Fenomenul Downshifting[1]

12
Fenomenul downshifting - sau "dincolo" de top management de Aurora Liiceanu (psiholog) Downshifting-ul s-a născut din refuzul societăţii occidentale (care de fapt este o expresie postmaterialistă) de a nu deveni sclavul valorilor materiale şi de a-ţi consuma toată existenţa alergând după bani, după o poziţie ierarhică. Downshifting-ul înseamnă refuzul de a intra într-o anume înregimentare (prin dresaj), refuzul poziţiei, refuzul salariilor mari etc. Ideea de bază este că de fapt calitatea vieţii individului, care este dată nu de felul în care se poziţionează el din punct de vedere material - nu îţi trebuie atât de mulţi bani ca să poţi să fii fericit, mulţumit în viaţă - ci de faptul că poţi profita, să zicem, inteligent, de timpul pe care îl ai de trăit, astfel încât să nu devii un sclav al muncii. Prin urmare, e vorba de o etică a muncii. Downshifting-ul nu poate fi la noi, pentru că noi suntem o societate care am demarat după '90 în plin materialism grosolan şi exagerat, în care banul şi acumularea de bunuri materiale este o dominantă a vieţii. Toată lumea priveşte cu admiraţie şi invidie desfăşurarea cursei achiziţiilor materiale, lucru care în străinătate a început să fie pus sub semnul întrebării. Din această perspectivă un om din est (din ţările postcomuniste) o să fie mai bine îmbrăcat decât unul din vest, o să-şi dorească o maşină mai bună, o să fie, cum se spune, victima societăţii de consum într-un mod cu totul necritic, o să-şi ia tot ce este mai scump şi o să o facă ostentativ şi în mod excesiv. Deci noi, în momentul de faţă, suntem o societate cu valori materialist - excesive, spre deosebire de cealaltă societate, în care oamenii profită de tot ce este modernitate pentru a spori confortul vieţii, dar şi calitatea ei. Eu cred că nivelul de la care pornesc ei este mult mai înalt decât al nostru. Adică ei nu au o populaţie care 1

Transcript of Fenomenul Downshifting[1]

Fenomenul downshifting - sau "dincolo" de top management

Fenomenul downshifting - sau "dincolo" de top management

de Aurora Liiceanu (psiholog)

Downshifting-ul s-a nscut din refuzul societii occidentale (care de fapt este o expresie postmaterialist) de a nu deveni sclavul valorilor materiale i de a-i consuma toat existena alergnd dup bani, dup o poziie ierarhic. Downshifting-ul nseamn refuzul de a intra ntr-o anume nregimentare (prin dresaj), refuzul poziiei, refuzul salariilor mari etc. Ideea de baz este c de fapt calitatea vieii individului, care este dat nu de felul n care se poziioneaz el din punct de vedere material - nu i trebuie att de muli bani ca s poi s fii fericit, mulumit n via - ci de faptul c poi profita, s zicem, inteligent, de timpul pe care l ai de trit, astfel nct s nu devii un sclav al muncii. Prin urmare, e vorba de o etic a muncii.

Downshifting-ul nu poate fi la noi, pentru c noi suntem o societate care am demarat dup '90 n plin materialism grosolan i exagerat, n care banul i acumularea de bunuri materiale este o dominant a vieii. Toat lumea privete cu admiraie i invidie desfurarea cursei achiziiilor materiale, lucru care n strintate a nceput s fie pus sub semnul ntrebrii. Din aceast perspectiv un om din est (din rile postcomuniste) o s fie mai bine mbrcat dect unul din vest, o s-i doreasc o main mai bun, o s fie, cum se spune, victima societii de consum ntr-un mod cu totul necritic, o s-i ia tot ce este mai scump i o s o fac ostentativ i n mod excesiv. Deci noi, n momentul de fa, suntem o societate cu valori materialist - excesive, spre deosebire de cealalt societate, n care oamenii profit de tot ce este modernitate pentru a spori confortul vieii, dar i calitatea ei.

Eu cred c nivelul de la care pornesc ei este mult mai nalt dect al nostru. Adic ei nu au o populaie care supravieuiete ca la noi i aceast condiie bazal, minim pentru a tri relativ decent este realizat cam la toate categoriile sociale. Faptul c exist oameni care stau pe strad, sau care refuz s intre n alt tip de nregimentare, n aceast ordine a vieii, ine i de o patologie social care este legat de postmodernism, nu ine de srcie, pentru c n strintate abundena de lucruri materiale face s existe o anumit saietate. Cu alte cuvinte, cu dou perechi de blugi i cu zece maiouri poi traversa o var. Noi cred c suntem ntr-o perioad n care a nceput s se vad aceasta adicie de shopping, care ine de centrarea de materialism, prin manipularea sau i prin manipularea dat de publicitate, care ndeamn necritic ctre consumerism.

Asta nu nseamn c la ei nu exist aa ceva, ns sunt mult mai potolii i, ceea ce este interesant, este apariia acestui curent critic ca schimbare a stilului de via. La noi nu exist deloc o atitudine critic, ba dimpotriv, cum am mai spus, este vorba de invidie i chiar o rutate de a scotoci, s vezi ct i-a mai luat, cte vile i-a luat, cum e vila etc. Exist o dorin evident a unora de a fi invidiai pentru bunstarea lor material excesiv pe care ei o coreleaz cu reuita social sau cu reuita existenial. Numrul, cantitatea conteaz, i preul.

n general downshifting-ul pune accentul asupra unei idei importante: exist i alte laturi ale vieii care sunt importante i pe care le poi realiza dac ai bani, dar nu neaprat foarte muli bani: relaiile, prietenii, plcerea de a sta la ora 11 dimineaa pe malul unui ru, sau trezitul de diminea la ora 10, cu gazeta n pat etc.

Vedem o grab teribil a tinerei generaii de alerga dup bani i de a uita s triasc. Pentru ca s ilustrez acest lucru am gsit un text foarte critic, n care un specialist n marketing se refer la ce se ntmpl la noi n Romnia: "Am vzut fete care, atunci cnd s-au angajat n agenie, erau ca nite mere sntoase din care i venea s muti cu poft; astzi sunt nite scovergi iradiate de computer. Oricum, ar gsi cu greu un brbat la ora la care pleac de la birou i dac ar apela la soluia cea mai la ndemn, un coleg de birou, tot nu ar plesni-o: e cunoscut faptul c stresul cauzeaz sterilitate masculin. Probabil c la ora la care scriu aceste rnduri ele se afl tot la birou bibilind un mediaplan sau pregtind press release-ul unui client isteric i mitocan care nici mcar nu tie s spun "mulumesc".Pentru simplul motiv c "doar te pltesc, nu?" n niciun loc, sau meserie, densitatea de impostori pe metru ptrat nu e mai mare ca n marketing i publicitate.

E interesant c mai mult este afectat partea feminin, pentru c, dac nainte exista acest stereotip - cnd ai o fat este bine s intre n nvmnt (nvmntul a fost totdeauna feminizat, pentru c i permite s mai creti un copil, s mai faci o mncare, s mai stai pe acas i s ai timp pentru datoriile de femeie, care trebuie s in i o cas), astzi, este ciudat pentru c nu se mai ntmpl, fetele nu se mai fac deloc profesoare - intr n jurnalism, dac au noroc lucreaz la televiziuni -, iar cele care mai exist, se duc mai degrab la grdinie particulare pentru bani mai muli. Deci, majoritatea intr n jurnalism i n marketing, profesii extrem de consumatoare de timp, extrem de mobile i de dinamice, la care salariile pot fi substaniale, dar dac stai s te gndeti mai atent i dai seama c de fapt sunt foarte prost pltite pentru ct de rar dau pe acas.

De ce a aprut downshiftingul? Pentru c este vorba de manipulare, de o anume condiionare n privina statutului de consumator. Se zice c femeile vin trziu acas, dar cu foarte muli bani, cu banii aceia cumpr foarte multe lucruri i l fac pe copil s devin la rndul lui consumator i l condiioneaz. Copilul, la rndul lui, este plin de bani, dar fr prini - copilul neglijat dar cu bani, poate ajunge violent, sau poate fugi de acas. Consumul de droguri este i o form de protest nu numai o adicie, un semnal de alarm pentru prini, pentru c imitaia nu este suficient ca s explice rspndirea acestui fenomen.

Ca fenomen, downshifting-ul nu merge la noi, mai ales pentru c el are i o component intelectual, care include preluarea critic a valorilor, posibilitatea de a fi reflexiv cu propria ta via, plasarea ntr-un cmp al nvrii de calitate ai al creterii personale, practic imposibil n condiiile n care stai zece ore la serviciu, te duci la workshopuri, teambuilding-uri (aflate la noi n plin mod). Toate duc la confiscarea individului pentru profit.

inei minte c n '90 atracia fa de domeniul privat a fost mrit i prin schimbarea limbajului de nomenclatur a muncii, orice contabil era director economic. Toate aceste etichete care cteodat nu mai aduc bani, dar care psihologic motiveaz individul i l fac ca s accepte s lucreze mai mult, uneori fr o cretere salarial, pentru prestigiu, flateaz nevoia de statut. Este vorba despre o nevoie psihologic folosit foarte mult n manipulare. Atta vreme s-a spus c nu este bine s existe relaii so-soie la slujb, acum se reia ceva care seamn foarte mult cu comunismul. Dimpotriv, trebuie s fie cstorii, s stea ct mai mult acolo, s aib grdini pentru copii i unde s mnnce, individul nu mai are dect week-endul care uneori poate fi petrecut cu colegii de la slujb n continuare, deci practic este o "deprivatizare" a individului. Aceasta se ntmpl la noi i oamenii nu au nici un pic de spirit critic, au srit cu atta grab n aceast poveste care este realmente gndit foarte bine, tocmai pentru a confisca total un individ n favoarea profitului. Psihologii s-au gndit foarte bine, crete numrul de divoruri, femeile i brbaii nu mai pot sta mpreun nici mcar n week-end deoarece toate aceste reuniuni (teambuilding-uri) se fac de obicei n afar, se cheltuie foarte muli bani, te ncnt c este un hotel scump, dar trebuie s rspunzi la ntrebarea ce se ntmpl cu familia, pe care nu poi s o neglijezi.

Ideea transmis prin downshifting este aceea de a nva s tii cnd s te opreti, pentru c nu ai nevoie de mai mult ca s poi s ai satisfacii nebnuite n via, s nu devii un robot, un om "simplificat", un nevrotic sau un isteric. Acesta necesit o depire a ideii de supravieuire, un om care supravieuiete fie nu mai face nimic i atunci l trte societatea ca stat, fie intr n aceast curs pentru c nu mai vede nici o alt alegere. Cnd ai foarte muli bani i continui s munceti ca un robot, sau cnd ai mult mai mult dect i trebuie, ideea de a reconsidera ce i trebuie (cu cele dou componente: material i spiritual) e vital. Partea spiritual nu se poate face n supravieuire. Deteriorarea relaiilor interpersonale este o consecin a lipsei de timp. Vedem n filme poliiti extraordinar de motivai, care lucreaz foarte mult i sunt prsii de soii (aici poate c nu este vorba de partea material, ci de faptul c nu eti n stare s ai o proporie fericit, echilibrat ntre investiiile pe care le faci profesional fa de cele pentru familie), care stau cu o sticl de whisky singuri n camere destul de modeste. Este vorba de a-i regndi existenta i de a vedea ce prioriti trebuie s ai n raport cu o existen n care s nu uii c exist i natur i timp liber, s revalorizezi prietenii i lectura, s te uii n dreapta sau stnga, s ai surse multiple de satisfacie personal. Acest lucru cred c la noi nc nu este posibil, suntem nc mori dup vitrine.

Cred c downshifting-ul aduce o mai bun convieuire ntre "a fi" i "a face", pentru c se zice c occidentul este centrat pe "a face", fr sim critic, iar ceilali sunt pe "a fi", fr sim critic (se zice c n India exist obezitate spiritual, iar n America exist obezitate material). Totui, n civilizaie exist nevoia de confort, de a nu te chinui, nu poi dormi pe strad, nu poi tri n halul n care se triete n rile cu obezitate spiritual. Nu suntem n stare s lum ce e bun dintr-un loc i ce e bun din cellalt loc i s facem o sintez care s fie superioar fiecreia din cele dou forme, s nu trim n extreme.

Retina i pierde sensibilitatea atta vreme ct nu mai exerseaz alt peisaj dect cnile de cafea, aparatele de fcut cafele i monitorul computerului. De altfel, i lectura s-a pierdut tot din acest motiv i cred c se petrec anumite lucruri foarte interesante din punct de vedere psihologic: se mrete nevoia aceasta isteric de alternan, de schimbare, pe care o propune modernitatea n detrimentul capacitii de concentrare. Filmele de aciune induc un ritm alert al vieii, care se rsfrnge asupra psihismelor noastre.

Toefler spunea c oamenii nu mai investesc n ali oameni, investesc n obiecte de aruncat, de unic folosin. Un anumit tip de cultur a relaiei se pierde, avnd n vedere c suntem interanjabili, oamenii nu se mai fixeaz n relaii de lung durat, suntem ca ntr-o micare brownian, toi oamenii sunt frumoi, frumuseea se vinde, aceast curs de a fi altul i un refuz de a fi tu pn la urm.

Aceasta necorelare ntre nevoia de afirmare a Eu-lui (a devenit din ce n ce mai mic afirmarea de sine, trebuie s semeni cu Cher, cu Britney Spears) i dependena de alii, de grup, reprezint o negare a unor principii psihologice adnci, care sigur modific structura personalitii. Nevoia excesiv de imitare - modelele celebritii, admiraia pentru persoanele cu vizibilitate social, care apar la televiziune, publicitate, aceste identificri care se propun i care sunt preluate cu totul necritic este proprie prezentului. Televiziunea este o oportunitate foarte cutat pentru c vizibilitatea social poate avea efecte pozitive: gseti o slujb, i faci relaii, te poi cupla, poi s faci aranjamente, te poi "marketa" etc.

Downshiftingul este i un refuz al formei fr coninut. Astzi, industria schimbrii, a denaturrii, sau a renaturarii, chirugia estetic, de pild, e la mod pentru c inegalitatea prin natur era singurul lucru care fcea ca oamenii s fie diferii cel puin din punct de vedere fizic. Acum, dac se pierde acest lucru - cum este i firesc - posibila explicaie ar fi c nu putea s se nasc dect ntr-o epoc n care s-a lansat transplantul i clonarea. Cineva spunea ntr-un interviu c "toi oamenii vor fi foarte diferii, foarte frumoi, la fel". Nu este dect o schimbare a formei, coninutul nu conteaz. Imaginea este totul!Suntem n pline provocri ale identitii: cine eti, ce alegi, de unde eti, din ce grup faci parte. Avem foarte mult informaie, cmpul de alegeri este uria, dar ne lipsete discernmntul i ne lipsesc criteriile. De ce este bine aa i de ce nu este bine aa? Dac nainte opoziia ntre bine i ru avea o demarcaie clar, existau precepte religioase - aa e bine, aa nu e bine -, astzi nimeni nu i spune ce e bine i ce e ru. Tu trebuie s alegi i s supori consecinele.

ED: Estimai c vor exista nite apropieri ntre marile companii i fenomenul downshifting, pentru a mpiedica exodul de capital uman ctre aceast deschidere a vieii?

AL: Nu tiu. M gndeam c exact acest evazionism va fi preluat de cineva care va vedea un profit, l-ar prelua i apropia, l-ar transforma ntr-un profit n sensul c nimic din ce rsare ca germene de interes nu rmne ascuns. Aici cred c exist un pericol pentru c sunt de acord c s-a nscut transplantul. Apar, ns, i forme patologice ale unei intenii bune de la nceput. De altfel, n cartea lui Beigbeder chiar acest lucru se spune: c te refugiezi pe o insul i acolo se reia acest ciclu, n sensul c ncepi s te plictiseti c ai numai natura, c mnnci, c stai degeaba, c ai muli prieteni i intri ntr-un alt tip de nevroz.

ED: Vorbim de o limit a downshiftingulul, dac mergi ctre extrema aceasta te pate ruperea total de lume.

AL: Haidei s lum fenomenul "hippies", care s zicem c nu poi s l vezi ca un downshifting, ns ntr-un fel de avangard poi s l vezi dac form puin lucrurile. Refuz coal, refuz cldur, refuz apartament, acest mit a lui Robinson Crusoe care ne bntuie din cnd n cnd i pe care se bazeaz i evaziunea ctre ar, ctre rustic. Dar ce s-a observat pn la urm? La primele boli mai dure, au fugit la spital. Prin urmare, e foarte greu s i asumi ceva cu totul nou. Pn la urm suntem convini i de beneficiile socialului.

Ideea este c stilul de via a devenit o problem, a alegerilor n societatea de astzi. La un moment dat se spunea despre femei: te mrii repede, faci repede un copil, l creti pn la 26, 27, 28 de ani i la 28 ani cu un copil mare i ncepi viaa. Poi face o facultate, eti nc tnr i poi s i reiei o alt via. Se poate i invers, i ncepi cariera, lucrezi de nnebuneti i la 34, 35 ani cnd eti pe ultima sut de metri faci un copil. Acum la noi se poart adopia, anumite categorii, din varii motive s-au gndit s mpace i capra i varza i atunci i fac o carier, ctig bani i fiind i mai eliberate de maternitate, adopt copilul ca o form de a compensa frustrrile. Pe de alt parte, copilul devine o form de lux, pot s mi permit un copil n condiiile astea, nu c l fac sau l iau i l cresc, pentru c eu fac banii, eu i-am fcut i nu depind de nimeni. Este o aciune voluntar - monoparental la aceast categorie. Avem foarte multe forme. Una peste alta, ideea este c stilul de via ncepe s preocupe foarte mult individul i cred c, dac o lum filozofic, motivul se nate din ideea aceasta a utilitii vieii. nainte, viaa se tria, acum trebuie s i gseti o justificare.

ED: Adic nti trieti prticica aceea de via i dup aceea i mai trebuie ali 15 ani s o explici.

AL: Exact. n orice caz, omenirea este extrem de pestri i exist foarte multe formule pe care i se propun ca fezabile. Cnd am zis de subdiviziuni m-am referit de exemplu la cstorie. Vrei relaii seriale fidele sau vrei hopuri, urcuuri i coboruri, ncet, ncet, ai fcut o investiie n cineva, sau mergi n aceast idee de relaii seriale. Ai de ales. Era mult mai comod cnd i se spunea cum trebuie s faci. Era clar c era spre binele tu s preiei un model. Acum eti pus n faa multor modele, submodele sau contramodele, i trebuie s alegi ce vrei. Ideea este c viaa nu are sens, c trebuie s i dai tu un sens. nainte avea un sens n sine, acum trebuie s i gseti tu sensul, ceea ce reprezint o ntreprindere destul de dificil. Uneori am vzut c acest lucru poate fi i una dintre explicaiile sinuciderii la tinerii care nu gsesc acest sens. Cel care s-i spun c merit sau c este o datorie s trieti. Generaiile mai vechi nici nu i-au pus problema, triau pur i simplu.

ED: n privina mediului romnesc, spuneai c downshifting-ul nu e de interes, de actualitate. Putei face o estimare, n privina a ceea ce ar mai trebui s treac peste noi, ce ar trebui s mai nvm pentru a ajunge n ipostaza de a mara ctre acest fenomen?

AL: Cred c ar trebui s fie mai mult bunstare material, pentru c reflexia fa de propria via n termeni mai evoluai nu se face dect n momentul n care ai asigurate condiii de via decente. Nu neg c oamenii care sunt foarte sraci nu i pun probleme de ce sunt n halul sta de sraci i de ce viaa este att de amar, dar o fac n ali termeni dect cei care au tot ce le trebuie, sau n orice caz sunt mulumii i i pun problema ce fac cu viaa lor. Primii trebuie s lupte ca s triasc, iar ceilali trebuie s dea un sens vieii. Este o mare diferen.

Cnd am citit despre downshifting, pot s v spun c mi-a venit n cap un banc destul de banal, de altfel, care prinde extraordinar de mult acest fenomen: un om sta pe malul mrii i cineva vine i i spune s i prind nite pete, iar el i spune c nu, pentru c st pur i simplu i contempl marea. Acesta i spune: i dau bani i nu o s mai ai barca asta prpdit, o s-i iei una mai bun. Tot nu vroia. Acesta ncepe s i arate care sunt avantajele: dac prinzi pete mai mult cu barca cea bun, o s poi s i iei un vapor i, dac i iei un vapor, o s-i poi face o fabric de conserve de pete i o s lucreze alii pentru tine i tu nu o s faci nimic, la care omul rspunde: i acum ce fac?

Probabil c acel om avea o cas deasupra capului, vremea era destul de ospitalier cu el, pete putea s-i prind dac i era foame i nu-i dorea s intre n aceast curs.

ED: Considerai c oamenii care au beneficiat de provocrile downshifting-ului ntr-o anumit poriune a vieii lor vor fi capabili s genereze alte valori pentru societate dect cele la care au apelat iniial, adic vor putea s genereze valori postmoderne? Dac da, n ce sens?

AL: Cred c da, n sensul c poate s arate faptul c avea de mic mai multe motivaii, hobby-uri, de a fi plasat mai realist ntre principiul plcerii i principiul realitii, te face ca oricnd s te poi opri i s ai ce face, s nu rmi gol. Hobby-ul, cum se zice n sociologie, rspunde unui eu neutilizat. Vorbeam de principiul plcerii i principiul realitii: exist principiul realitii, trebuie s faci un pact cu lumea, cu nevoile, dar trebuie s i rmn ceva care s rspund unor nevoi personale, s-i dea satisfacii. Este de dorit s i rmn permanent nite lucruri pe care vrei s le faci. Trebuie s tii ce s faci dup aceea. Sunt foarte muli oameni care se plictisesc, care nu i dau seama c ar putea fi folosii, iar societatea nu i folosete, ei devin resurse umane care se irosesc.

Dar la noi exist acest curent: dac nu-i d bani, s nu faci. Aici remarc o deosebire fa de lucrurile bune pe care le-am descoperit n strintate, c mai poi fi util, c mai poi s te duci undeva, socializarea n orice caz este un fapt pozitiv, nu poi s te retragi din lume.

Este nevoie n aceast via de relaii, ori pentru aceasta trebuie s nelegi c uneori i se face un bine, c lucrurile nu sunt alba - neagra, ca s poi s spui c te duci s te ocupi de nite copii prsii sau de natur, dar dac nu mi dai nici un ban mai bine stau acas. E foarte greit, pentru c foarte muli oameni intr n depresie tocmai pentru c nu sunt relaionai sau nu-i gsesc o utilizare. Acesta este un lucru negativ n societatea romneasc. Sigur c exist oameni sraci care trebuie s alerge dup bani i nu pot face astfel de lucruri, dar sunt oameni care ar putea face ceva, dar care prefer s stea pasivi.

Downshiftingul presupune o schimbare de stil de via pn la urm, stilul vieii se schimb total, dar pe de alt parte el nu putea s apar la noi n societate, la noi este prematur s admitem o asemenea evoluie. Nu neg, ns, c sunt oameni care ar putea s fac downshifting i nu fac, ceea ce nseamn c fie sunt definitiv pierdui, fie c nu au alte resurse, fie nu au nici o motivaie intrinsec, adic n sistemul lor de valori prietenia, natura, lectura, informaia, etc. nu exist.

n ncheiere, a spune c oamenii caut frumuseea vieii n marile reuite i aa mai departe, fr a acorda importan gesturilor mici, cotidiene. De fapt, acestea fac cursul vieii. Viaa are i ceva care trebuie trit, adic munca e foarte bun, ns ideile despre munc i activitate trebuie reconsiderate. Lucrurile mici sunt importante. Este ca atunci cnd eti concentrat pe ceva i nu mai vezi nimic n jur.

PAGE 1