeleazd sufletul cel ne-vdzut dupd chipul celor materiale (npoq td {rlrrd olrpoti{ornv),sddind fur el o formd compusd gi dindu-i infdfigarea materiei

nAspuNsuru cArnr TALASIE

primite prin imaginalie; gi, dacd este vreo rinduiald gi vreoordine in lucrarea 1o1, cu viclenie pldnuitd, ca mai intii sd fir-cerce sufletul prin unele patimi gi apoi sd-Irdzboiascd prin al-tele; gi care (draci) premerg, care urmeazd.la rtrd sau care cucare se insolesc, dacd nu cumva tulburd sufletul in mod ames-tecat, fdrd nici o ordine, la intimplare, prin orice patimi; apoidacd e ldsat sufletul sd pdtimeascd unele ca acestea de la ei, firafard de providenld sau potrivit providenfei; si care este rali-unea pentru care providenla pdrdsegte ir orice patimd sufletul;care este, apoi, modul nimicirii fiecdreia dintre patimile ingi-rate gi prin care fapte,cuvinte sau ginduri se elibereazd suflefulde ele gi se curdld de lntindciunea congtiinfei; ce virtute va opunefiecdrei patimi ca sd o biruiascd, fugdrind pe dracul cel vicleansi tXind deodatd cu el total insdgi migcarea patimii; cum vaputea apoi, dupd izhdvirea de patimi, sd-gi scruteze sufletulbine ale sale;9i cu ajutorul cdror rafiuni gi moduri ajungind prinraliunea cea dupd fire la relalii nepdtimage intre simfiri si lu-crurile sensibile, va modela simlirile ca sd stea in slujba virtu-tilor, precum prin patimi le modelase mai inainte, sd stea inslujba pdcatului [8], qi cum va firfdptui aceastd bund firtoarcereca sd se foloseascd de cele prin care gregea inainte spre nagtereagi susfinerea virtufilor; cum apoi,izbdvindu-se gi de aceste re-lalii [9], va culege cu pricepere, prin contemplarea naturald induh, raliunile celor create, desfdcute de simbolurile sensibileciin ele;9i cum, dupd aceste rafiuni,luind contact cu cele inte-ligibile, prin mintea devenitd curatd de cugetarea aplecatd sprecele supuse simfirilor, va primi inlelegerile cele simple gi vadobindi cunogtinla simpld, care leagd toate intreolaltd, potrivitcu rafiunea originard a Inlelepciunii; in sfirgit, cum dupd aceas-ta sufletul, odatd trecut dincolo de toate cele ce sint gi de in!e-lesurile lor firegti gi desfdcut de toatd puterea in chip curat, chiar

ryi de puterea proprie de a cugeta, va pdtimi unirea cea mai pre-sus de infelegere cu Dumnezeu insugi, iar in aceastd stare, pri-mind de la El ir chip negrdit invdfdtura adevdrului adevdrat cape o sdminld, nu se va mai abate spre pdcat []"01, nemaifiind locpentru diavol ca s5-l atragd, spre rdutate prin amdgire, datoritd

27

28 sFiNruL MAXM rr,rAnrunrsrronurnecunoagterii Celui ce e bun prin fire 9i infrumuseleaz\. toatece se pot impdrtdgi de El?

Fiindcd ali poruncit sd ldmuresc in scris rafiunile, modurilegi pricinile tuturor acestora, rog sd mai agteptali pufin cuvintulprivitor la ele. De md va ajuta Dumnezeu, voi cerceta cu unprilej mai potrivit gi mai cu stdruinld acestea tr alte scrieri, dacdvoi simfi peste tot in minte vreo astfel de putere de pdtrundere,incit sd pot cuteza sd strdbat un ocean atit de mare gi de adinc.Cdci nu md ruginez sX spun cd incd nu cunosc uneltirile gi vi-clegugurile anevoie de descurcat ale dracilor necurafi, dat fiindcd praful materiei imi intunecd incd ochii sufletului gi nu mdlasd sd privesc (sd contemplu) in chip curat firea celor create gisi deosebesc din grdmada celor ce existd pe cele ce Par sd exis-te [1,L], ingellnd doar sim]irea cea lipsitd de rafiune. Fiindcd nu-mai cei foarte contemplativi gi inalli la cugetare pot cerceta cuadevdrat unele ca acestea gi pot grdi despre ele, adicd numaicei ce prin multd experienld au dobindit puterea de a cunoag-te cele bune gi cele care nu sint bune, ba ceea ce e mai ftralt gimai de cinste ca toate au primit de la Dumnezeu harul gi Pu-terea de a ftrfelege bine, gi de a spune limpede cele inlelese.

Dar ca sd nu rdmind cu totul neluminatd invdldtura despreacestea in lucrarea de fa!d., voi spune pu,Lne lucruri despre na9-terea patimilor, atita cit e lipsd ca Voi gi bdrbafii duhovnicegtiasemenea Voud sd vadd sfirgitul din inceput. Apoi voi trece latilcuirea capetelor ce urmeazd.

Definilia rdului

Rdul nici nu era, nici nu va fi ceva ce subzistd prin firea pro-prie. Cdci nu are in nici un fel fiinld sau fire, sau ipostas, sauputere, sau lucrare in cele ce sint. Nu e nici calitate, nici can-titate, nici relafie, nici loc, nici timp, nici pozifie, nici acfiune(noirpq), nici migcare, nici aptitudine, nici patimd (pasivitate,afect) contemplatd in chip natural in vreo existenid gi in niciuna din acestea toate nu subzistd prin vreo firrudire naturald.Nu e nici inceput (principiu), nici mrJ-loc, nici sfirgit. Ci, ca sd-lcuprind intr-o definifie, voi spune cX rdul este abaterea (6l,Letrpq)

nAspuNsunr cArnn TALASTE

lucrdrii puterilor (facultdfilor) sddite in fire de la scopul lor gialtceva nimic. Sau iar6gi, rdul este migcarea nesocotitd (dfrnpocog)a puterilor naturale spre altceva decit spre scopul lor, in urmaunei judecdfi gregite.Iar scop (16l,o6) numesc cauzacelor ce sirt,dupd care se doresc in chip firesc toate, chiar dacd Vicleanul,acoperindu-gi de cele mai multe ori pizma sub chipul bund-voinlei gi induplecind cu viclenie pe om sd-gi migte dorinla sprealtceva dintre cele ce sirt gi nu spre cantzd, a sddit in el ne-cunogtinla cauzei. l12l

Deci primul om, neducindu-si miscarea lucrdrii puterilornafurale spre scop, s-a imbolndvit de necunogtinlacauzeisale,socotind, prin sfatul garpelui, cd acela este DumnezeLt, pe carecuvintul poruncii dumnezeiesti ii poruncise sd-l aibd. ca pe undugman de moarte. Fdcindu-se astfel cdlcdtor de poruncd 9inecunoscind pe Dumnezeri, gi-a amestecat cu lecdpdlinare ftrtoatd simlirea toatd puterea cugetdtoare gi a9a a imbrdligat cu-nogtinfa compusd gipierzdtoare, producdtoare de patimd, a ce-lor sensibile [13]. $i aga ,,aldturatu-s-a cu dobitoacele cele fdrdde minte gi s-a asemdnat lor" (Ps. XLVIII, 12),lucrind, cduttrd9i voind aceleagi ca 9i ele in tot chipul; ba le-a gi intrecut iniralionalitate, mutind rafiunea cea dupd fire in ceea ce e con-trar firii.

Deci cu cit se firgrijea omul mai mult de cunogtinla celorvdzute numai prin simfire, cu atit i9i strfirgea ir jurul sdu maitare negtiinfa de Dumnezeu. $i cu cit igi strirgea mai mult le-g[turile negtiinlei, cu atit se lipea mai mult de experienta gus-tdrii prin simfire a bunurilor materiale cunoscute. Dar cu citse umplea mai mult de aceast5 experienld, cu atit se aprindearnai mult patima iubirii trupegti de sine, care se ndgtea din ea.$i cu cit se firgrijea mai mult de patima iubirii trupegti de sine,cu atit ndscocea mai multe moduri de producere a pldcerii, careoste gi fiica, gi linta iubirii trupegti de sine. $i fiindcd orice rdu-tate piere impreund cu modalitdlile care o produc, omul, aflindprin insdgi experienla cd orice pldcere are ca urma96 in chipsigur durerea, i9i avea toatd pornirea spre pldcere gi toatd fugarlinspre durere. Pentru cea dintii lupta cu toatd puterea, pe cearle-a doua o combdtea cu toatd sirguinfa, inchipuindu-gi un

29

30 SFINTL MAXIM MARTURISITORUL

lucru cu neputinfd, gi anume cx printr-o astfel de dibdcie vaputea sd le despartd pe acestea una {e alta gi iubirea trupeascdde sine rru urr"i unitl cu ea numai pl6cerea, rdminind neincer-catd de durere. sub puterea patimii el nu 9tia, Precum sewede,cd pldcerea nu poate fi niciodata fdrd de durere. Cdci in pldcere

e imestecat ch^inul durerii, chiar dacd pare ascuns celor ce ogustd, prin faptul cd domind patima pldcerii. Pgntru cd ceea ce

Iomina iese tbtdeauna deasupra, acoPerind simlirea a ceea cestd aldturea.

Aga s-a strecurat marea gi nenumdrata mullime a patimilorstricicioase in viala oamenilor. Aga a devenit viala noastra pli-n6 de suspine, cinstind pricinile care o pierd 9i ndscocind 9i cul-

fivind prilejurile coruperii sale, datorita negtiinlei. A9a s-a tdiatfirea cea unicd in nenimdrate pdrticele, 9i noi, cei ce sintem de

aceeagi fire, ne mincdm unii pe allii ca reptilele 9i fiarele. Cdcicdutind placerea din pricina iubirii trupegti de ngiingin: 9i strd-duindu-ne sd fugirn-de durere din aceeagi pricind, ndscocimsurse neirchipuil" a" patimi fdcdtoare de stricdciune' Astfel,cind ne ingrijim prin pBcere de iubirea trupeascdde noi ftr9ine(

32 SFINIUL MAXIM MARTURISITORUL

duhovnicegti care nutresc mintea, dar gi o putere naturald care,pe de o parte, desfdteazl.simfirea, pe de alta, pervertegte min-iea. [1a] Deci contemplatd duhovnicegte ea oferd cunogtinfa bi-nelui, iar luatd trupegte oferd cunogtinla rdului. Cdci celor cese impdrtdgesc de ea trupegte li se face dascdl ir ale patimilor,fdcindu-i sd uite de cele dumnezeiegti. De aceea i-a interzis-o,poate, Dumnezeu omului, aminind pentru o vreme impdrtd-girea de ea, ca mai intii, precum era drept, cunoscirdu-9i omulcauzasa prin comuniunea cu ea in har 9i prefdcind, prin aceastdcomuniune, nemurirea datd lui dupd har fur nepdtimire gi ne-schimbabilitate, ca unul ce-a devenit deja Dumnezeu prin ir-dumnezeire, sd priveascd,-fdr6.sd se vatdme gi cu totul slobod -cu Dumnezeufdpturile lui Dumnezeu gi si primeascd cunog-tinfa lor ca Dumnezeu, dar nu ca om, avind dupd har, fur chipirfelept, aceeagi cunogtinld a lucrurilor ca Dumnezeu, datotltdprefacerii minfii gi simfirii prin indumnezeire.a3

Aga trebuie firleles aci pomul acela, dupd o tilcuire Pe careo pot primi tofi. Cdci furlelesul mai tainic 9i mai tralt e rezervatpentru cei cu o cugetare misticd, noi trebuind sdl cinstim printdcere. Eu am amintit aci de pomul neascultirii doar itr trecere,vrird sd ardt cd necunoagterea lui Dumnezev a indumnezeitzidirea, al cdrei cult vine din iubirea de trup (