I. Cuprinsul planului de afaceri:

I. Cuprins

II. O descriere generala a afacerii

III. Produse si servicii

IV. Plan de Marketing

V. Plan operational

VI. Management si organizare

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

VIII. Plan financiar

II. O descriere generala a afacerii

Firma S.C. BOVIS S.R.L. s-a infiintat in 06.06.2011 , cu un capital social integral privat de 7000 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J 55/2653/2011, cod unic de inregistrare: R 349766. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta cresterea taurinelor in sistem intensiv in ferme specializate.

Ferma de taurine este amplasata in regiunea de Sud a tarii in apropierea orasului Oltenita, Judetul Calarasi, Comuna Curcani. Ferma este construita dupa normele sanitar veterinare privind amplasarea, proiectarea si sistematizarea fermelor zootehnice .

La ora actuala ferma detine 3 adaposturi, o magazie pentru furaje, un fanar, sursa proprie de apa, energie electrica de la reteaua existenta iar accesul de face pe drumul judetean 4. Aceasta ferma a fost concesionata pe o perioada nelimitata de timp iar in contract a fost stipulata si posibilitatea de cumparare in timp.

Prezentul plan de afaceri este intocmit in vederea stabilirii unui set de obiective pentru primii 5 ani de activitate, dupa cum urmeaza: pentru primul an de activitate ne-am propus obtinerea unui efectiv taurin ce va fi valorificat, de aproximativ 200 capete.

Pentru cel de-al doilea an de activitate, ne-am propus cresterea cu 50% a efectivului de femele introduse la reproductie si construirea unui laborator propriu de prelucrare a laptelui.

Pentru cel de al treilea an de activitate, dorim cresterea cu 50% a efectivului de sacrificat si reinvestirea profitului din primii 2 ani de activitate in construirea celei de-a doua locatii, in judetul Ilfov.

In cel de-al patrulea an de activitate, luam in calcul construirea propriului nostru abator, la ferma din Calarasi, unde sa sacrificam taurinele si o crestere a efectivului de productie, per ansamblu, adica atat a fermei din Calarasi cat si a celei din Ilfov, de 200%, fata de cel de al treilea an de activitate.

Pentru cel de al cincilea an de activitate, ne-am propus dublarea efectivului, fata de anul precedent.

III. Produse si servicii

Produsul oferit

Datorita faptului ferma noastra urmareste valorificarea resurselor furajere si a conditiilor naturale pe care le detine zona judetului Calarasi, aceasta va fi populata cu vaci din rasa Baltata romaneasca si Pinzgau.

Pentru a justifica obiectivul mai sus precizat, vom face o scurta descriere a raselor de taurine ce vor popula ferma.

RASA BALTATA ROMANEASCA s-a format la inceput in Ardeal, Banat si Bucovina, in jurul anilor 1860, avand la baza rasa Sura de Stepa prin absortia cu rasa Simmental importata din tarile vest europene. In prezent aceasta rasa este raspandita in Banat, Bucovina, Ardeal si in judetele Prahova si Buzau.

Animalele au culoare baltat alb cu galben de diferite nuante, capul fiind de regula alb ca si picioarele, de la genunchi si jarete in jos. Greutatea vacilor variaza intre 550 - 700 kg, a taurilor intre 840 920 kg, iar a viteillor la fatare intre 38 40 kg. Eate o rasa de la care se obtine pe parcursul unui an o productie de lapte de 3000 35000 l , in conditii de furajare normala, cu 3,8% grasime. De asemenea, este recunoscuta si ca o rasa buna producatoare de carne. Pentru imbunatatirea acestei rase se folosesc tauri din rasa Simmental.

RASA PINZGAU s-a format in Austria. Este putin pretentioasa. Culoarea este visinie cu un desen caracteristic (prezinta o zona de culoare alba care creste progresiv de la greban catre crupa, crupa fiin de culoare alba ca si partea interna a membrului posterior si partea interna a abdomenului, formand inele deasupra articulatiei genunchiului si jaretului).

Vacile au o greutate in jur de 400 600 kg, taurii 850 1.100 kg, iar viteii au la nastere 40 45 kg. Productia de lapte este de 2500 3000 l/an cu 3,8% grasime. Se preteaza sistemului seiintensiv de ingrasare, randamentul la sacrificare fiind de 58%. A participat ca forma paterna la formarea rasei Pinzgau de Transilvania.

IV. Plan de Marketing

Promovare

Din punct de vedere al promovarii, am ales sa aplicam metoda contactarii directe ale celor mai apropiate abatoare din tara, a marilor centre comerciale si a atragerii de posibili clienti de pe piata externa. Pentru piata externa vom folosii site-ul www.farmingads.com, unde ne vom prezenta intreaga oferta. De asemenea vom crea si un website in 3 limbi de circulatie internationa, unde ferma va fi prezentata in intregime. De asemenea se va alege o campanie de tip postare anunturi in toate ziarele de anunturi publicitare, cat si pe toate site-urile mari de anunturi agricole. Pentru publicitate vom opta la aplicarea de banere pe site-urile online din domeniu, care au un trafic de peste 100 de mii vizitatori pe luna.

Concurenta

Intotdeauna am considerat concurenta ca fiind unul dintre cele mai importante parti ale unui produs. Pe noi ne motiveaza faptul ca avem parte de concurenta. Raportat la marimea fermei, atat din punct de vedere al suprafetei, cat si din punct de vedere al efectivului de taurine, avem doi principali concurenti.

Dintre acestia, unul dintre concurenti are propriul laborator de prelucrare a laptelui, dar si un lant propriu de magazine de desfacere al carnii si preparatelor din carne de vita. Celalalt concurent, s-a axat pe exportul de carne in tarile din cadrul Uniunii Europene.

Consumatorii

In mod indirect, consumatorii nostrii sunt toate persoanele care consuma lapte si carne de vita. In mod direct clientii nostrii vor fii toate firmele care doresc incheierea unui contract de livrare produse cu societatea S.C. BOVIS S.R.L. .

V. Plan operational

Personal

Pentru buna desfasurarea a activitatii fermei, societatea are ca si personal :

- un administrator;

- un contabil;

- 2 medici veterinari;

- 4 ingrijitori.

Toti angajatii lucreaza in regim normal de lucru, si anume 8 ore / zi. Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.

Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea constanta a taurinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.

Activitatile desfasurate in ferma au fost stabilite in functie de cerintele biologice ale animalelor, de scopul urmarit in exploatare si de fluxul tehnologic. Au fost vizate in primul rand cerintele nutritionale, confortul biologic, particularitatile reproductiei etc., iar in al doilea rand au fost vizate cerintele biologice privind secretia si ejectia laptelui si cerintele de calitate ale laptelui proaspat muls. Datorita faptului ca laptele este un produs organic perisabil, fluxul tehnologic a fost stabilit astfel incat mulsul, colectarea, depozitarea si livrarea laptelui sa se poata face fara a deprecia calitatea acestuia.

In stabilirea programului de lucru am avut in vedere ca, pe parcursul a 24 ore, o vaca trebuie sa ingere cca 0,8 kg SU pentru un litru de lapte produs, ca trebuie mulsa de cel putin doua ori la un interval de 12 ore intre mulsori, ca trebuie sa se odihneasca pentru a favoriza rumegarea, digestia ruminala si secretia laptelui si ca trebuie sa se miste (plimbarea zilnica), pentru a favoriza stimularea proceselor neuro-endocrine.

Pentru a putea fi executate in timp util, activitatile cuprinse in programul de lucru se desfasoara intre orele 5 11 si 15 20 , rezervand intervalele dintre 20 5 si 11 15 pentru repausul fiziologic al animalelor.

Firma

Firma S.C. BOVIS S.R.L. s-a infiintat in 06.06.2011, cu un capital social integral privat de 7000 lei, inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J 55/2653/2011, cod unic de inregistrare: R 349766. Obiectul principal de activitate al societatii il reprezinta cresterea taurinelor in ferme specializate.

Ferma este condusa de unicul asociat care are si functia de administrator, rezolvarea problemelor financiare si contabile sunt in subordinea contabilului, ferma mai are contracte de colaborare cu 2 medici veterinari care se ocupa si de supravegherea celor 4 ingrijitori.

Ferma este amplasata in apropierea Comunei Curcani, terenul pe care s-a ridicat constructia propriu-zisa este proprietatea personala a asociatului, deci nu se plateste chirie pentru spatiul locativ. Ferma are o suprafata de 2.500 metrii patrati, pentru stabilirea suprafetei de constructie s-a tinut seama de respectarea conditiilor necesare cresterii animalelor, conforme atat cu legislatia in vigoare din Romania, cat si cu normele Uniunii Europene, dupa cum urmeaza:

- la amplasarea fermei s-au tinut cont in primul rand de criteriile sanitar-veterinare referitoare la izolarea crescatoriei de taurine fata de zonele locuite, asigurand un cordon sanitar nepopulat imprejurul fermei de 1.500 m;

- apoi s-a luat in calcul posibilitatea crearii cailor de acces pentru aprovizionarea cu furaje si alte materiale;

- in cele din urma, au fost luate masuri privind impactul asupra mediului pe care il au colectarea si deversarea dejectiilor;

In ferma noastra exploatarea femelelor se va realiza in stabulatie libera.

Exploatarea n stabulatia libera este un sistem de ntretinere, care permite aplicarea celor mai avansate tehnologii din domeniul exploatarii vacilor de lapte, concomitent cu asigurarea unui confort tehnologic sporit. Avantaje: - Mulsul se efectueaz pe platforme de muls, cu instalatii de mare productivitate, cu multe subansamble de automatizare complementare: muls asistat de calculator, alegerea automata a vacilor suspecte de afectiuni, a celor n calduri, sau cele planificate la control. Igienizarea si dezinfectia instalatiei de muls poate fi automatizata n ntregime. - Confortul vacilor de lapte este satisfacut ntr-un grad mult mai mare dect n sistem legat. Animalele sunt mai putin ngradite n miscari, alegndu-si locul de odihna si de furajare. Astfel vor manifesta bine potentialul productiv. - Gradul de mecanizare automatizare (tehnicizare), este net superioar sistemului legat, productivitatea muncii fiind ridicata. - Calitatatea laptelui este independenta n mare masura de muncitor. n cazul sistemelor

automate, laptele nu vine n contact cu aerul din grajd. Sala de muls este bine igienizata, laptele ajunge prin intermediul conductelor n bazinul de racire si rapid este racit la + 4 0C. - Vacile n calduri se depisteaza mai eficient ( adesea automat pe baza detectorului de miscari )

Caracteristicile constructiei:

Reglementarile privind bunastarea animalelor au ca scop principal mentinerea confortului privit sub toate aspectele tehnologice, inclusiv conditiile de lucru ale ngrijitorului. Aceste reglementari sunt menite pentru a prevenii si a nlatura conditiile de ntretinere si exploatare necorespunzatoare care afecteaza sanatatea si echilibrul biologic a animalelor, chiar daca aceste aspecte prezinta anumite avantaje economice (de exemplu aglomerarile excesiv de mari de animale, alei prea nguste, zone de odihna neconfortabile, comportament brutal, etc.) n mod evident respectarea prevederilor privind bunastarea animalelor are un efect pozitiv asupra productiei realizate. Cu toate ca aceste norme sunt n mod clar stipulate, din nefericire, datorita unor cauze multiple sunt de multe ori ignorate. Prevederile se refera n primul rnd la confortul de cazare. n cazul vacilor de lapte, ntretinute n stabulatie libera, cu asternut permanent trebuie asigurat 4mp suprafata de odihna, frontul de furajare minim admis este de 0,7m pe vaca, aleea de circulatie trebuie sa fie suficient de larga (minim 2,6m), iar alea de furajare dimensionata la 3,7m (daca nu sunt amplasate boxe deschise opus zonei de furajare). Un aspect important l reprezinta prezenta nervurilor pe suprafata pardoselii astfel nct acestea sa devina nealunecoase.

Confortul de microclimat se realizeaza prin volumul mare de aer pe vaca, respectiv de minim 30mc,grajdurile prevazute cu deschidere la coama si fanta de admisie sub strasina reprezinta solutia cea mai buna, chiar daca adapostul se transforma n grajd rece. Sub aspectul microclimatului si a cheltuielilor aferente realizarii lui se recomanda utilizarea adaposturilor semideschise n care naltimea mare a grajdurilor favorizeaza o buna ventilatie.

n cazul stabulatiei libere cu boxe de odihna, dimensiunile boxelor trebuie sa permita odihna confortabila a vacilor.

Un grajd bine conceput asigura satisfacerea cerintelor de confort, cazare si a eficientei economice a exploatatiei:

_ Dezvoltarea exploatatiei ca numar de animale (proiectarea modulara).

_ Utilizeazarea mecanizarii avansate.

_ Permite modernizarea tehnologiilor.

_ Nu afecteaza sanatatea animalelor.

_ Nu afecteaza calitatea productiei realizate.

_ Nu poluaza mediul nconjurator.

Rolul adaposturilor pentru bovine se poate rezuma n urmatoarele:

_ Protejeaza animalele de precipitatii (mai ales zona de odihna trebuie protejata).

_ Protejeaza animalele de curenti de aer si de vnt.

_ Asigura confort de odihna, de furajare, si de miscare.

_ Asigura microclimat optim - sistemul de ventilatie trebuie sa functioneze foarte

bine.

_ Protejeaza animalele de umiditate excesiva.

_ Protejeaza animalele de caldura excesiva. Frigul, de obicei ,nu este un factor,

limitativ al productiei de lapte.

Conditiile, care trebuie ndeplinite pentru a avea un grajd considerat bun sunt:

_ Terenul unde se construieste grajdul sa fie uscat, ferit de curenti de aer

_ Cota terenului trebuie sa fie mai inalta, n caz contrar se ridica pardoseala grajdului din

soclu. n aceste conditii apa pluviala si purinul din grajd pot fi usor canalizate si nu se

infiltreaza sub grajd.

_ Pentru protejarea grajdul de umezeala infiltrata din sol, de vnt si eventual de foc se

recomanda plantarea unor copaci la spatele grajdurilor. Radacinile copacilor absorb

umezeala de sub grajduri, inclusiv purinul infiltrat. Perdeaua biologica creata de copaci

micsoreaza poluarea aerului si pe timp de vara mentine un aer mai proaspat, racoros.

_ Materialele de constructii sa fie cele specifice zonei, ct mai ieftine.

_ Pentru animale mari naltimea grajdului sa fie de cel putin 3,5m pna la pod.

_ Standul sa nu fie prea scurt, fiindca sunt afectate membrele posterioare a animalelor.

_ Sa aiba ventilatie buna.

_ Sa fie luminoase si geamurile sa se deschida de sus n jos.

_ Se recomanda montarea unui numar de doua usi automate pentru fiecare grajd, una cu

deschidere spre interior , iar cealalta spre exterior, animalele fiind astfel obisuite sa intre

pe una din ele si sa iasa pe cealalta.

_ Pardoseala cea mai buna este cea de beton, cu pante adecvate pentru scurgere.

Evacuarea dejectiilor si masuri de protectia mediului:

- colectarea dejectiilor ( fecala, urina, apa tehnologica ) se face prin canalele cu perna de apa din boxe;

- canalele pentru dejectii sunt prevazute cu prea-plin, sub forma de sifon, care preia o parte din suspensiile din canal si le dirijeaza in canalele colectoare;

- canalele cu perna de apa din compartimente le golim periodic, la intervale de 50-80 zile si le spalam apoi cu apa prin presiune sau prin purjare, pentru indepartarea sedimentelor colmatate;

- apele reziduale sunt conduse prin canale colectoare catre statia de epurare. Inainte de a intra in statie, apele trec printr-un camin cu site si gratare pentru retinerea resturilor grosiere dupa care ajung in bazinele de decantare unde are loc separarea mecanica prin sedimentarea suspensiilor;

- apa decantata trece printr-un sistem de site in alt bazin de unde dupa ultima decantare partea lichida poate fi evacuata in iazuri biologice unde au loc procese de autoepurare naturala biologica sau poate fi utilizata pentru irigarea culturilor;

- partea solida ramane pe platforma formandu-se o patura de namol unde fermenteaza si se deshidrateaza dupa care se poate folosi ca ingrasamant in agricultura;

- pentru prevenirea poluarii mediului la nivelul fermei vom utiliza pentru curatenia mecanica pompe de mare presiune (30 50 atm.), cu mare randament, iar pentru dezinfectie se vor utiliza dezinfectanti cu spectru larg de actiune care sa inlocuiasca soda caustica si care sa nu se acumuleze in solul irigat cu ape reziduale provenite din adaposturile dezinfectate;

Accesul personalului in zona exploatatiei cu hale de animale:

- se face numai in echipament de protectie si prin filtrul sanitar. Pentru aceasta filtrul sanitar este o cladire amplasata la intrarea in zona de exploatatie si este prevazuta cu sala de echipare-dezechipare pentru hainele de strada si cu sala pentru echipamentul de lucru de interior, aceste incaperi fiind separate intre ele de o sala de dusuri;

- toata zona cu hale pentru animale este imprejmuita cu gard si intre aceasta zona si gardul exterior al unitatii exista, o zona de protectie sanitara;

- pentru autovehicule, accesul in unitate se face numai printr-un dezinfector si numai in zona de protectie pentru punctele speciale, cum ar fi, rampa de incarcare sau buncarele de furaje.

Toate aceste informatii fiind spuse, trebuie sa precizam ca ferma respecta toate normele si cerintele in vigoare pentru asigurarea dezvoltarii unei activitati de durata.

Domeniul de activitate

In ceea ce priveste domeniul de activitate, ne axam momentan pe cresterea si comercializarea taurinelor. Animalele vor fi livrate in viu abatorului Vitas cu care am negociat un contract de preluare al acestora, iar o parte din lapte va fi livrat firmei Tnuva, cu care de asemenea am incheiat un contract pe 2 ani.

Tinand cont de faptul ca majoritatea oamenilor sunt consumatori de carne de vita si de produse lactate, iar orasele din zona au un numar mare de locuitori, nu ne facem griji in privinta esecului acestei ferme in viitor, pentru ca, nu se pune problema nedurabilitatii consumului de produse provenite de la aceste animale , sau, cu atat mai putin renuntarea la consumul acestora.

VI. Management si Organizare

Management

Conducerea va fi executata de administratorul fermei, care este si unicul asociat, Stancu Nicolae, absolvent al Facultatii de Economie Generala din cadrul Academiei de Studii Economice, cu experienta in conducerea unei ferme de 10 ani.

Administratorul reprezinta societatea fata de autoritatiile de stat, terti si in justitie, efectueaza toate actele de administrare si gestionare a societatii comerciale, avand toate competentele necesare pentru a actiona in numele societatii, pentru a autoriza actele si operatiunile de gestiune si orice acte de dispozitie. Administratorul deschide conturi in lei si valuta si poate utiliza fondurile financiare ale societatii, gestionandu-le in interesul obiectivelor societatii.

Organizare

Contabilul, Mazilu Marius este absolvent al Facultatii de Studii Economice, Bucuresti, sectia Contabilitate si Informatica de Gestiune, diploma de master in domeniu, si in prezent, doctorand in contabilitate.

Vasile Marian si Bucur Alexandru, sunt cei doi medici veterinari care au fost recrutati prin programul de ocupare a fortei de munca, ei fiind anterior someri. Ambii sunt absolventi ai Facultatii de Medicina Veterinara, Bucuresti.

Cei doi medici si ingrijitorii, lucreaza in doua schimburi pentru a se putea asigura supravegherea constanta taurinelor din ferma, evitandu-se astfel, eventualele incidente.

Ingrijitorii au fost selectati tot prin programul de ocupare a fortei de munca, pentru aceste posturi nefiind necesare anumite calificari.

Pentru ca angajatii sa fie motivati si sa isi indeplineasca bine sarcinile, societatea va rasplati eforturile acestora prin acordarea celui de-al treisprezecelea salariu, iar in perioada sarbatorilor se vor acorda prime, bonuri cadou sau diferite bonusuri, in functie de productivitatea fiecarui angajat in parte.

VII. Costuri pentru inceputul afacerii si capitalizare

Valoarea investitiei initiale am estimat-o la suma de 1.500.000 lei. Datorita faptului ca asociatul are varsta de 35 de ani, a putut accesa fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeana in valoare de 900.000 lei, restul de 600.000 lei sunt contributie proprie.

Previzionarea efectivului de taurine

- efectivul de pornire: 78 femele, 5 masculi

- numar fatari femele pe an: 2

- fatari totale pe an: 156

- media viteilor fatati de o femela: 1

- vitei obtinuti in total per an: 156

- pierdei in maternitate: 10%, adica 16 vitei

- vitei intarcati: 140

- pierdei in cresa: 4%, adica 7 vitei

- vitei trecuti la ingrasare: 133

- pierderi la ingrasare: 1%, adica 2 vite

- efectivul de taurine obtinut = 131 capete

- numarul de taurine ce va fi vandut la abator in vederea sacrificarii: 81

VIII. Plan financiar

Previzionarea veniturilor

Venituri din vanzarea efectivului de vitei:

81 * 100 kg/bucata * 6,5 lei/kg = 52.650lei

Observatie, pretul in viu/kg la abator este mult mai mic decat pretul de targ. Eu am ales pretul de abator. La abator in momentul de fata pretul este de 6,5 Ron/kg.

Venituri din vanzarea laptelui :

78* 35 l * 5 lei/l = 13.650 lei

Previzionarea cheltuielilor

Cheltuieli cu salariile

Contributii datorate la stat, de catre ferma pentru fondul de salarii: 28.55%

Total cheltuieli anuale cu salariile:

144.000 lei * 1.2855% = 185.112 lei

Cheltuieli cu furajele, inclusiv TVA

Pentru a nu ne complica cu detalierea consumului de furaje pe diverse stadii de crestere / ingrasare a taurinelor, vom lua in calcul un consum mediu de furaj de 15 kg/cap femela/zi si 20 kg/cap mascul/zi

Furajarea femelelor:

365 zile * 78 femele * 15 kg/zi = 427.050 kg furaj

427.050 kg * 1 leu/kg = 427.050 lei

Furajarea masculilor:

365 zile * 5 masculi * 20 kg/zi = 36.500 kg furaj

36.500 kg * 1 leu/kg = 36.500 lei

Furajarea viteilor :

Furajarea viteilor sugari este cea mai costisitoare perioada din exploaterea lor motiv pentru care trebuie sa introducem cat mai timpuriu si alte furaje in alimentatie in stransa corelatie cu dezvoltarea sistemului digestiv si a posibilitatii acestuia de a valorifica anumite tipuri de furaje .Intarcarea viteilor sugari se face de la varsta de 50 de zile varsta la care trebuie sa consume o cantitate de 0.7 kg nutret combinat pentru ca intarcarea sa se poata face in conditii optime iar stresul de intarcare sa fie suportat mai usor.

Pana la varsta de 50 de zile furajul de baza este laptele,datorita dezvoltarii mai reduse a prestomacelor in cantitatile recomandate mai jos iar dupa perioada colostrala( 3-5 zile )pentru reducerea cheltuielilor se va administra inlocuitor de lapte.

In primele 5 zile este recomandat ca vitelul sa beneficieze de o cantitate de 5 l colostru/zi ,de la 6-10 zile 5 l inlocuitor de lapte (2.5 l dimineata si 2.5 l seara).In aceasta perioada vitelul poate consuma aprox. 150 gr furaj combinat pe zi ,apa la discretie si incepe sa se deprinda si cu fanul.Intre 11-35 de zile cantitatea de lapte va creste la 7 l /zi ,furaj combinat 400 gr/zi , apa la discretie si creste si capacitatea de a consuma fan.La varsta de 36-50 zile cantitatea de lapte scade la 3l/zi, creste cea de furaj la 600 gr precum si cea de fan la aprox 200 gr zi.

Pana la varsta de 65 de zile se va administra furaj combinat starter ,pana la 100 zile furajul de crestere la discretie urmand ca la 180 de zile acesta sa se administreze in cantitate de 3 kg/zi.In primele doua saptamani de viata sporul mediu zilnic este de 600 gr/zi iar pana la varsta de 3 luni sporul este in medie de 715 gr, varsta la care va avea o greutate de 100 kg ( la varsta de 12 luni greutatea acestuia va atinge aproximatix 300 kg).

90 zile * 131 vitei * 0,715 kg/zi = 8.430 kg furaj

8430 kg furaj * 2 lei/kg = 16.860 lei

Cheltuieli cu intretinerea fermei, inclusiv TVA

Total cheltuieli: 480.410 lei + 185.112 lei + 90.000 lei = 755.522 lei

Total venituri: 24.199.500 lei

Total cheltuieli: 755.522 lei

PROFITUL brut = venituri cheltuieli = 23.443.978 lei PROFITUL net = profitul brut impozitul pe profit = 23.443.978 lei (16% * 23.443.978 lei) = 19.692.941 lei Incepand cu al 2 lea an, investitia initiala este amortizata iar ferma va intra pe profit. In concluzie, proiectul este fezabil.

DOCUMENTE ANEXE:

PLANURI FERMA :

CONSTRUCTII EXISTENTE:

- Fanar

- Magazie furaje