Dezvoltarea rurala, are ca scop final ridicarea standardului de viata al locuitorilor satelor, avand ca suport principal modernizarea productiei agricole prin introducerea in practica a cercetarii stiintifice. Obtinerea unor recolte sporite, de calitate superioara, cu costuri reduse reprezinta indicatorul activitatii exploatatiilor agricole privind profitabilitatea si competitivitatea acestora in economia de piata. In acest caz producatorul are nevoie pe langa mijloacele materiale si financiare si de cunostinte adecvate in vederea unui management tehnologic si economic. Progresul in agricultura se poate realiza numai prin valorificarea rezultatelor cercetarii in beneficiul producatorilor agricoli. Procesul de productie in agricultura se desfasoara in anumite conditii naturale care influenteaza asupra rezultatelor de productie. Intreaga activitate din agricultura are un caracter diferentiat datorita conditiilor pedoclimatice de pe intreg teritoriul tarii. Dezvoltarea continua a productiei de cereale si legumonoase boabe furajere, ca si suprafetele mari de pajisti face ca in Romania sa se creasca aproape toate speciile de animale de ferma. In zootehnie pe langa folosirea de biotehnologii avansate prin folosirea insamantarilor artificiale si transferul de embrioni, sunt necesare schimbari si in ceea ce priveste nutritia animalelor. In acest sens hrana rumegatoarelor trebuie sa se bazeze pe furaje de volum de buna calitate si cu suplimente strict necesare de nutreturi concentrate bine echilibrate. In nutritia animalelor se va tine cont de faptul ca hrana trebuie sa asigure in intregime cerintele fiziologice ale fiecarei categorii de animale cat si cele de sustinere a productiei asteptate. Eficienta maxima si realizarea unei productii de calitate nu se poate realiza fara asigurarea in ferme a unor echipamente, instalatii, masini si aparatura moderna. Asigurarea starii de sanatate a animalelor si de salubritate a produselor trebuie sa fie preocupari importante ale fermierului. In cazul vacilor cu lapte aceste probleme se pun intr-un mod specific. De la nastere si pana la sfarsitul vietii vaca trebuie sa aiba individualitatea ei, sa fie urmarita privind evolutia, comportamentul de reproductie, cantitatea si calitatea laptelui produs, nevoile de hrana, starea de sanatate. Fermierul trebuie sa aiba cunostinte profesionale temeinice si acces la informatie fara de care nu poate realiza o exploatare eficienta a vacilor de lapte. Pentru un succes deplin al functionarii unor exploatatii agricole este necesara organizarea prin libera optiune a producatorilor agricoli in asociatii profesionale pe produs, pe grupe de produse, pe specii si rase de animale. In continuare se poate trece la organizarea unor asociatii integratoare care sa cuprinda: producatori, procesatori si comercianti. Astfel in cadrul acestor formatiuni fiecare desfasoara activitatea pentru care este pregatit.Depozitarea si conservarea furajelor de volum prin insilozareAvantajul soiurilor speciale de porumb pentru siloz este ca au masa vegetativa bogata si in momentul cand stiuletele ajunge la umiditatea ridicata pentru insilozare (60-650) % intrega tulpina este verde. Ideal este sa se insamanteza 80.000-60.000 plante/ha pentru ca asa tulpina porumbului este mai subtire. Daca densitatea de semanat este mai mica se obtine un porumb cu o tulpina groasa, care nu este agreata de animale, chiar daca se toaca la dimensiunea de cca. un centimetru.Recoltarea porumbului pentru siloz trebuie sa se faca in momentul cand bobul este in faza de lapte-ceara iar pe bob este un punct negru. Intervalul optim de recoltare este cuprins intre sfarsitul fazei de lapte cand umiditatea plantei intregi este de 72-73 % (27-28 % SU). Dar si la mijlocul fazei de ceara plina a boabelor cand umiditatea plantei este de 60-

65% (30-35% SU) iar plantele sunt inca verzi, pasunile au culoare verde galbuie. Pentru a obtine un siloz de foarte buna calitate, este important ca porumbul sa fie tocat (max. 3 cm) cat mai marunt si intr-un timp cat mai scurt, sa fie foarte bine tasat pentru a se realiza evacuarea aerului, asigurandu-se astfel conditiile unei fermentatii lactice in mediul de anaerobioza.De asmenea, silozul trebuie inchis foarte bine ca sa nu ia contact cu aerul – se inchide cu o folie groasa dintr-o bucata care se aseza peste siloz si care se leaga la capete. Se recomanda ca peste folie sa se puna un strat de paie (ca sa o protejeze de factorii interni cat si externi).Pentru obtinerea unui siloz bun, de calitate (gustos, cu miros placut) este recomandata adaugarea de inoculati care este practic o insamantare a silozului cu bacterii lactice care determina inmultirea rapida a acestora astfel incat se obtine fermantatia lactica. In acest fel se evita fermentatia butirica nedorita (aceasta duce la deprecierea silozului). Pe de alta parte, prin introducerea unui inoculat silozul poate fi consumat la o luna si jumatate de cand a fost inchis, in timp ce fara adaugarea de inoculati se poate consuma dupa 2 luni. Silozul de porumb se poate face pe platforma betonata cat si pe alta suprafata de teren (cu o panta de 1-2 %).Un nutret murat de buna calitate nu pastreaza culoarea verde ci capata o nuanta galbui-verzuie-maslinie. Culoare galbena denota prezenta unei aciditati ridicate, aceasta se intampla atunci cand plantele sunt recoltate prea devreme, continutul in apa este de peste 80% - de exemplu, insilozarea porumbului recoltat cand boabele din stiuleti sunt in stadiul de lapte. Folosirea in hrana a unui asemenea nutret necesita adaugarea a 1,5-2 g carbonat de calciu pe un kilogram nutret murat. Alaturi de culoare mirosul este de asemenea un indicator de calitate. Astfel, nutretul murat fermentat la temperaturi de 30-35 0 C are un miros placut aromat usor dulce acrisor asemanator celui de fructe uscate. In urma frecarii intre palme a unui nutret de calitate mirosul nu se schimba si nu are efect remanent mai mult de 20-30 minute de la indepartarea probei.Se introduce in hrana treptat incepand cu cantitati mici incat dupa 10-15 zile de obisnuire sa se ajunga la cantitatile indicate in ratii. Intre nutretul fibros si cel murat se va respecta un anumit raport si anume pentru 5-7 kg nutret murat se va administra 1 kg fan.Ordinea de administrare va fi dupa concentrate si fan. In suplimentul mineral se va calcula in plus cate 2 g de carbonat de calciu pentru fiecare kilogram.Se va introduce in grajdul vacilor lactante numai dupa muls, va fi exclus din hrana gestantelor cu 2-3 saptamani inainte de fatare. In ratia zilnica se recomanda urmatoarele cantitati:- la vaci in lactatie 20-30 kg;- la taurine adulte supuse ingrasarii 30-40 kg;- la tineret in functie de varsta 10-20 kg..

FUNDAMENTAREA TEHNICO-ECONOMICA A TEHNOLOGIILOR DE PRODUCTIE LA CULTURILE DIN STRUCTURA

2.1 ELABORAREA DEVIZELOR TEHNOLOGICEPentru fiecare din cele 6 culturi din structura stabilita pentru ferma vegetala de 50 ha se vor elibera devize tehnologice in baza carora se vor stabili cheltuielile cu lucrarile mecanice, cheltuielile cu forta de munca manuala si cheltuielile materiale (samanta, ingrasaminte, pesticide).2.2 ELABORAREA BUGETULUI DE VENITURI SI CHELTUIELI PE CULTURIPe baza devizelor tehnologice pe culturi se vor intocmi bugete de venituri si cheltuieli pentru fiecare luna in parte si pe suprafata totala a exploatatiei. In aceste bugete se evidentiaza cheltuielile totale alcatuite din cheltuieli variabile si fixe si valoarea productiei.Prin raportarea cheltuielilor totale la productia principala se determina costul de productie.Valoarea productiei este alcatuita din valoarea productiei principale la care se adauga valoarea productiei secundare.Diferenta dintre valoarea productiei si cheltuielile totale evidentiaza venituri impozabile la care prin adaugarea subventiilor se obtine produsul brut. Diferenta dintre produsul brut si cheltuielile totale conduce la obtinerea venitului net plus subventii.

Prin raportarea venitului net plus subventii la cheltuielile totale pentru productia principala rezulta rata venitului impozabil, respectiv rata venitului plus subventii.

CAP. II. FERMA ZOOTEHNICATinand seama de nevoile de acoperire a consumului de lapte si carne a populatiei si de crearea unor disponibilitati pentru export, cresterea animalelor ocupa o pozitie prioritara in strategia de dezvoltare a sectorului zootehnic. Prin Programul de Dezvoltare a Agriculturii, MADR sustine infiintarea exploatatiilor comerciale de crestere a taurinelor, prin acordare de fonduri.

1. CRESTEREA SI EXPLOATAREA TAURINELOR1.1 RASE DE TAURINE CE SE CRESC LA NOI IN TARA:Cele mai raspandite rase care se cresc in prezent in Romania sunt:Rasa Baltata cu Negru Romaneasca raspandita in special in zona de sud si sud-est a tarii.Rasa Baltata Romaneasca raspandita in Transilvania, Banat si Bucovina.Rasa Bruna de Maramures raspandita in zona Subcarpatica.Rasa Pinzgau de Transilvania are o arie mica de raspandire in zona muntilor Apuseni, in partea de sud a Transilvaniei.Acestea sunt rase mixte, lapte-carne si carne-lapte, rase care prezinta avantajul schimbarii directiei privind produsul obtinut intr-o etapa data, prin deplasarea in directia laptelui sau a carnii, existand posibilitatea adaptatii productiilor la cerintele pietei.

Rase din import:a)Rase specializate pentru lapteRasa Holstein-Friza prezinta doua tipuri, european si american cu insusiri morfoproductive deosebite pentru lapte dar si pentru carne fiind cea mai importanta rasa pe plan mondial datorita insusirilor valoroase de productie si a capacitatii apreciabile de adaptare. La noi a participat la formarea rasei Baltata cu Negru Romaneasca.b)Rase specializate pentru carneRasa Charolaise originara din Franta, foarte valoroasa, rustica, rezistenta cu mare capacitate de adaptare utilizata in scopul cresterii pentru productia de carne.Se caracterizeaza prin culoare alb sau crem uniforma pe tot corpul. Se foloseste la incrucisari pentru imbunatatirea aptitudinilor pentru carne.Rasa Aberdeen-Angus este o rasa acornata, rustica, rezistenta, cu mare rezistenta si mare capacitate de aclimatizare, valorifica foarte bine furajele pentru productia de carne. Are culoare neagra uniforma pe tot corpul.Rasa Limousin formata in Franta.Are culoare rosu deschis sau inchisa, raspandita in toata Europa apreciata pentru carne, se creste in rasa curata sau se foloseste la incrucisari pentru imbunatatirea productiei de carne.

Principalele caracteristici ale raselor de taurine din RomaniaRASA BALTATA ROMANEASCA- tip mixt lapte – carne, talie mai redusa fata de Simmental- constitutie robusta- precocitate scazuta (prima fatare la 32-33 luni)

- potential genetic ridicat pentru lapte (4.000-5.000 litri)- productie de lapte variabila in functie de zona (2.700-2.800 litri in gospodariile populatiei)- aptitudini deosebite pentru productia de carne foarte buna (randament 54-58%)RASA BRUNA DE MARAMURES- precocitate medie – prima fatare la 33 luni- capacitate buna de valorificare a furajelor- lapte 2.700 – 2.800 l in gospodarii (potential 4.000 – 4.500 l)- randament la taiere 54-55%RASA BALTATA CU NEGRU RAMANEASCA-omologata in 1987- mai robusta, precoce- tip mixt lapte – carne- conformatie tipica de lapte- potential 5.500 – 6.000 lit- in gospodarii 3.500-4.000 lRASA PINZGAU DE TRANSILVANIA- se poate creste la altitudine- valorifica furajele din zona de munte- rezistenta la boli- lapte, carne, munca- culoare rosie cu dunga alba pe spinare

2.CERINTE PRIVIND AMPLASAREA SI ORGANIZAREA FERMEI2.1CONSTRUCTII ZOOTEHNICEAdapostirea presupune existenta unor constructii realizate pe raza unor proiecte elaborate de specialisti in functie de necesitatile fiziologice ale efectivelor. Aceste constructii trebuie sa asigure conditiile necesare manifestarii potentialului genetic al animalelor. Prin adapostirea rationala actiunea negativa a factorilor climatici nefavorabili este redusa sau inlaturata total. Asigurarea suprafetelor minime are o importanta deosebita pentru obtinerea de performante productive superioare. In cazul suprapopularii apare disconfortul prin imposibilitatea pastrarii curateniei, pielea animalelor se mentine murdara, animalele obosesc fiind nevoite sa stea mai mult in picioare datorita asternutului necorespunzator si se reduce frontul de furajare. Materialele folosite pentru construirea adaposturilor si in special pentru boxele si echipamentele cu care animalele pot intra in contact nu trebuie sa fie daunatoare pentru animale, sa poata fi curatate si dezinfectate riguros.Tipuri de adaposturiConstructiile zootehnice trebuie sa raspunda necesitatilor fizice si fiziologice de confort ale animalelor, permitand valorificarea potentialului productiv ale acestora prin dimensiunile elementelor de cazare, prin sisteme de legare, compartimentari sau limitatoare. Pe langa asigurarea desfasurarii normale a proceselor tehnologice in conditii favorabile pentru personalul de deservire constructiile trebuie sa ofere un grad marit de universalitate putand fi adaptate la noi tehnologii.

In ceea ce priveste cazarea si exploatarea taurinelor constructiile zootehnice prezinta cea mai mare complexitate. In functie de sistemul de intretinere si categoria de varsta acestea pot fi: Adaposturi pentru vaci de lapte in stabulatie legata Intretinerea se face pe standuri, paturi de odihna care au lungimea de 160-180 cm si latimea de 110-115 cm, compartimentate pentru doua locuri cu dispunerea cap la cap a animalelor. Amenajarea interiorului trebuie sa permita asigurarea conditiilor optime de lucru pentru crescator si confort sporit pentru animale. Legarea se va face tip “grabner”, muls mecanic, evacuarea dejectiilor prin rigola, adapare automata.Aleea de plimbare a vacilor dispusa pe perete cu o latime de 130 cm, se foloseste pentru evacuarea animalelor in padoc sau la pasune.Rigola de evacuare a dejectiilor cu o latime de 44 de cm si o adancime de 15 cm, in cazul evacuarii dejectiilor cu racleti, preia dejectiile de pe stand.Standul va fi ridicat cu 10 cm fata de aleea de plimbare sau cota zero, cu rol de a mentine trenul posterior al vacii curat si de a preveni unele infectii ale aparatului genital.Fundul ieslei va fi ridicat cu 10 cm fata de stand pentru a oferi o pozitie corespunzatoare animalelor la furajare.Patul de odihna din caramida pe cant cu panta de 10%.Compartimentarea pentru 2 locuri montata la inaltimea de 107 cm si o lungime de 120 cm mentine pozitia vacii pe stand si il mentine curat.Bara limitatoare instalata la 30 cm intre iesle si la inaltimea de 90 cm, nu permite iesirea vacilor pe aleea de furajare.Adapatoarea automata se instaleaza la 60-65 cm, una pentru doua vaci si se asigura adaparea la discretie.Evacuarea dejectiilor se face cu racleti montati in rigola la suprafata sau in canale acoperite cu gratare metalice. Colectarea din canale se face in fose colectoare amplasate la capatul adapostului.Mulsul se face mecanic la instalatii fixe sau mobile.

Adaposturi pentru vaci de lapte in stabulatie libera Pentru crearea conditiilor optime de crestere si exploatare se va avea in vedere ca la calcularea spatiilor de cazare care se vor asigura in sistemul liber de exploatare sa se prevada o suprafata utila in adapost de 6-8 m2/vaca si de 1,8-3,5 m2 in functie de varsta pentru tineretul aferent si un front de furajare de 0,75-0,80 ml/cap.In adapostul cu stabulatie libera, fara cusete, atat zona de odihna a vacilor cat si a tineretului trebuie sa cuprinda cel putin 70% din suprafata totala si aceasta trebuie sa fie prevazuta cu asternut de paie. Zona va fi delimitata cu bordura din beton sau dulapi de lemn.Atat zona de plimbare cat si suprafata padocului vor fi prevazute cu panta de 1% spre un sifon central de colectare a urinei. Evacuarea dejectiilor din zona de miscare se face cu tractorul cu lama. Mulsul se face pe o platforma special amenajata prevazuta cu instalatie de muls tandem sau bradulet. O alta varianta de intretinere in stabulatie libera este aceea in care odihna vacilor se face in cusete individuale care au o lungime de 210-220 cm si o latime de 110-115 cm.

Dispunerea cusetelor se face la perete, aleea de plimbare si penteu accesul la iesle este dimensionata la 350 cm, iar evacuarea dejectiilor se face intr-un bazin amenajat la capatul adapostului. Furajele sunt introduse in grajd prin aleea de furajare care are o latime de 300 cm. Pentru administrarea furajelor grajdul este prevazut cu iesle care are o latime de 70 cm. Acest tip de grajd asigura un confort sporit pentru animale prin asigurarea unui microclimat corespunzator. Maternitatea care se dimensioneaza pentru 6-10% din efectiv. Prin divizarea in compartimente de 8-10 locuri, se asigura principiul popularii si depopularii totale. Profilactoriul se alatura maternitatii si se compartimenteaza corespunzator maternitatii asigurandu-se numarul de boxe individuale pentru fatarile ce au loc in perioada de populare a unui compartiment. Cresa asigura cazarea viteilor de la 15 la 90 de zile. In stabulatie libera: in boxe nediferentiate, boxe diferentiate cu zona de odihna colectiva pe asternut, in boxe individuale pana la 60 de zile, urmata de a doua faza in boxe colective pe gratare.

Click pe atasament pentru a citi articolul in intregime

Adaposturi pentru tineret femel de reproductie. Solutiile de cazare adecvate

tineretului femel de reproductie sunt: stabulatia libera nediferentiata pe gratare si cea

diferentiata cu zona de odihna colectiva, indicandu-se cazarea tuturor categoriilor de

varsta in acelasi adapost pentru echilibrarea bilantului termic in sezonul rece. Pentru

junicile gestante se recomanda stabulatia libera cu cusete individuale de odihna.

Adaposturi pentru tineret mascul de reproductie. Dupa 6 luni cresterea

taurasilor este asociata cu cele doua perioade de testare astfel: in prima perioada (6-12

luni) se cazeaza legat pe standuri mijlocii sau liber in boxe individuale, iar in a doua

perioada(12-15 luni) se prevede intretinerea legata pe standuri lungi sau mijlocii.

Intretinerea legata se completeaza cu miscarea libera in padocuri.

Adaposturi pentru tauri reproducatori sunt concepute in stabulatie legata pe

standuri lungi prevazute cu belciuge in bordura ieslei pentru legarea bilaterala. Dupa

fiecare doua standuri se prevede culoar pentru protectia personalului iar pentru miscare se

prevad caruseluri simple cu patru brate in cruce de care se leaga inelul nazal al taurilor.

Adaposturi pentru ingrasarea tineretului taurin indiferent de sistemul de

ingrasare adoptat (intensiv, semiintensiv), prezinta caracteristici comune pentru toate

fazele: stabulatia libera in colectivitati de 25-40 capete pe gratare in boxe nediferentiate;

in boxe diferentiate cu zona de odihna colectiva pe asternut permanent.

Adaposturi pentru ingrasarea(reconditionarea) taurinelor adulte se

organizeaza pentru intretinerea legata pe standuri scurte completate cu gratare.

Adaposturi sau compartimente de izolare. Asigura spatiul necesar pentru 2%

din efectiv si se poate amenaja la un capat al maternitatii servind la izolarea si tratarea

animalelor din ferma.

Ingrijirea adaposturilor

Un adapost pentru animale oricat de bine ar fi construit in scopul respectarii

normelor zootehnice si sanitar-veterinare nu poate asigura conditii optime de cazare

pentru animale decat daca este bine intretinut. In primul rand asternutul trebuie scos de 2-

3 ori pe zi, pe aleea de serviciu se va pastra zilnic var nestins, in amestec cu rumegus din

lemn, care are rolul de a micsora umiditatea in adapost, acest amestec se va schimba ori

de cate ori este nevoie dar nu se va duce la platforma de gunoi. Pe platforma de gunoi se

va depozita numai balegarul si asternutul murdar. Gunoiul se va folosi dupa fermentare in

agricultura, legumicultura, pomicultura. Pentru o mai buna luminozitate la fiecare doua

saptamani se vor spala geamurile, iar saptamanal se va curata praful. Nutreturile nu se vor

depozita in podurile adaposturilor, pentru evitarea incendiilor si deprecierea furajului prin

aparitia mucegaiului. Furajele vor fi depozitate separat in adaposturi special amenajate.

Vara se vor face reparatii, igienizare prin varuirea peretilor cu var alb care va asigura o

lumina corespunzatoare in adaposturi. Adaposturile neangrijite influenteaza negativ

starea de sanatate a animalelor prin: aparitia imbolnavirilor, scaderea rezistentei la boli si

sporuri scazute in greutate.

2.2 Amplasarea adaposturilor

In alegerea locurilor pentru amplasarea adaposturilor se va tine seama de

conditiile sanitar-veterinare astfel:

- terenul sa fie salubru cu o structura uniforma si permeabila, neinundabil, care sa

se situeze cu cel putin 0,5 m deasupra nivelului maxim posibil al apelor freatice;

- sa nu fie situat la baza pantelor, pe vai inguste si neansorite, in apropierea

baltilor si a mlastinilor, fara protectie naturala impotriva vanturilor naturale;

- sa existe surse suficiente de apa potabila;

- terenul sa fie liber de orice infectie sau infestatie provenite dintr-o exploatatie

anterioara ;

- prin perimetrul amplasamentului sa nu treaca sosele, drumuri, cai ferate, linii de

inalta tensiune, conducte subterane, canalizari;

- acces la caile de comunicatie, pasuni si culturi furajere;

- zona sa fie lipsita de factori nocivi: fum, pulberi, gaze, praf;

- sa se cunoasca si sa se tina seama de caracteristicile climatice ale zonei;

- amplasarea trebuie sa permita dezvoltarea de perspectiva a fermei zootehnice

- pentru evitarea epizootiilor si apararea sanatatii publice se vor respecta

distantele fata de zonele de locuit, respectandu-se zonele de protectie sanitara

stabilite de catre Ministerul Sanatatii;

- amplasarea si constructia fermelor cu sistem de crestere semiintensiva si

intensiva se face cu avizul Autoritatii Sanitar-Veterinare.

2.3 Orientarea adaposturilor

Orientarea adaposturilor are drept scop protectia fata de vanturile dominante,

asigurarea unui bun iluminat natural si imbunatatirea bilantului termic al adapostului.

- Adaposturile inchise cu ferestre pe ambii pereti longitudinali se

orienteaza cu axul longitudinal paralel cu directia vantului dominant in

zona.

- Adaposturile inchise cu ferestre pe un singur perete se orienteaza cu

acestea pe directia opusa vantului dominant.

- Adaposturile cu o latura deschisa se orienteaza cu aceasta pe directia

opusa vantului dominant

Pentru imbogatirea bilantului termic al adapostuluise recomanda orientarea axului

longitudinal dupa meridianul locului. Aceasta expunere evita pierderile mari de

caldura iarna si supraancalzirea vara.

CERINTE DE MICROCLIMAT

Ventilatia adaposturilor

Ca urmare a proceselor metabolice ale animalelor, a fermentarii sau uscarii

dejectiilor si a activitatii tehnologice aerul isi modifica proprietatile. Schimburile de aer

dintre adapost si mediu se realizeaza prin intermediul amenajarilor si instalatiilor pentru

ventilatie. Schimburile de aer viciat din adapost si mediu se poate realiza simplu si consta

din guri deasupra fiecarei ferestre sau la o distanta de 2-4 m una de alta, cu dimensiuni de

25/25 cm la partea superioara a peretilor sau prin cosuri de aerisire ce pornesc din tavan

si ies deasupra coamei cu 0,5 m, confectionate din doua randuri de scandura in care se

pune un izolant rumegus de lemn cu dimensiunea deschiderii de 50/50 cm. Pentru a

asigura ventilatia optima este necesar sa se cunoasca volumul de ventilatie, cubajul

adapostului si coeficientul de schimb.

Volumul de ventilatie reprezinta cantitatea de aer care trebuie introdusa

permanent in adaposturi, se exprima in m3/ora/animal.

Specificare Volum minim (m3/h/animal)

iarna vara

Bovine adulte in adaposturi inchise

neancalzite

42 125

Bovine, tineret in adaposturi inchise

neancalzite

25 100

Vitei pana la 4 luni, in adaposturi

incalzite

20 80

Cubajul (volumul adapostului m3/animal ) depinde de suprafata adapostului si

inaltimea la care este amplasat tavanul.

Specificare

Zone cu temperaturi sub:

200 C si

stabulatie

de peste 7

luni

-100 C si cu

stabulatie intre

5-7 luni

00 C si cu stabulatie

sub 5 luni

Vaci in lactatie, tauri, bovine

adulte la ingrasat

14-18 18-25 25-30

Tineret bovin 10-12 12-14 14-16

Vitei 8-10 10-12 12-14

Temperatura in adapost

Bovinele sunt animale care isi asigura temperatura optima din adapost.

Nerealizarea temperaturilor optime in adaposturi influenteaza sanatatea animalelor prin

producerea de boli, duce la scadereaproductiilor si intarzie reproductia la animale.

Temperatura se poate determina in adapost de 3 ori pe zi: dimineata, la pranz si seara.

Normele de temperatura in adaposturile de bovine sunt:

Categoria Temp. minima Temp. maxima Temp. optima

Vaci 6 24 10-14

Maternitate 12 24 20

Vitei 0-15 zile 12 24 15-18

Vitei 16-20 zile 10 24 12-15

Vitei 21-90 zile 8 24 10-15

Vitei 91-180 zile 8 24 10-12

Tineret 6-12 luni 6 24 8-10

Junici 6 24 8-10

Umiditatea relativa a aerului in adapost

Dintre conditiile de microclimat pe care trebuie sa la indeplineasca adaposturile

de animale se numara si realizarea unei umiditati normale in interiorul acestora. Din

cercetarile facute rezulta ca o vaca in greutate de 450 kg elimina in 24 de ore prin

transpiratie 7,56 litri apa la o temperatura in adapost de 1,5 grade si 5,56 litri in cazul

unei temperaturi de 4,5 grade. Normele tehnologice admit pentru tineretul bovin o

umiditate cuprinsa intre 70-75%, in adaposturi neancalzite de 85-90%, iar pentru

adaposturile neancalzite pentru bovinele adulte aceasta trebuie sa fie de 75-90%. Practic

orice crescator de animale poate constata depasirea umiditatii din adapost peste limitele

admise prin aceea ca la intrarea in grajd constata un miros greu, jilav, geamurile sunt

aburite, animalele au parul umed, iar la deschiderea usii pe timp friguros se observa

iesirea de aburi. Pentru eliminarea excesului de umiditate din adapost este necesar ca

sistemul de aerisire sa functioneze corect.

Iluminarea adaposturilor

Lumina este un factor deosebit de important in cresterea anumalelor. Lipsa

luminii influenteaza functionarea normala a glandei tiroide care duce la depunerea

excesiva a grasimii. Lumina care o primeste un adapost se exprima intr-un coeficient de

luminozitate care de fapt reprezinta raportul dintre suprafata geamului si suprafata

interioara a adapostului. De exemplu 1 m2 de geam asigura lumina pentru 20 m2 de

pardoseala. Iluminarea adaposturilor se face natural prin folosirea radiatiilor solare sau

artificial prin folosirea lampilor incandescente, fluorescente sau mixt.

Compozitia aerului din adaposturi

Aerul are in compozitia sa mai multe gaze printre care si oxigenul fara de care

viata animalelor nu ar fi posibila.

Prin cresterea concentratiei de dioxid de carbon – gaz incolor,usor acru, solubil in apa,

provenit din respiratia animalelor care in functie de greutate pot elimina 100-200 litri pe

ora si la care se adauga si cel rezultat din fermentarea balegarului, purinului si

asternutului. Cresterea concentratiei de CO2 se produce atunci cand in adapost nu se

asigura densitatea optima a animalelor si are influenta negativa asupra sanatatiii

animalelor.

Depasirea concentratiei de amoniac, actioneaza asupra mucoaselor oculare sau a

cailor respiratorii. La bovine efectul negativ al amoniacului se manifesta prin iritatii

cutanate, cresterea incidengtei pododermatitelor, a bronhopneumoniilor si prin reducerea

productiei de lapte. Concentratia maxima admisa este de 3%.

Pentru eliminarea efectelor daunatoare ale acestor gaze in cresterea animalelor se

recomanda folosirea asgternutului, evacuarea cu regularitate a dejectiilor, cat si o buna

ventilatie.

CHIPAMENTE, INSTALATII, UTILAJE SI MASINI PENTRU DOTAREA FERMELOR DE VACI

Avand in vedere ca ferma familiala este cea mai viabila si eficienta pentru toate speciile de animale, toate activitatile fiind efectuate de fermier si de familia acestuia cu exceptia perioadelor de varf cand va apela la forta de munca suplimentara, este necesara dotarea cu masini si echipamente care sa asigure efectuarea tuturor lucrarilor din ferma incepand cu producerea furajelor pana la prelucrarea primara a productiei realizate:- tractor si masini agricole pentru lucratul pamantului, pentru producerea furajelor de volum si pentru concentrate (tractor, grapa, plug, masina de semanat, masina de imprastiat ingrasaminte naturale si chimice);- masini si utilaje pentru recoltarea, transportul, conservarea si prepararea furajelor de volum si concentrate (cositoare pentru taierea plantelor si lasarea in brazda, grebla macanica pentru intoarcerea si formarea brazdei, masina de adunat fanul in vrac, presa de balotat fanul, masini pentru tocat si incarcat in mijloacele de transport, moara cu ciocanele, buncare pentru pastrarea materiilor prime);- masini si utilaje pentru distribuirea furajelor in hrana animalelor (remorca tehnologica care preia furajele din depozit, le amesteca si le distribuie).- Instalatii pentru alimentarea cu apa si adapatul animalelor (se folosesc adapatori cu cupa, cu nivel constant sau cu membrana).- Instalatii pentru asigurarea factorilor de microclimat. Factorii de microclimat se vor asigura in limite normale daca adaposturile au fost dotate din constructie cu sistem corespunzator de ventilatie. In maternitate si cresa pentru vitei, factorii de microclimat vor fi asigurati prin ventilatoare montate in tavan.- Echipamente pentru evacuarea dejectiilor din adapost: racleti si pluguri racloare.- Instalatii pentru muls (la bidon sau conducta, pe platforma amenajata in spatii speciale de tip tandem, bradulet, rotolactor).

2.6 CONSTRUCTII ANEXE- pentru stabulatia legata: sala de muls care asigura receptia, racirea si depozitarea laptelui.- pentru stabulatia libera: aleile de acces catre sala de muls, sala de asteptare, sala de muls, sala de regrupare a loturilor dupa muls. Spatiile si amenajarile anexe salilor de muls se prevad pentru urmatoarele functiuni: camera masinilor pentru instalatia de vid si de frig, racirea si depozitarea laptelui, depozitarea rezervei de furaje pentru alimentarea posturilor de muls, intretinerea aparaturii de muls, dependinte social-sanitare pentru mulgatori, standuri pentru insamantari si tratamente.- constructii auxiliare: pentru conditionarea si depozitarea furajelor (fanare, silozuri pentru furaje murate, depozite pentru radacinoase, depozite pentru concentrate), sisteme pentru alimentarea cu apa, pentru gospodarirea dejectiilor, constructii sanitar-veterinare, pentru sacrificari de necesitate, pentru valorificarea, distrugerea sau neutralizarea cadavrelor si a deseurilor animale, constructii social-sanitare si pentru expedierea animalelor.

3. REPRODUCTIA LA TAURINECrescatorul trebuie sa procure material biologic cu valoare genetica ridicata si certificat de origine; va decide asupra productiei pe care doreste sa o obtina si se va orienta pentru lapte sau carne, specializandu-se pe o anumita productie in functie de piata de desfacere.

Animalele vor fi individualizate pentru a se putea tine evidenta efectivului pe categorii de varsta si stari fiziologice. Se va tine o evidenta scrisa asupra evenimentelor de reproductie (numarul matricol, anul nasterii, data montei, data ultimei fatari, productia zilnica de lapte, etc) pentru toate femelele, intr-un registru special sau pe tablite individuale (tablita tehnologica).Programarea la reproductie se va face in corelatie cu starea fiziologica, productia la lactatia anterioara la vaci, iar la vitele in functie de: rasa, varsta, greutate corporala. In functie de rasa vitelele vor fi introduse la reproductie astfel: cele din rase precoce la 15-18 luni, iar cele din rase tardive la 20-24 luni. Se va avea in vedere si faptul ca tineretul este apt pentru monta sau insamantare artificiala atunci cand ralizeaza 65-70% din greutatea de adult a rasei din care face parte. Pentru insamantare sau monta se va folosi material seminal sau tauri autorizati din rase performante tinand cont de productia pe care vrem sa o imbunatatim (lapte, carne).Monta se va efectua imediat dupa ce caldurile au fost observate si sa se repete la 10-12 ore.In cadrul fermelor cu efective mari de vaci este necesar sa se intocmeasca “Planul de monta si fatari” pe baza caruia se va desfasura intreaga activitate de reproductie.

4. FLUX TEHNOLOGICCuprinde urmatoarele sectoare:- monta-gestatie;- maternitate;- crestere tineret- tineret pentru prasilaSectorul de monta-gestatie are sarcina de a asigura conditii optime pentru:- intretinerea si exploatarea efectivului matca si a tineretului de prasila- organizarea actiunilor tehnice pentru depistarea vacilor in calduri si inducerea caldurilor- efectuarea montei sau a insamantarilor artificiale- formarea loturilor de vaci gestante si intretinerea lor pana la trecerea in maternitate.Sectorul maternitate – are sarcina de a prelua vacile gestante din sectorul de monta – gestatie, de a asigura fatarea si de a intretine in conditii corespunzatoare vacile care alapteaza, impreuna cu viteii, pana la varsta de intarcare.Sectorul cresa – are rolul de a prelua viteii intarcati de la maternitate si sa ii creasca pana la varsta de 90 de zile.Sectorul crestere tineret – are rolul de a prelua tineretul destinat pentru prasila.Programele de furajare trebuie intocmite tinand cont de greutatea animalelor si potentialul genetic privind productia de lapte (productia de lapte pe care ar putea sa o dea si nu productia pe care o da), stadiul lactatiei si gestatii, ratiile furajere vor fi intocmite separat pe categorii de animale.Se va intocmi o ratie de baza care va fi suplimentata in functie de cerintele fiziologice cu amestec de concentrate din care nu trebuie sa lipseasca concentratul proteino-vitamino-mineral (PVM).In functie de sistemul de hranire adoptat (diferentiat sezonier: vara-masa verde si amestec de concentrate si iarna – fan de lucerna, porumb siloz si amestec de concentrate) sau hranire din stoc cu amestec unic (fan, porumb siloz, si amestec de concentrate) se

stabilesc culturile care vor asigura baza furajera si suprafetele necesare pentru fiecare cultura in parte.Vara, lucerna masa verde se va introduce treptat in ratie, nu se va administra plouata sau cu roua si nici dupa fertilizarea cu azot a acesteia. Se va recolta in perioada de imbobocire cand continutul in substante nutritive este cel mai mare. Pentru perioada de stabulatie se recomanda fanul de lucerna de buna calitate obtinut din plante recoltate in faza de imbobocire, porumbul siloz obtinut din plante recoltate in faza de lapte-ceara, si amestecul de ferma cu (PVM). Atat vara cat si iarna, ratia va contine si furaje grosiere.Adaparea vacilor se va face prin adapatori cu nivel constant, o adapatoare la doua vaci in sistem legat si prin jgheab, asigurand frontul de adapare in sistem liber si la pasune.Mulsul se face de doua ori pe zi, exceptie fac vacile cu productii mari (peste 25 litri) care se mulg de 3 ori pe zi, iar cele care sunt supuse regimului de intarcare numai o data pe zi. Intervalul intre mulsori va fi de 10-12 ore. Vacile se mulg intotdeauna in aceeasi ordine.Mulsul mecanic consta in aplicarea paharelor de muls in urmatoarea ordine: stang-posterior, stang-anterior, drept-posterior, drept-anterior. Se acorda atentie deosebita intensitatii vacuumului care trebuie sa fie de 0,45 kgf/cap, iar numarul de pulsatii pe minut sa fie cuprins intre 40-60.Hormonul principal care declanseaza evacuarea laptelui din uger este ocitocina si durata de secretie a acesteia este de cca. 7 minute, iar mulsul se considera inceput din momentul in care mulgatorul atinge ugerul vacii. Mulgatorul trebuie sa stie ca de la spalarea ugerului pana la aplicarea paharelor de muls sa nu treaca mai mult de 7 minute. Vara sfarcurile vor fi protejate cu emoliente cu adaos de substante specifice.Pentru mentinerea curateniei si pentru evitarea suprasolicitarii utilajelor de evacuare se intocmesc grafice de evacuare a dejectiilor de 2-3 ori/zi sau periodic.

5. EXPLOATAREA VACILOR DE LAPTE

- Intretinerea vacilor se poate face in adaposturi amenajate pentru cresterea in stabulatie libera fara cusete unde exploatarea animalelor se face pe asternut permanent iar in adapost se creeaza doua zone: zona de odihna si zona de miscare si accesul animalelor la iesle si padoc. Zona de odihna a vacilor si a tineretului trebuie sa ocupe cel putin 70% din suprafata totala si va fi prevazuta cu asternut de paie. Zona de odihna va fi delimitata cu o bordura de beton spre zona de miscare si accesul animalelor in padoc. Zona de plimbare si suprafata padocului vor fi prevazute cu o panta de 1% pentru scurgerea urinei spre un sifon central de colectare care face legatura cu fosa de la capatul adapostului.In zona de miscare se amplaseaza adapatorile cu nivel constant.Evacuarea dejectiilor se face cu tractorul cu lama.Mulsul se face pe o platforma prevazuta cu instalatie de muls tandem sau bradulet.- Intretinerea vacilor in grajduri inchise compartimentate in care odihna vacilor se face in cusete individuale cu lungimea de 210-250 cm si latimea de 110-130 cm, plimbarea si accesul la iesle se face pe alei interioare. Aleea de plimbare si acces la iesle are o latime de 350 cm, evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor in fosa de la capatul adapostului.

Aleea de furajare are o latime de 300 cm.Acest tip de adapost ofera un grad sporit de confort asigurand un microclimat corespunzator.- Intretinerea vacilor in sistem legat pe stand (pat de odihna) care poate avea o lungime variabila de 160-260 cm si o latime de 110-130 cm si care este despartit cu bare metalice pentru 2 vaci. Evacuarea dejectiilor se face prin rigole cu racleti, adaparea se face cu adapatori automate montate la inaltimea de 65 cm, care asigura adaparea la discretie a animalelor, mulsul se face mecanic folosindu-se instalatii fixe sau mobile. Tineretul se creste liber in boxe comune delimitate in zona de odihna cu 20 cm mai ridicata fata de cota zero, pe care se pune asternut de paie, evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor.

CRESTEREA TINERETULUI DE PRASILAFatarea vacilor trebuie sa aiba loc intr-un compartiment special amenajat, liber pe asternut de paie.Cresterea viteilor se face in cusete individuale pana la 45 zile dupa care sunt trecuti in boxe comune.Alaptarea viteilor se face artificial la biberon sau galeata. Nu se recomanda ca viteii sa fie lasati sa suga la vaci pentru a se evita crearea reflexului conditionat si refuzul acestora de a se elibera laptele in absenta viteilor.In timpul verii tineretul peste 6 luni se va creste pe pasuni sau liber in boxe comune delimitate, zona de odihna cu 20 de cm mai ridicata fata de cota zero, pe care se pune asternt de paie, evacuarea dejectiilor se face cu plug raclor.a) Optimizarea procesului de crestere a tineretului se realizeaza prin elaborarea planului de crestere:Viteii se vor intarca la varsta de 3 luni la greutatea de 90 kg. Conditia intarcarii o constituie consumul de furaje fibroase si concentrate care trebuie sa asigure necesarul pentru functiile vitale si un spor zilnic de 500 gr.Dupa intarcare, tineretul va fi intretinut in loturi pe categorii de varsta astfel:-vitei 3-6 luni;-vitei 6-12 luni;-tineret 12-18 luni;-tineret peste 18 luni.CALCULUL ECONOMIC PENTRU FERMA DE VACI DE LAPTE Optimizarea ratiilor furajere si elaborarea planului de furajare presupune stabilirea listei cu furajele existente in ferma. Planul de cultura se va face in concordanta cu specificul alimentatiei din structura de culturi nelipsind fanul de lucerna, porumbul siloz, porumbul pentru boabe si masa verde. Baza ratiei va fi asigurata in ferma urmand ca tarata de grau si srotul de floarea soarelui care intra in compozitia amestecului de ferma sa fie cumparate de la alte unitati.Se vor intocmi ratii furajere pentru fiecare categorie in parte tinand cont de necesarul pentru intretinerea functiilor vitale si pentru productie, spor, lapte. Se va intocmi planul de monta si fatari si de aici se vor face devizele pentru fiecare categorie: vaci, vitei 0-3 luni, vitei 3-6 luni, tineret 6-12 luni.Se intocmesc devize pentru fiecare din categoriile mentionatecare vor cuprinde urmatoarele date: efectivul la inceputul lunii, intrarile, iesirile, efectivul la sfarsitul lunii,

efectivul mediu, numarul de zile furajate, consumul zilnic pentru fiecare sortiment de furaj,sporul mediu zilnic. Din calculul acestor devize va reesi: efectivul mediu pentru fiecare categorie in parte, numarul de zile furajate, necesarul de furaje pentru fiecare categorie in parte pe sortimente, sporul total in greutate. Pe baza ratiilor intocmite se va cunoaste consumul zilnic pe sortimente de furaje pentru fiecare categorie in parte. In alcatuirea ratiilor se tine cont de cerintele nutritionale pe cap si zi (SU, UN, PBD) pentru fiecare categorie in parte.- Cunoscand necesarul de furaje (fibroase, suculente, grosiere) pentru fiecare categorie in parte pe o perioada de un an, aflam cantitatea totala de furaje pe sortimente.- Cunoscand cantitatea totala de furaje de care este nevoie, productiile medii la hectar pe care le putem obtine in functie de zona si conditiile de irigat sau neirigat, aflam suprafata de care avem nevoie pentru asigurarea bazei furajere.- Cunoscand necesarul de furaje se calculeaza cheltuielile totale cu furajarea pentru un an de zile.- Tinand cont de efectivul mediu si de norma de deservire se calculeaza necesarul de forta de munca si cheltuielile aferente acestora.- Se vor calcula cheltuielile cu energia electrica si combustibili, cheltuielile cu consumul de apa si veniturile.- Productia de lapte marfa se calculeaza tinand cont de productia totala estimata a se obtine pe lactatie normala de 305 zile.- Pe baza veniturilor si cheltuielilor din ferma zootehnica se calculeaza bugetul de venituri si cheltuieli pentru zootehnie.

ORGANIZAREA PASUNATULUI

Incetarea pasunatului se va face cu doua saptamani inainte de primul inghet pentru ca plantele sa se poata reface. Pasunatul nu trebuie facut pe timp prea umed pentru ca prin calcarea terenului se strica stratul de telina si se reduce productia de iarba. Pasunatul nu se va face dimineata, pe bruma sau roua pentru a evita tulburarile digestive iar in zilele calduroase nu se va face la amiaza. In perioadele de tranzitie (de trecere de la hranirea cu nutreturi conservate la hranirea cu nutreturi verzi) se va avea in vedere obisnuirea treptata cu furajul nou introdus. Se vor reduce treptat cantitatile de furaje care trebuie inlocuite si se vor mari in aceiasi masura cantitatile de furaje noi introduse in ratie. Se recomanda amestecarea nutreturilor verzi cu paie pentru a se evita meteorizatiile. Intretinerea pe pasune, la distante mari de ferma comporta dotarea cu tabere de vara menite sa asigure urmatoarele functiuni: adapostirea pe timpul noptii, furajarea suplimentara, executarea mulsului sub acoperis. In lipsa pasunii pe timpul verii se va administra masa verde (lucerna) cosita si administrata la iesle, planta intreaga sau tocata.

10. MASURI SANITAR-VETERINARE DE PREVENIRE SI COMBATERE A BOLILOR IN FERMELE DE BOVINE Fiecare unitate trebuie sa dispuna de urmatoarele dotari tehnico-materiale:- ferma va fi imprejmuita cu gard protector

- va fi dotata cu dezinfector auto la intrarea in ferma destinat mentinerii unor solutii antiseptice pentru rotile vehiculelor- filtru sanitar-veterinar cu urmatoarele incaperi: vestiar cu dulapuri individuale pentru haine de strada, grup sanitar cu spalatoare si dusuri, vestiar pentru echipamentul de protectie, punct de dezinfectie a incaltamintei de lucru- punct de insamantare artificiala- punct de taiere de necesitate cu instalatie de apa, sifon de scurgere, carlige pentru scripete si dulap frigorific- anexa pentru ecarisaj.

Masuri de profilaxie generala:- aplicarea regulilor sanitar-veterinare si de zooigiena privind adaparea, hranirea, ingrijirea, reproductia si exploatarea rationala a animalelor.- Controlul periodic si de necesitate al calitatii furajelor si a apei- Prevenirea introducerii bolilor transmisibile si a difuzarii acestora- Respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare, depozitare si valorificare a produselor de origine animala.- Controlul medical periodic al personalului de deservire- Introducerea numai a animalelor din unitati indeme de boli infectocontagioase (TBC, LEB, leptospiroza) si parazitare cu respectarea perioadei de carantina de minim 60 de zile.- Dezinfectia adaposturilor obligatorie de doua ori pe an sau ori de cate ori este nevoie- In spatiile destinate fatarii si cresterii tineretului in primele 3-4 saptamani de viata se va respecta principiul “totul plin – totul gol” si dezinfectia dupa fiecare ciclu de fatari- Spatiul de crestere a tineretului de peste o luna se face trimestrial- Stationarul veterinar se dezinfecteaza lunar sau ori de cate ori va fi nevoie- Deratizarea este obligatorie si cade in sarcina proprietarilor, este o actiune obligatorie si se efectueaza de 2 ori pe an (primavara si toamna) inaintea dezinfectiilor profilactice. In cursul anului se executa deratizari de intretinere- Dezinfectia se face prin pulverizarea insecticidelor, de catre personalul autorizat, pe toate suprafetele, ori de cate ori este nevoie.

Masuri de depistare a bolilor infecto-contagioase si parazitare- controlul pentru tuberculoza, leucoza enzootica, bruceloza, paratuberculoza si mastite conform planului tehnic.- Controlul prin sondaj si de necesitate pentru leptospiroza, vibrioza- Controlul de necesitate pentru trichomonoza, hipodermoza, fascioloza- Controlul pajistilor naturale pentru biotopi si gasteropode (gazde intermediare pentru Fasciola hepatica), capuse-vectori ai hemosporidiozelor si excluderea folosirii terenurile respective- Supravegherea clinica si anatomopatologica in directia fasciolozei, dictiocaulozei si hemosporidiozelor in sezoanele de evolutie a acestora- Supravegherea nutritionala si metabolica a animalelor.

Masuri de profilaxie specifica

- Vaccinari contra carbunelui, septicemiei hemoragice, carbune emifizematos, leptospirozei, virozelor, bronho-pneumoniei enzootice.Masuri de combatere a bolilor parazitareTratamentul de necesitate al fasciolozei, dictiocaulozei, trichomonozei, scabiei, tricofitiei si pediculozei.

Profilaxia si combaterea tulburarilor de reproductie- Furajarea si intretinerea rationala a tineretului pentru realizarea greutatii corporale si a maturitatii sexuale corespunzatoare varstei si rasei.- Individualizarea in vederea depistarii manifestarilor sexuale- Controlul ginecologic la 14-16 luni- Clasarea pentru taiere a vitelelor cu tulburari de reproductie- Respectarea greutatii optime pentru insamantare in functie de rasa- Diagnosticul gestatiei la 2 luni de la ultima insamantare sau monta- Tratamentul cazurilor de infecunditate

Prevenirea tulburarilor in perioada de gestatie- Furajarea diferentiata si intretinerea corespunzatoare a vacilor gestante si a junicilor- Miscarea zilnica, asigurarea repausului mamar- Aplicarea unor mijloace imunoprofilactice pentru prevenirea avorturilor, neviabilitatii si a imbolnavirilor la fatare- Aplicarea unui vaccin polibacterian si a unei medicatii antiinfectioase retard pentru prevenirea mamitelor

Prevenirea tulburarilor de parturitie si a complicatiilor puerperale- Furajarea diferentiata in ultimele 2 saptamani inainte de parturitie si asigurarea conditiilor de confort in spatiile de fatare- Asistenta la fatare, controlul sanatatii ugerului, controlul involutiei uterine- Rezolvarea la timp a complicatiilor de parturitie (distocii, retentii placentare, prolaps).

Prevenirea si tratamentul afectiunilor in perioada folosirii la reproductie-Examenul clinico-ginecologic-Tratamentul diferentiat al afectiunilor genitale si al starilor de infecunditate

Prevenirea si tratamentul afectiunilor la viteii nou nascuti si tineret- Asigurarea conditiilor optime de zooigiena si microclimat- Asistenta la fatare si prevenirea infectiilor ombilicale- Respectarea igienei alaptarii- Evitarea schimbarii bruste a sortimentelor de furaje si a sistemului de furajare- Administrarea de promixuri proteino-vitamino-minerale- Diagnosticul precoce si tratamentul igieno-dietetic si medicamentos al afectiunilor respiratorii.

Prevenirea si combaterea unor afectiuni frecvente Afectiuni podale:- Prin corectarea deficientelor tehnologice (pardoseala, gratar) si de igiena a adaposturilor

- Curatirea de doua ori pe an a ongloanelor, dezinfectii periodice- Corectarea deficientelor nutritionale metabolice- Aplicarea tratamentelor preventive si curative (trecerea animalelor prin bai antiseptice) Indigestii rumino-reticulare:- Corectarea ratiei, tratamente simptomatice si chirurgicale Reticuloperitonite traumatice:- Evitarea ingerarii corpilor straini metalici prin aplicarea magnetilor la utilajele de macinare- Introducerea magnetilor remanenti in retea- Interventii chirurgicale.

GRICULTURA ECOLOGICA In cresterea bovinelor trebuie sa fie aplicata cu prioritate in zonele montane unde mai greu se poate dezvolta un alt tip de agricultura. Practicarea agriculturii ecologice in domeniul cresterii bovinelor reclama folosirea exclusiva a gunoiului de grajd obtinut de la specia bovina. Conform reglementarilor europene sunt admise maxim 2 UVM/ha de teren (echivalentul a doua vaci cu lapte astfel incat sa nu depaseasca 170 kg/ha azot provenit din dejectii). Iarna vacile vor avea ca principal furaj fanul obtinut pe pajisti naturale bogate in leguminoase perene sau culturi de leguminoase si amestecuri de leguminoase cu graminee. Furajele concentrate (grauntele de cereale, boabele de leguminoase) se produc pe cat posibil in ferma proprie si in cazul cand nu ajung sunt procurate din ferme cerealiere care produc in sistem ecologic fiind alaturi de sare singurele intrari din exterior. Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii, numita “perioada de conversie”. Durata perioadei de conversie in productia vegetala si animaliera este de:- 2 ani pentru culturile de camp anuale;- 3 ani pentru culturile perene si plantatii;- 2 ani pentru pajisti si culturi furajere;- 12 luni pentru vite pentru carne;- 6 luni pentru animale de lapte. Produsele ecologice trebuie sa fie etichetate , in conformitate cu regulile specifice privind etichetarea, respectiv cu Ordinele comune nr. 417/13.09.2002 si nr. 110/7.10.2002 ale ministrului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si ale presedintelui Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, pentru aprobarea regulilor specifice privind etichetarea produselor agro-alimentare ecologice. Lista substantelor permise sa fie utilizate in agricultura ecologica se regaseste in Anexa nr.2 la HG nr. 917/2001. Utilizarea in agricultura ecologica a ingrasamintelor, pesticidelor, precum si a ingredientelor care nu sunt cuprinse in aceasta lista este interzisa. Metode si tehnici pentru agricultura ecologica:- fertilizarea solului cu ingrasaminte organice (balegar, ingrasaminte verzi si composturi, ingrasamintele chimice solubile fiind interzise);- acoperirea solului (se asigura astfel protectia impotriva uscarii lui);

- folosirea de ingrasaminte minerale naturale (fosfati, praf de roca, calciu provenit din var, ingrasaminte din alge marine);- rotatia culturilor – in cicluri de 6 sau 12 ani (pentru a da sanse solului sa nu se deterioreze – monoculturile fiind interzise);- araturi usoare si nu foarte adanci (15-18 cm, fara rasturnarea brazdelor);- dezburuienare mecanica, manuala sau termica;- inlaturarea parazitilor prin mijloace ecologice;

Fertilitatea terenurilor utilizate in agricultura ecologica trebuie mentinuta si imbunatatita prin introducerea in rotatia culturilor a plantelor leguminoase, a plantelor cu radacini profunde sau folosirea ingrasamantului verde. Bolile, daunatorii si buruienile vor fi combatute prin imbinarea urmatoarelor masuri: alegerea de specii si de varietati tolerante sau rezistente, un asolament corespunzator, procedee mecanice si fizice de combatere, protejarea entomofaunei utile prin asigurarea de conditii favorabile cum ar fi: garduri vii, locuri pentru cuibare, lansare de pradatori, arderea cu flacara a buruienilor. Numarul de animale se stabileste in functie de suprafata disponibila, in scopul evitarii pasunatului intensiv si eroziunii solului. Utilizarea ingrasamintelor naturale de la aceste animale nu trebuie sa aiba efecte poluante asupra mediului.Pentru pasunat se tine cont de:- pamantul a fost tratat pe o perioada de cel putin 3 ani numai cu produse specifice agriculturii ecologice;- numarul de animale pe hectar sa corespunda incarcaturii maxime echivalente a 170 kg N/ha/an;- orice produs animalier provenit de la animalele care au fost crescute conform principiilor agriculturii ecologice, nu vor fi considerate ca facand parte din productia ecologica, daca animalele folosesc in comun aceeasi pasune cu animalele care nu sunt crescute in conformitate cu prevederile agriculturii ecologice.PASI PENTRU REALIZAREA UNEI FERME MIXTE In primul rand este necesara infiintarea unei firme in baza Legii 31/90 privind societatile comerciale, care sa aiba ca obiect de activitate: “Activitati in ferme mixte” (cod CAEN 0130) sau asociatie familiala care isi desfasoara activitatea conform legii 300/2004.Codul CAEN 0130 Activitati in ferme mixte (culturi vegetale combinate cu cresterea animalelor).Dosarul de inregistrare si autorizare a functionarii trebuie sa contina: cerere de inregistrare si autorizare; dovada disponibilitatilor firmei/emblemei (original); reproductia emblemei (4 exemplare); dovada sediului (in copie); declaratia pe propria raspundere – original autorizatia emisa de primarie conform Decretului Lege 54/1990 (copie); actul constitutiv (original); dovezile privind efectuarea varsamintelor aporturilor subscrise si/sau varsate (copii); expertiza de evaluare a aportului in natura la capitalul subscris; certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate imobilele;

dovada intabularii bunurilor imobile; cambia, contract de imprumut bancar, contract civil; declaratie cu privire la averea detinuta (original, sub semnatura privata); acte privind activitatea comerciala anterioara (copii); specimenul de semnatura (original); certificatul cenzorilor privind depunerea garantiei de catre administratori; actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii (copii); contractul de administrare (copii); acte de identitate (cu CNP) in copie; acte de inregistrare a fondatorilor persoane juridice (copie) ; hotararea organului statuar al persoanei juridice privind participarea la constituirea societatii (original); mandatul persoanei care a semnat actul constitutiv in numele si pe seama fondatorului, persoana juridica (original); certificat de bonitate (original); avize prealabile prevazute de lege; actele pentru autorizarea functionarii din punct de vedere: 1. prevenirea si stingerea incendiilor; 2. sanitar; 3. sanitar-veterinar; 4. al protectiei mediului; 5. al protectiei muncii diverse taxe si onorarii Deoarece programele de finantare aloca un procent mai mare de 50% din cheltuielile eligibile, tinerilor, recomandam ca administratorul sau asociatul majoritar sa fie sub 40 de ani. De asemenea, au acces la fonduri europene atat firmele cu capital autohton, cat si cele cu capital strain. In cazul asocierilor, acestea se pot face intre 2 persoane fizice, intre o persoana fizica si una juridica sau intre doua persoane juridice.Actul constitutiv poate fi realizat sub semnatura autentica, cu atat mai mult cu cat este necesar actul de proprietate pe care se va construi ferma.Sunt acceptate terenurile concesionate, dar constructia trebuie sa inceapa in decurs de un an de la obtinerea concesiunii. Daca nu este posibil, se va face o cerere de prelungire a termenului pentru a evita pierderea terenului.Taxele de timbru necesare pot fi varsate in conturile aferente usurand astfel procedurile.Un alt pas important este realizarea constructiei necesare. Avizele constructiei se elibereaza in baza Legii 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor plus modificarile ulterioare publicate in Monitorul Oficial nr. 933/13.10.2004. Pentru inceput se obtine certificatul de urbanism pentru terenul vizat, acesta se poate obtine de orice persoana interesata printr-o cerere adresata autoritatilor competente, mentionate la atricolul 4 din lege.Certificatul de urbanism nu permite inceperea constructiei, ci doar face cunoscut regimul juridic, economic si tehnic al terenului. Prin exprimarea intentiei de realizare a unei ferme de vaci, primiti o lista cu avize si acorduri necesare pentru obtinerea autorizatiei de constructie.

Dosarul necesar si planul constructiei este realizat de specialisti, datele necesare fiind exprimate prin articolul 9 al legii.Pentru constructie este necesara scoaterea din circuitul agricol al terenului si de asemenea incheierea unui acord cu cei care administreaza drumurile de acces, in vederea transportului de materiale.Avand in vedere specificul activitatii, constructia realizata nu poate fi folosita ca locuinta. Acorduri, autorizatii si avize de mediu1.Acordul de mediu: Acord de mediu – decizia autoritatii competente pentru protectia mediului, care da dreptul titularului de proiect sa realizeze proiectul. Acordul de mediu este un act tehnico-juridic eliberat in scris, prin care se stabilesc conditiile de realizare a proiectului, din punct de vedere al protectiei mediului.- Se emite in vederea obtinerii autorizatiei de construire- Cadrul legal: Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995 republicata, modificata si completata de Ordonanta de Urgenta nr. 91/2002 HG nr. 918/2002, privind procedura cadru de evaluare a impactului asupra mediului, Ordin nr. 860/2002 pentru aprobarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu.- Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiectele publice sau private de investitii noi ori modificare a celor existente, aferente activitatilor cu impact asupra mediului.

Actele necesare obtinerii avizului/acordului de mediu: Cerere (solicitare acord); Fisa tehnica de mediu, conform Ordin 1430/2005, care se elibereaza odata cu certificatul de urbanism de catre comisiile de acorduri unice; Certificat de urbanism (copie); Acte doveditoare ale dreptului de folosinta (copie); Plan de situatie anexa la certificatul de urbanism (copie); Plan de incadrare in zona (copie); Dovada platii tarifului initial de avizare conform anexei 5 din Ordinul 860/2002; Memoriu tehnic conform normativului de continut (anexa II.2) din Ordinul 860/2002 pentru proiectele care se incadreaza in Anexa I.1 sau I.2 din Ordinul mentionat mai sus.2. Autorizatia de mediu Act tehnico-juridic eliberat in scris de autoritatile competente pentru protectia mediului, prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare a unei activitati existente sau pentru punerea in functiune a unei activitati noi pentru care anterior a fost emis acord de mediu. Se emite de Agentia de Protectie a Mediului in vederea obtinerii autorizatiei de functionare. Cadrul legal: Legea Protectiei Mediului nr. 137/1995 republicata, modificata si completata de Ordonanta de Urgenta nr. 91/2002, Ordin 876/2004 – Procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului inconjurator. Solicitarea autorizatiei de mediu pentru activitati se face la sediul Agentiei de Protectie a Mediului din judetul unde se amplaseaza ferma. Procedura de autorizare a activitatilor cu impact asupra mediului inconjurator (Ordin nr. 876/2004) specifica:

Conform art. 9 – (1) la solicitarea unei autorizatii de mediu sau cu minimum 45 de zile inainte de expirarea unei autorizatii de mediu existente, titularul activitatii este obligat sa depuna la Agentia Teritoriala pentru Protectia Mediului (ATPM) urmatoarele:- Cererea pentru eliberarea autorizatiei de mediu;- Fisa de prezentare si declaratia avand continutul cuprins in anexa nr. 2;- Dovada ca a facut publica solicitarea prin cel putin una dintre metodele de informare specificate in anexa nr. 3;- Planul de situatie si planul de incadrare in zona a obiectivului;- Procesul-verbal de constatare pentru verificarea respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul de mediu intocmit conform Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu sau nota privind stadiul de realizare a programului de confirmare existent, dupa caz.(2) Nu se primesc solicitari care nu contin documentele prevazute la alin. 1(3) ATPM verifica amplasamentul, analizeaza documentele prezentate la alin. 1, stabileste daca sunt necesare informatii, acte sau documente suplimentare si le solicita in scris titularului activitatii.(4) Pentru activitati noi pentru care a fost emis acordul de mediu, ATPM, dupa parcurgerea etapelor prevazute la alin. 2 si 3, face publica decizia sa de emitere a autorizatiei de mediu prin afisare la sediul propriu si pe pagina proprie de internet. Documentele care au stat la baza acesteia vor putea fi consultate dupa un program care se afiseaza. Decizia poate fi contestata in termen de 15 zile lucratoare de la data afisarii.

Avizele necesare realizarii constructiei: Aviz de amplasament; Avize si acorduri pentru utilitati – apa, curent electric, gaze; Aviz de la Compania de Pompieri; Aviz de la Comandamentul de Protectie Civila ; Aviz de la Inspectoratul pentru Sanatate Publica ; Aviz pentru Protectia Mediului.Aceste avize sunt inscrise in certificatul de urbanism pe care investitorul trebuie sa il solicite de la administratia publica locala inainte de a incepe elaborarea proiectului.

Avizele necesare functionarii Aviz de la Directia Sanitara Veterinara; Aviz de la Directia de Sanatate Publica, de la autoritatea publica locala.Aceste avize vor fi obtinute de investitor dupa finalizarea tuturor constructiilor si punerea in functie a fermei.Investitorul trebuie sa demonstreze, in aceasta etapa, ca toate constructiile respecta normele si regulamentele specifice, iar instalatiile functioneaza la parametrii proiectati.Directiile Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor judetene elibereaza aprobare sanitara veterinara sau pentru siguranta alimentelor a activitatii, in conformitate cu Ordinul nr. 139/2005, publicat in M.O. nr. 107 bis/2005.

Actele necesare pentru eliberarea autorizatiei de construire:

Cerere tip completata; Certificatul de urbanism pentru imobilul in cauza (copie); Dovada titlului de proprietate asupra terenului; Proiectul pentru autorizatia de construire (PAC), in doua exemplare, intocmit de un proiectant autorizat, care contine:- piese scrise si piese desenate;- plan de incadrare in teritoriu;- planul de situatie al imobilelor;- plan fundatii si planurile tuturor fundatiilor;- sectiuni (transversala si orizontala);- planul invelitorii si toate fatadele;- alte piese scrise si desenate solicitate prin Certificatul de urbanism.