60663 Memoriu Ferma Vaci Stefanescu Sorin Costin

STUDIU DE EVALUARE A IMPACTULUI

Proiectant :

Beneficiar :S.C. Management Euro Construct SRL CraiovaStefanescu Sorin Costin

Denumire Proiect :Construire ferma de vaci cu capacitate de procesare a laptelui in satul Sumandra, comuna Secu judetul Dolj

GUVERNULNr./Data :1 / 2011Instrumente structurale

ROMANIEIFaza :ACORD DE MEDIU 2007 - 2013

MEMORIU DE PREZENTARE

PENTRU INVESTITIA

" CONSTRUIRE FERMA DE VACI CU CAPACITATE DE PROCESARE A LAPTELUI IN SATUL SUMANDRA, COMUNA SECU JUDETUL DOLJ "

BENEFICIAR:

STEFANESCU SORIN COSTIN

FAZA: ACORD DE MEDIU - COMPLETARI

Catre,Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Craiova

Referitor la : Completari solicitate prin adresa nr. 2070/20.02.2012, la Memoriul de Prezentare, necesare in cadrul procedurii Acord de Mediu, pentru proiectul de investitii CONSTRUIRE FERMA DE VACI CU CAPACITATE DE PROCESARE A LAPTELUI IN SATUL SUMANDRA, COMUNA SECU JUDETUL DOLJ . Ca urmare a transmiterii adresei nr. 2070/2012, va comunicam raspunsurile noastre la cerintele solicitate, asfel :Cerinta 1 : - planul prin care se va accesa fondul de finantare si detalii privind adaptarea instalatiilor la noile standarde comunitare, cu implementarea Directivelor corespunzatoare;Raspuns 1 :Obiectivul principal al investitiei este CONSTRUIREA UNEI FERME DE VACI CU CAPACITATE DE PROCESARE IN COMUNA SECU, SAT SUMANDRA JUDETUL DOLJ, realizat in vederea cresterii si utilizarii potentialului productiv de lapte din zona, cat si al atingerii unui nivel cerut de standardele europene, in privinta conditiilor de procesare al laptelui si al produselor din lapte.

Prezenta investitie va primi finantare, prin Programul National De Dezvoltare Rurala (PNDR), care reprezint documentul de programare a Fondurilor Structurale i de Coeziune (FSC), care stabilete strategia de alocare a fondurilor europene n vederea dezvoltrii sectorului agricol n Romnia, n perioada 2007-2013.

PNDR a fost elaborat de ctre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, n calitate de Autoritate de Management pentru acest program i n coordonarea Ministerului Finanelor Publice (MFP), n calitatea sa de coordonator al procesului de pregtire a Romniei pentru accesarea Fondurilor Structurale i de Coeziune pentru perioada 2007-2013.

Masura 121 Modernizarea exploatatiilor agricole, din cadrul PNDR se ncadreaza n Axa I Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic si are ca obiectiv general cresterea competitivitatii sectorului agricol printr-o utilizare mai buna a resurselor umane si a factorilor de productie si ndeplinirea standardelor nationale si a standardelor comunitare.Obiectivele specifice ale Masurii 121, se refera la:

1. Introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi, diversificarea productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii productiei la cerintele pietei, inclusiv a celei ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;

2. Adaptarea exploatatiilor agricole la standardele comunitare;

3. Cresterea veniturilor exploatatiilor agricole sprijinite;

4. Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau ai altor forme asociative n vederea ncurajarii fenomenului de asociere.

Obiectivele operationale ale Masurii 121, se refera la:

Promovarea investitiilor n exploatatiile agricole din sectorul vegetal si de crestere a animalelor pentru realizarea de constructii noi si/ sau modernizarea constructiilor agricole existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, nfiintarea de plantatii etc.

In ceea ce priveste adaptarea investitiei la standardele comunitare, facem precizarea ca pentru atingerea acestui scop, vor fi luate masuri atat in cadrul etapei de realizare propriu-zise a investitiei, cat si pe intreaga perioada de exploatare a ei, beneficiarul fiind obligat sa urmareasca, respectarea cu strictete a standardelor comunitare de calitate si protectie, aplicand urmatoarele masuri obligatorii :

A) Pe intreaga perioada de realizare a investitiei propriu zise :

In cadrul etapei de selectie a ofertantilor pentru serviciile de furnizare de produs (dotari,

echipamente si utilaje), cat si a celor pentru realizare a lucrarilor, vor fi puse conditii clare si obligatorii, ca acestia sa aiba certificat, implementat si sa conduca minim un Sistem de Management Integrat alcatuit din certificari ISO pe: Calitate (ISO9001/2008), Mediu (ISO14001/2005) si Sanatate si Securitate Ocupationala (OHSAS 18001/ 2008). Totodata, pe intreaga perioada de realizare a investitiei, va fi respectata legislatia nationala armonizata din domeniul constructiilor, standardele, normele si alte prescriptii tehnice specifice, astfel :

Legi si acte normative :- Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii pentru toate lucrrile aferente investitiei, inclusiv regulamentele aferente;

- Legea 50/1991 (republicata) privind autoriarea executarii constructiilor; - H.G. nr.766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii

- H.G.273-1994 Regulament de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora- Anex:

Cartea tehnic a construciei

Reglementari tehnice in construcii, apicabile principalelor categorii de lucrari :

- C56-85 Normativ privind verificarea calitii i recepiei lucrrilor de construcii i instalaii aferente

- C.140-86 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat;

- C.16-86 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente;

- C.169-88: Normativ privind executarea lucrrilor de terasamente pentru realizarea fundaiilor construciilor civile i industriale;

- C. 159-89: Instruciuni tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin metoda penetrrii;- Instruciuni tehnice pentru utilizarea aditivului complex ADCCM la prepararea betonului de ciment;

- C.11-74: Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor din placaje pentru cofraje;

- C.182-87: Normativ privind executarea mecanizat a terasamentelor de drumuri;

- P10-86. Normativ privind proiectarea i executarea lucrrilor de fundaii directe la construcii

- P100-92. Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social-culturale, agrozootehnice i industriale ;

- P2-1985. Normativ privind alctuirea, calculul i executarea structurilor din zidrii ;- P130/97Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor

- SR 667 /1997: Agregate naturale i piatr prelucrat pentru lucrri de drumuri. Condiii tehnice generale de calitate;

- SR1500 /1996: Cimenturi compozite uzuale de tip II, III, IV i V;

- SR 388 / 1995: Ciment Portland;

- STAS 6054-77 - Teren de fundare. Adncimi maxime de nghe. Zonarea teritoriului

- STAS 10101/0A-77 - Aciuni n construcii. Clasificarea i gruparea aciunilor pentru construcii civile

- STAS 438/1-89: Oel beton laminat la cald. Mrci i condiii tehnice de calitate:

- STAS 6482/2-80: Srme de oel i produse din srm pentru beton precomprimat. Srm neted;

- STAS 10101/0A-77; 2A1-78. Aciuni n construcii .

- STAS 10107/0-90. Calculul i alctuirea elementelor structurale din beton armat i precomprimat ;

- STAS 10101/21-92. ncrcri date de zpad;

- STAS 10109/1-1982. Lucrri de zidrie Calculul i alctuirea elementelor ;

- STAS 1030 1985. Mortare obinuite pentru zidrii i tencuieli ;

- STAS 3300/1-1985, 2-85. Teren de fundare, principii fundamentale de calcul, calculul terenului de fundare, n cazul fundrii directe ;

- STAS 1275 88: ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt;

- STAS 1799 88: Construcii de beton, beton armat i beton precomprimat;

- STAS 1759 88: ncercri pe betoane. ncercri pe betonul proaspt;

- STAS 1709 /1,2,3: Aciunea fenomenului de nghe desghe la lucrrile de drumuri;

- STAS 10796/2 79: Lucrri de drumuri. Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor. Rigole, anuri i casiuri;

- Tipul i frecvena verificrilor calitii materialelor i betoanelor destinate executrii lucrrilor de construcii;

- NE012-99 (actualizat cu NE 012-1/2008). Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton precomprimat ;

Betoanele i oelurile vor respecta condiiile de calitate cerute de standard de produs, STAS 10117 i NE 012 99(actualizat cu NE012-1/2008) iar crmizile utilizate vor fi de calitatea I STAS 5185/2 80 .

Toate lucrrile realizate trebuie s fie verificate nainte ca ele s devin ascunse. Nu se vor aduce modificri ale proiectului fr acordul scris al proiectantului.

Orice neconcordan ntre proiect i situaia de pe teren va fi comunicat din timp proiectantului pentru soluionare.

Prescriptii privind masurile de sanatate si securitate in munca (protectia muncii), cat si masurile de protectie PSI :Lucrrile pentru protecia muncii pe perioada execuiei sunt cuprinse n normele de deviz, fcnd parte din tehnologia de execuie i sunt n conformitate cu:

Legea 319/2006 privind sanatatea si securitatea in munca

Prevederile Regulamentului privind protecia i igiena muncii n construcii 1993, elaborate de MLPAT.

NGPM-93 Norme generale de protecia muncii. Regulamentul privind protecia i igiena muncii n constructii.

Norme specifice interne, elaborate de antreprenor in ceea ce priveste securitatea si sanatatea in munca utilizate la punctul de lucru (protecia muncii) pentru executarea lucrrilor de constructii i instalatii.

Depozitarea combustibililor, materialelor de construcii, la fel ntreinerea curent a utilajelor se vor face n locuri special amenajate nepermind mprtierea combustibililor, lubrifianilor, materialelor de construcii i rezidurilor la ntmplare i infiltrarea lor n pnza de ap freatic cu consecine nefavorabile asupra apei potabile, a sntii oamenilor i animalelor.

Toate materialele, echipamentele si dotarile utilizate pentru realizarea lucrarilor aferente investitiei vor fi insotite de agrementele tehnice ale producatorului si vor fi controlate direct de catre beneficiar, din punct de vedere al caliatii, cantitatii si conformitatii lor si vor fi depozitate corespunzator in spatii special amenajate.In cadrul intregului perimetru al santierului, vor fi respectate cateva reguli in ceea ce priveste materialele utilizate :

materialele care vor fi aprovizionate, vor fi in conformitate cu cerintele PT+DDE, intocmit de proiectant;

constructorul nu va face modificari fata de cerintele PT-ului, in ceea ce priveste tipurile si categoriile de materiale, utilaje si echipamente pe care la va folosii in executie, decat cu acordul scris al proiectantului si acceptul beneficiarului (dirigintelui de santier);

aprovizionarea santierului cu diversele materiale necesare se va face numai pe baza de comanda scrisa, aprobata de seful de santier, doar de la furnizorii aceptati;

toate materialele care vor fi aprovizionate in cadrul santierului, vor fi insotite de documente de insotire a marfii (aviz de insotire), documente fiscale (factura fiscala), documente pentru atestarea calitatii (declaratie de conformitate, certificate de calitate, buletine de incercari) si documente pentru garantie (certificate de garantie pentru utilaje si echipamente);

pentru toate materialele aprovizionate va fi facuta atat receptia cantitativa cat si calitativa;

va fi stabilita prin decizie interna, o comisie abilitata pentru receptia tuturor materialelor si a utilajelor aprovizionate;

vor fi desemnate, prin decizii interne, toate persoanele abilitate si atestate, care vor raspunde de aprovizionre, receptie, deozitare si manipulare (responsbil CQ pentru materialele de constructii, gestionar, personal atestat intern pentru operatiunile de incarcare-descarcare, transport in cadrul santierului si manipulare, ridicare sarcini);

se va acorda maxima atentie, depozitarii tuturor materialelor aprovizionate (pentru evitarea degradarii si deteriorarii acestora), in spatii de depozitare corespunzatoare si sigure, care sa asigure atat pastrarea in bune conditiuni, cat si evitarea sustragerii acestora;

in interiorul santierului, aprovizionarea se va face numai pe baza de bon de consum intern, aprobat si semnat de seful de santier;

in cadrul santierului, vor fi pastrate indosariat, toate documentele referitoare la materialele aprovizionate;

pentru anumite categorii de materiale aprovizionate (ciment, agregate s.a), se vor preleva, prin sondaj, probe si se vor efectua determinari si incercari, in cadrul unui laborator atestat;

toate determinarile vor fi inregistrate;

se traseaza un set de masuri preventive in conformitate cu managementul calitatii implementat la nivelul firmei, iar in situatia in care apar neconformitati, acestea se inregistreaza si se vor lua masuri corective, de remediere a acestora, care vor fi duse la indeplinire intr-un interval de timp stabilit;Condiii care trebuie respectate din punct de vedere al respectarii legislatiei de mediu

Se vor realiza spatii special amenajate pentru colectarea selectiva a tuturor categoriilor de deeuri produse (deeuri inerte, deeuri de ambalaje, deeuri metalice etc.), in conformitate cu prevederile OUG nr. 78 / 2000 privind regimul deeurilor, cu modificrile si completrile ulterioare; Pentru deeurile rezultate n timpul realizarii lucrarilor, firma de constructii are obligaia de a asigura valorificarea/eliminarea acestora prin mijloace proprii conforme cu legislaia de mediu sau s predea deeurile unor ageni economici autorizai s desfoare activiti de valorificare/eliminare, conform OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001, modificat prin OUG nr.61/2006, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 27/2007;

Depozitarea deseurilor nevalorificabile se va face numai in locurile aprobate de administratia locala; deseurile valorificabile (metalice, lemn, material plastic) vor fi predate catre unitati specializate autorizate;

Managementul deeurilor generate de lucrri va fi in conformitate cu legislaia specifica de mediu si va fi in responsabilitatea titularului de proiect cat si a operatorului care realizeaz lucrrile;

Se va respecta nivelul de zgomot maxim admis conform STAS 10009/1988 privind Acustica in constructii. Acustica urbana limitele admisibile ale nivelului de zgomot;

Vor fi utilizate numai utilaje terasiere i autocamioane cu inspeciile tehnice efectuate la zi.

Personalul care deservete utilajele va verifica buna funcionare a acestora i va anuna imediat conducerea societatii n cazul defectrii.

Utilajele defecte vor fi ndeprtate de pe suprafaa amplasamentului;

Nu se vor realiza intervenii de ntreinere i reparare a utilajelor i autocamioanelor pe suprafaa amplasamentului.

La executarea lucrrilor, se vor respecta normele legale n vigoare: sanitare, de prevenire si stingere a incendiilor, de protecia muncii si de gospodrire a apelor.

Lucrrile se vor desfura cu respectarea condiiilor tehnice si a regimului juridic prevzute prin actele de reglementare prealabile, emise de alte autoritati;

Anumite conditii necesar a fi ndeplinite n timpul organizrii de antier

Organizarea de santier privind realizarea proiectul de investitii se va efectua astfel incat se vor respecta prevederile STAS 12574/87-privind conditiile de calitate a aerului.

Executarea lucrarilor de investitii se va face cu respectarea amplasamentului, a documentatiei tehnice depuse, a normativelor si prescriptiilor tehnice privind realizarea unui astfel de obiectiv.

Activitile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vnt puternic sau se va proceda la umectarea suprafeelor sau luarea altor msuri (ex.mprejmuire cu panouri, acoperirea solului decopertat i depozitat temporar, etc.) n vederea reducerii dispersiei pulberilor n suspensie n atmosfer;

Este interzis parasirea incintei organizrii de antier, cu rotile autovehiculelor i/sau caroseria murdar;

Materialele fine (pamant, balast, nisip) se vor transporta in autovehicule prevzute cu prelate pentru mpiedicarea imprastierii acestora pe partea carosabila;

Nu se va degrada mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel;

Pe parcursul executarii lucrarilor de constructii nu se vor taia arbori si nu vor fi afectate spatiile verzi;


Respectarea tuturor masurilor descrise anterior, au menirea de a garanta ca metodele de realizare, materialele, echipamentele si utilajele folosite pe intraga perioada de realizare a investitiei propriu-zise, sunt prietenoase cu mediul si nu vor contribui cu nimic la degradarea habitatului natural in care se va realiza si se va dezvolta investitia

Asadar, odata ce toti ofertantii pentru serviciile de furnizare de produs (dotari, echipamente si

utilaje), cat si cei pentru realizarea lucrarilor, sunt obligati sa respecte cu strictete conditiile impuse anterior de catre beneficiar, se creaza conditiile realizarii unei investitii care sa respecte intru totul standardele comunitare din domeniu. B) Pe intreaga perioada de exploatare a investitiei :

De la data punerii in functiune, pe intreaga perioada de exploatare a investitiei, beneficiarul va fi

obligat sa se certifice, sa implementeze si sa conduca minim un Sistem de Management Integrat alcatuit din certificari ISO pe: Calitate (ISO9001/2008), Mediu (ISO14001/2005), Sanatate si Securitate Ocupationala (OHSAS 18001/ 2008) si Siguranta AlimentelorHACCP (ISO 22000:2005).

Adoptarea unui sistem integrat de management reprezinta o abordare manageriala logica si sistematica ceea ce permite decizii strategice si operationale optime care iau in considerare toate aspectele esentiale ce conduc la functionarea eficienta a unei firme, atat din punct de vedere al calitatii cat si al mediului sau sigurantei si igienei alimentare etc.Condiii care trebuie respectate din punctul de vedere al respectarii legislatiei de mediu

Se vor realiza spatii special amenajate pentru colectarea selectiva a tuturor categoriilor de deeuri produse (deeuri inerte, deeuri de ambalaje, deeuri metalice etc.), in conformitate cu prevederile OUG nr. 78 / 2000 privind regimul deeurilor, cu modificrile si completrile ulterioare;

Pentru deeurile rezultate n cadrul fermei, beneficiarul are obligaia de a asigura valorificarea/eliminarea acestora prin mijloace proprii conforme cu legislaia de mediu sau s predea deeurile unor ageni economici autorizai s desfoare activiti de valorificare/eliminare, conform OUG nr. 78/2000 privind regimul deeurilor aprobat prin Legea nr. 426/2001, modificat prin OUG nr.61/2006, aprobat cu modificri i completri prin Legea nr. 27/2007;

Depozitarea deseurilor nevalorificabile se va face numai in locurile aprobate de administratia locala; deseurile valorificabile (metalice, lemn, material plastic) vor fi predate catre unitati specializate autorizate;


Se va respecta nivelul de zgomot maxim admis conform STAS 10009/1988 privind Acustica in constructii. Acustica urbana limitele admisibile ale nivelului de zgomot;Incadrarea concentratiei poluantilor evacuati cu apele uzate din bazinele betonate in statia de epurare Craiova, in limitele de calitate prevazute de NTPA-002/2002, aprobat de HG 188/2002, modificata si completata de HG 352/21.04.2005.

Incadrarea nivelului de zgomot in limitele admise de standardele si normele legale in vigoare.

Incadrarea concentratiei de amoniac din aerul zonei protejate (locuinte) in valoarea maxima aprobata de STAS 12574/1987.

Se vor respecta prevederile codului de bune practice agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole aprobat prin Ordinul 1182/1270/2005.

Se va respecta doza specifica de imprastiere dejectii astfel incat san nu se depaseasca cantitatea de 170 kg N la hectar si an.

Asadar, odata ce beneficiarul, dupa terminarea investitiei propriu zise, pentru a putea sa-si desfasoare activitatea este obligat sa obtina o autorizatie de functionare, si sa respecte cu strictete conditiile impuse prin implementarea unui Sistem de Management Integrat, consideram ca se creaza conditiile optime functionarii si furnizarii de produse conforme si de calitate, care sa respecte intru totul standardele comunitare din domeniu.

Cerinta 2 : - profilul si capacitati de productie (cantitati tratare / procesare lapte tone/zi de exploatare);Raspuns 2:

Profilul principal al activitatii fermei de vaci este structurat pe doua activitati principale distincte, asfel:

1 achizitia si exploatarea a 20 de vaci pentru lapte (cod CAEN 0141 cresterea vacilor de lapte);2 procesarea laptelui obtinut in vedera pasteurizarii si ambalarii, cat si a obtinerii laptelui degresat si a smantanii.

Pentru aceasta, in cadrul prezentei investitii, sunt prevazute a se realiza urmatoarele capacitati fizice de productie: o infrastructura constand in realizarea unui grajd pentru cresterea unui numar de 20 de vaci de lapte, dotata conform cerintelor europene din domeniu, fiind prevazut si cu spatii pt vitei si spatiu pentru fatari ;

o constructie avand destinatia de punct de procesare a laptelui (minifabrica de procesare a laptelui), construita si dotata conform standardelor europene si normelor sanitar-veterinare;

anexe, constand in realizarea unui depozit de furaje, o fosa septica vidanjabila care deserveste doar

corpul de cladire a mini-fabricutei de lapte si a unei platforme pentru depozitarea gunoiului de grajd, prevazuta cu fosa si ministatie de epurare;

sistematizarea pe vericala, constand in realizarea unor cai de aces de incinta si imprejmuirea perimetrului.

Nota : Descrierea detaliata a celorlalte capacitati fizice de productie si dotarile aferente a fost realizata in cadrul Memoriului de Prezentare depus anterior.

In cadrul procesului de exploatare a vacilor, sunt necesare urmatoarele cantitati de furaje necesare hranei acestora :

lucerna/fan: 12Kg/zi/cap x 360 zile = 4.320 kg/an/cap

porumb boabe: 3kg/zi/cap x 180 zile = 540 kg/an/cap

sfecla: 8 kg/zi/cap x 180 zile = 1.440kg/cap/an

concentrate Esalonarea anuala a necesarului de furaje pentru hrana animalelor din ferma (kg/an):

CulturaAnul 1Anul 2Anul 3Anul 4Anul 5Total

Lucerna/fan86.40090.720125.280146.880159.840609.120

Porumb10.80011.34015.66018.36019.98076.140

Sfecla28.80030.24041.76048.96053.280203.040

Sursa de apa este independenta, proprie, realizandu-se dintr-o captare tip put forat, cu adancimea de 45 50m.Cantitatea de apa estimata pentru adaparea vacilor este de aprox. 100 l/vaca de lapte/zi si 50 l/tineret/zi.Volumul de ap de splare si igienizare estimat a fi utilizat pentru curarea grajdului de vaci, dar si a intregii instalatii pentru muls, este de aprox.:

32 - 48 l/vac zi x 20 vaci = 640 960 l /ziVolumul de ap de splare estimat a fi utilizat pentru activitatea din cadrul minifabricutei de procesare lapte, este de aprox. 150 200 l /zi

Consumul specific de energie electrica este de aprox. 372,3 kW/bovina/an la vaci si de aprox. 226,3 kw/bovina/an la tineret, energia obtinandu-se prin bransarea la reteaua electrica, care trece prin apropiere, a furnizorului zonal de energie S.C. CEZ Vanzare SA.Bovinele furnizeaz 70% din totalul ngrmntului organic, iar pe cap de animal se obtin intre 6 12 tone/an.

Cantitatea de gunoi de grajd fermentat care se recomand a fi aplicat pentru 1 ha cultivat cu porumb pentru siloz este de 20 25 t/an.Suprafetele totale de teren din cadrul fermei sunt :Suprafata totala de teren (mp)Categoria de folosintaRegim juridic

6 211 mpintravilanproprietate privata

69 800 mparabilarenda

Ca materie prima utilizata in cadrul minifabricutei de procesare, cantitatea minima de lapte estimata a se obtine zilnic/lunar, este : lapte: 20 vaci x 25 litri/zi/cap = 500 litri/zi x 30 zile = 15 000 litri/luna x 1,03 = 15,45to/lunaCerinta 3 : - materii prime, energa si combustibili utilizati;Raspuns 3:

Atat in prima etapa, in perioada realizarii propriu zise a investitiei, cat si in perioada de exploatare a fermei, pe parcursul intregului lant al procesului/fluxului tehnologic, care se deruleaza zilnic in cadrul fermei de vaci, se utilizeaza diferite tipuri de materii prime, energie sau combustibili, in functie de momentul utilizarii si de spatiul din cadrul fermei in care acestea se utilizeaza.

Asfel, diferitele tipuri de materii prime, energie sau combustibili care se utilizeaza, pot fi cuantifcate ca fiind in-put-uri sau out-put-putri, in functie de etapele in care apar ca fiind necesare, asfel : In perioada de realizare a investitiei propriu zise : In prima etapa de realizare a constructiilor aferente investitiei propriu zise, sunt necesare urmatoarele categorii de in-put-uri, asfel :

materii prime :

Nr.

crt.Denumire, caracteristici, STASDocument de calitate

ARezistenta :

1BalastCertificate de calitate si conformitate , buletine de incercari

2NisipCertificate de calitate si conformitate , buletine de incercari

3Beton de diferite claseCertificate de conformitate, buletine de incercari, condica betoane

4Otel betonCertificate de calitate si conformitate , buletine de incercari

5Profile metalice, teava rotunda si rectangularaCertificate de calitate si conformitate , buletine de incercari

BArhitectura

1Panouri sandwich de perete si de acoperisCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

2Caramida toate tipurileCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

3Ferestre si usi din aluminiu si PVCCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

4Mortar toate tipurileCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

5Mortar tencuiala decorativaCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

6Glet ipsosCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

7Parchet si accesoriiCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

8Faianta, gresie si adezivi Certificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

9Vopsele lavabileCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

10Gips carton + accesoriiCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

11Confectii metaliceCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

12Panouri plasa de gard tip Metro si suluri de plasa impletita, pt. imprejmuire Certificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

CInstalatii electrice :

1Conductori, cabluri, tuburiCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

2Doze, prize si intrerupatoareCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

3Corpuri de iluminatCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

4Tablouri electriceCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

DInstalatii sanitare :

1Tevi pex-al diverse tipuriCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

2Conectori, armaturi si fitinguri diverse tipuriCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

3Obiecte sanitareCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

4Boiler producere apa calda pt. minifabricuta de procesare lapteCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

EInstalatii termice :

1Tevi diverse tipuriCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

2RadiatoareCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

3Instalatie de incalzire prin pardosealaCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

4Instalatie de incalzire cu panouri solareCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

5Centrala termica electricaCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

6Pompe si vase de expansiuneCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

FInstalatii alimentare cu apa

1Teava PE Certificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

2Teava PVCCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

3Fitinguri PECertificate de calitate si conformitate;

4Armaturi (vane, robineti s.a.)Certificate de calitate si conformitate;

5Rame si capace caminCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

6Instalatie pt. tratarea si purificarea apei pe baza de osmoza inversa pentru minifabricuta de lapteCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

7Grup pompare, alcatuit din pompa put forat si hidroforCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

8Bazine de stocare a apeiCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie


10Beton diferite claseleCertificate de conformitate, buletine de incercari, condica betoane


12CaramidaCertificate de calitate si conformitate , buletine de incercari

13MortareCertificate de calitate si conformitate , buletine de incercari

GInstalatii canalizare

1Teava PVC pentru canalizareCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

2Tub beton camine vizitareCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

3Pompe ape uzateCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

4Fitinguri PVC si din materiale necoroziveCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

5Rigole betonate cu gratar din betonCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

6Rame si capace caminCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie

7Pompe de evacuare, ape menajere, reziduale si dejectiiCertificate de calitate si conformitate; Certificat de garantie


9Ministatie de epurareCertificate de conformitate, buletine de incercari, condica betoane

10Beton toate claseleCertificate de conformitate, buletine de incercari, condica betoane


12CaramidaCertificate de calitate si conformitate , buletine de incercari

13MortareCertificate de calitate si conformitate , buletine de incercari

deferite resurse naturale, energie sau combustibili : apa obtinuta dintr-o captare tip put forat, cu adancimea de 45 50m; energie electrica obtinuta de la furnizorul de energie S.C. CEZ Vanzare SA; benzina si motorina necesara pentru transportul materialelor. In prima etapa de realizare a constructiilor aferente investitiei propriu zise, pot rezulta, in diferite cantitati, o serie diversificata de out-put-uri, asfel :

deseuri lemnoase; deseuri din fier si otel; deseuri de materiale plastic si sticla; deseuri amestecate, din pamant si/sau demolari; alte tipuri de deseuri; ape tehnologice: menajere si reziduale;

scurgerea accidentala in sol a uleiurilor si combustibililor; cresterea nivelului de zgomot (ca sursa poluatoare intangibila).Nota : In aceasta etapa, intreaga responsabilitate pentru evacuarea din cadrul perimetrului santierului, cat si gestionarea corespunzatoare a diferitelor deseuri rezultate, revine firmei constructoare care va realiza lucrarile de constructii si instalatii din cadrul investitiei. In cadrul explatarii fermei, dupa punerea in functiune:

In cadrul fermei de vaci , sunt necesare urmatoarele categorii de in-put-uri, si out-put-uri, asfel :

in desfasurarea activitatiilor din grajdul de vaci, sunt necesare cu prponderenta, urmatoarele in-put-uri : furaje necesare pentu hrana animalelor : lucerna/fan, porumb boabe, sfecla, concentrate;

deferite resurse naturale, energie si combustibili : apa pentru adapat, apa pentru spalat si igienizat grajdul pentru vaci si a instalatiei pentru muls, energie electrica, benzina si motorina pentru transportul si aprovizionarea cu furaje; produse dezinfectante : detergenti pentru spalat si dezinfectat spatile din grajd si a instalatiilor de muls; substante medicamentoase pentru uz veterinar : substante dezinfectante necesare inainte de inceperea mulsului, diferite medicamente pentru tratarea animalelor; echipament de protectie complet pentru lucratorii grajdului pentru vaci si a medicului veterinar; resurse financiare necesare derularii activitatii. ca urmare a desfasurarii activitatiilor din grajdul de vaci cat si anexele aferente acestuia (depozitul de furaje, platform de depozitare a gunoiului de grajd si fosa septica vidanjabila care deserveste strict activitatea desfasurata in cadrul grajdului pentru vaci), rezulta cu propnderenta, urmatoarele out-put-uri : produsul alimentar de baza : laptele obtinut; cresterea efectivelor : nasterea si cresterea viteilor; diferite deseuri solide menajere si de productie: din lemn si metalice, ambalaje din plstic, sticla si carton, produse de uz veterinar; deseuri de origine animala: avortoni si animale moarte; dejectii animale : gunoi de grajd (cu cele doua componente, cea semi-solida si cea lichida); apele tehnologice : apa reziduala care rezulta ca urmare a spalarii si igienizarii grajdului de vaci si a instalatiei pentru muls; consumurile energetice si de combustibil, necesare desfasurarii activitatiilor din cadrul grjdului de vaci si al anexelor (cuantificabile in costuri care se rasfrang si influenteaza costurile legate de cresterea si eploatarea animalelor);

costuri economice: salriile personalului angajat. In cadrul minifabricutei de procesare a laptelui, sunt necesare urmatoarele categorii de in-put-uri, si out-put-uri, asfel :

in desfasurarea activitatiilor din cadrul minifabricutei de procesare a laptelui, sunt necesare cu prponderenta, urmatoarele in-put-uri : produsul alimentar de baza : laptele care va intra la procesare;

deferite resurse naturale, energie si combustibili : apa pentru igienizarea personalului care lucreaza in cadrul minifabricutei, apa pentru spalat si igienizat spatiul interior al minifabricutei si a instalatiilor pentru procesarea laptelui, energie electrica necesara pentru functionarea minifabricutei , benzina si motorina pentru transportul si aprovizionarea cu produsele procesate obtinute (pentru distributie) si cu diferitele ambalaje necesare (pungi, ambalaje, cutii din plastic si carton) s.a.; substante de laborator : pentru analiza calitatii laptelui si a produselor procesate obtinute; produse dezinfectante : sapun pentru igienizarea lucratorilor din cadrul minifabricutei si a medicului veterinar, clor, cloramina si detergenti pentru spalat si dezinfectat spatile din interiorul minifabricutei si a instalatiilor pentru procesarea laptelui; medicamente si istrumentar pentru uz veterinar: utilizate in cadrul cabinetului medicului veterinar cat si in cadrul laboratorului; echipament de protectie complet pentru personalul angajat al minifabricutei, pentru laborant si pentru medicul veterinar; resurse financiare necesare derularii activitatii. ca urmare a desfasurarii activitatiilor din cadrul minifabricutei de procesare a laptelui, rezulta cu propnderenta, urmatoarele out-put-uri : produsele alimentare procesate: lapte pasteurizat ambalat, lapte degresat, smantana s.a.; diferite deseuri solide menajere si de productie: din lemn si metalice, ambalaje din plstic, sticla si carton, produse de uz veterinar;

apele tehnologice: apa menajera si reziduala care rezulta ca urmare a activitatilor desfasurate in cadrul minifabricutei (apa pentru igienizarea personalului care lucreaza in cadrul minifabricutei, apa pentru spalat si igienizat spatiul interior al minifabricutei si a instalatiilor pentru procesarea laptelui);

consumurile energetice si de combustibil, necesare desfasurarii activitatiilor din cadrul minifabricutei (cuantificabile in costuri care influenteaza costul de productie al produselor finite);

costuri economice: salriile personalului angajat.Cerinta 4 : - descrierea fluxurilor tehnologice;Raspuns 4:

In perioada de realizare a investitiei propriu zise :

Fluxul tehnologic si procesele tehnologice de executie a constructiilor nu ridica probleme deosebite inscriindu-se in categoria proceselor normale de constructie.

Astfel, tehnologiile de realizare sunt clasice si presupun urmatoarea abordare si succesiune a etapelor:

Amenajarea incintei, nivelarea simpla cu utilaje terasiere a terenului

Asigurarea retelor exterioare de utilitati (electricitate, apa si canalizare), prin realizarea traseelor si bransamentelor; Sapatura generala pentru fundatie executata mecanizat

Cofrarea si pregatirea terenului de fundare

Turnarea betonului in fundatii

Realizarea elevatiilor prin cofrare, montare armatura, turnarea betonului

Realizarea lucrarilor de izolatii a fundatiilor

Realizarea umpluturilor si compactarea acestora

Realizarea structurii metalice a constructiilor

Realizarea celorlalte elemente succesive ale structurii de rezistenta

Realizarea inchiderilor perimetrale din panouri sandwich

Realizarea lucrarilor de instalatii interioare

Montarea tamplariei

Realizarea sarpantelor metalice si a invelitorilor din panouri sandwich Realizarea finisajelor interioare si exterioare

Realizarea lucrarilor de amenajari exterioare si replantare a spatiilor verzi

In cadrul explatarii fermei, dupa punerea in functiune:

A) Fluxul tehnologic standard in cadrul fermei de vaci :Fluxul tehnologic, in orice domeniu de activitate, inclusiv in fermele de animale, trebuie sa se refere la:

activitatile ce se desfasoara;

durata acestor activitati;

succesiunea lor.

De aceea in cazul fermelor de vaci de lapte, indiferent de dimensiunea lor, fluxul tehnologic trebuie stabilit astfel incat activitatile, durata si succesiunea lor sa fie in concordanta cu cerintele biologice ale animalelor ce se exploateaza, favorizand mentinerea reflexelor conditionate. In plus, datorita specificului activitatii in fermele de vaci de lapte, pe langa confortul biologic al animalelor, fluxul tehnologic trebuie sa vizeze si posibilitatile concrete de derulare a lucrarilor.

Activitatile ce trebuie desfasurate intr-o ferma de vaci de lapte, indiferent de dimensiunea ei, se stabilesc pornind de la fluxul tehnologic care la randul sau, se stabileste pornind de la cerintele biologice ale animalelor si de la scopul urmarit in exploatare. Sunt vizate in primul rand cerintele nutritionale, confortul biologic, particularitatile reproductiei etc., iar in al doilea rand sunt vizate cerintele biologice privind secretia si ejectia laptelui si cerintele de calitate ale laptelui proaspat muls. Datorita faptului ca laptele este un produs organic perisabil, fluxul tehnologic va trebui astfel stabilit incat, mulsul, colectarea, depozitarea si livrarea laptelui sa se poata face fara a fi depreciata calitatea sa.

In stabilirea fluxului tehnologic trebuie avut in vedere ca, pe parcursul a 24 ore, o vaca trebuie sa ingere cca 0,8 kg SU pentru un litru de lapte produs, ca trebuie mulsa de cel putin doua ori la interval de 12 ore intre mulsori, ca trebuie sa se odihneasca pentru a favoriza rumegarea, digestia ruminala si secretia laptelui si ca trebuie sa se miste (plimbarea zilnica), pentru a favoriza stimularea proceselor neuro-endocrine.

Pentru a putea fi executate in timp util, activitatile cuprinse in fluxul tehnologic trebuie sa se desfasoare intre orele 5-11 si 15-20, rezervand intervalele dintre 20-5 si 11-15 pentru repausul fiziologic al animalelor (necesar pentru rumegare, digestia ruminala si secretia laptelui).Fluxul tehnologic trebuie sa inceapa cu curatenia sumara a standului de odihna si a trenului posterior al animalului.

In spatiul interior al grajdului, vacile sunt conduse catre spatiul destinat mulsului, prin culoarele de circulatie ale grajdului. Este prevazut un traseu special pentru aducerea vacilor spre spatiul de muls si intoarcerea lor la standurile de hrana si odihna, acesta fiind dirijat cu panouri metalice si porti din teava zincata.

Dupa derularea acestor etape, urmeaza pregatirea pentru mulsul de dimineata. Aceasta se refera la pregatirea celor 2 agregate mobile de muls, fiecare cu minim 2 unitati de muls si a ustensilelor de muls (agregatele mobile de muls, bidoane etanse sterile), care au fost spalate si dezinfectate in seara zilei precedente (imediat dupa mulsul de seara). Operatorul/-ri care executa mulsul vacilor isi imbraca echipamentul de protectie sanitara a laptelui rezervat special a fi purtat doar in timpul mulsului, isi spala mainile si pregateste cele necesare igienizarii ugerului (apa calda, prosop pentru fiecare vaca in parte, sau de unica folosinta, vasul de premulgere, solutia dezinfectanta pentru mameloane, tifon curat si uscat pentru strecurarea laptelui etc.). Inainte si dupa muls se efectueaza spalarea, dezinfectia si uscarea mameloanelor.

Asadar, mulsul fiecarei vaci trebuie sa debuteze cu spalarea si stergerea ugerului, premulgerea si masajul ugerului, masaj ce trebuie urmat de mulsul propriu-zis dupa cel mult un minut, pentru ca acesta sa se poata incadra in timpul de actiune al ocitocinei.

Mulgerea mai multor vaci trebuie sa aiba loc in aceeasi ordine si la aceeasi ora, pentru a favoriza mentinerea reflexelor conditionate. In timpul mulsului nu trebuie efectuate alte activitati, si in primul rand, nu trebuie administrate furaje fibroase, care maresc nivelul de pulberi din adapost si furaje insilozate, care emana mirosuri, pentru a nu se deprecia calitatea laptelui proaspat muls. Trebuie evitati factorii de stres de orice natura (zgomote, bruscari si loviri ale animalelor etc.), deoarece acestea au efect inhibitor asupra ejectiei laptelui.Dupa muls, laptele se introduce in bidoanele de muls dupa o prealabila strecurare, bidoane ce trebuie acoperite cu capace si scoase din adapost, pentru a evita contactul cu germenii, praful si mirosurile din adapost, urmand ca dupa aceea sa fie racit. Cu cat timpul de scadere a temperaturii laptelui, de la 37 grade Celsius la cca 5 grade Celsius este mai scurt, cu atat creste sansa de a obtine un lapte cu o incarcatura bacteriana mai scazuta (numar redus de germeni).

Dupa scoaterea laptelui din adapost se administreaza primul sortiment de furaj prevazut in ratia zilnica. Este de preferat ca acesta sa fie fan/lucerna de foarte buna calitate (sa aiba consumabilitate mare) pentru a permite ca, in scurt timp sa poata fi administrate celelalte furaje inclusiv concentratele. Referitor la acestea, trebuie mentionat ca, alegerea tipului de concentrate este conditionata de tipul de furaj de volum, pentru a realiza raportul energo-proteic al ratiei. In cazul furajelor de volum proteice (lucerna sau trifoi sub forma de masa verde, fan sau sub forma insilozata) sunt indicate concentratele energetice (cereale) iar in cazul furajelor de volum energetice (graminee: porumb, iarba de Sudan, pajiste naturala sub forma de masa verde, uscata sau insilozata) sunt indicate concentratele proteice (tarate de grau, sroturi etc.). Cand sunt utilizate concentratele energetice (cereale bogate in amidon usor fermentabil) acestea trebuie administrate in mod fractionat, in mai multe reprize, de preferinta nu mai mult de 2 kg la o administrare. Cantitatea zilnica de concentrate trebuie stabilita in functie de productia zilnica de lapte (circa 100-250 g/litru in cazul productiilor medii si circa 300-400 g/litru in cazul productiilor mari), dar trebuie avut in vedere sa nu depaseasca 50% din substanta uscata a ratiei. In cazul vacilor cu productii medii de lapte (pana la 2 l/zi) raportul optim este de 40% concentrate/60% furaje de volum (exprimata in SU). Este indicata o oarecare alternanta intre concentrate si fibroase pentru a favoriza digestia ruminala.

Urmeaza igienizarea ustensilelor utilizate la muls. Aceasta incepe cu o prespalare cu apa la 40 grade Celsius, pentru a evita arderea depunerilor de natura proteica, care este urmata de spalarea propriu-zisa cu apa la 80-85 grade Celsius si care se incheie cu o clatire cu apa rece. Alegerea detergentului se va face in functie de natura depunerilor. Pentru indepartarea depunerilor de grasime si proteine sunt recomandati detergentii alcalini, iar pentru indepartarea depunerilor minerale (in special de calciu) sunt recomandati detergenii acizi . Acesti detergenti nu trebuie utilizati simultan pentru ca se neutralizeaza reciproc. Ei vor fi utilizati alternativ iar frecventa utilizarii detergentilor acizi va fi stabilita la nivelul depunerilor de calciu pe bidoane, nivel dependent de duritatea apei folosite.

Este bine ca aceste activitati sa fie executate pana in jurul orei 8, cand animalele trebuie scoase fie in padoc, unde sa primeasca cca 50% din furajul de volum si unde sa realizeze miscarea zilnica necesara, fie la pasune. Atat in padoc cat si pe pasune vacile de lapte trebuie sa aiba asigurata o sursa de apa potabila, curata si rece care sa permita adaparea la discretie si sa aiba asigurata umbra necesara unei odihne corespunzatoare.

Dupa scoaterea animalelor din adapost trebuie efectuata curatenia, care consta in evacuarea dejectiilor si a tuturor resturilor de natura organica ce pot constitui mediu nutritiv pentru microorganismele ce populeaza in mod obisnuit mediul inconjurator.

In timpul ce urmeaza trebuie executate activitatile de aprovizionare cu materii si materiale (furaje etc.), tratamente, diferite actiuni zootehnice (lotizari, inmatriculari, cantariri etc.) si altele in functie de necesitati.

Dupa furajare animalele trebuie sa se odihneasca intr-un loc curat, uscat, racoros, lipsit de insecte si de zgomote.

In cazul vacilor aflate in debutul lactatiei si care au productii de lapte de peste 40 litri/zi se poate practica o a treia mulsoare (la pranz) acolo unde este posibil. insa, datorita dificultatilor de ordin organizatoric pe care le genereaza a treia mulsoare, se poate renunta la ea cu conditia ca, mulgerea realizata in 2 reprize (dimineata si seara) sa permita vidarea totala si rapida a glandei mamare si sa stimuleze secretia laptelui.

A doua mulsoare trebuie executata la un interval de 12 ore fata de prima. Inainte de pregatirea pentru muls animalele trebuie introduse in adapost, unde primesc furaje / borhot de bere si/sau concentrate. Operatiunile legate de pregatirea pentru muls, mulsul propriu-zis, colectarea laptelui, spalarea si dezinfectarea ustensilelor de muls sunt aceleasi si se decurg in aceeasi ordine.

In cazul vacilor care au fost la pasunat, dupa muls se poate administra un supliment de hrana (masa verde sau fan). Cele care au fost furajate la padoc li se administreaza a doua jumatate din furajul de volum prevazut de ratia furajera.

Este indicat ca, pe timp de noapte vacile sa stea tot in padoc urmand a fi introduse in adapost a doua zi dimineata, in vederea pregatirii pentru muls. Acest procedeu trebuie aplicat atat cat permit conditiile meteorologice. Pe timp de iarna vacile raman in adapost dupa mulsul de seara, iar scoaterea in padoc pe timp de zi poate fi anulata doar in zilele in care conditiile meteorologice sunt potrivnice.

Fermele mici si mijlocii se diferentiaza de cele mari prin numarul de animale supuse exploatarilor si prin forma de proprietate. Avantajul lor consta in faptul ca volumul de lucrari este mai redus si ca poate creste gradul de exactitate in executia activitatilor, ceea ce permite o imbunatatire a ingrijirii si o marire a rentabilitatii exploatarii.B) Fluxurile tehnologice derulate in cadrul minifabricutei pentru prelucrarea laptelui, se refera la:

Fluxul tehnologic pentru laptele integral:

Laptele muls cu ajutorul agregatelor mobile, colectat in bidoane este introdus in tancul de racire.

Ulterior, laptele este introdus n dozatorul gravitaional, prin manevrarea robinetului superior. Dup umplerea dozatorului se nchide robinetul superior i se deschide robinetul inferior, efectundu-se umplerea pungii. Se repet ciclul de umplere a pungilor cu lapte care sunt lipite cu ajutorul dispozitivului de lipire.

Lipirea se face individual, prin introducerea captului liber al pungii ntre flcile dispozitivului de lipire termic i prin acionarea pedalei acestuia.

Dup lipire, pungile sunt introduse n suportul (coul) de susinere i manipulare, apoi se procedeaz la poziionarea acestora pe orizontal pentru a verifica dac lipirea a fost executat corect.Dac se constat c lipitura nu etaneaz perfect i laptele se scurge, se repet lipirea. Conform schemei tehnologice, laptele proaspt, ambalat n pungi este introdus n cuva cu ap cald. Se acioneaz ntreruptorul de pornire a ciclului de nclzire i se menine laptele la temperatura de 700 C, timp de 30 minute, cu ajutorul tabloului de control i meninere automat a temperaturii, cu control digital al timpului de pasteurizare. Se menine arja de pungi pn la declanarea dispozitivului sonor de avertizare a terminrii ciclului, dup care pungile sunt scoase i trecute imediat n secia/cuva de rcire.Procesul de sterilizare prin oc termic este completat in sectia de racire, meninndu-se pungile n ap rece, la temperatura de 0-50 C, pn cnd temperatura laptelui ajunge la 6-80 C.Operaiunea dureaz 30 de minute. Dup ncheierea ciclului de rcire, semnalizat de alarma de la secia de sterilizare, pungile sunt scoase din cuva de rcire, eliberandu-se locul pentru arja urmtoare. Pungile sunt aezate n navete de plastic i depozitate imediat n camera frigorific (la o temperatur de 0-50 C).

Fluxul tehnologic pentru lapte degresat si smantana

Laptele muls cu ajutorul agregatelor mobil, colectat in bidoane este introdus in tancul de racire.

Ulterior, laptele nclzit la temperatura optim se deverseaz n bazinul de stocare din care curge apoi n separatorul de smntn. Separatorul de smntn este amplasat pe o mas din oel inoxidabil pentru industria alimentar.

Laptele smntnit curge direct n bazinul de normalizare (confecionat din otel inoxidabil pt. industria alimentar 4.301).

Normalizarea laptelui cu coninutul de grsime dorit se realizeaz prin amestecarea laptelui integral cu lapte smntnit. Calculul normalizrii se poate face prin metoda ptratului lui Pearson (regula amestecurilor), sau pe baza unor formule de bilan.

Laptele normalizat este adus prin intermediul unei pompe pentru lapte n rezervorul Seciei de ambalare.Ulterior, laptele este introdus n dozatorul gravitaional, prin manevrarea robinetului superior. Dup umplerea dozatorului se nchide robinetul superior i se deschide robinetul inferior, efectundu-se umplerea pungii. Se repet ciclul de umplere a pungilor cu lapte care sunt lipite cu ajutorul dispozitivului de lipire.

Lipirea se face individual, prin introducerea captului liber al pungii ntre flcile dispozitivului de lipire termic i prin acionarea pedalei acestuia.

Dup lipire, pungile sunt introduse n suportul (coul) de susinere i manipulare, apoi se procedeaz la poziionarea acestora pe orizontal pentru a verifica dac lipirea a fost executat corect.Dac se constat c lipitura nu etaneaz perfect i laptele se scurge, se repet lipirea. Conform schemei tehnologice, laptele proaspt, ambalat n pungi este introdus n cuva cu ap cald. Se acioneaz ntreruptorul de pornire a ciclului de nclzire i se menine laptele la temperatura de 700 C, timp de 30 minute, cu ajutorul tabloului de control i meninere automat a temperaturii, cu control digital al timpului de pasteurizare. Se menine arja de pungi pn la declanarea dispozitivului sonor de avertizare a terminrii ciclului, dup care pungile sunt scoase i trecute imediat n secia/cuva de rcire.Procesul de sterilizare prin oc termic este completat in sectia de racire, meninndu-se pungile n ap rece, la temperatura de 0-50 C, pn cnd temperatura laptelui ajunge la 6-80 C.Operaiunea dureaz 30 de minute. Dup ncheierea ciclului de rcire, semnalizat de alarma de la secia de sterilizare, pungile sunt scoase din cuva de rcire, eliberandu-se locul pentru arja urmtoare. Pungile sunt aezate n navete de plastic i depozitate imediat n camera frigorific (la o temperatur de 0-50 C).

Cerinta 5 : - cai noi de acces sau schimbari a celor existente (modul de acces in zona obiectivului);Raspuns 5:

In privinta cailor de acces, care se vor realiza pentru sistematizarea pe verticala, situatia este urmatoarea :

amplasamentul fermei, beneficiaza de un acces direct si facil din DS117 si DS136, pe doua dintre laturile sale; drumul de acces si aleile pietonale care fac legatura intre constructiile din cadrul fermei cat si legatura dintre constructii si DS 117 si DS 136, au o suprafata totala de Sc=540,0mp (adica aprox. 90ml de cale de acces carosabila de incinta si aprox. 120 ml de alei pietonale betonate);

asezarea cladirilor si utilitatilor pe amplasament, este judicioasa, respecandu-se fluxurile optime de circulatie in incinta, distantele necesare fata de vecinatati, cat si normele de protectia a mediului Cerinta 6 : - detalii privind alternativele luate in considerare (motvele pentru care a fost aleasa locatia propusa prin proiect, comparativ cu alta locatie);Raspuns 6:

Alternativele analizate se refera la :1. Alternativa cu impact socio-economic negativ - nerealizarea investitiei solutie nerecomandata, intrucat nerealizarea unei asfel de investitii, a generat in timp urmatoarea stare de fapt :

slaba dezvoltare economica a comunitatii si a zonei din care face parte aceasta;

slaba valorificare a produselor agricole;

slaba capacitate de colectare si de valorificare a laptelui;

lipsa unui spatiu dotat la standarde europene, necesar pentru prelucrarea laptelui si obtinerea unor produse din lapte la un nivel calitativ superior ;

lipsa locurilor de munca;

2. Alternativa cu impact socio-economic pozitiv - realizarea investitiei solutie recomandata intrucat :

se realizeaza o investitie la standarde europene, cu beneficii directe asupra cresterii economice a comunei si a zonei, dar si a vietii locuitorilor din zona; se creaza noi locuri de munca; se creaza un spatiu adecvat pentru cresterea animalelor si prelucrarea laptelui; crete capacitatea de prelucrare i de valorificare a laptelui; crete sigurana alimentar; realizarea investitiei, va contribui la imbunatatirea conditiilor de mediu ale zonei;

Asadar, avantajele realizarii unei asfel de investitii are un impact pozitiv direct :

1.pentru productori, intrucat :

crete capacitatea de prelucrare i de valorificare a laptelui;

cresc veniturile obinute i implicit, nivelul de trai;

exista posibilitatea dezvoltarii fermei, prin reinvestirea profitului obinut.

2.pentru consumatori, intrucat :

crete sigurana alimentar;

scade pretul produselor, prin eliminarea intermediarilor dintre producator i consumator.

3.pentru economie, intrucat :

se realizeaza o transparena cu privire la activitatea fiscal a firmei;

creste numarul locurilor de munc;

dezvoltarea zonelor n care se realizeaz investiiile.3. Alternativa de amplasament

Decizia de amplasare a fermei de vaci pe amplasamentul ales, s-a luat in baza unei analize

temeinice si complexe, care sa raspunda la urmatoarele cerinte :

- amplasamentul sa fie suficient de mare, pentru a permite desfasurarea in bune conditii a tuturor activitatilor aferente fermei de vaci, conform tehnologiilor concepute;

- amplasamentul sa aiba o suprafata aproape orizontala cu foarte mici declivitati si pe cat posibil sa aiba o panta lina, uniforma, de 1-3%, cu expunere spre sud, sud-est si sud-vest, pentru a asigura o buna expunere la soare si o colectare eficienta a precipitatiilor;

- cota generala a amplasamentului sa fie sub nivelul terenurilor invecinate, pentru a se evita scurgerile de apa si a dejectiilor spre acestea;

- amplasamentul sa nu fie inundabil, intelegand prin aceasta ca punctul cel mai decliv al amplasamentului trebuie sa depaseasca cu minimum 0,5 m nivelul maxim posibil al apelor curgatoare din zona, iar coeficientul de risc nu trebuie sa fie mai mare de 1% pentru complexe si de 2% pentru ferme;

- terenul sa fie stabil, avand solul cu permiabilitate mare, capacitate de retinere a apei si capilaritate reduse;

- terenul sa aiba nivelul apei freatice la minimum 2,0 m 3,0 m adancime;- terenul sa fie salubru, neancarcat cu deseuri de orice natura;

- amplasamentul nu este asezat in vai stramte, neinsorite, umede, cu ceata persistenta sau in apropierea apelor statatoare, favorabile dezvoltarii insectelor hematofage;

- amplasamentul este protejat de vanturile dominante reci si de inzapeziri, in care sens se aleg pantele opuse ale acestora;

- amplasamentul a fost astfel ales incat vantul dominant sa nu antreneze gazele odorante spre localitatile limitrofe;

- amplasamentul a fost astfel ales incat sa aiba in apropiere terenuri pentru pasuni si culturi furajere;

- amplasamentul a fost astfel ales incat sa beneficieze de surse de energie electrica (dar fara ca ferma sa fie traversata de retele de inalta tensiune);

- amplasamentul a fost astfel ales incat sa aiba in apropiere statii de transformare a energiei electrice si cai de comunicare (dar nu mai aproape de 22 m de sosele nationale, 20 m de sosele judetene si 18 m de drumuri comunale);

- amplasamentul a fost astfel ales incat sa fie la distante asiguratoare de sursele de poluare organizate permanente (combinate chimice, metalurgice, termocentrale s.a.);- amplasamentul a fost astfel ales incat sa nu fie traversat de drumuri publice, conducte de gaze sau de canalizare publica;- pozitionarea in cadrul amplasamentului a tuturor capacitatilor fizice de productie, sa se afle la distante limita minime corespunzatoare, fata de zonele de locuit. 4. Alternativa tehnicaSoluiile tehnice alese, in vederea realizarii investitiei, se nscriu in cele mai bune tehnici n domeniu i respect legislaia n domeniu, prezint riscuri minime asupra factorilor de mediu i costuri echilibrate.

Cerinta 7 : - detalii privind organizarea de santier;Raspuns 7:

In ceea ce priveste organizarea de santier sunt de mentionat urmatoarele aspecte :

1. In etapa premergatoare inceprii lucrarilor din cadrul investitiei, beneficiarul va fi preocupat de

rezolvarea asigurarii anumitor utilitati, asfel : va face demersurile necesare in vederea primirii autorizarilor necesare de la furnizorul zonal de electricitate, S.C. CEZ SA, pentru deschiderea unei partide de curent pe amplasament;

va realiza lucrarile necesare pentru captarea de apa, prin intermediul unui put forat, cu

adancimea de 40 50m;

in cadrul fazei intocmirii PT+DDE, beneficiarul va solicita firmei de proiectare sa

intocmeasca si documentatia specifica pentru un PTOS (proiect tehnic pentru organizarea de santier) si va obtine de la autoritatea locala autorizarea corespunzatoare.

2. Odata cu desemnarea firmei de constructii care va realiza investitia si deci odata cu inceperea

lucrarilor de construire propriu zise, beneficiarul va pune la dispozitia firmei de constructii, urmatoarele :

terenul necesar si corespunzator, pe care firma de constructii va realiza lucrarile efective pentru organizarea de santier. Terenul ales se va afla in spatiul interior a proprietatii pe care o detine beneficiarul, iar acesta de comun acord cu constructorul vor stabilii locul corespunzator pentru amplasarea organizarii de santier, asfel incat aceasta sa nu afecteze caile de comunicatii ale localitatii si sa fie, pe cat posibil, in apropierea utilitatilor;

utilitatile, cu privire la sursa de electicitate si sursa de apa, pe care le va primi pe baza

de proces-verbal. Asadar, responsabilitatea realizarii organizarii de antier, revine in exclusivitate firmei de constructii si odata cu incheierea procesului verbal de predare-primire al amplasmentului si al ordinului de incepere al lucrarilor, firma de constructii va prelua si va fi direct si pe deplin raspunzatoare pentru intreaga activitate pe care o va desfasura in cadrul santierului nou creat. Beneficiarul, va fi obligat sa deconteze firmei de constructii, in baza justificarilor corespunzatoare si a

unui deviz de lucrari, toate lucrarile pe care firma de constructii le va realiza pentru acest aspect si in special acele lucrari care, dupa incheierea lucrarilor din cadrul investitiei, la momentul desfintarii organizarii de santier, vor ramane definitive pe amplasament.

Pe langa rolul de adminstrare si depozitare, pe care-l are cu preponderenta realizarea unei organizari de santier, mai are si un alt rol de o deosebita importanta, acela de a restrange si de a focaliza intr-un spatiu limitat si bine determinat, anumite riscuri legate de contaminarea accidentala a mediului.

Anumite conditii necesar a fi ndeplinite n timpul organizrii de antier

Organizarea de santier privind realizarea proiectul de investitii se va efectua astfel incat se vor respecta prevederile STAS 12574/87-privind conditiile de calitate a aerului.

Executarea lucrarilor de investitii se va face cu respectarea amplasamentului, a documentatiei tehnice depuse, a normativelor si prescriptiilor tehnice privind realizarea unui astfel de obiectiv.

Activitile care produc mult praf vor fi reduse in perioadele cu vnt puternic sau se va proceda la umectarea suprafeelor sau luarea altor msuri (ex.mprejmuire cu panouri, acoperirea solului decopertat i depozitat temporar, etc.) n vederea reducerii dispersiei pulberilor n suspensie n atmosfer;

Este interzis parasirea incintei organizrii de antier, cu rotile autovehiculelor i/sau caroseria murdar;

Materialele fine (pamant, balast, nisip) se vor transporta in autovehicule prevzute cu prelate pentru mpiedicarea imprastierii acestora pe partea carosabila;

Nu se va degrada mediul natural sau amenajat, prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel;

Pe parcursul executarii lucrarilor de constructii nu se vor taia arbori si nu vor fi afectate spatiile verzi;


Principalele masuri si categorii de lucrari si dotari pe care firma de constructii le va efectua in vederea realizarii organizarii de santier, vor fi :- caile de acces catre santier si locul unde se va amplasa terenul pentru organizarea de santier, se vor realiza direct fie din DS117si/sau DS136;

- realizarea unei imprejmuiri demontabila nedefinitiva, a terenului pe care se va realiza organizarea de santier;- accesul n incint se va face prin dou pori, una pentru personal i cealalt pentru maini;- se va realiza o platforma balastata si foarte bine compactata;

- organizarea de santier se va realiza la distanta, fata de unele categorii de apa din zona (fantani cu apa potabila, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.)- bransamentul la utilitatile existente (energie electrica si apa);- amplasarea unui container pentru biroul sefului de santier;- amplasarea unui container pentru personalul muncitor, dotat corespunzator cu spatiu pentru vestiar, spatiu pentru luat masa, spatiu pentru dusuri, posibilitate de racordare la sursa de apa si rezervor de stocare, cu instalatie de purificare si recirculare a apei menajere rezultate, existand posibilitatea vidanjarii la fata locului sau inlocuirii acestuia cand se umple si transportul celui plin la statia de epurare din Craiova;

- amplasarea a doua WC-uri ecologice, avand posibilitatea de racordare la sursa de apa si rezervor de stocare, cu instalatie de purificare si recirculare a apei menajere rezultate si existand posibilitatea vidanjarii la fata locului sau inlocuirii acestuia cand se umple si transportul celui plin la statia de epurare din Craiova; ;

- organizarea unor spatii corespunzatoare, necesare depozitrii temporare a materialelor si luarea masurilor specifice pentru conservare pe timpul depozitrii si evitarii degradarilor si sustragerilor ;- organizarea unui spatiu corespunzator in care se vor amplasa europubele pentru depozitarea deseurilor rezultate in santier, care prin grija firmei de constructii vor fi gestionate corespunzator, fiind transportate la o groapa de gunoi autorizata, incheindu-se in acest sens un contract cu o firma de salubritate autorizata; - se vor lua masurile necesare specifice privind protecia i securitatea muncii, precum si de prevenire si stingere a incendiilor (punct PSI), decurgand din natura operaiilor i tehnologiilor de construcie cuprinse n documentaia de execuie a investiei;

- se vor intocmi grafice de esalonare a executiei lucrarilor ;

- se vor asigura uneltele, utilajele i mijloacele necesare pentru realizarea lucrarilor;

Materialele de construcie cum sunt caramizile, nisipul, balastul se vor putea depozita i n incinta proprietii, n aer liber, fr msuri deosebite de protecie. Materialele de construcie care necesit protecie contra intemperiilor se vor putea depozita pe timpul execuiei lucrrilor de construcie n incinta unei magazii provizorii.

Masuri de protectie a muncii1.La executarea lucrrilor se vor respecta toate msurile de sanatate si securitate a muncii prevzute n legislaia n vigoare n special in Legea 319 din 2006 privind Sanatatea si Securitatea Muncii, HG 1425 din 2006 privind Normele Metodologice privind aplicarea Legii 319 din 2006, precum i Normele interne specifice de protecie a muncii pentru diferite categorii de lucrri.

2. Lucrrile se vor executa pe baza proiectului de organizare i a fielor tehnologice elaborate de tehnologul executant, n care se vor detalia toate msurile de protecie a muncii. Se va verifica nsuirea fielor tehnologice de ctre ntreg personalul din execuie.

3. Dintre msurile speciale ce trebuiesc avute n vedere se menioneaz :

- zonele periculoase vor fi marcate cu placaje i inscripii;

- se vor face amenajri speciale (podine de lucru, parapei, dispozitive);

- toate dispozitivele, mecanismele i utilajele vor fi verificate n conformitate cu normele n vigoare ;

- asigurarea cu for de munc calificat i care s cunoasc msurile de protecie a muncii n vigoare din Regulamentul privind protecia i igiena muncii n construcii ediia 1993 cap. 1-41.

4. Se atrage atnia asupra faptului c msurile de protecie a muncii prezentate nu au un caracter limitativ, constructorul avnd obligaia de a lua toate msurile necesare pentru prevenirea eventualelor accidente de munca, masuri prevzute si n Normele specifice de securitate a muncii pentru diferite categorii de lucrri.

Masuri si reguli de protectie la actiunea focului, necesar a fi respectate in cadrul santierului:1. Normele de protecie contra incendiilor se stabilesc n funcie de categoria de pericol de incendiu a proceselor tehnologice, de gradul de rezisten la foc al elementelor de construcie, precum i de sarcina termic a materialelor i substanelor combustibile utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, definite conform reglementrilor tehnice C3000 94.

2. Organizarea activitii de prevenire i stingere a incendiilor precum i a evacurii persoanelor i bunurilor n caz de incendiu vizeaz n principal :

a. stabilirea n instruciunile de lucru a modului de operare precum i a regulilor, msurilor de prevenire i stingere a incendiilor ce trebuiesc respectate n timpul executrii lucrrilor;

b. stabilirea modului i a planului de depozitare a materialelor i bunurilor cu pericol de incendiu sau explozie ;

c dotarea locului de munc cu mijloace de prevenire i stingere a incendiilor, necesare conform normelor, amplasarea corespunztoare a acestora i ntreinerea lor n perfect stare de funcionare;

d. organizarea alarmrii, alertrii i a interveniei pentru stingerea incendiilor la locul de munc, precum i constituirea echipelor de intervenie i a atribuiilor concrete;

e.organizarea evacurii persoanelor i bunurilor n caz de incendiu precum i ntocmirea planurilor de evacuare;

f. ntocmirea ipotezelor i a schemelor de intervenie pentru stingerea incendiilor la instalaiile cu pericol deosebit;

g. marcarea cu inscripii i indicatoare de securitate i expunerea materialelor de informare cu privire la mpotriva incendiilor.

3. naintea nceperii procesului tehnologic, muncitorii trebuie s fie instruii s respecte regulile de paz mpotriva incendiilor.

4. Pe timpul lucrului se vor respecta ntocmai instruciunile tehnice privind tehnologiile de lucru, precum i normele de prevenire a incendiilor.

5. La terminarea lucrului se va asigura :

a. ntreruperea iluminatului electric, cu excepia celui de siguran ;

b. evacuarea din incint a deeurilor reziduurilor i a altor materiale combustibile ;

c. nlturarea tuturor surselor cu foc deschis;

d. evacuarea materialelor din spaii de siguran dintre construcie i instalaii.

6. Este obligatorie marcarea cu indicatoare de securitate executate i montate conform standardelor SRAS 297/1 i STAS 297/2;

7. Depozitarea subansamblelor i a materialelor se va face n raport cu comportarea la foc a acestora i cu condiia de a nu bloca cile de acces la ap i la mijloacele de stingere i spaiile de siguran.

8.Se interzice lucrul cu foc deschis la distane mai mici de 3 m. fa de elementele sau materialele combustibile fr luarea msurilor de protecie specifice (izolare, umectare, ecranare, etc.). Zilnic, dup terminarea programului de lucru, zona se cur de resturile i deeurile rezultate. Materialele i substanele combustibile se depoziteaz n locuri special amenajate, fre pericol de producere a incendiilor.

9. Pe timpul executrii lucrrilor la arpante i nvelitori combustibile, este interzis focul deschis sau fumatul. Sunt exceptate dispozitivele tehnologice prevzute i asigurate cu proteciile necesare.

10. antierul trebuie s fie echipat cu un post de incendiu, care cuprinde:- glei din tabl, vopsite n culoarea roie, cu inscripia galeata de incendiu - 2 buc.- rngi de fier - 2 buc.

- lopei cu coad - 2 buc.- scara din trei segmente - 1 buc.

- topoare tarnacop cu coad - 2 buc.- lada cu nisip de 0,5 mc - 1 buc.

- cngi cu coad - 2 buc.- stingtoare portabile 3 buc

Cerinta 8 : - surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in mediu, in faza de constructie, faza de exploatare: protectia calitatii apelor, protectia aerului, protectia impotriva zgomotului, protectia solului (lucrari si dotari necesare), protectia asezarilor umane (distanta fata de asezarile umane);Raspuns 8:

In perioada de realizare a investitiei propriu zise :In ceea ce priveste problematica surselor de poluanti, cat si a instalatiilor pentru retinerea, evacuarea si dispersia acestora, sunt de mentionat urmatoarele aspecte :

toate lucrarile de constructii si instalatii care se vor realiza, vor respecta obligatoriu cerintele de calitate prevazute de Legea 10/1995, si anume:

a) rezistenta mecanica si stabilitate;b) securitate la incendiu;c) igiena, sanatate si mediu;d) siguranta in exploatare;e) protectie impotriva zgomotului;f) economie de energie si izolare termica. materialele utilizate, solutiile tehnice alese, cat si tehnologia aplicata in realizarea investitiei, sunt unele moderne, generatoare de surse de poluanti intr-o proportie foarte mica, nesemnificativa, care pe parcursul realizarii lucrarilor, nu vor afecta sub nici un aspect mediul inconjurator cu toate componentele sale (calitatea apelor, calitatea aerului, calitatea solului, nivelul de zgomot, protectia asezarilor umane); pozitionarea la distante corespunzatoare a viitoarelor constructii, pe amplasament este o conditie si in acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a factorilor de mediu din zona; toate lucrarile de executie se vor desfasura fara afectarea domeniului public si se vor realiza numai cu personal calificat;

constructiile care se vor realiza nu vor afecta buna desfasurare a activitatilor din imediata vecinatate.

Asadar, sursele de poluanti identificate ca posibil sa apara intr-o masura mai mica sau mai mare, in perioada realizarii constructiilor, sunt cele legate de emisiile de praf, nivelul de zgomot si scurgerile accidentale in sol a uleiurilor si combustibililor.

Masurile, de ordin tehnic si tehnologic, care se vor lua pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor, in faza de realizare a lucrarilor propriu zise, sunt urmatoarele :1. Protectia calitatii apelor :

Facem precizarea ca, tehnologia utilizata pentru realizarea tuturor constructiilor din cadrul investitiei

(grajd pentru vaci, minifabricuta de procesare a laptelui, depozitul de furaje, platforma pentru dejectii, cele doua fose septice vidanjabile, imprejmuirea si sistematizarea pe verticala caile de acces rutiere si pietonale din cadrul fermei), este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie uscata, care utilizeaza intr-o proportie foarte mica apa din sursa de apa de pe amplasament, nu afecteaza panza de apa freatica din zona si nici alte categorii de ape care se afla in zona (fantani, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.).

Pozitionarea la distante corespunzatoare a viitoarelor constructii, pe amplasament este o conditie si in acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a panzei de apa freatica din zona si nici a altor categorii de ape care se afla in zona (fantani, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.).

Apa din sursa de apa de pe amplasament se va utiliza cu preponderenta in cadrul organizarii de santier, pentru igiena lucratorilor, diminuarea emisiilor de praf la momentul aprovizionarii si punerii in opera a materialelor purverulente si in gramada (nisip, pietris, balast), in anumite conditii meteorologice, la momentul realizarii sapaturilor la fundatiile constructiilor, si la amorsarea pompelor de beton in momentul turnarii betonului in fundatii.

Pentru prepararea betoanelor utilizate la infrastructura (fundatiile) tututor constructiilor din cadrul investitiei, nu se va utiliza apa din sursa de pe amplasament, intrucat acestea nu se vor prepara la fata locului, fiind comandate si aprovizionate de la o statie de betoane specializata, transportul acestora realizandu-se cu mijloace de transport speciale (cife de beton cu capcitati de 3, 5 sau 10 mc).

In timpul lucrarilor de construire, pot rezulta urmatoarele tipuri de ape reziduale :

ape menajere, rezultate din utilizarea pentru igiena lucratorilor.Acestea nu sunt in cantitati foarte mari si prin masurile luate in cadrul organizarii de santier, acestea nu afecteaza deloc calitatea apelor din zona (panza de apa freatica din zona si nici alte categorii de ape care se afla in zona - fantani, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.);

ape tehnologice, rezultate in timpul procesului tehnologic de realizare a constructiilor din cadrul investitiei.

Acestea sunt in cantitati foarte mici si pot aparea in urmatoarele situatii :

apa utilizata in momentul realizarii fundatiilor constructiilor, fie pentru usurarea

realizarii sapaturilor manuale, prin inmuierea pamantului cand datorita conditiilor climatice secetoase, acesta este foarte tare, fie pentru diminuarea emisiilor de praf in momentul realizarii acelorasi sapaturi manuale, efectuate in aceleasi conditii secetoase. Apa utilizata este curata (din sursa de pe amplasament), nu este utilizata in cantitati foarte mari, se va utiliza doar pentru aceste categorii de lucrari si doar daca situatia meteorologica o va impune ca fiind necesara. Asadar, chiar daca aceasta apa se va infiltra in sol, nu va polua deloc panza de apa freatica din zona si nici alte categorii de ape care se afla in zona (fantani, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.). apa utilizata la stropirea in vederea diminuarii emisiilor de praf la momentul aprovizionarii si punerii in opera a materialelor purverulente si in gramada (nisip, pietris, balast). Apa utilizata este curata (din sursa de pe amplasament), nu este utilizata in cantitati foarte mari, se va utiliza doar pentru aceste categorii de lucrari si doar daca situatia meteorologica o va impune ca fiind necesara. Asadar, chiar daca aceasta apa se va infiltra in sol, nu va polua deloc panza de apa freatica din zona si nici alte categorii de ape care se afla in zona (fantani, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.). apa utilizata la amorsarea pompelor de beton in momentul turnarii betonului in fundatii. Apa utilizata este curata (din sursa de pe amplasament), nu este utilizata in cantitati foarte mari si se va utiliza doar pentru aceste categorii de lucrari. Apa tehnologica rezultata un va polua deloc panza de apa freatica din zona si nici alte categorii de ape care se afla in zona (fantani, fagase de apa sezoniere, parauri, balti, s.a.), intrucat prin tehnologia de realizarea a fundatiilor tuturor constructiilor din cadrul investitiei, aceasta va fi impiedicata sa se infiltreze in sol. In timpul turnarii betonului, cofrajele fundatiilor izolate, continuue si a peretilor tip diafragma de beton, vor fi hidroizolate cu folie impermeabila din PVC, care nu va permite laptelui de ciment sa se scurga in afara cofragului, ajungand asfel sa polueze. Totodata, la partea inferioara a placilor de beton de la cota +/-0.00 a constructiilor (grajdul pentru vaci, minifabricuta de procesare a laptelui, depozitul de furaje, platforma pentru dejectii, cele doua fose septice vidanjabile), este fixata o folie hidroizolatoare impermeabila din PVC, care nu va permite laptelui de ciment sa se scurga in afara cofragului, ajungand asfel sa polueze. Mai punctam si aspectul tehnic deosebit de important, acela ca nivelul cotei +/- a unora dintre constructiile realizate (grajdul pentru vaci, minifabricuta de procesare a laptelui, depozitul de furaje, platforma pentru dejectii), se afla la 20 cm fata de cota terenului natural (C.T.N), aspect care va contribui la impiedicarea scurgerilor de apa tehnologica, catre panza de apa freatica din zona. 2. Protectia calitatii aerului :Tehnologia utilizata pentru realizarea tuturor constructiilor din cadrul investitiei (grajd pentru vaci,

minifabricuta de procesare a laptelui, depozitul de furaje, platforma pentru dejectii, cele doua fose septice vidanjabile, imprejmuirea si sistematizarea pe verticala caile de acces rutiere si pietonale din cadrul fermei), este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie curata, care nu emana in atmosfera cantitati semnificative de pulberi de praf, sau mirosuri.

Pozitionarea la distante destul de mari fata de vecinatati a viitoarelor constructii, este o conditie si in acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a calitatii aerului din zona.

In timpul lucrarilor de construire, pot rezulta urmatoarele tipuri de emisii in atmosfera :

emisii tehnologice, rezultate in timpul procesului tehnologic :

Acestea sunt in cantitati destul de mici, pot aparea acidental sub influenta factorilor atmosferici (adieri

sau pale de vant, vartejuri, vijelii s.a.) si au o manifestare temporara scurta, doar in anumite faze tehnologice, asfel :

emisii de praf aparute in momentul realizarii sapaturilor la fundatiile constructiilor, datorita conditiilor climatice secetoase. Masura imediata este stropirea cu apa curata a santurilor, gropilor si gramezilor de pamant de pe margine, pentru impiedicarea ridicarii in atmosfera a anumitor categorii de pulberi. Odata cu incheierea lucrarilor de infrastructura, pana la cota +/-0.00 a constructiilor realizate in cadrul investitiei, fenomenul se va diminua foarte mult si in functie de factorii atmosferici aparuti, poate sa dispara complet, nemai producand nici un fel de poluare a aerului.

emisii de praf aparute in momentul aprovizionarii si punerii in opera a materialelor purverulente si in gramada (nisip, pietris, balast). Masura imediata este stropirea cu apa curata a gramezilor de materiale, pentru impiedicarea ridicarii in atmosfera a anumitor categorii de pulberi. Odata cu incheierea lucrarilor si diminuarea marimii gramezilor de materiale purverulente (in speciala nisip), fenomenul se va diminua foarte mult si in functie de factorii atmosferici aparuti, poate sa dispara complet, nemai producand nici un fel de poluare a aerului. emisiile de gaze de esapament, sunt in cantitati reduse, au un caracter izolat, o

manifestare temporara scurta, doar in anumite faze tehnologice si odata ce sursa de producere a acestor gaze s-a oprit s-au a fost inlaturata, acestea au o dispersie rapida, fara efecte negative, in atmosfera. vopselele si diluantii utilizati pentru vopsirea partilor metalice ale elementelor

suprastructurii constructiilor, vor fi utilizate local si in spatii foarte bine ventlate si chiar in exterior, sunt inofensive avand o dispersie rapida, fara efecte negative, in atmosfera. emisii olfactive (mirosuri), care pot aparea in timpul realizarii lucrarilor de constructii:

Datorita solutiilor tehnice si a tehnologiei aplicate, pe tot parcursul realizarii lucrarilor de constructii

nu vor exista mirosuri care sa influenteze negativ calitatea aerului, intrucat toate deseurile care rezulta in urma realizarii lucrarilor au proprietati inodore (nu emana miros).

O alata categorie de mirosuri care ar putea aparea, ar fi cele provenite din deseurile menajere alimentare rezultate din hrana personalului muncitor. Ca masura de prevenire s-a stabilit organizarea unui spatiu corespunzator in care se vor amplasa europubele pentru depozitarea deseurilor rezultate in santier, inclusiv a celor menajere alimentare, care prin grija firmei de constructii vor fi gestionate corespunzator, fiind transportate la o groapa de gunoi autorizata, incheindu-se in acest sens un contract cu o firma de salubritate autorizata.O alta masura, care va avea efecte in timp nu imediate, este cea pe care o va initia si o va pune in aplicare, chiar din prima etapa de realizare a investitiei, chiar beneficiarul investitiei. Aceasta consta in realizarea unor filtre pentru praf si mirosuri, amplasate pe doua aliniamente. Aceste filtre constau in realizarea unor perdele vegetale de protectie, atat catre arterele rutiere, cat si pe vecinatatea cu zona locuita. In privinta celor doua aliniamente, este recomandat ca primul aliniament de perdea vegetala, sa fie amplasat perimetral spatiului in care se vor afla constructiile din cadrul investitiei si care va avea rolul primului filtru, iar cel de-al doilea aliniament al perdelei vegetale, sa fie la o distanta foarte mica si parallel, chiar cu traseul pe care se va realiza imprejmuirea perimetrului amplasamentului si care va juca rolul celui de-al doilea filtru Perdele vegetale de protectie se vor realiza din: salcam (Robinia pseudoacacia), tei si merisor (Buxus sempervivens).

Aceste doua filtre, create din perdele de vegetatie, au rolul de a retine si impiedica emisiile de praf si

emisiile olfactive (mirosurile), sa ajunga pana la zonele locuite din apropiere.

3. Protectia calitatii solului :Tehnologia utilizata pentru realizarea tuturor constructiilor din cadrul investitiei (grajd pentru vaci,

minifabricuta de procesare a laptelui, depozitul de furaje, platforma pentru dejectii, cele doua fose septice vidanjabile, imprejmuirea si sistematizarea pe verticala caile de acces rutiere si pietonale din cadrul fermei), este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie curata, care nu afecteaza in mod semnificativ si la scara mare, calitatea solului

Pozitionarea judicioasa a viitoarelor constructii pe amplasament, este o conditie si in acelasi timp o masura foarte importanta, pentru protejarea si neafectarea in nici un fel a parcelelor (solelor) invecinate, cu amplasamentul fermei.

Pe langa rolul de adminstrare si depozitare pe care-l are cu preponderenta realizarea unei organizari de santier, mai are si un alt rol de o deosebita importanta, acela de a restrange si de a focaliza intr-un spatiu limitat si bine determinat, anumite riscuri legate de contaminarea accidentala a solului.

In acest sens, pe terenul stabilit ca se va face organizarea de santier, se va realiza o platforma balastata, foarte bine compactata, care va avea un rol foarte important pentru pastrarea si protejarea calitatii solului, atat a celui din cadrul amplasamentului, cat si a celui invecinat.

In timpul lucrarilor de construire, pot aparea urmatoarele tipuri de contaminari ale solului:

contaminari tehnologice, rezultate in timpul procesului tehnologic :

Datorita solutiilor tehnice si a tehnologiei aplicate pe tot parcursul realizarii lucrarilor de constructii,

emisiile contaminatoare care ar putea sa influenteze negativ calitatea solului, vor fi in cantitati foarte mici, nesemnificative, intrucat acestea au o posibilitate mica de aparitie si un nivel scazut de manifestare, in cazul aparitiei, dar si a masurilor de prvenire pe care firma de constructii si le va lua, toate aceste surse potentiale de poluare ale solului (mijloacele de transport, echipamentele si utilajele utilizate in cadrul lucrarilor, diferite vopsele, diluanti s.a.), nu vor putea produce contaminari majore, cu efecte negative asupra solului.

Asadar, daca acestea ar aparea, ar avea un caracter cu total si cu totul acidental, datorat in exclusivitate unor disfunctionalitati de ordin tehnic (defectiuni ale mijloacelor de transport, echipamentelor sau utilajelor folosite), ar fi in cantitati foarte mici, ar avea o manifestare temporara scurta si izolata, putand sa apara doar in anumite faze tehnologice, asfel :

pierderile accidentale, prin stropire a solului cu vopsele si/sau diluanti, utilizati pentru vopsirea partilor metalice ale elementelor suprastructurii constructiilor, sunt in cantitati foarte mici, au o manifestare locala, izolata, fara nici un efect negativ asupra calitatii solului. Prin curatarea locala rapida, a locului infestat, se elimina in totalitate riscul de infestare a solului. scurgerile sau pierderile accidentale provenite de la mijloacele de transport, echipamente sau utilaje, prin stropirea solului cu uleiuri si/sau carburanti, aparute in perioadele in care se realizeaza aprovizionarea cu materiale sau in diferite etape tehnologice (montarea structuriilor metalice), sunt in cantitati foarte mici, au o manifestare locala, izolata, fara nici un efect negativ asupra calitatii solului. In momentul aparitiei unui asfel de eveniment, locul infestat se acopera cu substante absorbante neutralizante, sau cu nisip si prin curatarea locala rapida, a locului infestat, se elimina in totalitate riscul de infiltrare si infestare a solului. O alta masura preventiva, consta in stabilirea cu exactitate a locului special amenajat in care mijloacele de transport, echipamentele si utilajele, vor stationa in cadrul spatiului organizarii de santier, localizandu-se asfel eventualele pierderi de uleiuri si/sau carburanti, sau in cazul producerii unui asfel de eveniment, existand dotarile corespunzatoare si capacitatea tehnica maxima operationala, de localizare si eliminare a unor asfel de evenimente. In acelasi timp sunt interzise efectuarea de interventii de reparatii la mijloacelor de transport, echipamente sau utilaje, direct la fata locului in santier, acestea realizandu-se, in spatii special amenajate, fie la baza de productie a firmei de constructii, fie in cadrul unor service-uri autorizate. Firma de constructii este obligata sa utilizeze, mijloace de transport, echipamente si utillaje, carora li s-a efectuat reparatiile si rviziile periodice, neavand voie sa utilizeze si sa trimita la santier, mijloace de transport, echipamente sau utillaje cu defecte. 4. Protectia impotriva zgomotului :Tehnologia utilizata pentru realizarea tuturor constructiilor din cadrul investitiei (grajd pentru vaci,

minifabricuta de procesare a laptelui, depozitul de furaje, platforma pentru dejectii, cele doua fose septice vidanjabile, imprejmuirea si sistematizarea pe verticala caile de acces rutiere si pietonale din cadrul fermei), este caracterizata prin accea ca este intr-o proportie foarte mare o tehnologie, care nu produce intensitati semnificative de zgomote si disconfort fonic major, vecinatatilor fermei.

Pozitionarea la distante destul de mari fata de vecinatati a viitoarelor constructii, este o conditie si in acelasi timp o masura foarte import

60663 Memoriu Ferma Vaci Stefanescu Sorin Costin

Documents

Transcript of 60663 Memoriu Ferma Vaci Stefanescu Sorin Costin