FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT

REVISTA PRESEI

www.fsli.ro

1

06 octombrie 2014

PREUNIVERSITARhttp://adevarul.ro/educatie/scoala/infografie-olimpicii-aur-romaniei-2014-1_542ed1250d133766a8a3d315/index.htmlINFOGRAFIE Olimpicii de aur ai României din 2014Anul 2014 a fost unul de succes pentru panoul de onoare al României în ceea ce priveşte participarea la olimpiadele internaţionale. Am adunat peste 50 de medalii de aur şi de premii I la aceste competiţii, iar lista e încă deschisă pentru competiţiile din toamnă).Materiile forte la care România a excelat în ultimii ani au dat deja „mici genii“, olimpici prin care ne-am remarcat în lume la fizică, informatică sau matematică. Sunt performanţe pentru care alţii ne invidiază. Iar anul 2014 a fost unul de succes la capitolul medalii de aur în ceea ce priveşte participarea la olimpiadele internaţionale. Elevii de aur din loturile olimpice au reuşit să aibă rezultate remarcabile nu doar individual (numărăm peste 50 de medalii de aur şi premii I, iar lista e încă deschisă pentru competiţiile din toamnă), dar şi în echipe care au dus ţara pe podium. Anul acesta, România a stat cu mândrie pe podium la Chimie (locul I mondial pe echipe la Olimpiada Internaţională „D. Mendeleev“ din Rusia), la fizică (locul I în Europa şi printre primele cinci ţări din lume), la Geografie (tot locul I în Europa şi locul III mondial). Am luat cele mai multe medalii din lume la Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică, organizată în premieră în România, la Suceava, dar am luat aur şi la Informatică, Matematică, Filosofie şi Rusă. „Weekend Adevărul“ vă prezintă portretele câtorva dintre olimpicii de aur ai ţării dintre care unii s-au remarcat şi în anii anteriori, dar şi lista completă a celor care au adus medalii de aur României în 2014, listă care va creşte până la finalul anului. Sunt deja cunoscuţi, pentru medaliile adunate în ultimii ani la materiile considerate „hard“, dure, dificile, la care mulţi elevi abia reuşesc să ia la clasă note decente, Fizica sau Informatica. Sunt tineri care au fost ofertaţi de marile universităţi ale lumii, ceea ce i-a dus în punctul de a decide unde îşi văd viitorul: unii aleg visul american, alţii – ţara natală. Primii olimpici prezentaţi sunt Denis Turcu, medaliat anul acesta cu aur la Astronomie şi Astrofizică (Suceava) şi cu argint la Fizică (Astana, Kazahstan), şi Rareş Buhai, medaliat la Internaţionala de Informatică an de an. Să începem cu Denis Turcu (19 ani). A finalizat cursu-rile liceale din România şi este deja admis la Harvard, în Statele Unite ale Americii. El avea de ales între Stanford şi Harvard şi a preferat-o pe cea din urmă pentru că i-a oferit bursă completă şi, „geografic, este mai aproape de casă“ (este localizată pe coasta de Est a Statelor Unite ale Americii). De anul acesta va studia în instituţia de învăţământ considerată de mulţi ca fiind cel mai bun mediu şi va reveni în ţară cândva în iarnă. „Acolo sunt oameni gata să te consilieze ce să alegi după facultate, îmi pot alege cursurile pentru care vreau

2

să mă pregătesc şi îmi pot continua ascensiunea începută în România“, enumeră el avantajele. Născut în Brăila, şcolit în Bucureşti Denis Turcu s-a născut în primăvara anului 1995, în Brăila, iar din 2010 a venit în Bucureşti la Liceul Internaţional de Informatică, unde în ultimii doi ani a fost şi responsabil de pregătirea altor elevi pentru Olimpiada de Astronomie şi Astrofizică. În 2013, Denis Turcu a câştigat aur la toate categoriile la Olimpiada Internaţională de Astronomie şi Astrofizică, argint la Olimpiada Internaţională de Fizică şi bronz la Olimpiada Internaţională de Astronomie (Vilnius, Lituania). Anul acesta şi-a confirmat performanţele aducând din nou acasă aur şi argint. L-am intervievat într-una dintre sălile Bibliotecii Centrale Universitare din Bucureşti, cu puţin timp înainte de acordarea unui nou premiu pentru ceea ce a reuşit la olimpiade. A venit îmbrăcat la costum, cu un papion roşu la gât şi o statură de aristocrat. Probabil urmând modelul maestrului său, profesorul Adrian Dafinei (66 de ani), stabilit de cinci ani în Canada, dar care de aproape două decenii pregăteşte olimpici, făcând naveta în România. Denis Turcu a fost, totuşi, rezervat în declaraţii pompoase sau în laude. Din cele câteva cuvinte pe care le-a spus despre facultatea din Statele Unite ale Americii, despre România şi despre performanţa în educaţie, înţelegi că lui i se pare firesc ce i se întâmplă şi cum funcţionează acest mecanism: înveţi, ai performanţă, obţii rezultate la olimpiade internaţionale, oamenii te laudă şi te ofertează. Micul geniu al informaticii stă în ţară Sunt puţini olimpici care să fie aroganţi odată ridicaţi prin astfel de performanţe. Este şi cazul lui Rareş Darius Buhai (18 ani), care în luna iulie a devenit cel mai premiat elev al informaticii româneşti, pregătit şi el de acelaşi Adrian Dafinei. În acest mediu educaţional românesc, deloc propice cercetării, există şi oameni care printr-un optimism aproape molipsitor spun că ar reveni, ar vrea să facă treabă aici. Rareş Buhai este unul dintre aceşti oameni. Este un campion al olimpiadelor internaţionale la Informatică. În clasa a cincea, Buhai descoperea această materie, şi opt ani mai târziu reuşea să fie în topul internaţional. Anul acesta a câştigat a treia medalie de aur consecutivă şi a devenit al şaselea om din istoria concursului cu o astfel de performanţă. Este însă tăcut, iar întrebărilor le răspunde scurt, ca şi cum ştie deja că are mult de lucru în ţară şi acest interviu îl încurcă.Olimpicul este elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu“ din Bistriţa. A început încă din 2010 să câştige la olimpiada naţională, iar acum s-a consacrat în cele internaţionale. Viitorul său nu este însă la fel de schiţat ca al lui Denis Turcu. Totuşi, mai mult e tentat să rămână în România decât să se afirme afară. Iar o eventuală plecare ar fi pentru o pregătire în străinătate, poate în Marea Britanie sau în Statele Unite ale Americii, pentru că, spune el, îl interesează cercetarea şi acolo ar avea suficiente resurse. S-ar duce şi la companii precum Google, Twitter sau Facebook. Acestea sunt cele mai atrăgătoare pentru tinerii ingineri ai Politehnicii, mulţi încep stagii de practică acolo, iar apoi trec la statutul de angajat. Ar face toate astea în afară, dar s-ar retrage în

3

România, motiv pentru care Rareş Buhai nu vorbeşte niciodată despre o eventuală stabilire în străinătate. Pragmatismul din planurile de viitor se vede şi în modul în care şi-a clădit educaţia în jurul informaticii încă de când era mic: ţinta lui este informatica şi nu este atât de interesat de cum poate excela în toate domeniile, ci cum poate fi cel mai bun în acesta, spune olimpicul. „M-am pregătit şi pentru matematică şi fizică, dar cât să mă ajute pentru ceea ce aveam nevoie în informatică. Nu mi-ar plăcea nici să creez aplicaţii, îmi place cercetarea“, explică Buhai. În egală măsură lui nu i-ar displăcea nici rolul de profesor sau de mentor pentru viitorii olimpici. Rareş Buhai răspunde cu o anumită rezervă la fiecare întrebare, dar rezonează cel mai mult la cele despre România şi patriotism. Povesteşte cu o oarecare emoţie că la finalul concursului internaţional un coleg al său a scos steagul României şi l-a ridicat în faţa oamenilor. Rareş Buhai a câştigat aurul, Alex Velea şi Andrei Heidelbacher au reuşit un argint şi Gheorghe Mihai a obţinut o medalie de bronz la Internaţionala de Informatică din Taipei (Taiwan). Modele diferite de restul olimpicilor Rezerva cu care Rareş Buhai răspunde la întrebări se traduce şi în atenţia cu care îşi alege modele. În domeniul computerelor şi informaticii, te aştepţi să auzi nume precum Steve Jobs, Bill Gates, Mark Zuckerberg sau chiar Gordon Moore, „tatăl“ procesoarelor. Olimpicul l-a numit pe Mihai Pătraşcu. Considerat „geniul informaticii româneşti“, Pătraşcu a fost unul dintre cercetătorii MIT (Massachusetts Institute of Technology) din SUA şi munca lui s-a bazat pe informatica teoretică. În urmă cu doi ani, a murit. Avea doar 30 de ani şi ascensiunea sa a fost oprită de o tumoare cerebrală care n-a fost descoperită la timp. http://adevarul.ro/educatie/scoala/echipa-romaniei-luat-cele-mai-multe-premii-21-total-olimpiada-internationala-limba-rusa-1_5399dae80d133766a88600c0/index.html România este o forţă prin olimpici Profesorul Adrian Dafinei (foto, alături de elevii săi), care îi pregăteşte pe cei doi olimpici internaţionali, este încântat de elevii săi de seamă şi spune că ei sunt mândria sa şi a ţării în „ringul“ internaţional, acolo unde se luptă titanii. „Nu ştiu cum se vede România dumneavoastră sau cum o vedeţi în afară, dar acolo unde ajungem noi suntem respectaţi. România, prin noi, este o forţă, o voce de luat în seamă în acest mediu“, spune Adrian Dafinei pentru „Weekend Adevărul“. Discutând despre această „întrecere a creierelor“ şi despre viitorul unor oameni aşa inteligenţi, Dafinei le vede destinele mai degrabă peste graniţă, în alte ţări potrivite potenţialului lor, aşa cum el însuşi a plecat să predea în Canada. „Eu sunt de acord cu această plecare şi îi voi sfătui pe toţi cei care au de ce să plece să o facă. Aici s-ar irosi“, afirmă profesorul. Spune aceste cuvinte privindu-l pe elevul său Denis Turcu şi ştie că acesta a ales bine Harvard pentru viitorul său. „Nu este atât o plecare, cât o alegere a celui mai bun mediu în care să îţi foloseşti aptitudinile la cel mai înalt nivel. Te-aş întreba câte institute de cercetare există în România. Câţi bani se bagă anual în cercetare? Este greşit înţeleasă ideea că dacă pleci îţi abandonezi ţara. Nicidecum. Oriunde te duci eşti tot român, eşti imaginea aceleiaşi ţări, dar

4

foloseşti cel mai bun sistem pentru a te pune în valoare“, explică Dafinei motorul migraţiei talentelor. Cât despre România, statul rămâne ce a fost, un conglomerat de interese şi educaţii fragmentare, spune dascălul. Societatea rămâne şi ea ce a fost, una care se educă treaptă cu treaptă. „Ţara asta e bogată în oameni capabili, care doresc să-şi mobilizeze mintea şi care sunt capabili de aceleaşi performanţe, dacă nu mai bune, ca americanii, ruşii şi chinezii“, explică Dafinei. „În Canada, titlul de doctor înseamnă ceva şi nu îl poţi obţine la facultăţi obscure. De asemenea, meseria ta este certificată de afilierea la institutul breslei tale, în care nu intri decât după ce dai un test destul de greu. Dacă un arhitect greşeşte un proiect şi se dovedeşte că e vina lui, atunci i se va retrage certificarea asta şi nu va avea o imagine foarte bună. Respectul pentru imagine şi pentru ceea ce faci este foarte important, asta avem şi noi de învăţat“, conchide profesorul. Olimpică la Geografie cu două diplome de Bac Cosmina-Andreea Manea a luat anul acesta a doua oară consecutiv medalia de aur la Internaţionala de Geografie, dar şi Bac-ul american, pentru că la toamnă vrea să se înscrie la universitate în SUA. Eleva din Piteşti a absolvit clasa a XII-a la Colegiul Naţional „I.C. Brătianu“ şi este posesoare mândră a două diplome de Bacalaureat: a promovat atât examenul românesc, care i s-a părut destul de dificil, în sesiunea destinată olimpicilor, dar şi pe cel american, pe un sistem diferit, pentru că visul tinerei este să studieze geografia în Statele Unite ale Americii (SUA). A ratat prima etapă de înscriere acolo, aşa că primul an de facultate îl va petrece din toamnă tot în România, la Facultatea de Geografie a Universităţii din Bucureşti, acolo unde a fost admisă direct, datorită medaliilor la olimpiade. „O să încerc să aplic în această toamnă. Ar fi trebuit să mă înscriu din 2013, dar nu aveam luat Bac-ul american, pe care l-am dat anul acesta, cam la două săptămâni distanţă de cel românesc“, a povestit olimpica pentru „Weekend Adevărul“. A obţinut peste 1.900 de puncte din maximum 2.400, însă vor conta şi notele, şi rezultatele la olimpiade, dar şi implicarea ca voluntar. Tânăra spune că ar vrea să studieze într-un oraş mare, precum New York sau Chicago, şi pleacă tocmai pentru că nu vrea să renunţe la geografie: „În România, nu prea am ce să fac cu geografia, nu există cercetare şi nu vreau să fac altceva“. Diferenţele între România şi mediul internaţional nu sunt doar la nivelul examenelor, ci şi la modul de organizare şi de pregătire pentru olimpiade. Manuale şi programă învechite„Noi învăţăm de pe cărţi din Marea Britanie şi SUA, în engleză, cu informaţii multe şi actualizate, din 2011-2012, informaţii care le contrazic pe cele din manualele româneşti, vechi de prin 2004. Programa lor se bazează pe gândire logică, nu pe memorare, ca să ştii geografie ai nevoie de cunoştinţe din toate domeniile. De exemplu, la noi la Bac sau la selecţia pentru lotul olimpic nu avem voie cu nimic, iar la olimpiadele internaţionale ne lasă cu atlas, dicţionar şi calculator“, explică tânăra. Este pasionată şi de artă şi spune că îi place să deseneze hărţi cu toate locurile frumoase pe care le vede. „Mie îmi plac foarte mult artele şi scriu foarte mult. Fac şi origami de doi ani, o altă pasiune, dar sunt şi voluntar pe proiecte europene“, povesteşte Cosmina.

5

Talente rare, muncă multă Profesorul Ionuţ Enache, care pregăteşte lotul olimpic de geografie de la colegiul din Piteşti de ani de zile, spune despre Cosmina că „s-a remarcat din clasa a IX-a, prin pasiune şi cunoştinţele ei, dar şi prin capacitatea intelectuală“. „Am văzut că are potenţial şi am adus-o în grupa de excelenţă pentru olimpici şi încă din clasa a IX-a s-a calificat la Olimpiada Naţională de Geografie şi a primit menţiune din partea Societăţii de Geografie. Anul trecut, în clasa a XI-a, a fost prima la naţională, a intrat a patra în lotul României de la Olimpiada Internaţională de Geografie de la Kyoto, şi în final ea a luat medalia de aur şi al doilea scor, după Singapore“, aşa îi descrie profesorul evoluţia olimpicei. „Sunt roadele unei munci susţinute de patru ani, atât în clasă, cât şi individual. Fără muncă nu se poate face performanţă, oricât de talentat ai fi. Astfel de copii pasionaţi răsar ici-colo, trebuie descoperiţi şi încurajaţi, dar şi să munceşti mult cu ei, cam din octombrie au venit în fiecare sâmbătă la pregătire. Dar ei au energie, pentru că o fac din pasiune, eu nu mai ţin ritmul fiziologic cu ei“, povesteşte mulţumit profesorul. Geografie anglo-saxonă la Internaţională În 2014, olimpicii români au adus ţării, la Internaţionala de Geografie, două medalii de aur, o medalie de argint şi o medalie de bronz, plasând astfel România pe primul loc în Europa şi pe locul al treilea în lume, după Singapore şi Australia. Profesorul de geografie al Cosminei, Ionuţ Enache, spune că pregătirea pentru o astfel de competiţie înseamnă pentru elevii români studiu separat şi susţinut, pentru că programa şi abordarea sunt foarte diferite de ceea ce se învaţă la noi la şcoală, la geografie. „Participarea la olimpiada internaţio-nală nu ţine cont de regulile naţionale, e benevolă, iar regulile sunt aceleaşi pentru toţi, chiar dacă noi studiem o oră pe săptămână, iar ei studiază şi zece ore pe săptămână, cum e în Singapore. Ai noştri trebuie să înveţe şi curriculumul în limba engleză, care merge pe latura practică a geografiei, pe geografia locală şi regională, pe interdependenţa între elementele mediului şi societatea umană. Cei din Commonwealth învaţă asta la şcoală, noi nu, însă avem avantajul unui talent intelectual deosebit“, explică dascălul. Mai mult, olimpicii trebuie să-şi cumpere singuri aceste cărţi străine, iar costul lor ajunge la 1.200 de lei, a adăugat el. Dublu medaliată cu aur la Chimie Anul 2014 a fost unul prolific pentru Maria Andreea Filip (19 ani): a luat aur la Olimpiada Internaţională de Chimie din Vietnam, după o altă medalie de aur în Rusia, unde România a ocupat locul I mondial. Drumul ei merge către Marea Britanie, unde vrea să facă cercetare. A fost „abonată“ la olimpiadele şcolare din generală, acolo unde a fost şi descoperită şi ofertată de Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti, cunoscut drept liceul olimpicilor, după ce şi-a adjudecat cel mai mare număr de medaliaţi. S-a născut din părinţi chimişti, cercetători, şi aşa s-a apropiat de materia care o va duce acum la Cambridge, tot pentru cercetare, însă de alt calibru, cu alte perspective. Maria Andreea Filip a terminat vara aceasta liceul şi nu oricum: după mai mulţi ani de participare la competiţiile internaţionale de profil, a reuşit să ia aur la ultima Olimpiadă Internaţională de Chimie din Vietnam şi anterior la Olimpiada „D. Mendeleev“ din Moscova, unde România a obţinut locul I pe

6

echipe în clasamentul mondial. Olimpica a povestit pentru „Weekend Adevărul“ cum a reuşit să ajungă aici şi de ce România nu e încă o opţiune pentru vârfurile ţării. Nu se simte specială, spune că este ca oricare alt elev, doar că a depus eforturi susţinute şi admite că e şi o pasiune moştenită. „Ambii mei părinţi sunt cercetători în chimie, la Centrul de Chimie Organică al Academiei Române „C. Neniţescu“, dar cred că interesul meu pentru chimie a pornit de la şcoală, de la profesoarele mele din generală şi, după aceea, a continuat acasă, pentru că dacă am avut o întrebare a avut cine să mă îndrume către o carte, cel puţin“, şi-a început Maria povestea. Dar admite că profesorii de la clasă au fost cei care au motivat-o şi au ajutat-o de la început. Pregătire în clasă de olimpici Maria Andreea Filip este din Bucureşti, dar nu a ales un liceu de stat de top, ci unul privat, pentru că i s-a oferit o bursă şi, mai ales, posibilitatea de a studia într-o clasă destinată olimpicilor. A aflat de Liceul Internaţional de Informatică la sfârşitul clasei a VIII-a, când obişnuia să participe la olimpiade şi a fost ofertată. „M-a tentat ideea că au clase pentru olimpici, că pot face performanţă, dar şi profesoara de chimie, pentru că o cunoşteam de la olimpiade şi ştiam că are rezultate foarte bune“, a explicat Maria alegerea sa. În ceea ce priveşte pregătirea pentru olimpiade, viitoarea studentă spune că ea are la bază mult studiu individual. „Ultimele două-trei săptămâni sunt de foc, atunci lucrez şi câte şase ore pe zi, în afară de cursurile de la şcoală. În restul anului, trebuie menţinut ritmul, nu e foarte dificil“, a explicat Maria Filip. Nu e înnebunită doar după chimie, spune că i-au plăcut ştiinţele dintotdeauna, mai exact matematica şi fizica, de care şi recunoaşte că are nevoie pentru a face performanţă la chimie. Îi plac însă şi limbile străine, pe care a preferat să le lase la stadiul de pasiune, „utilă“ de altfel, având în vedere că îi vor fi de folos în Marea Britanie, unde va merge la studii din toamnă. La Cambridge va studia ştiinţele naturii Şi-a dorit să ajungă la Universitatea Cambridge din Regatul Unit şi a fost admisă la Ştiinţele Naturii, instituţie pe care a ales-o pentru renumele în privinţa cercetării: mai toţi tinerii români care au ales această universitate în detrimentul altora de top, din SUA, spre exemplu, au ales-o pentru că vor să facă cercetare de calitate în domeniul ales, de la Informatică sau Biologie până la Medicină. „Am mai aplicat şi la alte universităţi din Marea Britanie, dar Cambridge a fost ce mi-am dorit, aşa că am fost foarte încântată când m-au acceptat“, a spus ea. Carieră de cercetător sau de profesor Maria şi-ar dori să facă cercetare pe viitor, dar şi să predea, fără a exclude varianta de a se întoarce în România. „Sper să am oportunitatea să mă întorc la un moment dat, însă nu imediat după terminarea studiilor, vreau să merg mai departe, după licenţă, vreau să fac cercetare, poate chiar să predau“, a explicat olimpica. „Deocamdată nu am un plan anume, mi-ar plăcea să mă întorc în România, dar depinde cum va fi situaţia atunci“, a sintetizat tânăra şansele revenirii în ţara natală. „M-am pregătit singură pentru admiterea la Cambridge“ Drumul către Cambridge pare mult mai facil decât se crede din povestea olimpicei internaţionale cu aur la chimie Maria Andreea Filip, care spune că s-

7

a pregătit singură pentru interviul la Cambridge. „Ştiam cum trebuie să aplic, ştiam că trebuie să trec de interviu şi să respect condiţiile lor: a trebuit să am nota minimum 9,50 la materiile cerute de ei“, explică ea. De asemenea, Maria are o diplomă Toefl, aşa că ea nu a fost nevoită să susţină şi un alt test de limbă. Cât despre întrebările care se pun la interviul de selecţie pentru a intra la Cambridge, de care se tem cei mai mulţi candidaţi, olimpica susţine că nu sunt foarte dificile, dar sunt altfel decât cele din şcoala românească şi îţi cer să gândeşti anumite soluţii la diverse probleme. „Uneori asta te poate bloca. Am dat peste o problemă care m-a blocat şi am avut un moment de ezitare, dar am trecut peste“, a explicat Maria. De ce nu a continuat pe chimie şi a ales Ştiinţele Naturii? „În primul an, în programul de Ştiinţele Naturii toate materiile se fac la un nivel la care ai putea să continui anul ce urmează pe oricare din specializări. Apoi, se specializează treptat. În schimb, la alte facultăţi se punea accentul mai mult pe chimie. Aici este totul echilibrat“, şi-a motivat tânăra alegerea. Olimpica a mai spus că a obţinut un împrumut guvernamental pentru a achita taxa de studii şi a mai beneficiat de o bursă care să îi acopere, în principal, cheltuielile de cazare. Pentru restul se bazează pe părinţii ei. Părinţi care, deşi fac cercetare în ţară pe descoperirea de sisteme prietenoase cu mediul, au lăsat-o să aleagă singură şi o susţin. „Părinţii nu m-au împins niciodată într-o direcţie sau alta, mi-au explicat oportunităţile de cercetare şi în România, şi afară, dar m-au lăsat să aleg. S-au obişnuit cu gândul că plec şi e posibil să rămân acolo, mai ales că mai am o soră stabilită în Canada“, spune Maria Andreea Filip. Antrenament cu profesori universitari Anul acesta, la Olimpiada Internaţională de Chimie din Vietnam au fost 80 de ţări participante şi peste 300 de elevi. Pe lângă medalia de aur a Mariei, alţi trei elevi au fost medaliaţi cu argint: Dumitru Călugăru, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Tudor Vladimirescu“ din Târgu Jiu, Vlad Mihai Mandric, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“ din Bucureşti, şi Bogdan Ştefan Ivan, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional de Informatică „Tudor Vianu“ din Bucureşti. „Faptul că Andreea a obţinut anul acesta maximul de performanţă încununează ceea ce a făcut ea în ultimii ani. Este nevoie de pasiune şi de dorinţă pentru a face performanţă la acest nivel“ - Daniela Bogdan, dascăl la Colegiul Naţional „Sfântul Sava“ din Capitală şi inspector general în Ministerul Educaţiei. Daniela Bogdan a adăugat că pregătirea pentru olimpiadele internaţionale este asigurată de profesori universitari de la Universitatea Politehnica din Bucureşti, Universitatea din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca şi de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, pentru că „la Internaţio-nală participă cei mai buni patru elevi“. (Claudia Spridon) Autodidact cu aur la Lingvistică Olimpic „veteran“ la Ştiinţe, Dan Mircea Mirea (17 ani) a excelat în 2014 la Lingvistică, materia pe care a învăţat-o din plăcere, mai mult singur, pentru că nu se studiază la şcoală, şi care i-a adus medalia de aur internaţional. Acum în clasa a XII-a la unul din colegiile de top ale ţării, „Fraţii Buzeşti“ din Craiova, Dan Mirea are energia unui conchistador veritabil, dornic să descopere lumi noi, neexplorate. Trăieşte pentru provocarea ineditului, e

8

adrenalina care îl ţine viu – o spun şi tatăl olimpicului internaţional, şi directorul colegiului. Se transmite şi printr-o simplă conversaţie la telefon. Dan a luat aurul la Olimpiada Internaţională de Lingvistică de la Beijing, de anul acesta, la câteva săptămâni distanţă de bronzul la Internaţionala de Biologie, materie studiată de altfel la profilul său, Ştiinţele Naturii, şi la care s-a mai remarcat. Tânărul a mai participat anul trecut la Olimpiada de Ştiinţe a Uniunii Europene, desfăşurată la Luxemburg, unde a luat aurul, la Olimpiada de Ştiinţe pentru Juniori, de la Teheran, unde a luat medalia de argint, şi la Olimpiada de Ştiinţe ale Pământului, care a avut loc în Mysore, India, unde a cucerit trei medalii: aur, argint şi bronz. Aşa că planurile sale se învârt în jurul acestor ştiinţe, pe care vrea să le aprofundeze la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.Însă aurul de la Lingvistică a fost plăcerea lui, un hobby dus la nivel de performanţă. Pe lângă medalia de aur obţinută, Dan Mirea a luat şi un premiu „Best Solution“, pentru cea mai bună rezolvare a unuia dintre subiectele probei individuale. „Am căutat pe internet pur şi simplu, voiam să încerc şi altceva şi mi s-a părut interesantă olimpiada de lingivistică, mai ales că eu oricum eram pasionat de limbi străine, am învăţat singur portugheza şi franceza, iar la şcoală engleza şi germana. Anul trecut nu am putut să particip, pentru că s-a suprapus cu altă olimpiadă. Eram pur şi simplu curios, entuziasmat de noutatea Lingvisticii, pentru că nu-mi plac olimpiadele clasice, pe o materie, cum e biologia, nu mă pot focusa doar pe o materie. (...) Nu pot să trăiesc fără nou. Îmi place să mă uit în spate şi să văd că am evoluat, urăsc să stagnez“, îşi descrie olimpicul drumul către inima ştiinţei care decriptează ce e în spatele unei limbi. Recunoaşte însă că a fost fascinat şi de renumitele filme „Avatar“ şi „Stăpânul inelelor“, unde apar limbi inexistente, create special de lingvişti. „E ca şi cum ai sparge un cod“ Lingvistica nu se studiază însă la noi la şcoală, aşa că a fost autodidact. Dar nu i-a fost greu, susţine tânărul. „Lingvistica nu e teoretică, poţi să faci subiectele fără să fi citit înainte, dar e fascinant să ştii cum funcţionează nişte limbi, cum se modifică sunetele dintr-o limbă, trebuie să ştii să spargi coduri“, explică Dan, care a intrat iniţial la liceu la Mate-Info bilingv, de aici ajutorul în decodare. Are însă şi alte hobby-uri: scufundările, dar ştie să cânte, inclusiv la chitară, orgă şi la pian, având în vedere că a fost un an şi la Şcoala Populară de Arte. Tatăl olimpicului, fizician de profesie, spune că pasiunea s-a dezvoltat pe măsură ce copilul a crescut. „Când era mic, devora enciclopediile. Ştia să citească înainte să intre la şcoală“, povesteşte Dan Mirea senior. A caracterizat foarte bine tumultul care l-a ghidat pe fiul său către performanţa la o materie neexploatată şi nestudiată în România. „El are nevoie de competiţie, pentru el e una din raţiunile de a trăi. Cât despre alegerea de a merge la Lingvistică, e o disciplină extrem de interesantă şi a venit pentru el ca o mănuşă: îi testează inteligenţa, intuiţia şi se bazează pe un bagaj vast de cunoştinţe“, explică tatăl lui. Cum a fost olimpiada de Lingvistică pentru el pe scurt: „A fost ca un test de inteligenţă, mi-a dat încredere în mine şi mi-a arătat din nou că am anumite capacităţi intelectuale. Dar nu fac din Lingvistică o carieră“, spune tânărul, care e decis să studieze mai departe Ştiinţele Naturii la Cambridge, unde ar

9

vrea să înveţe alte două limbi străine, poate mandarina. Nu vrea medicină în România, „nu îl pasionează pur şi simplu“. Tatăl e ferm convins că plecarea e cea mai bună soluţie. „Nu rămâne aici! Nu, evident! Rămânea dacă făcea Medicina, dar nu vrea. E mai bine că a ales Cambridge, în Marea Britanie, măcar nu e America, e mai aproape de noi“, spune tatăl său. Primul an cu aur la Lingvistică România a bifat în 2014 a doua participare la Olimpiada Internaţională de Lingvistică, organizată la Beijing, în perioada 21-25 iulie 2014. Anul trecut, ţara noastră şi-a trecut în palmares o medalie de bronz şi două menţiuni. În schimb, anul acesta, Dan Mirea a adus României aurul, iar alţi doi elevi, tot în clasa a XI-a (Iulia Marinescu, de la Colegiul Naţional „Unirea“ din Turnu Măgurele, a cărei poveste a apărut în „Weekend Adevărul“ din 11-13 iulie 2014, şi Vlad Neacşu, de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti), au luat menţiuni. La ambele ediţii, elevii au fost pregătiţi şi însoţiţi de Roxana Dincă şi Adina Dragomirescu, profesoare la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti. În total, la ediţia 2014 a Olimpiadei Internaţionale de Lingvistică, una dintre cele 12 competiţii internaţionale de ştiinţe, au participat 39 de echipe din 28 de ţări, de pe toate continentele. Premiu de excelenţă obţinut la Internaţionala de Rusă O elevă în clasa a XI-a de la Colegiul Naţional ,,Dragoş Vodă“ din Sighetu Marmaţiei a cucerit premiul de excelenţă, cu punctaj maxim, la Olimpiada Internaţională de Limba Rusă, care a avut loc în perioada 6-11 iunie, la Moscova. Sofia Anamaria Ferţadi este astfel vârful de lance al lotului autohton, care a câştigat anul acesta nu mai puţin de 21 de premii la competiţia la care au participat 216 elevi din 30 de ţări, organizată o dată la patru ani. Practic, lotul României a bifat cele mai multe medalii dintre echipele naţionale prezente la cea de-a XIII-a ediţie a olimpiadei internaţionale din acest an, au arătat oficialii Ministerului Educaţiei. Povestea Sofiei nu este una comună însă, povesteşte dirigintele ei, profesorul de fizică Ştefan Huber. Dirigintele ei spune din start: „E foarte inteligentă fata şi are de unde să moştenească pasiunea pentru rusă!“. A avut medii mari în toţi anii, a şi intrat la liceu cu medie foarte mare şi a ales profilul Ştiinţele Naturii. Iar pasiunea şi moştenirea din familie i-au adus premiul de excelenţă la olimpiada de limbă rusă, având rădăcini adânci în ţara vecină, a explicat Ştefan Huber. „Părinţii mamei ei sunt profesori universitari în Ucraina. E foarte inteligentă, a terminat clasa a X-a cu media 9,96. Şi anul trecut a fost calificată la Moscova, asta este pasiunea ei, dar are şi alte hobby-uri: este într-o formaţie de dansuri artistice, face şi teatru“, povesteşte dirigintele olimpicei.LISTA COMPLETĂ A OLIMPICILOR DE AUR AI ŢĂRII Click pe infografie pentru a mări

10

http://adevarul.ro/educatie/scoala/din-7-octombrie-ziarul-adevarul-aduce-colectia-caiete-scolare-2014-1_542e7ed60d133766a8a2202d/index.htmlDin 7 octombrie, ziarul „Adevărul” îţi aduce colecţia „Caiete şcolare 2014”„Adevărul” vine în sprijinul părinţilor şi al elevilor şi începând de marţi, 7 octombrie, vine cu cele mai bune caiete Aramis pentru clasa I şi a II-a la „Comunicare în Limba Română” şi „Matematică şi Explorarea Mediului”, materii pentru care micii şcolari nu au primit încă noile manuale.Caietele Aramis sunt auxiliare ale noilor manuale „Comunicare în Limba Română” şi „Matematică şi explorarea mediului”, câştigătoare ale ultimei licitaţii de manuale, organizată de Ministerul Educaţiei. Printre avantajele acestor caiete se numără aspectele de ordin practic, seturi de imagini atent selectate, exerciţii variate şi jocuri atractive, activităţi de învăţare diversificate, sugestii de recapitulare/sistematizare. Autorii propun situaţii de învăţare interactive, productive, bazate pe interesul specific vârstei, pe coordonatele unei palete variate de activităţi inter, intra şi transdisciplinare. Preţul pachetului (ziar plus caiet) este de doar 9,99 lei şi va putea fi găsit la toate punctele de difuzare a presei. Calendarul apariţiilor: Marţi, 7 octombrie – Caiet de Comunicare în Limba Română, clasa I Joi, 9 octombrie – Caiet de Matematică şi Explorarea Mediului, clasa I Marţi, 14 octombrie – Caiet de Comunicare în Limba Română, clasa a II-a Joi, 16 octombrie – Caiet de Matematică şi Explorarea Mediului, clasa a II-a.

http://adevarul.ro/educatie/scoala/video-mii-copii-luat-paduchi-raie-inceputul-anului-scolar-1_542e5e650d133766a8a14f73/index.htmlVIDEO Mii de copii au luat păduchi şi râie de la începutul anului şcolarLa mai puţin de o lună de la începerea anului scolar, mii de copii au luat păduchi şi râie chiar din instituţiile în care învaţă, susţin medicii de la direcţiile de sănătate publică. Deşi cifrele sunt în scădere şi vizează mai ales mediul rural, astfel de cazuri au fost semnalate şi în licee din mediul urban.În urma triajului epidemiologic după vacanţe, mii de elevi au fost descoperiţi cu păduchi, unii şi cu scabie, relatează Digi24, care citează date de la direcţiile de sănătate publică. Spre exemplu, în Gorj au fost depistate 65 cazuri de elevi cu păduchi. Un număr destul de mic în comparaţie cu judeţul Suceava, unde sunt 336 cazuri de infestare cu păduchi şi 53 de cazuri de scabie. Peste 260 de cazuri sunt şi în Neamt şi Satu Mare. Cu toate acestea, situaţia este mai bună decât în alţi ani, susţin medicii. În 2011, de exemplu, în toata ţara erau 8.600 de cazuri de păduchi şi 430 de râie, iar un an mai târziu cazurile de scabie scăzuseră la 350.

11

http://adevarul.ro/locale/vaslui/foto-cei-mai-buni-rutieristi-tara-desemnati-vaslui-1_543213ef0d133766a8b2f7d8/index.htmlFOTO Cei mai buni rutierişti din ţară, desemnaţi la VasluiDuminică, au fost desemnaţi câştigătorii concursul de educaţie rutieră – „CUPA PODUL ÎNALT” 2014 - ediţia a-XI-a. La această competiţie, organizată Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” Vaslui, Primăria municipiului Vaslui şi Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Vaslui, s-au întrecut copii din 14 judeţe ale ţării.Concursul din acest an a avut participanţi elevi din judeţele Alba, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Buzău, Constanţa, Călăraşi, Dâmboviţa, Galaţi, Giurgiu, Maramureş, Mureş, Suceava şi Vaslui. Competiţia desfăşurată în „Săptămâna prevenirii criminalităţii” a demarat în ziua de vineri cu proba de cunoaştere a regulilor de circulaţie, copii având de răspuns la un chestionar privind normele rutiere. Celelalte trei probe s-au desfăşurat în ziua de sâmbătă: proba de îndemânare cu bicicleta într-un poligon, proba de depanare tehnică a bicicletei şi proba de respectare a regulilor de circulaţie de către biciclişti în parcul şcoală. La festivitatea de premiere, copiii şi profesorii fiind felicitaţi de prefectul judeţului Vaslui, Andrei Puică, primarul municipiului Vaslui, Vasile Pavăl, viceprimarul municipiului Vaslui, Sorin Radu, administratorul Consiliului Judeţean Vaslui, Valeriu Caragaţă, adjunctul şefului Inspectoratului de Poliţie al judeţului Vaslui, comisar şef Popa Cătălin, şeful Poliţiei municipiului Vaslui, comisar şef Galescu Constantin şi de directorul A.C.R. Vaslui, Costache Liviu. Echipajul judeţului Vaslui, format din elevi ai Şcolii nr. 2 „Dimitrie Cantemir” Vaslui, pregătiţi profesorul Moşnianu Mihai, a fost desemnat câştigătorul locului I. Poziţia a doua a clasamentului a fost ocupată de echipajul judeţului Maramureş, iar locul III de echipajul judeţului Giurgiu. La proba de cunoaştere teoretică a regulilor de circulaţie, cei mai buni au fost: Locul I – Bobolea Ionuţ - judeţul Bistriţa-Năsăud; Locul II –Iftode Ştefania – judeţul Vaslui; Locul III – Grigore Petre Constantin– judeţul Giurgiu. Proba de îndemânare cu bicicleta în poligon a avut drept câştigători: Locul I – Traistă Damian – judeţul Maramureş; Locul II – Colan Aurelian – judeţul Dâmboviţa; Locul III – Leşan Claudiu – judeţul Bistriţa-Năsăud. Primele locuri la proba respectare a regulilor de circulaţie în parcul şcoală au fost ocupate astfel: Locul I – Podosu Ianis – judeţul Buzău; Locul II – Boiciuc Raul – judeţul Maramureş; Locul III – Iancu Iosif – judeţul Vaslui. Judeţele Bistriţa- Năsăud, Vaslui şi Mureş au ocupat primele locuri la proba de depanare tehnică a bicicletei. Copiilor le-au fost oferite, cu sprijinul sponsorilor acestei ediţii, premii ce au constat în cupe, medalii, diplome, dulciuri şi sume de bani. Echipele care au ocupat primele trei locuri au primit biciclete ce vor fi folosite în orele de pregătire pentru concursurile viitoare. Autorităţile locale au felicitat copiii

12

pentru rezultatele obţinute în cadrul acestei activităţi care le dezvoltă un comportament preventiv în ceea ce priveşte deplasarea pe drumurile publice şi i-au sfătuit să-i determine şi pe cei din jurul lor să-l adopte.

http://adevarul.ro/educatie/prescolar/nu-mi-frica-sa-mi-daucopilul-scoala-ci-ceea-invata-aici-1_54314d0d0d133766a8af8247/index.htmlNu-mi este frică să-mi dau copilul la şcoală, ci de ceea ce va învăţa aiciÎn fiecare an ritualul se repetă. Spre deosebire de noi, francezii încep şcoala exact în prima zi de toamnă, o zi de mare dramă naţională în care vânzările la şerveţele cresc vertiginos. Cel puţin asta am văzut eu însoţind ghiocelul familiei în prima zi de grădiniţă, ocazie cu care credeam că voi da nas în nas cu veselia unui nou început de an şcolar. Fie el doar cu miros de plastilină.Ei, bine, era cât pe ce să mă înec într-un ocean de lacrimi şi suspine din partea părinţilor francezi care aveau "un mal fou" să se despartă de odraslele din dotare. Bunicii plângeau, fostele dădace suspinau, mamele aveau rimelul împrăştiat iar tăticii galici erau atât de emoţionaţi încât aveai impresia că-şi trimit piticii în armată, nu la bătut şotronul. Mai curajoşi păreau însă cei mici care încercau din răsputeri să comunice cu omuleţii din jurul lor, să meşterească un puzzle cu animăluţe sau pur şi simplu să deseneze nişte linii strâmbe. Misiune imposibilă. De la atâtea emoţii, până şi ferestrele erau aburite iar momentul despărţirii, spre disperarea învăţătoarelor, era la ani lumină de a se concretiza. Personal, niciodată nu m-au deranjat lacrimile celor din jur atâta timp cât aveau un rost, o motivaţie naturală. Dar când te agăţi de tocul uşii şi verşi lacrimi de crocodil doar pentru că lumina ochilor tăi a început grădiniţa iar copilul meu asistă la un spectacol nejustificat de trist şi nu înţelege ce se petrece în jurul lui, atunci încep să mă enervez pentru că munca mea de o vară se duce pe apa sâmbetei. Pentru că, poate la trei anişori un copil nu înţelege prea bine teoria relativităţii, dar când îi explici şi îi arăţi cărţi despre cum va fi la grădi şi cum se va juca el cu alţi copii minunaţi şi se va da pe tobogan de o sută de ori pe minut, atunci ai şanse ca lumina ochilor tăi să primească ceva lumină şi în căpşorul lui micuţ. Pe scurt, comunicând în mod constant şi constructiv îţi pregăteşti copilul pentru o călătorie de cursă lungă pentru că, la un moment dat, acesta va înfrunta valurile tot mai agitate ale unei şcolarităţi supuse permanent presiunilor politice şi care, în ultima vreme, este destabilizată de schimbările (uneori radicale şi absurde) de mentalitate la nivelul societăţii. Pentru că, da, în Franţa de ceva vreme societatea e divizată între cei care pentru care familia înseamnă o mamă, un tată şi copii născuţi în cadrul unei familii tradiţionale şi cei pentru care familia poate fi compusă şi din doi taţi şi un unchi sau din mai multe mame nonconformiste şi din copii rezultaţi din tot felul de ecuaţii biotehnologice. Mai pe scurt dintre conservatori (de obicei catolici dar şi alte persoane de diferite confesiuni religioase) şi adepţii noilor ideologii sexual-sociale. Ca şi cum nu ar fi fost îndeajuns faptul că societatea franceză se străduie să sufoce orice exprimare religioasă în spaţiul public, ca şi părinte,

13

în acest început de secol XXI mă simt depăşită de cantitatea de provocări care cad peste mine în mod frecvent. Ca şi în România, începutul noului an şcolar a suscitat în Franţa aprinse şi interminabile discuţii despre mult aşteptata reformă din educaţie (copiii se simt rătăciţi într-un ocean de materii inutile, sunt supuşi în mod frecvent unor experimente ambigue, inegalităţile sociale se adâncesc tot mai mult, ghiozandul e prea încărcat şi li se strâmbă coloana vertebrală etc.), despre noile ritmuri şcolare (ei bine, până anul acesta puişorii galici mergeau la şcoală numai patru zile pe săptămână, miercurea fiind zi de odihnă şi tratament la un centru recreativ) şi, cea mai serioasă problemă din punctul meu de vedere, despre teoria de gen. Că ghiozdanul e greu sau că ghiocelul se ofileşte mergând de luni până la vineri la şcoală mai pot trece cu vederea, dar când cineva vine să-mi formateze copilul spunându-i că poate să-şi aleagă genul independent de propria anatomie pentru a deveni băiat sau fată sau poate chiar de sex neutru, atunci iau foc şi îmi vine să dau foc şi celor care încearcă să bage pe gâtul nostru şi în creierul copiilor noştri astfel de inepţii. Reprezentanţii asociaţiilor LGBT fac presiuni ca această teorie să fie predată copiilor încă din şcoala primară, dar mai grav e faptul că teoria cu pricina are adepţi chiar şi în sânul (figură de stil, evident) guvernului francez. Najat Vallaud-Belkacem, noul Ministru francez al Educaţiei, (o duduie cam necoaptă pentru a ocupa un post atât de important, după umila mea părere...), tocmai a anunţat că va introduce pentru toţi profesorii, un curs obligatoriu de formare asupra luptei împotriva stereotipurilor de gen. Să ne educăm copiii ca să nu aibă prejudecăţi, mai ales într-o societate atât de multiculturală precum cea franceză, e un demers salutar, dar să nu ne prefacem că nu vedem că, după o astfel de formare, mulţi dascăli vor deveni agenţi de propagandă a unor ideologii discutabile şi provocatoare. Iar când la şcoală ni se propune ca autorii de literatură clasică să fie înlocuiţi cu cărţi precum „Papa porte une robe” (adică „Tata se îmbracă în rochie”), atunci cred că reforma madamei Vallaud-Belkacem riscă să perturbe grav mintea copiilor şi a părinţilor care scormonesc după răspunsuri cât de cât normale pentru a explica sensul şi, mai ales, efectul acestor provocări pe termen lung. Fetiţa mea este doar la început de drum, dar numai după câteva zile de şcoală a sesizat că fetiţele "chocolat" (de origine africană) se joacă mereu între ele şi că un băieţel pe nume Mahomed îi muşcă tot timpul pe copii. Confruntaţi cu realitatea prezentă, copiii noştri nu mai spun lucruri trăznite, ci pun direct punctul pe "i". Pentru mine ca adult, integrarea în societatea franceză este şi aşa destul de dificilă şi de provocatoare, având de-a face la tot pasul cu mentalităţi diverse şi chiar contradictorii. Nu de multe ori am cerut sfatul unor persoane care trăiesc de mai mult timp aici pentru a afla secretele lor de supravieţuire într-o lume diferită de cea în care te-ai format. Cu alte cuvinte, începutul noului an şcolar, nu este doar un capitol important din viaţa copilului meu, ci simt că şi eu particip la un examen colectiv cu multiple provocări sociale şi morale. Aşa cum mărturiseam la începutul articolului, nu mă sperie nici despărţirea de copil şi nici faptul că mergând la şcoală păşeşte o treaptă importantă în evoluţia sa ca om(uleţ), ci mi-e teamă de ceea ce vă învăţa în acest spaţiu care odinioară avea o importanţă capitală în educarea şi formarea viitorilor adulţi. Poate că şcoala anilor '80 pe care am cunoscut-o eu nu este cel mai

14

bun exemplu, dar la finalul liceului parcursesem rafturi întregi de cărţi, aveam o cultură generală solidă şi făceam parte din prima generaţie care înfruntase BAC-ul la şapte materii. Fără meditaţii, fără mobile şi fără energizante. În ziua de azi, provocările sunt multiple, educaţia de acasă intrând de multe ori în contradicţie cu noile ideologii inserate cu diplomaţie în mintea copiilor noştri încă de pe băncile şcolii. Societatea însăşi încurajează apariţia mai multor grupuri de gândire a căror moralitate nu are nimic în comun. Iar în această situaţie oare care e cea mai bună modalitate de a-ţi educa copilul? Pe ce drum să mai înaintezi,tu, ca părinte?! Răsfoind una dintre revistele mele de suflet, "La famille chretienne", am descoperit articolul unui preot care la început de an şcolar propunea binecuvântarea ghiozdanelor la propriu şi la figurat, rugându-se ca efortul şi munca pe care le depun vlăstarele în misiunea lor de învăţăcei, să-i ajute să crească armonios iar şcoala să devină locul în care pot găsi o adevărată hrană pentru suflet. Mă alătur rugăciunii sale pentru bogăţiile spirituale pe care le cere Părintelui ceresc rugându-l să vegheze nu numai asupra copiilor, ci şi asupra învăţătorilor care trebuie să fie asemeni apostolilor şi asupra părinţilor care sunt înainte de toate, primii educatori. Astăzi, de Ziua Mondială a Educaţiei aş vrea să mă îmbăt cu apă rece sperând ca într-o zi şcoala să redevină o a doua casă pentru copiii noştri iar cei care le vor dezvălui tainele cunoaşterii să aibă discernământ în a alege bobul adevărului de neghinele înşelăciunilor. Vorba lui Allan Bloom... "Educaţia este mişcarea din întuneric spre lumină".

http://adevarul.ro/educatie/scoala/consiliul-national-elevilor-mingea-ping-pong-ministerului-educatiei-1_542ec5250d133766a8a39506/index.htmlConsiliul Naţional al Elevilor - mingea de ping-pong a Ministerului EducaţieiPentru a lămuri statutul juridic al Consiliului Naţional al Elevilor (CNE), structura ce reprezintă elevii din România, am trimis la Ministerul Educaţiei Naţionale, împreună cu doi colegi de isprăvi civice, o solicitare în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Am adresat 17 nelămuriri.Astăzi ni s-a răspuns la cerere şi suntem scandalizaţi (Alexandru Bajdechi, Alexandru Manda şi subsemnatul) nu doar de maniera în care au fost formulate lămuririle, ci în primul rând de faptul că Ministerul Educaţiei declară negru pe alb că modul în care au fost cheltuiţi bani de la bugetul de stat pentru activitatea CNE nu reprezintă o informaţie de interes public. Consiliul Naţional al Elevilor este o structură reprezentativă a elevilor la nivel naţional, cu reprezentanţi aleşi democratic la nivel regional, judeţean şi şcolar, ale cărei scopuri declarate sunt apărarea şi promovarea drepturilor şi intereselor elevilor, respectiv implicarea acestora în actul educaţional, viaţa civică, socială şi culturală. Cum şi în ce măsură îşi face treaba Consiliul Naţional al Elevilor e discutabil şi este o temă pe care o voi aborda într-un articol viitor. Astăzi vreau să vorbim despre problema de la baza Consiliului Elevilor, şi anume statutul legal.

15

Conform site-ului oficial al structurii, Consiliul Naţional al Elevilor funcţionează ca structură consultativă a Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN). A fost înfiinţată în 2007 prin OMECT Cristian Adomniţei nr. 2782 şi îşi desfăşoară activitatea în prezent, conform aceluiaşi site oficial al CNE, în baza Regulamentului de Organizare şi Funcţionare, aprobat prin OMECTS Daniel Funeriu nr. 4247/2010. Apar primele întrebări: CNE aparţine Ministerului Educaţiei? În baza cărei prevederi legale Ministrul Educaţiei aprobă Regulamentul CNE? Cine a înfiinţat (dacă a fost vreodată înfiinţat) Consiliul Naţional al Elevilor? Este o structură plutitoare? Datorită unor astfel de întrebări a apărut demersul nostru care, spun surse apropiate Ministerului Educaţiei, au deranjat apele limpezi din Strada General Berthelot. Voi menţiona pe rând nelămuririle pe care le-am adresat Ministerului Educaţiei Naţionale şi la care am cerut (respectuos, da?) răspuns. 1. Locul Consiliului Naţional al Elevilor (CNE) în organigrama Ministerului Educaţiei. Răspuns: Din structura organizatorică a MEN nu face parte şi Consiliul Naţional al Elevilor. 2. Dacă CNE aparţine, de jure, Ministerului Educaţiei. Răspuns: CNE este un consiliu consultativ la nivel naţional, partener MEN. 3. Dacă CNE aparţine, de facto, Ministerului Educaţiei. Răspuns: CNE este un consiliu consultativ la nivel naţional, partener MEN. 4. Dacă Consiliul Judeţean al Elevilor (CJE) aparţine, de jure sau de facto, de Ministerul Educaţiei sau de Inspectoratul Şcolar Judeţean. Răspuns: Consiliul Judeţean al Elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti este o structură reprezentativă a elevilor la nivel judeţean/municipal, subordonată Consiliului Regional al Elevilor şi Consiliului Naţional al Elevilor. 5. Dacă în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale exista vreun angajat care are în atribuţii Consiliul Naţional al Elevilor. Răspuns: Nu reprezintă o informaţie de interes public. 6. Baza legală prin care Ministerul Educaţiei Naţionale finanţează Consiliul Naţionalal Elevilor; Răspuns: Consiliul Naţional al Elevilor este finanţat de la bugetul de stat. 7. Suma pe care Ministerul Educaţiei Naţionale a acordat-o Consiliul Naţional al Elevilor în ultimii 7 ani, defalcată anual; Răspuns: Nu reprezintă o informaţie de interes public. 8. Dacă relaţia dintre Consiliul Naţional al Elevilor şi ministerul educaţiei este una de subordonare sau de parteneriat; Răspuns: CNE este un consiliu consultativ la nivel naţional, partener MEN. 9. Dacă exista o relaţie de parteneriat vă rugăm sa ne puneţi la dispoziţie protocolul de parteneriat/colaborare; Răspuns: CNE este un consiliu consultativ la nivel naţional, partener MEN. 10. Care este sediul social al Consiliului Naţional al Elevilor, având în vedere că regulamentul de organizare şi funcţionare este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei; Răspuns: Sediul social este caracteristic societăţilor comerciale. Având în vedere faptul că în cazul de faţă nu se face referire la o societate comercială, nu poate fi vorba nici despre existenţa unui sediu social. 11. Actul normativ prin care Consiliul National al Elevilor a fost înfiinţat, având în vedere că ordinul ministrului educaţiei nr. 2782/2007 nu vorbeşte de înfiinţare ci de aprobarea unui regulament de organizare şi funcţionare;

16

Răspuns: OMECT nr. 2782/2007 reprezintă actul administrativ prin care se reglementează cu privire la organizarea şi funcţionarea unei structuri consultative, structuri formate din elevi şi care reprezintă, la nivel naţional, elevii din învăţământul preuniversitar. 12. Cine răspunde pentru acţiunile Consiliului Naţional al Elevilor, ţinând cont de faptul că în majoritatea cazurilor reprezentanţii acestuia sunt minori; Răspuns: Nu reprezintă o informaţie de interes public. 13. Ce valoare juridică au actele Consiliului Naţional al Elevilor şi dacă acestea pot fi cenzurate de instanţa de contencios administrativ; Răspuns: Nu reprezintă o informaţie de interes public. 14. Poate fi considerat Consiliul Naţional al Elevilor o structură care pluteşte în spaţiul juridic? Răspuns: Nu reprezintă o informaţie de interes public. 15. Din punctul de vedere al ministerului şi al actelor normative care reglementează organizarea şi funcţionare ministerului, ce asemănări şi deosebiri există între Consiliul Naţional al Elevilor şi Consiliul Naţional al Rectorilor? Răspuns: Nu reprezintă o informaţie de interes public. 16. Nefiind o persoana juridică, poate Consiliul Naţional al Elevilor să fie membru cu drepturi depline în Organising Bureau of European School Student Unions (OBESSU)? Răspuns: Nu reprezintă o informaţie de interes public. 17. Dacă da, cum va putea Consiliul Naţional al Elevilor săşi platească cotizaţia ţinând cont că o structură fără personalitate juridică nu are drepturi patrimoniale? Răspuns: Nu reprezintă o informaţie de interes public. Concluzionând răspunsurile Ministerului Educaţiei Naţionale, formulate de Mihaela Nicoleta Ganea şi Elena Aurelia Botez (consilieri juridici) şi semnate de Lăcrămioara Pop, director general al Direcţiei Juridice din cadrul Ministerului, avem în faţă o încercare vizibilă de ocolire a întrebărilor şi o încălcare a legilor în vigoare. E fără sens să menţionezi în acelaşi document faptul că CNE este o structură finanţată de la bugetul de stat şi să spui că suma acordată nu reprezintă o informaţie de interes public. Bugetul de stat este o informaţie publică, iar transparentizarea cheltuielilor unei structuri finanţate prin Ministerul Educaţiei este obligatorie! Chiar dacă declară că CNE funcţionează şi se organizează pe baza ordinelor sale (punctul 11), ocolind chestiunea înfiinţării, Ministerul Educaţiei Naţionale se dezice de Consiliul Naţional al Elevilor: nu face parte din structura organizatorică a Ministerului. Dacă nu aparţine de Minister, pe ce bază Ministerul Educaţiei trimite adrese oficiale la Inspectoratele Şcolare Judeţene şi în instituţiile de învăţământ cu privire la activitatea Consiliului Naţional al Elevilor? De asemenea, în baza căror prevederi Ministrul Educaţiei semnează ordinul pentru adoptarea Regulamentului de Funcţionare şi Organizare CNE? Sunt întrebări pe care le vom pune într-o nouă solicitare pe Legea 544/2001. Apoi, dacă CNE este un simplu partener al Ministerului Educaţiei (conform punctelor 2, 3, 8 şi 9) şi nu o structură aflată în organigrama MEN, de ce primeşte finanţare de la bugetul de stat? În baza căror prevederi? Nu zic că e un lucru rău ca activitatea Consiliului Elevilor să fie finanţată de noi toţi cu bani de la buget, însă cred că acest lucru trebuie făcut în mod transparent, nu cu răspunsuri de genul "nu reprezintă informaţie de interes public".

17

Prin aceste demersuri, punem întrebările pe care Consiliul Naţional al Elevilor n-a avut tăria să le scoată pe tapet ani la rând. Nici ei nu ştiu care e statutul lor juridic, dar “las-o, bă, că merge aşa!”. Nu-i nimic, facem noi lumină. P.S.: Dacă e să mă întrebaţi pe mine, Consiliul Elevilor nu ar trebui să aparţină de minister, ci să fie o structură cu personalitate juridică, independentă de instituţiile guvernamentale. Asta dacă vrea să reprezinte elevii din România şi să pretindă că e parte a societăţii civile. Câtă vreme nu ştii care e statutul tău juridic şi depinzi de Ministerul Educaţiei, e greu să lupţi în interesul elevilor pe care îi reprezinţi. Eşti doar o minge de ping-pong, e adevărat, distractivă pentru membrii tăi, dar care nu sare în terenul reprezentativităţii, ci mai degrabă în cel al partizanatului politic. P.S. 2: Vizavi de punctul 10 din răspunsul Ministerului Educaţiei, ONG-urile nu sunt societăţi comerciale şi au sediu social. Asta aşa, de final, ca să vă faceţi o idee despre pregătirea funcţionarilor de la Direcţia Generală Juridic a Ministerului Educaţiei.

http://adevarul.ro/locale/buzau/video-eleva-buzau-fost-calcata-camion-coborat-microbuzul-scolar-1_542eac530d133766a8a324e2/index.htmlVIDEO O elevă din Buzău a fost călcată de un camion, după ce a coborât din microbuzul şcolarEra aşteptată de părinţi acasă însă nu a mai ajuns. O fetiţă de 9 ani dintr-o localitate buzoiană a sfârşit sub roţile unui camion, imediat după ce a coborât din microbuzul şcolar. În mod normal copiii erau însoţiţi pe drumul către casă de un cadru didactic din şcoală care îi supravehea. Astăzi nu s-a mai întâmplat aşa. Şoferul camionului este cercetat pentru ucidere din culpă însă ancheta urmează să stabilească dacă sunt şi alţi vinovaţi.Microbuzul şcolar a oprit aşa cum devenise un obicei, aproape de staţia de autobuz din localitatea Cotorca, unde nu există nici marcaj pietonal, nici trotuar. Grupul de copii a coborât şi fiecare a luat-o către casă. Cosmina, fetiţa de 9 ani a mers în faţa microbuzului şi a încercat să traverseze. Nu a apucat să facă nici doi paşi că a fost strivită de roţile unui camion care circula din spate şi a spulberat-o fără ca micuţa să aibă vreo şansă. Martori la cumplita tragedie au fost toţi colegii copilei iar părinţii lor spun că sunt traumatizaţi de scena şocantă. Şoferul microbuzului, sub ochii căruia s-a petrecut nenorocirea, susţine că i-a urmărit pe copii cum trec strada. ”Am văzut cum o ia fiecare în câte o parte apoi am auzit o frână puternică şi imediat am văzut nenorocirea. Eu nu am avut ce să fac, a fost foarte în scurt”, a povestit Vasile Lazăr, şoferul microbuzului. Părinţii şi bunicii copilei dar şi ceilalţi localnici, înmărmuriţi de dramă, caută vinovaţii. Unii cred că şoferul microbuzului ar fi trebuit să-i lase pe copii în alt loc, unde să fie feriţi de accidente. Autorităţile locale susţin că microbuzul nu a oprit lângă trecerea de pietoni tocmai pentru că aşa ceruseră părinţii. ”Zona cu trecere de pietoni e la capătul satului şi prea departe de unii dintre copii. Părinţii au fost cei care au vrut să

18

îşi aştepte şi să ia copiii din acest loc, unde s-a întâmplat nenoriocirea”, a declarat Laurenţiu Radu, viceprimar la Glodeanu Siliştea. Poliţiştii au făcut măsurători pentru a vedea dacă ar fi putut fi evitat accidentul. Cercetările însă nu se opresc aici. Şi la şcoala din Glodeanu Siliştea unde învăţa Cosmina vor fi anchete, deoarece aici exista un grafic de cadre didactice care ar fi trebuit să însoţească grupurile de copii în timpul transportului şcolar. ”Din păcate, nenorocirea se putea întâmpla şi dacă era profesor în maşină, pentru că acesta îi supraveghează numai pe durata transportului, pentru a nu-i distrage atenţioa şoferului. După ce copilul coboară din microbuz, iese şi din responsabilitatea şcolii. O să facem o anchetă pentru a vedea totuşi de ce a lipsit supraveghetorul din cel de-al doilea transport, cel în care s-a aflat şi eleva”, a declarat Ana Ecaterina Avrigeanu, directorul şcolii Glodeanu Siliştea. Potrivit Inspectoratului Şcolar Buzău nu este obligatoriu ca transportul elevilor în microbuz să fie supravegheat de un cadru didactic. Acest lucru se întâmplă opţional, dacă aşa se decide la nivelul unităţii de învăţământ.

http://adevarul.ro/locale/arad/foto-fotbal-unificat-cadrul-proiectului-Si-pot-1_542ea7e30d133766a8a31405/index.htmlFOTO Fotbal unificat, în cadrul proiectului „Şi eu pot”O acţiune frumoasă din cadrul proiectului ,,Şi eu pot!,, derulat de către asociaţia Integra, în parteneriat cu Şcoala Gimnazială “Andrei Şaguna” şi finanţat de DB Schenker, s-a desfăşurat în perioada decembrie 2013-septembrie 2014.“După o pregătire serioasă de 3 luni, beneficiarii de la asociaţia Integra, echipa “Luptătorii” au jucat fotbal unificat împreună cu elevii de la Şcoala Gimnazială „Andrei Şaguna”, echipa „Vitejii”. Cursurile de pregătire sportivă au fost coordonate de prof.Ilisie Radu, de la Centrul Şcolar de Educaţie Inclusivă Arad, competiţiile şi celelalte activităţi s-au desfăşurat cu ajutorul voluntarilor şi sub supraveghere de specialitate. Relaţiile formate între persoanele cu şi fără dizabilităţi au ajutat la formarea şi consolidarea globală a personalităţii fiecăruia”, spun reprezentanţii Asociaţiei Integra. Prin toate activităţile desfăşurate s-a demonstrat încă o dată că o persoană cu handicap mental este capabilă prin exerciţiu repetat şi perseverenţă să-şi formeze deprinderi şi competenţe în diferite domenii, ca oricare alta!Pentru elevii de la Şcoala Gimnazială „Andrei Şaguna”,activităţile desfăşurate au fost o noutate. “Toţi s-au bucurat să primească treninguri noi pentru că ştiu că le vor purta la viitoarele competiţii. Pentru efortul depus echipele au primit cupă şi diplome,iar voluntarii implicaţi au primit diplome oferite de către reprezentanţi ai comunităţii locale şi reprezentanţi ai firmei DB Schenker. După competiţie, ca dovadă a prieteniilor legate pe parcursul defăşurării activităţilor toţi au lăsat o urmă a trecerii lor pe zidul şcolii,zid amenajat de voluntarii DB Schenker, împreună cu voluntarii de la Şcoala Gimnazială “Andrei Şaguna” şi reprezentanţi ai comunităţii locale”, mai spun organizatorii.

19

Pentru ca ziua să fie completă toţi au avut parte de pictură pe faţă, o masă copioasă,oferită cu mult suflet de către reprezentanţii comunităţii locale, dans şi voie bună, suportul audio complet fiind achiziţionat din proiect.

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/protest-cluj-fata-prezenta-municipiu-premierului-ungariei-viktor-orban-1_542e7ecc0d133766a8a21fee/index.htmlProtest faţă de prezenţa la inaugurarea unei şcoli din Cluj a premierului maghiar, Viktor Orban: „Este un dictator”Premierul Ungariei, Viktor Orban, participă, vineri, la inaugurarea noii clădiri a Liceului Teologic Reformat din Cluj-Napoca, unde va funcţiona o şcoală profesională. Zece tineri au protestat în faţa liceului declarând că Orban acesta este "un dictator".Cei zece tineri au mers pe trotuarul din faţa Liceului Teologic Reformat din Cluj-Napoca în momentul în care a ajuns acolo maşina premierului Ungariei, Viktor Orban, afişând două bannere, în limbile română şi maghiară, cu mesaje de cooperare multietnică. Pe cele două bannere scria: "Cooperare multietnică, nu tensiune interetnică" şi "Autonomia societăţii civile", relatează Mediafax. Alex Boguş, unul dintre cei zece tineri, a declarat că gestul lor este unul de protest faţă de prezenţa la Cluj a lui Viktor Orban, pe care îl consideră un autocrat şi un dictator. "Suntem un grup de cetăţeni nemulţumiţi şi îngrijoraţi. Inaugurarea liceului renovat din Cluj-Napoca este umbrită de prezenţa lui Viktor Orban, un personaj autocrat şi dictator. Direcţia pe care o ia Guvernul Orban este autoritară şi dictatorială şi merge spre extrema dreaptă. Vrem să tragem un semnal de alarmă aici, în Transilvania, unde trăiesc români şi maghiari, care vor cooperare interetnică, şi nu tensiuni", a spus Boguş. Potrivit acestuia, printre cei zece tineri se află români, maghiari şi francezi. Tinerii au fost înconjuraţi de jandarmi şi au rămas pe trotuarul din faţa şcolii. Vizită la Universitatea Sapientia Premierul Ungariei, Viktor Orban, participă, vineri, la inaugurarea noii clădiri a Liceului Teologic Reformat din Cluj-Napoca, unde va funcţiona o şcoală profesională. Potrivit reprezentanţilor Episcopiei Reformate a Ardealului, noua clădire a Liceului Teologic Reformat, care datează din anul 1895, a fost renovată în totalitate cu sprijinul financiar al Guvernului Ungariei. Joi seară, Orban a vizitat Facultatea de Ştiinţe şi Arte a Universităţii private Sapientia, cu predare în limba maghiară, din Cluj-Napoca. Premierul Ungariei trebuia să participe, în octombrie 2013, la inaugurarea noului sediu al Facultăţii de Ştiinţe şi Arte a Universităţii Sapientia din Cluj-Napoca, investiţie de circa cinci milioane de euro, suportată în majoritate de Guvernul de la Budapesta, dar nu a mai ajuns din cauza unei probleme de sănătate. La inaugurare a fost prezentă soţia sa, Levai Aniko.

20

http://adevarul.ro/educatie/scoala/adela-copilul-acasa-comporta-intr-un-fel-scoala-altfel-1_542e75e80d133766a8a1ea81/index.htmlAdela, copilul care „acasă se comportă într-un fel, iar la şcoală altfel“Adela este mezina familiei. Familia este formată din tată, de 39 de ani, mamă, de 37, şi patru copii: Marta, Gabriela, Adela şi Valeriu. Cu excepţia fratelui, toate cele trei surori au probleme mai mari sau mai mici cu şcoala. Marta, sora cea mare, bunăoară, de 17 ani, a repetat clasa a III-a şi a V-a.Includerea familiei în diagnostic se dovedeşte, în asemenea situaţii, fundamentală. Dacă nu vom descoperi sensul simptomului în şi pentru familie, nu putem interveni terapeutic. Pentru a o vindeca, trebuie să descifrăm şi să elucidăm mesajul închistat în simptom, făcând în aşa fel ca resursele intelectuale să poată fi utilizate ca instrumente pentru comunicarea acestui mesaj. Am invitat, aşadar, întreaga familie, dar am creat şi momente independente: cu părinţii, cu fraţii şi clientul, cu clientul. Dificultatea specifică a Adelei faţă de învăţarea sistematică (şcolară) se manifestă prin uşoare perturbări de unire a cuvintelor. Ea manifestă, de asemenea, o anumită rigiditate corporală, precum şi dificultatea de a se integra în clasă. Mama şi tatăl descriu problema Adelei în felul următor: „Nu are ţinere de minte”, „Acasă se comportă într-un fel, iar la şcoală altfel”. Acasă, Adela se joacă, râde, întreabă mereu câte ceva. „Nu că m-ar deranja, spune tatăl, dar parcă are un neastâmpăr în ea”. „Când e la şcoală, parcă casa e pustie”, adaugă mama. „Mie-mi place să mă joc cu ea”, spune Valeriu, fratele mai mare, de 11 ani. Tatăl o compară pe Adela cu Gabriela: „Pe cât e Adela de zvăpăiată, pe atât de cuminte e Gabriela. Adela mă întreabă de una de alta, Gabriela aproape că nu scoate o vorbă neîntrebată.” Mama adaugă: „Gabriela m-a întrebat odată de ce Valeriu e inteligent şi ea (Gabriela) nu”. Tatăl se confesează: „Nici eu nu vorbesc prea mult. Vin acasă obosit, mă uit la televizor... Când eram mic, nu-mi plăcea să merg la şcoală.” Mama se arată însă intrigată de neputinţa şcolii: „Dacă îi explic ceva Adelei, ea înţelege. Nu ştiu de ce la şcoală nu înţelege...” Din anamneză reţinem că mama a avut complicaţii severe după naştere, trebuind să rămână internată aproape două luni, timp în care copiii s-au aflat în grija bunicii materne. Nu s-au semnalat, la client, antecedente patologice importante. Analiza atentă a probelor administrate arată că maturitatea psihomotoare se află în limite acceptabile. A fost remarcată însă o anume rigiditate în desenarea figurilor în testul Bender-Santucci, indicând o modestă disponibilitate corporală. Din câte se pare, a nu învăţa are pentru Adela o funcţie specială: Adela vrea să rămână acasă pentru a menţine familia unită. Rolul ei e al unui măscărici (aşa cum se autoreprezintă, la ora de joacă, cu fraţii) care menţine coeziunea familiei. Acasă se arată vioaie, mobilă, iar la şcoală corpul său exprimă rigiditate. Cunoaşterea e înţeleasă ca periculoasă, un teren pe care nu vrea să se aventureze.

21

Adela a dislocat în spaţiul şcolar un mesaj pe care nu poate să îl înţeleagă. Adela prezintă caracteristicile multor copii la care e dificil să se ajungă la un diagnostic concret, mai ales la primele contacte. Părinţii spun că la şcoală copilul nu reţine. În familia Adelei, cunoaşterea (bună) e obţinută prin mamă, în timp ce cunoaşterea obţinută în afară poate fi periculoasă (tatăl critică aspru familiile vecinilor şi şcoala, unde copiii folosesc „cuvinte urâte”). Putem vorbi, aşadar, de o dificultate a copilului de a ieşi din spaţiul familial protector. Ni s-a părut că un spaţiu psihopedagogic ludic s-ar putea constitui într-un spaţiu mediator între familie şi şcoală. Sesiunile de tratament care au urmat ne-au arătat dificultăţile pe care Adela le resimte, la început, într-un alt spaţiu care nu este cel familial (anxietate depresivă şi rigiditate), dar şi încrederea treptată pe care acest spaţiu tranziţional i-o poate aduce. Ne-am concentrat, de asemenea, asupra unei observaţii a mamei care se încadrează în cele trei forme de bază prin care părinţii se referă la o problemă de învăţare: „nu îi rămâne”, „nu îi intră”, „nu îi iese” în/din cap. Prima din aceste expresii (în variantă „nu are ţinere de minte”) o întâlnim de obicei legată de dorinţa mamei (sau a tatălui) ca fiica (fiul) să nu se separe de ea, asociată, în cazul nostru, cu faptul că în interiorul familiei şi prin mamă cunoaşterea e „bună”, iar în afară e „periculoasă”. Această formă de a exprima problemele de învăţare apare mai ales la mamele care au avut probleme serioase la naştere.În plus, Marta care urmează un liceu tehnic stă la bunică pentru că e mai aproape de şcoală. În desenul prin care Adela a reprezentat familia, ea se află în centru, în dreapta l-a aşezat pe tată şi pe Valeriu, iar în stânga pe mamă şi pe Gabriela. Toţi (puţin diferenţiaţi) se ţin de mâini. Am întrebat-o „Dar unde e Marta?”, iar ea a răspuns: „Nu e cu noi”. Această situaţie confirmă rolul de liant familial pe care Adela şi-l atribuie. Cum Marta nu stă cu ei, s-a creat ideea că şcoala poate duce la o îndepărtare, la pierderea legăturii cu familia. După mai multe şedinţe, rigiditatea a dispărut şi, astfel, ne-am putut concentra mai repede asupra unui joc prin care Adela făcea desene sau figuri de plastilină pentru a le face cadou fraţilor şi părinţilor. Am botezat aceste producţii „mesaje”. Le puneam în plicuri pentru ca Adela să le ofere familiei. Într-o zi, Adela a spus că ar dori să trimită un „mesaj” Martei. A fost de acord ca să-l trimitem prin poştă. I-am arătat cum arată plicurile trimise prin poştă. Adela le-a privit şi a decis că vrea să înveţe să scrie. Trebuia să scrie adresa Martei. Acest moment terapeutic, care reprezintă dezunirea şi diferenţierea, ne-a permis virajul de la situaţii ludice libere la situaţii programate care să faciliteze asimilarea scris-cititului. După atingerea unei anumite permanenţe (circa 3 luni), clientul a acceptat să continue să înveţe cu „doamna învăţătoare”, tranzitând astfel spre spaţiul şcolar. N.B. Acest Jurnal psihopedagigic reţine poveşti exemplare, adaptate, numele personajelor fiind fictive.

22

http://adevarul.ro/international/foreign-policy/usurel-religia-scoli-1_543239110d133766a8b3a3f2/index.htmlUşurel cu religia în şcoli Ce loc poate avea religia în programa şcolilor publice, nu doar în România. Am pus trei întrebări unor varii profesionişti români, care au trecut prin multe şcoli şi au făcut multe în viaţă.Material publicat în ediţia FP România nr. 42 (octombrie/ noiembrie 2014) Guvernul şi Patriarhia au semnat în luna iunie un protocol care pentru susţinătorii semnatarilor înseamnă o mai bună predare a religiei în şcoli, dar pentru adversarii acestei cutume post-decembriste înseamnă nu doar o discriminare a cultului ortodox în raport cu celelalte din ţară, dar, mai ales, o şi mai mare imixtiune a Bisericii în Educaţie, chiar în Stat (1). Aparent nu este cel mai dramatic document semnat cu nonşalanţă de Guvern, cel curent şi altele precedente. Dar numai aparent. Pe de-o parte, putem vedea aici încălcarea şi mai apăsată a principiulului constituţional al statului laic. Apoi, nu puţini socotesc că pactul cu Biserica are ca scop direct şi imediat atragerea de voturi... Pe de altă parte, deasupra oricărui scop meschin ca anvergură, este vorba despre soarta celor mai mulţi dintre copii! Este vorba despre ce vor mai putea înţelege despre lume şi ce vor mai putea face în viaţă următoarele generaţii. Educaţia formează naţia! Ce fel de naţie ne dorim: de oameni curajoşi, cu gândire critică şi întreprinzători sau de fiinţe timorate, împăcate cu soarta şi lesne de controlat? Despre acestea vorbesc mai jos 14 profesionişti, şi cetăţeni, români – dintre aceia care, chiar dacă nu sunt parlamentari sau nu gravitează în jurul Guvernului, ar trebui consultaţi, şi ascultaţi, în stabilirea sau votarea politicilor publice. – Petre Munteanu Ce valori – morale, sociale – trebuie inculcate copiilor, începând cu ciclul primar? Şi ce valori le inculcă, sau le poate inculca, acestor copii educaţia religioasă? Marian Staş, profesor: Educaţia, în general: Binele, Frumosul, Adevărul. Educaţia religioasă: Credinţa, Speranţa, Iubirea (Corinteni 1). Sandra Pralong, coach: Am crescut – literalmente, pentru că bunica mea era pictoriţă de biserici – în Biserica Ortodoxă. Cu toate acestea, nu cred că predarea religiei este treaba şcolii, ci a familiei şi/sau a Bisericii. Religia înseamnă dogmă, iar dogma împarte oamenii în „buni" (cei care cred ca noi) şi „răi" (cei care cred în alte dogme), ori asta este exact ceea ce şcoala NU trebuie să facă! Mai ales într-o lume globală şi multiculturală, şcoala nu trebuie să împartă oamenii în tabere în funcţie de religie sau crez, etnie, rasă sau de alte atribute care nu ţin de caracterul omului, ci dimpotrivă, şcoala trebuie să formeze caracterul! Ce fel de caracter? Aici intervine politicul: vrem o naţie de oameni liberi care gândesc independent, sunt autonomi, creativi şi întreprinzători sau, dimpotrivă, vrem oameni docili, adica obedienţi, timoraţi, asistaţi şi slugarnici, pe care să-i putem controla? Pentru a forma oameni adevăraţi, şcoala nu are nevoie de religie, ci de acele valori care modelează spiritul, iar acestea sunt valori universale, care transcend o anume religie şi sunt comune tuturor. De la grecii antici avem ca valori Binele, Frumosul şi Adevărul, iar de la creştinism învăţăm să preţuim

23

Credinţa, Iubirea şi Speranţa. Dar, mai presus de toate, şcoala ar trebui să inculce valoarea Toleranţei şi Respectul pentru aproapele tău, indiferent de religie, etnie, gen sau alte atribute. Dacă îţi respecţi aproapele, îl poţi şi iubi... Din Creştinism, îmi place în mod special accentul pus pe bunătate („fericiţi cei blajini...") şi faptul că, împreună cu Budismul, este o religie care ne invită să ne iubim până şi „duşmanii" – budiştii spun că inamicii noştri ne sunt dascălii cei mai potriviţi, pentru că ne învaţă ce trebuie să schimbăm la noi înşine ca să creştem. Dar nu cred că această educaţie trebuie să fie religioasă, ci mai curând una morală, ce poate face referire la originea religioasă a preceptelor morale pe care le promovează. Sunt născută ortodoxă, dar m-am măritat cu un catolic şi am crescut în ţări protestante. Mă frapează o diferenţă fundamentală între ortodoxie şi restul crezurilor creştine: Dumnezeul nostru, al ortodocşilor, inspiră teamă, generează "frica de Dumnezeu", pe când Dumnezeul catolic sau cel protestant este (re)prezentat drept un Dumnezeu al dragostei, al iubirii. Face o mare diferenţă în felul în care ne comportăm în lume: cum poţi avea curaj dacă îţi este mereu frică? Sentimentul de teamă te inhibă, pe când cel de dragoste te înalţă, te împuterniceşte şi te face de neoprit. Să nu ne mire, aşadar, că în România, oamenii „bine", cu credinţă şi valori, sunt timizi, iar cei „fără niciun Dumnezeu" au tupeu şi le-o iau în faţă! Or, noi vrem să ne educam copii să fie cutezători, nu timoraţi! Radu Gologan, profesor: Încă de la primele deschideri ale creierului copilului la valori morale: bine contra rău, acestea trebuie cultivate în familie, apoi în şcoală. Evident că valorile morale ale oricărei religii susţin că fac asta. Din păcate, de fiecare dată când religia a încercat să schimbe laicitatea învăţământului urmările au fost nefaste, mai ales dacă şcoala se întrerupe la o vârstă în care judecata intelectuală nu poate fi liberă, bazată pe cunoştinţe morale. Alexandru Bălăşescu, antropolog: Ciclul primar începe la vârsta de 6-7 ani. Neuropsihologii şi înţelepciunea populară ne spun cam acelaşi lucru: circuitele neuronale se formează exact în primii 7 ani, înainte de a fi expuşi educaţiei formale din şcoală (e adevărat, acum ciclul primar începe la 5 ani). Copiii absorb valorile morale/ sociale prin expunerea la comportamente care reflectă aceste valori, în combinaţie cu educaţia verbală (formală sau informală). De exemplu, a spune unui copil să nu mintă este mai puţin eficient în transmiterea valorii cinstei decât a nu-l minţi. În momentul în care mesajele sunt contradictorii, de obicei suntem tentaţi (şi în copilărie, şi mai târziu) să urmăm exemplul faptelor şi nu al vorbelor. Vorbind despre metoda de educaţie, în opinia mea, învăţarea ar trebui să aibă la bază motivarea curiozităţii şi a urmăririi unor exemple pozitive – în nici un caz teama de pedeapsa imediată sau într-un viitor indefinit şi/sau ruşinea publică. Acum, cred că valorile importante în orice societate sunt, pe de-o parte, cinstea şi încrederea – ambele contribuind la construirea solidarităţii sociale –, şi capacitatea de gândire independentă şi critică. Educaţia religioasă creştin-ortodoxă (căci vorbim de România „majoritară”) cred că întampină o piedică majoră în a inculca aceste valori tocmai prin metoda pe care o aplică – chiar dacă la nivel declarativ acestea sunt şi valorile importante ale acestei religii, sau ale oricărei religii. A fi solidar sau încrezator, în tine şi în celălalt, din frică de „Dumnezeu” sau din dorinţa de a evita o pedeapsă eternă, într-o posibilă lume de apoi, este o contradicţie. Iar frica este în sine un instrument

24

emoţional care anihilează „din faşă” gândirea independentă. E inutil să dezvolt ideea, oricine care poate gândi independent înţelege despre ce este vorba. Cu alte cuvinte, nu este vorba despre CE putem învăţa din doctrina religioasă, ci CUM transmite doctrina mesajul. Pentru că, de fapt, învăţăm prin modalitatea de transmisie – mediumul este mesajul, ca să îl citez pe mereu actualul McLuhan. În concluzie, valorile morale şi sociale învăţate de copii sunt cele dominante din societatea în care trăiesc copiii, iar învăţarea se face prin imersiune şi imitarea exemplelor din jur – cu alte cuvinte, putem învăţa despre cinste şi când ne facem temele pentru orice materie, putem învăţa despre solidaritate în momentul în care suntem angajaţi în activităţi comune, de echipă, la şcoală sau altundeva. Motivaţiile şi metodele de transmitere a mesajelor religioase sunt, după părerea mea, detrimentale acestor valori, chiar dacă religia le propăvăduieşte doctrinar. În acelaşi timp, fiind vorba despre o doctrină religioasă – dacă la asta se referă întrebarea –, canonul nu este prietenos interpretării critice în afara sistemului. Deci, valorile gândirii independente şi a analizei critice sunt automat lăsate pe dinafară. Au nevoie elevii, mai ales cei din ciclul primar, de învăţarea doctrinei unui anumit cult sau, eventual, de cunoaşterea istoriei ideilor religioase? Ori au nevoie de o „educaţie etică”? Marian Staş: Doctrină de cult, NU. Idei şi credinţe religioase / educaţie etică, DA. Cel mai fascinant subiect, pentru mine, e conversaţia despre „principiul suprem", instanţiat în diverse religii – Dumnezeu, Allah, Buddha etc. Sandra Pralong: Sigur este nevoie de educaţie etică, cum este nevoie şi de educaţie civică – alt domeniu prea puţin prezent în şcoala românească. Cum spuneam, religia te limitează la o singură dogmă, ori noi vrem să învăţăm copiii să judece singuri ce e bine şi ce este rău, indiferent de context. Istoria ideilor religioase este o bază de la care poate pleca educaţia etică, dar aceasta nu trebuie să fie limitată la viaţa spirituală, ci să fie axată pe întreaga viaţă în cetate. Radu Gologan: Doctrină, categoric nu. Dar pot fi învăţaţi că, istoric, toate religiile doresc promovarea frumosului în viaţă, a adevărului şi a iubirii. La vârsta claselor primare poveştile cu substrat religios sunt binevenite, chiar şi acelea ce nu au substanţă creştină – ca O mie şi una de nopţi. În clasele mai mari religia trebuie adăugată istoriei în general, istoriei artei în special, literaturii şi ştiinţei. Credinţa personală trebuie să fie înţeleasă ca liberă, dar istoria ei trebuie înţeleasă ca parte a culturii care tinde spre frumos şi cultivarea binelui din om. Alexandru Bălăşescu: Aici avem trei întrebări într-una singură, ca la unele produse de îngrijire a părului. Dacă întrebarea se referă la România, stat laic prin definiţie constituţională, răspunsul la prima parte a întrebării este în mod clar NU: elevii din nici un ciclu şcolar nu au nevoie şi nu ar trebui, prin principiu constituţional, să înveţe doctrina unui anumit cult. De ce? Din două motive: 1) Una dintre menirile şcolii este de a forma cetăţeni. Dacă formăm cetăţeni ai unui stat laic, ei trebuie formaţi în valori laice. 2) Orice stat-naţiune, inclusiv România, este variat din punct de vedere religios. Învăţarea, chiar şi „opţională” a unei doctrine religioase introduce în mod automat un principiu de discriminare, unul dintre cele mai periculoase posibile – nu cred că e cazul să dezvolt aici multitudinea conflictelor din istoria umanităţii care au avut şi au la bază reducţionismul sau fundamentalismul religios.

25

A doua parte a întrebării, legată de cunoaşterea ideilor religioase: ca parte din istoria universală a umanităţii – căci nu avem societate umană în care să nu găsim expresia unei religii, fie politeistă, monoteistă, animistă etc. –, istoria ideilor religioase ar putea constitui un obiect de studiu, fie separat, fie integrat în studiul istoriei civilizaţiei umane (folosesc intenţionat singularul, căci cred că expresiile istorice şi geografice multiple ale culturilor însumează marea aventură a civilizaţiei umane – cu diversele ei manifestări, de multe ori conflictuale). Acest obiect de studiu ar putea fi introdus în ciclul secundar, după o temeinică înţelegere şi acceptare, prin practică, a principiilor analizei critice şi gândirii independente. Marian Staş este formator, preşedinte al Asociaţiei Liderii Mileniului III şi blogger adevarul.ro Sandra Pralong este preşedinta Fundaţiei Synergetica. Radu Gologan este profesor de matematică la Universitatea Politehnica din Bucureşti – şi „antrenorul” echipelor româneşti la olimpiadele internaţionale de matematică. Alexandru Bălăşescu este doctor în antropologie. Liliana Popescu este conferenţiară şi prorector la SNSPA. Gabriel Biriş este co-fondator al casei de avocatură BirişGoran. Mihai Prunescu este cercetător la Institutul de Matematică „Simion Stoilov” al Academiei Române. Mihaela Nicola este CEO al grupului de comunicare the group. Vintilă Mihăilescu este antropolog, şi şeful catedrei de Sociologie al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA. Dumitru Dorin Prunariu este astronaut. Oana Popa este diplomată şi profesoară de afaceri europene. Ana Oprişan este activistă pentru drepturile omului şi expertă internaţională în chestiuni de mediere inter-culturală. Aneta Bogdan este CEO al agenţiei de branding Brandient. Adrian Stanciu este partener co-fondator al companiei WantedTranformation. Recomandaţi vreun model străin? Marian Staş: Nu – nu cunosc un astfel de model. Cred, însă, că echipe de profesionişti români pot foarte bine să construiască un curriculum inteligent, de „educaţie spirituală, idei şi credinţe religioase". Sandra Pralong: Din ce în ce mai mult sistemele educaţionale de avangardă în Occident se preocupă de ansamblul corp-minte-spirit. Cred că putem crea un astfel de sistem autohton, bazat pe valorile pe care vrem să le promovam în societate, căci, cum spuneam, educaţia formează naţiunea. Ce văd eu pentru România? O educaţie care să promoveze respectul pentru oameni şi natură, onestitatea, munca, creativitatea, responsabilitatea şi dragostea de ţară. Pe scurt, cred că într-o lume globală foarte românescul „ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!", care se regăseşte în toate marile religii ale lumii, este baza de la care trebuie să pornim educaţia morală. Radu Gologan: Cunosc, legat de cele spuse mai sus, că în multe ţări orele de istorie a religiilor sunt combinate cu cele de istorie sau de artă, prin vizite la mari muzee şi teme pentru eseuri legate de aceste implicaţii. În afara unor ţări musulmane fundamentaliste nu cunosc decât estul ortodox al Europei, unde doctrina ortodoxă încearcă să se impună ca singură în şcoli.

26

Alexandru Bălăşescu: Un model străin pentru România de astăzi? Scriu aceste răspunsuri după ce am citit despre recenta donaţie făcută de premierul în exerciţiu al României către o mânăstire, o donaţie care ar fi putut ajuta mult mai bine spitalele de stat sau şcolile în paragină din ţară. Şi care, la limită, poate fi anticonstituţională... Dacă ar fi să consider că acest lucru reflectă o realitate profundă a României, atunci aş spune că modelul pe care ar trebui să îl urmăm, pentru a elimina orice fel de dubiu al situaţiei de facto, este acela al unui stat islamic, care predă religia musulmană în mod obligatoriu în şcoală – evident, înlocuind Islamul cu Creştin-Ortodoxia. De jure, evident, dar poate utopic, ar fi extraordinar dacă Ministerul Educaţiei şi Guvernul României şi-ar asuma litera şi spiritul Constituţiei României şi ar elimina parodia predării religiei ortodoxe în şcoală sub masca „istoriei religiilor”. Liliana Popescu, universitară Cred că două valori majore ar trebui cultivate în rândul copiilor, atât din România cât şi din alte ţări: gândirea critică (capacitatea de a gândi liber) şi iubirea faţă de semeni (ceea ce presupune şi iubirea de sine, bineînţeles) – nu neapărat în această ordine. Educaţia religioasă poate oferi repere în ce priveşte iubirea, dar numai cu condiţia să nu fie cantonată în dogmă şi în refuzul interpretărilor alternative ale Scripturilor. Educaţia religioasă ar trebui să ofere copiilor elemente fundamentale de educaţie spirituală din mai multe direcţii, nu doar dinspre ortodoxismul românesc sau dinspre creştinism. Mi se pare esenţial ca tinerii, copiii, să fie expuşi experienţelor spirituale venind dinspre diferite colectivităţi umane. Desigur, educaţia cu privire la ortodoxismul românesc ar trebui să aibă prioritate, întrucât reprezintă o formulă de comunicare/ înţelegere a culturii comunităţii din care provin tinerii. Dar trăim într-o lume mult mai largă, plină de vase comunicante culturale, în care un copil fixat în dogme ortodoxe va fi un copil cu tare, mai puţin pregătit să înţeleagă şi să se deschidă faţă de experienţele umane codificate în alte limbaje, dar care ascund valori spirituale comune umanităţii. În ce priveşte cultivarea gândirii critice şi pregătirea pentru experienţa auto-situării în lume în mod conştient a tinerilor, educaţia religioasă ar fi importantă doar în măsura în care ea nu ar fi cantonată într-o unică tradiţie, ci ar fi capabilă să surprindă elementele de ecumenism şi valorile care unesc lumi foarte diferite aparent. Gabriel Biriş, avocat Un răspuns rapid, din partea unui creştin ortodox nepracticant: Nu cred că trebuie predată religia în şcoli. Cred că este nevoie să fie predată istoria religiilor (100% de acord aici cu Marian Staş), copiii trebuie să ştie care sunt caracteristicile, ce apropie şi ce diferenţiază diverse religii. Cât despre valori, ce să spunem? Cinste, respect, toleranţă, cultul lucrului bine făcut. Pentru asta este, însă, nevoie de dascali care să impună aceste valori şi prin puterea exemplului personal. Greu... Mihai Prunescu, matematician Eu înţeleg necesitatea predării religiei în şcoli, fiindcă văd în religie o parte indisolubilă a culturii şi spiritului uman. Ar trebui predată în primul rând o istorie a religiilor, cu aspecte sociale şi culturale ale religiei din diferite epoci. Când s-a renunţat la sacrificiul uman, şi aşa mai departe. Budismul ar putea fi ceva aparte, i se poate dedica un trimestru, aşa cum şi mitologiile clasice (egipteană, greacă, latină) merită cel puţin un trimestru. Religiile monoteiste

27

pot face obiectul altui an de studiu, cu explicaţia diviziunii în ebraic, creştin şi musulman; şi, de ce nu, cu prezentarea altor religii monoteiste, precum cea a dacilor – Zamolxe etc… În alţi doi ani se poate aprofunda religia creştină: o dată din exterior, sub aspect istoric, cu Sinodul de la Niceea, Schisma, Martin Luther, neo-protestanţi, apariţia bisericilor ortodoxe autocefale, legătura stat-biserica de-a lungul istoriei Ţarilor Române etc. Şi un an din interior: un curs de teologie ortodoxă, cum se face şi acum. Acesta ar fi un ciclu interesant de 4 ani (clasele 5 - 8) care s-ar relua la liceu cu mai multe date şi explicaţii mai profunde. Ce părere aveţi? Mihaela Nicola, comunicatoare Toleranţa şi convenţiile sociale fac astfel încât să acceptăm cu toţii că Dumnezeu are înţelesuri diferite şi simbolul a ceea ce El este poartă nume diferite şi invită la supunere afectivă în forme diferite. Abia de reuşesc adulţii care nu au parcurs dezbateri filosofice să îşi traducă concepte precum Binele şi Răul. Abia de reuşim, la maturitate, după multe experienţe şi lecturi să decidem că ştiinţa şi credinţa pot să coexiste, cumva în amestec, însoţit fie de superstiţie, fie de lipsa nevoii de a nega. Cum ne-am putea aştepta să înţeleagă o minte de copil căreia ora de religie îi contrazice subtil antrenamentul pentru ştiinţă şi logică de la celelate materii? Existenţa orei de religie în şcolile publice este unul din motivele pentru care m-aş îngriji să aleg o şcoală privată pentru copilul meu. I-aş prezenta simboluri şi obiceiuri, în timpul liber, de dragul bogăţiei culturale ce trebuie să-i însoţească paşii, iar la vârsta la care a căpătat puterea de a discerne l-aş povăţui să-şi îndrepte credinţa către Dumnezeul lui Spinoza. Vintilă Mihăilescu, antropolog Problema este universală, situaţia şi mizele din România rămân însă parohiale. Din păcate, educaţia religioasă din şcolile noastre nu ţine de o vocaţie morală – şi, paradoxal, nici măcar religioasă – ci de o voinţă laică de putere a Bisericii, hic et nunc, negociată la troc cu puterea politică. Iar discuţiile sunt deturnate până la urmă spre o falsă alternativă: eşti credincios sau eşti ateu? Dar România are cea mai mare rată de credincioşi din Europa şi numai 1% se declară atei, aşa că despre ce alternativă vorbim!? Învăţământul religios este astfel aproape explicit un act autoritar de impunere a puterii Bisericii, înainte chiar de a se putea discuta conţinutul religios şi moral al acestuia: este excesiv de lung (practic 12 ani); este practic obligatoriu; este indiscutabil în conţinutul şi formele sale de predare; nu este adaptat vârstelor; şi, nu în ultimul rând, este predat de cele mai multe ori de către preoţi fără har sau alte persoane fără pregătirea necesară. Pe scurt, este catehizare, nu educaţie. Iar rezultatul este – ca mai totdeauna când impui cu forţa nişte precepte unor adolescenţi – exact contrariul. Din păcate, ca şi în atâtea alte privinţe, dialogul real cu Biserica pare să fie imposibil, chiar dacă eşti mânat de cele mai bune intenţii. O discuţie precum cea de faţă mai poate ea avea atunci o utilitate reală? Dorin Prunariu, astronaut Da, un subiect controversat: religia în şcoli. După părerea mea, în şcoli ar trebui predate lecţii de cultură a religiilor. Aceasta ar ajuta la înţelegerea şi a altor religii şi culturi, ar contribui la o mai bună înţelegere a tuturor, la mai multă toleranţă şi la mai mult respect reciproc. A preda în şcolile de stat o singură religie, în ideea că aceea trebuie să fie sau este religia predominantă, este după mine un abuz. Desigur, o anumită Biserică ar putea preda lecţii de

28

religia pe care o reprezintă în cadrul instituţiilor bisericeşti sau finanţate de acea Biserică. Participarea însă e normal să fie benevolă şi să fie accesibilă oricui, la orice vârstă. Dacă o instituţie de învăţământ este finanţată de o anumită Biserică, atunci este normal ca în acea instituţie de învăţământ să se predea religia reprezentată de acea Biserică, dar ştii de la început acest lucru şi ai libertatea să îţi dai copiii la acea şcoală sau la alta. Oana Popa, diplomată Cred că este foarte important ca în primul rând copiii să fie învăţaţi despre toleranţă şi incluziune. De exemplu, în şcoli se predă religie creştin-ortodoxă. Ce se întâmplă cu catolicii sau cu evreii în acest timp? Deschiderea anului şcolar „se bucură" în multe şcoli de stat de binecuvântări ortodoxe, slujbe şi sobori de preoţi evident creştin-ortodocşi. Cum se simt atunci copiii care aparţin altor culte?! În al doilea rând, cred că o istorie a religiilor predată după modelul Children's Bible sau World Religions for Kids ar fi foarte folositoare, pentru că le-ar oferi copiilor nişte linii directoare nu doar religioase, ci şi istorice şi culturale. Ar învăţa în acelaşi timp despre Isus, dar şi despre Grecia Antică, spre exemplu. De asemenea, i-ar provoca să devină mai curioşi şi interesaţi de subiectul religie, putând astfel, când vor creşte, să decida cum să abordeze spiritualitatea şi credinţa. În acest caz etica nu ar trebui să înlocuiască nimic, ar putea fi o materie complementară cu totul separată, necesară şi ea, de altfel! Cred că cele 10 porunci pot fi mult mai bine inoculate copiilor când scoatem divinitatea din discuţie. Nu e bine să furi pentru că te bate Dumnezeu sau pentru că nu e frumos, civilizat şi, nu în ultimul rând, pentru că mergi la închisoare în această viaţă... :) Cred că etica ar trebui să existe ca materie separată. Acele familii care doresc să îşi educe copii în spirit religios, de un fel sau altul, o pot face la biserică, duminica, într-un cadru organizat de biserică (după modelul Sunday schools). Aici copiii învaţă despre un anumit cult, îl practică etc. Însă total separat de şcoală. Este o opţiune personală de familie şi total independentă de şcoală. Ana Oprişan, expertă internaţională pe problematici sociale şi interculturale Cred că religia ar trebui „predată" acasă sau la „şcoala de duminică", la alegerea părinţilor şi copiilor. Şcoala publică ar putea introduce ore de educaţie civică, etică şi/sau responsabilitate socială. Dacă, însă, se insistă pe predarea religiei, atunci poate ar trebui ca autoritatea (laică) a Ministerului Educaţiei să demonstreze responsabilitate şi nu doar habotnicie şi să verifice competenţele pedagogice ale celor care predau, inclusiv modul în care ar trebui să fie predată această „materie". Am văzut, în România, copii de clasa întâi venind plângând acasă, traumatizaţi de suferinţele biblice despre care li s-a povestit la ora de religie. Alţi copii, care au venit tot plângând, pentru că s-au simţit umiliţi dată fiind religia lor „necorespunzătoare" – cazul unui băieţel în Turcia, cu mama Shafi Sunni şi tata Alevi, născut în România şi trecut prin orele de religie ortodoxă. În mod covârşitor, în şcoală este predată religia majoritară. Nu este şi asta o formă de discriminare? (S-ar putea să mă înşel, dar ştiu sigur cum este în Turcia.) Dacă vine preotul profesor să predea religia creştin ortodoxă într-o clasă, sau imamul să predea litera Coranului (Sunni), de ce nu ar veni un preot catolic, sau un rabin, sau un imam să facă acelaşi lucru cu copiii de alte religii? Pe de altă parte, alternativa de a „opta" pentru „scutire" de religie ar

29

trebui cumva umplută cu conţinut. Şcoala ar trebui să ştie ce să ofere, nu să se manifeste inconsistent. Şcoala poate „înarma" copiii cu un set de valori – universale – despre ce înseamnă să fii bun, just, respectuos, nediscriminator etc. Copiii ar putea învăţa despre alte culturi şi religii. Ar putea învăţa despre interculturalitate. Avem nevoie de mai multă înţelegere pentru diferenţă, pentru ce şi cine este „altfel", avem nevoie de mai multă capacitate de empatie şi de mai mult respect. Respect pentru oameni, pentru natură, pentru tot ce ne înconjoară, ca să putem să contribuim conştient către un bine comun. Aneta Bogdan, comunicatoare Au cam trecut vremurile când ‘inţelepţii’ cetăţii aveau puterea să arate ‘direcţia’ şi să îşi exercite atribuţiile de îndrumători ai celor tineri, „desenându”-le caracterul, comportamentul şi interesele. Odată cu generaţia ‘Millenials', şi tot mai intens în anii ce vor veni, raportul de forţă s-a inversat; ‘înţelepţii’ cetăţii cred că încă mai pot să influenţeze tânăra generaţie, după bunul lor plac sau corecta lor judecată, dar realitatea ne arată că nu mai pot! Cei tineri, şi foarte tineri, vor face şi vor drege exact cum vor ei; vor învăţa şi se vor dezvolta sub imperiul altor forţe decât cele acceptate până acum câţiva ani; copiii noştri vor libertate şi vor „choices", în primul rând; nu vor constrângeri, nu vor manipulare, nu vor dogme; vor toleranţă şi vor implicare; astfel ca însuşi conceptul de religie poate fi supus chestionării, de către aceştia. În acest sens, cred că o singură modalitate de a-i îndruma să relaţioneze cu ideologia creştină mai avem – şi anume, aceea de a-i educa pe copiii noştri despre TOATE ideologiile religioase, şi a-i lăsa singuri să hotărască ce li se pare relevant şi ce nu! Altfel spus, nu văd de ce în şcoala românească ne străduim să predăm ortodoxie (şi nu ortodoxie + budism + islamism + catolicism şamd) şi, mai ales, de ce aceste învăţături sunt predate de o categorie socială (preoţii) total disruptă de nevoile şi aspiraţiile celor tineri, şi mai mult, ireversibil indoctrinată într-o credinţă nesustenabilă şi nerelevantă pentru tânăra generaţie; cât despre felul în care aceşti ‘învăţători’ care predau ortodoxia în şcolile noastre ar putea să transfere apetit pentru credinţa autentică şi/sau deschidere pentru o formă de cult al identităţii naţionale, nu cred că mai există speranţă că aşa ceva s-ar putea întâmpla! În tot ceea ce vom face de acum încolo în educaţia românească ar trebui să ne gândim obsedant la ceea ce îşi doresc cei tineri, la ce anume îi interesează, la ceea ce sunt deschişi să audă şi să accepte de la noi; altfel, doar ne irosim şansa de a ne „interesecta" cu ei şi a-i ajuta să trăiască mai bine şi mai de folos pentru umanitate. Adrian Stanciu, formator Am să încep cu o remarcă. Întrebările Dvs. fac o paralelă între religie şi morală. Această paralelă este forţată cel puţin. Morala a existat înaintea religiei şi există după ea şi independent de ea. Ca să dau doar un exemplu simplu, eu sunt ateu dar asta nu mă face imoral, nu fac lucruri ne-etice şi nici ilegale. La fel pot spune despre, practic, toţi ateii pe care-i cunosc. Ideea că religia e depozitarul moralei sociale este o pură fabricaţie, care nu are nicio bază reală. Dacă luăm doar religiile abrahamice, care guvernează colţul nostru de lume, e uşor de văzut că Dumnezeul lor, cel puţin cel tradiţional, din Vechiul Testament, e un zeu crud, răzbunător, capricios şi nedrept. Cu siguranţă că dacă ne-am baza morala pe învăţăturile lui am fi percepuţi nu doar ca imorali, ci de-a dreptul ca sociopaţi şi am sfârşi în închisoare pe viaţă.

30

Desigur, oamenii religioşi vor spune că acelea sunt alegorii care trebuie interpretate în contextul lor istoric şi adaptate la rigorile vremii, dar dacă noi, oamenii, interpretăm preceptele divinităţii după rigorile noastre, oare asta nu înseamnă că nu noi ne tragem morala de la Dumnezeu, ci invers? Aşa că eu cred că educaţia, atâta vreme cât e percepută ca un bun public, finanţat din bani publici trebuie să îndeplinească un rol social. Iar primul ei rol social este de a forma caractere. Ca atare, dimensiunea etică în educaţie este esenţială. Nu am să răspund la întrebarea despre ce valori ar trebui să educe şcoala, pentru că răspunsul e o tautologie, oricine ar fi întrebat ar da acelaşi răspuns. Spun doar că e absurd să dăm acelor valori conotaţii religioase. Tot pe ele le vom regăsi şi la societăţile din Asia, ca şi la cele din Africa sau Oceania, sunt valori general umane, nu proprietatea unei religii anume sau, şi mai abitir, al unui cult anume cum e cel creştin ortodox. Ca atare, cred că educarea copiilor în preceptele şi dogmele unui cult, aşa cum se face la noi, e o politică profund greşită şi care schilodeşte fibra morală şi intelectuală a noii generaţii. Oamenii trebuie să înveţe să facă binele pentru că e bine, nu pentru că aşa le zice un preot, şi trebuie să înţeleagă că, deşi religia are un rol în viaţa multor oameni, acest rol trebuie ales de fiecare în felul în care îşi înţelege viaţa, existenţa şi rostul pe lume. Îndoctrinarea religioasă mi se pare o formă de schilodire a sufletului, de îndepărtare a oamenilor de la povara reflecţiei, a meditaţiei, a alegerii, a liberului arbitru. Desigur, asta lasă deschisă întrebarea dacă educaţia religioasă are vreun rost în sine. Eu cred că are, dar cu următoarele observaţii: 1. Religia e o formă de filosofie. Propune un fel de a înţelege lumea, un fel de a-i explica misterele. E firesc, legitim şi util ca acest fel de a înţelege lumea să fie explorat, laolaltă cu celelalte, laolaltă cu filozofia şi cu ştiinţele. Cred că ar trebui să ocupe mai puţin spaţiu decât etica, epistemologia sau logica, bunăoară, dar ar trebui să ocupe unul. 2. Rolul religiei în formarea de caractere e mult, mult supra-evaluat. Asta se vede cu ochiul liber, în România. Avem politiceini care bat cruci şi mătănii şi fură cu ambele mâini şi mint ori de câte ori deschid gura. Puteţi spune că sunt excepţii, păcătoşi. Dar avem o ţară în care 95% din oameni se declară religioşi însă nimeni nu are încredere în semenul său şi cei mai mulţi încearcă pe orice cale să parvină, fără scrupule. La polul opus, ţări scandinave, cu cea mai mare proporţie de atei din Europa, au societăţi închegate, prospere, cu oameni oneşti şi muncitori care se ajută între ei. Hai să nu ne băgăm capul în nisip, problemele noastre sunt în altă parte şi nu religia le va rezolva, probabil dimpotrivă, prin felul în care ne lasă să punem responsabilitatea pentru scăderile noastre în sarcina destinului sau a divinităţii. 3. Religia e o parte esenţială din felul în care oamenii se raportează la lume şi a avut un efect major asupra dezvoltării noastre, ca specie, de până acum. Asta e ceva ce trebuie înţeles fie şi pentru a putea înţelege alte culturi şi a putea fi tolerant la alte feluri de interpretare. Din această perspectivă, felul actual de predare a religiei, care pune în centru obsesiile unui cult anume şi noţiunile lui distorsionate despre moralitate şi păcat sunt nu doar inutile, ci de-a dreptul primejdioase. Educaţia religioasă e utilă şi necesară cu condiţia să fie o educaţie despre religie, nu o educaţie în spiritul ei. Cu alte cuvinte, copiii noştri ar fi util să înţeleagă rolul religiei în dezvoltarea umanităţii, cu bunele şi relele ei, cu felul în care ea e declinată de diverse culturi. Într-un cuvânt, ar fi

31

util un curs de istoria şi filozofia religiei, nu un curs despre dogme ortodoxe predate de un popă. Anchetă de idei realizată în cadrul formatului Reţeaua România 2.0 (www.romania20.org) – reţea de experţi consacraţi şi emergenţi, dedicată identificării şi formulării de idei în sensul căutatei strategii naţionale de dezvoltare. Aici intervine politicul: vrem o naţie de oameni liberi care gândesc independent, sunt autonomi, creativi şi întreprinzători sau, dimpotrivă, vrem oameni docili, adica obedienţi, timoraţi, asistaţi şi slugarnici, pe care să-i putem controla? (...) Să nu ne mire, aşadar, că în România, oamenii „bine", cu credinţă şi valori, sunt timizi, iar cei „fără niciun Dumnezeu" au tupeu şi le-o iau în faţă! Or, noi vrem să ne educam copii să fie cutezători, nu timoraţi! – Sandra Pralong. De fiecare dată când religia a încercat să schimbe laicitatea învăţământului urmările au fost nefaste, mai ales dacă şcoala se întrerupe la o vârstă în care judecata intelectuală nu poate fi liberă, bazată pe cunoştinţe morale. – Radu Gologan.Elevii din nici un ciclu şcolar nu au nevoie şi nu ar trebui, prin principiu constituţional, să înveţe doctrina unui anumit cult. De ce? Din două motive: 1) Una dintre menirile şcolii este de a forma cetăţeni. Dacă formăm cetăţeni ai unui stat laic, ei trebuie formaţi în valori laice. 2) Orice stat-naţiune, inclusiv România, este variat din punct de vedere religios. Învăţarea, chiar şi „opţională” a unei doctrine religioase introduce în mod automat un principiu de discriminare, unul dintre cele mai periculoase posibile. – Alexandru Bălăşescu. Abia de reuşesc adulţii care nu au parcurs dezbateri filosofice să îşi traducă concepte precum Binele şi Răul. Abia de reuşim, la maturitate, după multe experienţe şi lecturi să decidem că ştiinţa şi credinţa pot să coexiste, cumva în amestec, însoţit fie de superstiţie, fie de lipsa nevoii de a nega. Cum ne-am putea aştepta să înţeleagă o minte de copil căreia ora de religie îi contrazice subtil antrenamentul pentru ştiinţă şi logică de la celelate materii? – Mihaela Nicola. În tot ceea ce vom face de acum încolo în educaţia românească ar trebui să ne gândim obsedant la ceea ce îşi doresc cei tineri, la ce anume îi interesează, la ceea ce sunt deschişi să audă şi să accepte de la noi; altfel, doar ne irosim şansa de a ne „interesecta" cu ei şi a-i ajuta să trăiască mai bine şi mai de folos pentru umanitate. – Aneta Bogdan Rolul religiei în formarea de caractere e mult, mult supra-evaluat. Asta se vede cu ochiul liber, în România. Avem politiceini care bat cruci şi mătănii şi fură cu ambele mâini şi mint ori de câte ori deschid gura. Puteţi spune că sunt excepţii, păcătoşi. Dar avem o ţară în care 95% din oameni se declară religioşi însă nimeni nu are încredere în semenul său şi cei mai mulţi încearcă pe orice cale să parvină, fără scrupule. La polul opus, ţări scandinave, cu cea mai mare proporţie de atei din Europa, au societăţi închegate, prospere, cu oameni oneşti şi muncitori care se ajută între ei. Hai să nu ne băgăm capul în nisip, problemele noastre sunt în altă parte şi nu religia le va rezolva, probabil dimpotrivă, prin felul în care ne lasă să punem responsabilitatea pentru scăderile noastre în sarcina destinului sau a divinităţii. – Adrian Stanciu 1.Noul protocol dintre Stat şi BOR prevede că manualele de religie ale cultului ortodox trebuie avizate de Patriarhia Română, încadrarea profesorilor se face

32

cu avizul scris al chiriarhului (episcopul titular al unei eparhii), iar retragerea, motivată, a acestei binecuvântari duce la încetarea de drept al contractului de muncă a respectivului dascăl. Mai departe, reprezentanţii Patriarhiei Române/ centrelor eparhiale pot participa, cu statut de invitat, la activităţile de inspecţie şcolară. Alte prevederi se referă la rolul BOR în structurarea şi funcţionarea învăţământului superior teologic ortodox. Iar pentru ca toate acestea să fie îndeplinite întocmai, protocolul mai stipulează că Ministerul Educaţiei, inspectoratele şcolare şi Patriarhia Română ori centrele eparhiale îşi vor comunica reciproc, semestrial şi ori de câte ori este nevoie, rapoarte de evaluare proprie asupra aspectelor reglementate de acest protocol, cu propuneri de îmbunătăţire a învăţământului religios şi teologic ortodox preuniversitar. Luat la întrebări – mai ales că, în primă fază, protocolul a fost considerat secret… –, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a explicat că, de exemplu, avizul instituţiilor religioase pentru angajarea profesorilor de religie nu este un amestec al Bisericii în Educaţie, ci respectă specificul acestui tip de învăţământ, „ca în cazul şcolilor militare sau medicale”. Introducerea orei de religie în şcolile publice din ţară a fost una dintre primele schimbări punctuale, dar majore, în sistemul educaţional românesc în 1990 – s-a vorbit de atunci despre valorile pozitive pe care religia le poate inculca copiilor. După 25 de ani, părinţi şi asociaţii civice reclamă că opţionalul de religie este, de fapt, obligatoriu, de vreme ce 1) pentru a-l evita părinţii trebuie să facă cerere şi 2) oricum, majoritatea şcolilor nu oferă o alternativă pentru respectiva oră de curs. Intelectuali şi activişti au tot susţinut public varianta predării, în loc, a Istoriei religiilor – sau a Eticii. „Din păcate, s-a introdus fără discernământ ora aceasta de religie în şcoli, care a devenit o cutumă, greu de schimbat, ca orice mentalitate. Aşadar, nu cred că o astfel de schimbare ar putea linişti disputele sociale pe această temă, deşi alte ţări au reuşit să o facă“, a prognozat sociologul Mircea Kivu, în studioul Adevărul Live.

http://adevarul.ro/locale/constanta/liceul-carmen-sylva-singura-unitate-scolara-constanta-obtinut-finantare-nerambursabila-erasmus-1_543176320d133766a8b05030/index.htmlLiceul Carmen Sylva, singura unitate şcolară din Constanţa care a obţinut finanţare nerambursabilă prin Erasmus+Liceul Teoretic „Carmen Sylva” din Eforie Sud va beneficia de o finanţare nerambursabilă de 12,350 euro, din partea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, prin programul Erasmus +.Liceul din Eforie Sud este singura şcoală din judeţul Constanţa al cărei proiect a fost aprobat pentru finanţare la Acţiunea Cheie 1 – Proiecte de mobilitate şcolară – pentru anul 2014. Proiectul depus de Liceul Teoretic „Carmen Sylva”, la iniţiativa prof. Florin Şerbu, este intitulat „Ştiinţele şi tehnologia în Societatea Cunoaşterii”.

33

Proiectul are ca obiective specifice îmbunătăţirea activităţii la clasă prin utilizarea metodelor interactive de predare-învăţare şi a tehnologiilor informatice, respectiv îmbunătăţirea activităţii profesionale şi metodice proprii, prin participarea la cursuri de formare în străinătate şi prin publicarea de lucrări metodice inspirate de cursurile la care au participat profesorii. Şase cadre didactice din şcoală, profesori de matematică şi ştiinţe, vor participa la cursuri de formare în Uniunea Europeană. Cadrele didactice vor participa la 3 cursuri: Digital Extra, care promovează învăţarea electronică; Tap-Swipe-Pinch (susţine învăţarea folosind dispozitive mobile); Online Labs for Inquiry Minds – îşi propune să prezinte modalităţi de utilizare a TIC în învăţarea ştiinţelor. Erasmus+ este noul program al Uniunii Europene în domeniul educaţiei, formării, tineretului şi sportului pentru perioada 2014-2020. Prin Acţiunea Cheie 1, Erasmus + permite dezvoltarea profesională a personalului didactic şi nedidactic din învăţământul preuniversitar, prin participarea la activităţi de formare ce au loc în altă ţară decât cea de origine.

http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/cand-lacomia-e-mai-puternica-decat-libertatea-inspectoarea-cluj-luat-mita-stia-dna-urmareste-1_543170b70d133766a8b03661/index.htmlCând lăcomia e mai puternică decât libertatea: inspectoarea de la Cluj a luat mită, deşi ştia că DNA o urmăreştePeter Tunde Ilona, fosta inspectoare şcolară adjunctă de la Cluj, trimisă zilele trecute în judecată pentru trafic de influenţă, a aflat de la un funcţionar din Ministerul Educaţiei că DNA era pe urmele ei. În plus, ea a fost demisă din funcţia de preşedintă a unei comisii de Bac. Cu toate acestea, femeia nu a renunţat să ia mită 10.300 de euro.Peter Tunde Ilona, aflată în arest preventiv din 2 septembrie 2014, a fost trimisă în judecată la finalul lunii septembrie. În rechizitoriul procurilor se arată că o „cârtiţă” Ministerul Educaţiei a informat-o că DNA este pe urmel ei. „Este posibil să fie luată la întrebări de către reprezentanţii instituţiilor cu nume format din trei litere'' – acesta a fost mesajul de la un funcţionar al Ministerului Educaţiei pentru Peter Tunde Ilona. Femeia a început să dea telefoane în Minister după ce în prima zi a sesiunii de Bac 2014 a fost destituită din funcţia de preşedinte al Comisiei de Bacalaureat al Centrului de examen Colegiul tehnic „Ana Aslan" din Cluj Napoca. Toate aceste avertismente nu au oprit-o pe Peter Tunde Ilona ca în perioada iunie - 1 septembrie 2014 să pretindă de la un număr de 14 persoane suma totală de 21.300 euro, din care a primit efectiv suma totală de 10.300 euro. Pentru banii primiţi inspectoarea trebuia să determine notarea favorabilă în sesiunile de vară şi toamnă ale Bacului, dar şi la sesiunea din vară a titlarizării. Avertizată de două ori „Pentru sesiunea de vară a bacalaureatului, inculpata Peter Tunde a fost desemnată la data de 29 iunie 2014, prin tragere la sorţi, ca preşedinte al Comisiei de Bacalaureat al Centrului de examen Colegiul tehnic „Ana Aslan"

34

din Cluj Napoca. În chiar prima zi de examene, în data de 30 iunie 2014 la ora 11,00, din dispoziţia ministrului educaţiei naţionale, inculpata Peter Tunde a fost înlocuită din funcţia de preşedinte, sens în care a fost emisă Decizia nr. 660/30.06.2014 (….). S-a stabilit că măsura a fost luată în contextul în care, la nivel de minister, asupra inculpatei planau suspiciuni de implicare în fraudă astfel că ministrul a apreciat că se impune înlocuirea inculpatei din comisie. Măsura luată a avut un puternic ecou asupra inculpatei, reacţiile sale fiind evidente pe două paliere: pe plan profesional a încercat să afle cât mai multe detalii, explicaţii cu privire la împrejurările, motivele ce au stat la baza deciziei, fiind ofensată că se vehiculează astfel de alegaţii la adresa persoanei sale; în plan personal, raportat la înţelegerile ilicite anterior stabilite cu suspecţii şi inculpaţii pentru ajutorul promis în vederea promovării unor candidaţi, inculpata a luat măsuri imediate de îndepărtate a oricăror urme. Astfel, inculpata a contactat telefonic un funcţionar din cadrul ministerului de la care a cerut detalii cu privire la contextul în care au fost luate măsurile faţă de ea, ocazie cu care a aflat că s-a încercat prin această decizie îndepărtarea oricărui risc pentru o eventuală fraudă şi că <>”, se arată în rechizitoriul procurorilor. Lăcomia a învins simţul de conservare Procurorii mai precizează: „Fiindu-i evident că este suspectată de implicare în promovarea prin fraudă a examenelor de bacalaureat inculpata Peter Tunde a decis, după cum a şi recunoscut ulterior să nu mai facă nici un fel de intervenţii asupra profesorilor corectori pentru notarea lucrărilor susţinute de candidaţii pentru care a pretins şi primit sumele de bani în cursul lunii iunie 2014. În acest sens, inculpata a luat legătura telefonic cu suspecţii şi inculpaţii în cauză cărora le-a transmis prin intermediul unor mesaje scrise să nu mai facă semne distinctive în lucrări, să nu mai taie niciun cuvânt din cele scrise, fiind evident că aceasta s-a alertat vizavi de măsura dispusă de minister: … Aceste mesaje vin să confirme faptul că inculpata Peter Tunde a avut exact genul de înţelegeri prezentate ca fiind modalitate de fraudă, tipar de recunoaştere a lucrărilor, însă a renunţat la efectuarea de intervenţii şi, chiar mai mult, a dorit ca semnele să nu mai apară în lucrări pentru a evita orice suspiciune suplimentară. Pentru că nu a realizat promisiunile de a interveni şi a rezolva promovarea examenelor, inculpata Peter Tunde a restituit imediat după terminarea probelor de bacalaureat sumele primite de la suspecţii ...., .... şi ..... Cu … şi Perşa Vasile Felician, precum şi cu suspecţii ....şi .... a convenit ca pentru sumele remise să realizeze intervenţii în sesiunea de toamnă a bacalaureatului. Cu toate că, prin mijloacele sale de relaţionare inculpata Peter Tunde a aflat că era suspectată de corupţie, aceasta a depăşit cu repeziciune perioada de stres şi a revenit la conduita infracţională, implicându-se după numai câteva zile de la data de 30 iunie 2014 în acte de corupţie vizând promovarea frauduloasă şi în schimbul unor foloase materiale a examenelor de definitivat şi titularizare ce au fost susţinute de cadrele didactice la datele de 14 şi, respectiv, 21 iulie 2014”. Acuzaţiile aduse În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut următoarea stare de fapt: "În perioada iunie - 1 septembrie 2014, inculpata Peter Tunde Ilona Csilla, în calitate de inspector şcolar general adjunct în cadrul ISJ Cluj, a pretins de la un număr de 14 persoane suma totală de 21.300 euro, din care a primit efectiv suma totală de 10.300 euro. Aceste sume de bani au fost pretinse de

35

către inculpată pentru ca, prin influenţa de care se prevala că o are asupra membrilor comisiilor de evaluare/corectare de la examenele de bacalaureat susţinute la nivelul municipiului Cluj-Napoca, în sesiunile de vară şi toamnă 2014, precum şi asupra membrilor comisiilor de corectare de la examenele de definitivat şi titularizare susţinute în luna iulie 2014, îi poate determina pe aceştia la notarea favorabilă, superioară dar şi pentru obţinerea notelor de promovare în favoarea unor candidaţi." Cât era "şpaga" percepută În recizitoriu, procurorii au mai arătat că în cursul lunii iunie 2014, inculpatul Perşa Vasile Felician a remis inculpatei Peter Tunde Ilona Csilla suma de 1700 euro pentru ca aceasta, în calitate de inspector general adjunct în cadrul ISJ Cluj, să îşi exercite influenţa de care se prevala că o are la membrii comisiei de evaluare de la bacalaureat, cu atribuţii de corectare şi notare a lucrărilor susţinute de o rudă a inculpatului, pentru a determina pe aceşti profesori corectori în notarea favorabilă a lucrărilor de examen şi obţinerea promovării bacalaureatului. La data de 1 septembrie 2014, inculpata a primit de la o persoană, în scopul menţionat anterior, suma de 1.000 euro, reprezentând o parte din suma de 2.200 euro anterior pretinsă de la persoana respectivă, împrejurare în care procurorii au procedat la constatarea infracţiunii flagrante. Dosar trimis la Tribunal În cauză s-a dispus instituirea sechestrului şi indisponibilizarea sumelor de 2080 euro şi 635 lei aparţinând inculpatei Peter Tunde Ilona Csilla în vederea confiscării speciale. De asemenea, s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra unui imobil situat în Cluj Napoca, aparţinând inculpatei Peter Tunde Ilona Csilla până la concurenţa sumei de 8077 euro, în vederea confiscării speciale. În prezenta cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii.

http://adevarul.ro/news/eveniment/alba-neagra-manualele-scolare-1_543164280d133766a8afef0d/index.htmlAlba-neagra cu manualele şcolare Copiii din clasele I şi a II-a vor rămâne cel mai probabil anul acesta tot cu vechile manuale, susţin editorii, după ce şi ultimele rezultate ale licitaţiei anunţate de Ministerul Educaţiei au fost contestate. Mai mult, şi vechile manuale vin cu întârziere, mai spun ei. Oficialii nu au precizat o dată la care noile cărţi vor ajunge pe băncile celor mici.Mai multe edituri au contestat rezultatele ultimei reevaluări privind procedura de licitaţie pentru noile manuale şcolare, procedură care a lărgit lista câştigătorilor. Prin urmare, introducerea noilor manuale pentru clasele I şi a II-a va fi amânată, cel mai probabil, până la anul, a declarat pentru „Adevărul“ Claudiu Istrate, reprezentantul Federaţiei Editorilor din România (FER). Referitor la manualele vechi de la clasa I ce ar trebui retipărite, Istrate susţine că şi ele întârzie, pentru că nu au fost primite comenzile de la toate inspectoratele. Istrate a explicat că „printre editurile care au depus contestaţii la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC - n.r.) se numără

36

Humanitas, în asociere cu Read Forward, Aramis sau Akademos, ceea ce ar putea să răstoarne iarăşi toată situaţia“. „Ceea ce noi am contestat este în primul rând faptul că au fost aceiaşi evaluatori de la început şi s-au păstrat aceleaşi coduri pentru ofertele de manuale, adică nu au mai fost anonime. În plus, o parte dintre ofertele analizate fuseseră deja făcute publice. Oricum, am observat că, după această reevaluare, aceiaşi evaluatori au dat punctaje diferite aceloraşi oferte“, a declarat Paul Balogh, Managing Partner la compania Read Forward. Istrate a explicat că CNSC va trebui să analizeze din nou aceste contestaţii, iar în cazul în care ele vor fi respinse, editorii iau în considerare inclusiv acţiunea în instanţă. Acesta a mai spus că, pentru manualele necontestate, Ministerul Educaţiei poate semna contractele, însă nu există o situaţie certă la minister, având în vedere că până în weekend nu primiseră datele de la CNSC. Oricum, oficialii au evitat să precizeze o dată la care toţi elevii vor învăţa de pe noile cărţi, fiind folosite expresii cum ar fi ”cât de curând”. "La anul" Reprezentantul FER a concluzionat că „sunt şanse destul de mari ca aceste manuale noi să ajungă cu întârziere pe băncile şcolilor, cel mai probabil la anul“. În plus, Istrate a avertizat că tipărirea vechilor manuale va mai dura: ”doar jumătate dintre inspectoratele şcolare au trimis comenzile până acum, iar editurile nu au pe stoc manualele şi trebuie să aştepte listele din ţară”. Aici însă ţine de cât de bine s-a organizat fiecare inspectorat în parte, deşi ministrul Educaţiei a cerut acum două săptămâni ca situaţia să fie rezolvată urgent. „Noi am dat comandă pentru tot şi am livrat primele 600 de Abecedare, dintr-un necesar de 12.000 de manuale, pentru clasa I. Acestea au venit mai repede pentru că probabil erau pe stoc. Buget am primit de la minister, acum fiecare inspectorat s-a organizat cum a ştiut, dar ni s-a dat termen să le avem pe toate în două săptămâni. Sperăm ca la anul să le avem pe cele noi“, a explicat Valentin Cuibus, şeful inspectoratului şcolar judeţean din Cluj. Situaţie „scăpată“ de sub control „O vorbă din bătrâni spune că <>. Buturuga Abecedarelor lipsă la aproape o lună de la începerea şcolii nu e deloc mică, având în vedere sutele de mii de copii atinşi direct de incompetenţa crasă a Ministerului Educaţiei, incompetenţă ce poartă şi o încărcătură simbolică specială, otrăvind chiar primii paşi ai copiilor pe calea învăţăturii“, este de părere expertul Marian Staş, blogger adevarul.ro. Acesta consideră că oficialii dau impresia că „au scăpat de sub control“ proiectul noilor manuale, care nu vor ajunge prea repede pe bănci. „Lucrurile nu sunt deloc lămurite, procedurile legale ale mult contestatei licitaţii sunt departe de a se fi limpezit şi mulţi editori au confirmat că, tehnic, este imposibil de tipărit fie şi Abecedare vechi mai devreme de patru-şase săptămâni. Deci despre ce fel de repede-repede vorbim?“, adaugă Staş. „MEN pare că rătăceşte în derivă şi cu busola făcută zob, aproape să eşueze. Sentimentul pe care îl transmite este de incoerenţă şi de scăpare a proiectului de sub control, lăsându-l la liberul arbitru al unei promisiuni vagi <> aruncate de ministrul Pricopie, şi care de fapt nu spune nimic” Marian Staş, expert şi blogger adevarul.ro

37

Decizie sub presiune După ce a fost ameninţat de premierul Victor Ponta cu demisia dacă nu rezolvă problema lipsei manualelor, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, a decis, pe 18 septembrie, să extindă perioada de utilizare a manualelor vechi pentru clasa I şi clasa a II-a, până la finalizarea licitaţiei privind manualele digitale. Inspectoratele şcolare judeţene au primit ordin ca, în regim de urgenţă, să completeze stocurile de manuale şcolare pentru clasa I. Pentru clasa a II-a se vor folosi vechile manuale, existente deja în şcoli, potrivit oficialilor ministerului. Caiete pentru micii şcolari „Adevărul” vine în sprijinul părinţilor şi al elevilor şi, începând de mâine, va oferi, alături de ziar, caiete de lucru pentru clasa I şi a II-a la „Comunicare în Limba Română” şi „Matematică şi Explorarea Mediului”, materii pentru care micii şcolari nu au primit încă noile manuale. Este vorba despre caietele editate de Aramis, care sunt auxiliare ale noilor manuale, după programa aprobată de Ministerul Educaţiei, menite să-i ajute pe elevi la ore şi acasă. Preţul pachetului (ziar plus caiet) este de 9,99 lei, pachet ce va putea fi găsit de cititori la toate punctele de difuzare a presei, în perioada 7-16 octombrie 2014.

http://adevarul.ro/locale/focsani/ziua-mondiala-educatiei-urari-pesimism-1_543135d80d133766a8af09ee/index.htmlZiua Mondială a Educaţiei – între urări şi mult pessimismData de 5 octombrie este dedicată Educaţiei. O zi mondială în care nu se sărbătoreşte educatorul (5 iunie), ci toată Educaţia. Acel proces prin care toată lumea se dumireşte asupra propriei fiinţe şi a locului pe care îl are, şi-l doreşte sau îl va găsi.Pentru că este duminică, Ziua Mondială a Educaţiei nu poate fi marcată distinct în activitatea şcolară astăzi. Poate în zilele ce urmează, însă nu te poţi gândi ca profesor, în timp ce vrei să transformi o idee într-un proiect realizabil, care ar fi motivaţia prin care să te încurajezi să fii optimist şi să trasmiţi şi altora acelaşi optimism? Astăzi, profesorii optimişti îşi transmit urări, mesaje motivaţionale, speranţe de mai bine. Cei pesimişti se gândesc încă la salariul de mizerie, trădările propriilor miniştri şi milioanele lor din conturi, datoriile profesorilor la C.A.R., frigul din şcoală, frigul de acasă, frica de a da drumul la calorifer să nu consume curent electric, dar şi la bugetul pentru Educaţie pentru anul următor, mult mai mic decât în prezent, în condiţiile în care, multe goluri financiare sunt acoperite în continuare de părinţi, iar paza şcolilor nu poate fi asigurată din fonduri proprii. Sunt prea mule probleme să fac o listă fără teama de a-mi scăpa ceva şi, totuşi, să mă credeţi pe cuvânt, că încă mai sunt profesori care se abţin să nu mai creadă în viitor. Chiar dacă se enervează sau se vaită de lipsuri, încă mai au energia să-şi facă urări de Ziua Educaţiei.

38

Pentru că ei sunt cei care îşi adună fărâma de energie să modeleze suflete şi, chiar dacă nimeni nu mai crede în generaţii ale viitorului, încă mai putem salva geniile nevinovate. Pentru că acesta este sensul viitorului, chiar dacă cei care decid viitorul nu par sau nu vor să priceapă. Fără dramul de optimism al unora dintre noi, totul s-ar prăbuşi. Ne agăţăm de acel minim de resurse, pentru că cei mici nu au vina adulţilor ingraţi ce aruncă Educaţia la coada listei de priorităţi şi uită că de fapt educaţia este permanentă, pe tot parcursul vieţii. Ziua Mondială a Educaţiei trebuie sărbătorită de toată lumea, chiar în fiecare zi, nu doar pe 5 octombrie. Educaţia reprezintă sensul vieţii, nu doar în sens filosofic, ci în toate sensurile reale, fizice şi spirituale, chiar dacă un om educat, deseori, nu este şi fericit. Dar, pentru evoluţie nu ne putem baza pe cei „fericiţi şi săraci cu duhul” pentru că nu vom putea amăgi „prăpastia” să se lase acoperită cu nisipul adus de vântul „deşertăciunii”. Ziua Mondială a Educaţiei probabil că se sărbătoreşte cu relaxare şi fast în alte ţări unde aceasta este la loc de cinste şi unde profesorii sau oamenii care au ceva important de spus sunt cu adevărat respectaţi. Deocamdată, la noi sunt doar dispoziţii de marcare a Zilelor. „Faceţi, dar vă interesează cu ce!” Educaţia încotro? Pe cărare, pe cărare... pân` la rectificarea următoare! „Să ai curajul să spui da Să ai curajul să spui nu Şi-n fiecare clipă grea Să fii mereu, acelaşi Tu ! Să ştii să crezi Când unii te înşeală, Să te ridici Când alţii te doboară, Să poţi păstra Ce alţii vor s-alunge, Să ştii să râzi Când sufletul îţi plânge Şi cald tu să rămâi, Chiar dacă afară ninge. Aceasta-i arta De-a învinge.” (Arta de a învinge, Rudyard Kipling).

39

http://adevarul.ro/locale/satu-mare/isj-satu-mare-primit-premiul-excelenta-implementare-proiecte-educationale-inovative-1_542fec5a0d133766a8a96711/index.htmlISJ Satu Mare a primit premiul de excelenţă pentru implementare de proiecte educaţionale innovativeInspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Satu Mare a obţinut premiul de excelenţă pentru implementare de proiecte educaţionale inovative la Gala Premiilor EduManager.ro, organizată sub partronajul Ministerului Educaţiei Naţionale pe 30 septembrie.Evenimentul din 30 septembrie şi-a propus să evidenţieze eforturile şi profesionalismul celor care lucrează cu rezultate vizibile în domeniul educaţiei. La Gala Premiilor EduManager.ro, care s-a bucurat de prezenţa ministrului Educaţiei Naţionale Remus Pricopie, au participat peste 150 de persoane, reprezentanţi ai învăţământului superior, ai învăţământului preuniversitar, lideri ai organizaţiilor neguvernamentale din domeniu educaţiei şi ai mediului de afaceri. Premiile au fost acordate exclusiv în urma opţiunilor exprimate pe site, timp de o lună, de către vizitatorii portalului EduManager.ro şi de numărul mai mare sau mai mic de voturi întrunite de fiecare instituţie sau proiect nominalizate. Inspectoratul Şcolar Judeţean Satu Mare a participat la această competiţie cu proiectul „Zilele matematicii sătmărene” şi a fost răsplătit cu premiul de excelenţă pentru impelemnetarea de proiecte educaţionale inovative. Activitatea „Zilele matematicii sătmărene” – ediţia a II-a a fost organizată în perioada 7-11 aprilie 2014 pentru a evidenţia faptul că matematica ajută la dobândirea uzanţelor, cunoştinţelor, a unui modus vivendi care îşi va pune mai mult sau mai puţin amprenta pe toatǎ viaţa şi activitatea ulterioarǎ. Au fost invitaţi profesori de matematică şi elevi din judeţul Satu Mare care s-au remarcat prin rezultate deosebite. Rezultatele obţinute au constat în antrenarea copiilor şi tinerilor în activităţi constructive, prin care să-şi descopere şi cultive talentele şi aptitudinile pentru matematică, promovându-se, în acelaşi timp, rolul matematicii în educaţie. Evenimentul a prilejuit schimburi de experienţă utile în domeniul strategiilor didactice interactive şi al integrării tehnologiilor multimedia în orele de matematică de la clasă. S-a urmărit valorizarea şi promovarea demersurilor didactice inovative, încurajarea acţiunilor care permit asigurarea calităţii în educaţie şi formarea profesională continuă prin învăţarea pe tot parcursul vieţii. ISJ Satu Mare a dorit ca prin acest proiect să atragă mai mult atenţia comunităţii locale asupra importanţei participării la acţiunile şcolii şi a sprijinirii matematicii. De asemenea, a urmărit să amintească conştiinţei publice că educaţia reprezintă cel mai important factor pentru progresul şi bunăstarea unei societăţi şi este un domeniu în care merită investit. Proiectul “Zilele Matematicii sătmărene” a fost gândit să ia amploare de la an la an, atrăgând un număr din ce în ce mai mare de participanţi interesaţi să-şi îmbunătăţească performanţele şcolare şi să-şi descopere diverse calităţi în domeniul matematicii.

40

http://www.curentul.info/social/6032-guvernul-anunta-majorarea-alocatiei-pentru-copiii-din-familii-sarace

Guvernul anunţă majorarea alocaţiei pentru copiii din familii săraceCresc alocaţiile pentru copiii care provin din familii nevoiaşe! Guvernul va prezenta săptămâna viitoare un proiect prin care alocaţiile de 42 de lei vor fi suplimentate pentru cazurile sociale.

Astfel, alocaţiile pentru copiii care provin din familii cu venituri mici vor fi suplimentate începând cu 1 ianuarie 2015.

Încă nu s-a stabilit exact care va fi cuantumul creşterii, urmând să fie luată o decizie după efectuarea calculelor aferente împreună cu Ministerul Finanţelor.

Pe lângă acestea, vor fi mărite în 2015 şi pensiile, salariile şi indemnizaţiile de handicap. De asemenea, salariul minim va fi majorat şi el. Mai precis, salariul minim pe economie creşte cu peste 8 la sută de la începutul anului viitor. Adică cel mai mic salariu brut va fi de 975 de lei. În bani, creşterea medie va fi de 75 de lei.

http://www.evz.ro/manualele-de-clasa-i-ajung-la-elevi-in-clasa-a-ii-a.html

Manualele de clasa I ajung la elevi în clasa a II-aContestațiile în cascadă la manualele digitale i-au lăsat pe cei mici fără cărți. Părinții sunt siliți să dea bani din buzunar pentru auxiliare, iar învățătorii vin la ore cu xeroxuri.

Deși școala a început de câteva săptămâni, pe băncile elevilor din primele clase nici vorbă să ajungă vreun manual digital așa cum promisese ministrul Educației, Remus Pricopie. Și nici nu sunt șanse ca situația să se schimbe curând, întrucât primei serii de contestații la licitația organizată de Ministerul Educației vara trecută i-a urmat o alta cu termen pe 2 octombrie. În prima fază, au fost depuse 11 contestații, pentru ca în etapa a doua numărul acestora să scadă la două.

Motivul pentru care firmele au renunţat să facă contestaţii a fost lipsa banilor. Claudiu Istrate, reprezentantul Uniunii Editorilor din România, este cel care a adus lămuriri în acest sens: „Știu sigur că au depus contestații editurile Humanitas și Aramis, alții încă mai evaluează, pentru că această contestare implică plata unei garanții, iar suma de bani este scoasă din buzunarul editurilor“.

41

100 de lei pe auxiliare

Astfel, în timp ce Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor se pregăteşte pentru o nouă reevaluare, profesorii fac eforturi să-şi susţină orele în lipsa materialelor didactice necesare.

În Capitală, soluția găsită de dascăli a fost să apeleze la buzunarul părinților, în ciuda recomandărilor venite de la Ministerul Educației prin care se interzice achiziționarea materialelor didactice. „La ședința cu părinii, am fost informați de doamna învățătoare că trebuie să plătim în jur de 70 de lei pe diverse auxiliare, iar alți 30 de lei pentru manualul de engleză, care nici el nu e oferit de școală. Pe lângă auxiliare, doamna mai lucrează după fișe diverse, deja le-a dat note și teste destul de serioase, au trecut de liniuțe și bastonașe și au ajuns la litere. Toate se fac însă pe caiete și cărți cumpărate de noi”, ne-a povestit o mămică al cărui copil învață în sectorul 3.

Învăţătorul Ionel Diaconu care predă la Școala nr 10 din Bacău a declarat că în lipsa manualelor învățătorii s-au bazat pe banii părinților: „Ne-au ajutat foarte mult părinţii care au cumpărat auxiliare“.

O altă învăţătoare din judeţul Teleorman adaugă că absenţa manualelor este o adevărată provocare pentru dascăli: „În funcţie de programă, elaborăm nişte fişe pe care le împărţim elevilor. Este însă destul de greu pentru că ei au nevoie de ilustraţii, altfel doar discutăm“.

„Istoria se va repeta și la manualele de-a III-a”

Reprezentantul Uniunii Editorilor mai spune că data aproximativă de rezolvare a noii serii de contestații este 5 octombrie. După această dată, dacă lucrurile merg bine manualele vor fi disponibile online pe o platformă de unde profesorii și învățătorii le vor putea evalua astfel încât pe 12 octombrie să poată fi cunoscut necesarul. Câteva zile ar mai dura până se dă comanda după care urmează și tipărirea propriu-zisă. Claudiu Istrate avertizează că istoria se va repeta: „Ne aflăm în octombrie și nu a apărut nicun proiect de programă școlară pentru clasele a III -a și a IV-a. Cred că Ministerul Educației trebuie să învețe din experiența dezastruoasă din prezent“.

42

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18248305-exclusiv-cat-costa-manualele-vechi-clasele-care-nu-ajuns-nici-pana-astazi-bancile-elevilor.htm

EXCLUSIV Cat costa manualele vechi de la clasele I, care nu au ajuns nici pana astazi pe bancile elevilor Ministerul Educatiei a repartizat 622.000 de lei inspectoratelor scolare judetene, pentru ca acestea sa cumpere vechile manuale pentru clasa I, se arata in ordinul de ministru obtinut de HotNews.ro. Acesti bani sunt alocati pentru ca elevii de clasa I sa aiba pe banci macar manualele vechi, care nu sunt in concordanta cu curriculumul scolar intrat in vigoare pe 15 septembrie. Ordinul privind repartizarea fondurilor bugetare pentru cumpararea de manuale retiparite (cu continut vechi) pentru clasa I a venit dupa ce Ministerul Educatiei a lansat prea tarziu licitatia pentru manuale scolare noi (in format tiparit si digital) si contractele nu au fost incheiate nici pana acum. Pana una-alta, desi ordinul a fost semnat din 18 septembrie, elevii de clasa I nu au nici astazi, la 3 saptamani de la inceperea scolii, nici macar manualele vechi pe banci.

Dupa ce a ratat inceperea anului scolar 2014-2015 cu manuale (fie ele vechi sau noi) pe bancile elevilor de clasele I si a II-a, ceea ce a insemnat o premiera pentru invatamantul din ultimii 20 de ani, Ministerul Educatiei a anuntat pe 18 septembrie 2014, printr-un comunicat de presa, urmatoarele:

“La solicitarea primului-ministru Victor Ponta ca elevii claselor I si a II-a sa aiba cat mai repede manuale la dispozitie, ministrul Educatiei Nationale, Remus Pricopie, a decis astazi sa extinda perioada de utilizare a manualelor vechi pentru clasa I, pana la finalizarea licitatiei privind manualele digitale.

Prin ordin al ministrului Educatiei, inspectoratele scolare judetene au obligatia ca, in regim de urgenta, sa completeze stocurile de manuale scolare pentru clasa I. Pentru clasa a II-a se vor folosi vechile manuale, existente deja in scoli”. Detalii aici

HotNews.ro a obtinut ordinul de ministru semnat de Remus Pricopie in 18 septembrie si care mentioneaza care este cuantumul alocat fiecarui inspectorat scolar judetean pentru cumpararea de manuale cu continut vechi la clasa I. Ordinul nr. 4.613 din 18.09.2014 privind repartizarea fondurilor bugetare pentru asigurarea manualelor scolare pentru clasa I in anul scolar 2014-2015, prin achizitionarea de manuale retiparite prevede urmatoarele:

“Art. 1. Se aproba repartizarea fondurilor bugetare alocate fiecarui inspectorat scolar pentru retiparirea manualelor pentru clasele I pentru anul

43

scolar 2014-2015. Repartizarea acestor fonduri este detaliata in Anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. (1) Pentru anul scolar 2014-2015, fondurile bugetare mentionate in Anexa nr. 1 la prezentul ordin sunt utilizate pentru achizitionarea manualelor scolare retiparite pentru toti elevii din clasele I. (2) Inspectoratele scolare judetene/al municipiului Bucuresti achizitioneaza doar manualele prevazute in Catalogul manualelor scolare pentru clasa I si a II-a, reglementat in Anexa la Ordinul MEN nr. 4612 din 18.IX.2014.

Art. 3. (1) Fiecare inspectorat scolar incheie contractele de achizitie in vederea asigurarii manualelor scolare, pentru clasele I pentru anul scolar 2014-2015, in conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, cu modificarile si completarile ulterioare. (2) Pentru fiecare titlu de manual scolar, pretul de achizitie reprezinta ultimul pret din contractele de achizitie pentru retipariri pentru anul scolar 2013-2014, calculat cu un indice de actualizare a pretului de achizitie a manualelor scolare de 1,03%. (3) In situatia in care unele edituri refuza incheierea de contracte de achizitie, inspectoratele scolare pot achizitiona alte titluri prevazute in Catalogul mentionat la Art. 2 din prezentul ordin.

Art. 4. In achizitionarea manualelor retiparite pentru clasele I, inspectoratele scolare au obligatia de a se incadra in fondurile bugetare alocate de catre MEN, conform Anexei nr. 1 la prezentul ordin.

Art. 5. Directia Generala Buget-Finante si Resurse Umane, Centrul National de Evaluare si Examinare, inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti, unitatile de invatamant duc la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Anexa nr. 1 la OMEN nr. 4613 / 18.09.2014

Repartizarea fondurilor bugetare alocate fiecarui inspectorat scolar pentru retiparirea manualelor scolare pentru clasele I pentru anul scolar 2014-2015

Judetul Alba - Fond alocat: 8.751 lei Judetul Arges - Fond alocat: 14.404 lei Judetul Arad - Fond alocat: 12.930 lei Bucuresti - Fond alocat: 40.007 lei Judetul Bacau - Fond alocat: 17.247 lei Judetul Bihor - Fond alocat: 26.893 lei Judetul Bistrita-Nasaud - Fond alocat: 9.428 lei Judetul Braila - Fond alocat: 7.683 lei Judetul Botosani - Fond alocat: 10.836 lei Judetul Brasov - Fond alocat: 19.285 lei Judetul Buzau - Fond alocat: 11.227 lei Judetul Cluj - Fond alocat: 22.522 lei

44

Judetul Calarasi - Fond alocat: 7.630 lei Judetul Caras-Severin - Fond alocat: 5.664 lei Judetul Constanta - Fond alocat: 17.365 lei Judetul Covasna - Fond alocat: 26.626 lei Judetul Dambovita - Fond alocat: 11.603 lei Judetul Dolj - Fond alocat: 13.279 lei Judetul Gorj - Fond alocat: 7.741 lei Judetul Galati - Fond alocat: 13.120 lei Judetul Giurgiu - Fond alocat: 5.807 lei Judetul Hunedoara - Fond alocat: 8.611 lei Judetul Harghita - Fond alocat: 50.959 lei Judetul Ilfov - Fond alocat: 8.457 lei Judetul Ialomita - Fond alocat: 7.288 lei Judetul Iasi - Fond alocat: 22.822 lei Judetul Mehedinti - Fond alocat: 5.228 lei Judetul Maramures - Fond alocat: 11.178 lei Judetul Mures - Fond alocat: 34.760 lei Judetul Neamt - Fond alocat: 12.928 lei Judetul Olt - Fond alocat: 9.009 lei Judetul Prahova - Fond alocat: 17.985 lei Judetul Sibiu - Fond alocat: 15.099 lei Judetul Salaj - Fond alocat: 12.145 lei Judetul Satu-Mare - Fond alocat: 21.037 lei Judetul Suceava - Fond alocat: 18.605 lei Judetul Tulcea - Fond alocat: 5.008 lei Judetul Timis - Fond alocat: 16.900 lei Judetul Teleorman - Fond alocat: 7.165 lei Judetul Valcea - Fond alocat: 7.842 lei Judetul Vrancea - Fond alocat: 6.937 lei Judetul Vaslui - Fond alocat: 11.982 lei

______________________________TOTAL: 621.993 lei”

Aceste fonduri sunt alocate pe langa banii pe care Ministerul Educatiei trebuie sa ii plateasca firmelor care vor fi desemnate castigatoare finale ale licitatiei pentru manuale noi print si tiparite pentru clasele I si a II-a. Potrivit documentatiei de pe SEAP, valoarea totala a contractului de achizitie a manualelor scolare digitale pentru clasa I si a II-a este de aproape 6,8 milioane euro, fara TVA, si va fi finantat din fonduri bugetare. Detalii aici

OMEN 4613 / 18.09.2014: Repartizarea fondurilor bugetare fiecarui ISJ pentru retiparirea manualelor scolare...

Intr-un alt ordin semnat de ministrul Educatiei, Remus Pricopie, tot pe 18 septembrie 2014, ministerul aproba catalogul manualelor scolare pentru clasele I si a II-a pentru anul scolar 2014-2015. Este vorba despre Ordinul nr. 4612 din 18.09.2014, care prevede ca “pana la data de 24 septembrie 2014, inspectoratele scolare judetene si al municipiului Bucuresti

45

deruleaza procedurile legale pentru achizitionarea manualelor scolare retiparite pentru elevii claselor I”. “Pana la data de 22 septembrie 2014, fiecare unitate de invatamant distribuie, pentru elevii claselor a II-a, manualele scolare aprobate, cuprinse in Anexa la prezentul ordin, existente in unitatile de invatamant in urma recuperarii de la seriile anterioare, precum si manualele care au fost recartate la nivelul inspectoratelor scolare/unitatilor de invatamant”.Ordinul statueaza ca “dupa primirea in unitatile de invatamant a manualelor scolare noi, achizitionate pentru disciplinele la care se inregistreaza castigatori in urma licitatiei organizate de catre Centrul National de Evaluare si Examinare, manualele scolare prevazute la art. 1 pot fi utilizate in continuare in procesul de predare - invatare - evaluare, ca materiale didactice specifice, atat pentru clasa pregatitoare, cat si pentru clasa I”.

Vezi mai jos intre ce manuale alternative au avut de ales invatatorii, la clasa I: Care sunt editurile care ofera manuale la principalele disciplineAbecedar - SC Aramis Print - aprobat in anul 2004Abecedar - SC Aramis Print - aprobat in anul 2004Abecedar - SC Aramis Print - aprobat in anul 2004Abecedar - Ana 2000 - aprobat in anul 2004

Matematica - SC Aramis Print - aprobat in anul 2004Matematica - SC Aramis Print - aprobat in anul 2004Matematica - SC Aramis Print - aprobat in anul 2004Matematica - SC Aramis Print - aprobat in anul 2004Matematica - SC Aramis Print - aprobat in anul 2004Matematica - Petrion - aprobat in anul 2004 Matematica - LVS Crepuscul - aprobat in anul 2004Matematica - Euristica - aprobat in anul 2004Matematica - Sigma - aprobat in anul 2004

Descarca de aici Catalogul complet al manualelor scolare pentru clasele I si a II-a (este vorba despre manuale aprobate de Minister anii trecuti, care nu mai sunt conforme noilor programe scolare, dar dupa care elevii trebuie sa invete pana la finalizarea licitatiei pentru manuale noi tiparite si digitale)OMEN 4612/18.09.2014: Catalogul manualelor scolare pentru clasele I si a II-a 2014-2015

Precizam ca niciunul dintre cele doua ordine de ministru nu a fost publicat in Monitorul Oficial, pana la ora publicarii acestui articol.

“Nu au ajuns inca in scoli vechile manuale, pentru ca ele inca nu s-au tiparit”

De mai bine de 3 saptamani, elevii de clasele I si a II-a nu au manuale pe banci. Desi ordinul prin care ministrul Educatiei le repartiza ISJ-urilor banii a fost semnat din 18 septembrie, “nu au ajuns inca in scoli vechile manuale, pentru ca ele inca nu s-au tiparit. Nicio editura nu a avut in magazie astfel de manuale, pentru ca decizia Ministerului i-a surprins pe toti”, a

46

declarat pentru HotNews.ro, vineri, Claudiu Istrate, directorul executiv al Uniunii Editorilor din Romania. Acesta a explicat pentru HotNews.ro ca “editurile nu au cum sa dea comenzi la tipografie si sa livreze exemplarele, pana cand nu sunt stranse comenzile din toate judetele. Procedura este urmatoarea: Ministerul Educatiei a repartizat sume catre Inspectoratele Scolare Judetene, care trebuie sa dea comanda la edituri”. Contactata de HotNews.ro, Ana Munteanu, reprezentanta editurii Aramis care are majoritatea comenzilor de manuale pe Abecedar si Matematica la clasa I, a declarat pentru HotNews.ro in urma cu trei zile ca nu a livrat niciun manual catre scoli, pentru ca “editurile nu au niste stocuri de sute de manuale pe care le tin in pod”.“Ministerul Educatiei a transmis inspectoratelor scolare judetene dreptul de a incheia contracte cu editurile pentru manuale. Editura incheie, asadar, contracte, cu fiecare inspectorat scolar judetean in parte, deci sunt 42 de judete cu care se incheie contract. Ultimele comenzi de la ISJ-uri au venit ieri [joi, 2 octombrie - n.red.]. Pana cand nu vine si ultima comanda, niciun editor nu da manualele la tipar. Abia ieri s-a lansat comanda”, a explicat pentru HotNews.ro reprezentanta editurii Aramis.Aceasta a afirmat ca editura a transmis comanda tipografiei si cel tarziu astazi, luni 6 octombrie, “incepe tiparirea, care dureaza o saptamana, dupa care incepe distribuirea in scoli a manualelor. In 10 zile elevii vor avea si noile vechi manuale pe banci" a declarat pentru HotNews.ro Ana Munteanu.Reprezentanta editurii Aramis a precizat pentru HotNews.ro ca, in acest moment, 150.000 de copii sunt la clasa I. “Noi am primit pe manualele de Matematica si manualele de Abecedar, impreuna, 175.000-180.000 de comenzi. Noi nu suntem singuri pe piata, dominam pe clasa I, e adevarat, ca avem cel mai mare procent, dar mai sunt si altii care ofera abecedar si matematica”, a afirmat pentru HotNews.ro Ana Munteanu.Aceasta a spus ca “pretul unui manual este 2 lei si 10 bani, dar din ei se scade procentul alocat inspectoratelor care este de 10% si inca ceva. Deci editorul ia 1 leu si 90 de bani pe manual. Virarea banilor se face dupa trimiterea manualelor in scoli. Teoretic, ai dreptul sa ceri un avans, dar undeva la 150 de zile dupa ce ai furnizat produsul vin si banii de la ISJ-uri. Deci noi nu ne asteptam sa primim acesti bani pana la finele anului”.

47

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-18232635-scandalul-manualelor-digitale-editura-contestat-rezultatele-licitatiei-pentru-manualul-comunicare-limba-romana-clasa-intre-timp-bancile-elevilor-nu-sosit-nici-vechile-manuale.htm

Scandalul Manualelor Digitale Noi amanari: Rezultatele licitatiei pentru manualul Comunicare in limba romana - clasa I au fost contestate. Intre timp, pe bancile elevilor nu au sosit nici vechile manuale Asocierea Humanitas - Read Forward a contestat rezultatul licitatiei de manuale scolare - in ceea ce priveste manualul de Comunicare in limba romana - clasa I. Paul Balogh, managing partner la ReadForward, a declarat pentru HotNews.ro ca ieri, in ultima zi de contestatii, asocierea a transmis prin posta o contestatie pe acest lot. Potrivit declaratiilor editorilor, nicio alta editura nu a mai contestat pana acum al doilea rezultat anuntat de Ministerul Educatiei, ceea ce inseamna ca la inceputul saptamanii viitoare Ministerul Educatiei ar putea incheia contractele cu castigatorii pentru manualele noi, print si digitale, de Comunicare in limba romana clasa a II-a, Matematica si explorarea mediului clasele I si a II-a, Comunicare in limba materna maghiara clasa I si Limba moderna clasa I - limba engleza. Intre timp, desi Ministerul Educatiei a anuntat inca de acum 2 saptamani ca elevii de clasele I vor invata dupa manualele vechi, pana la finalizarea licitatiei pentru manuale digitale, in scoli nu au venit nici macar vechile manuale.

Amintim ca Ministerul Educatiei a anuntat pe 4 august primele rezultate ale licitatiei de manuale scolare pentru clasele I si a II-a. Marii castigatori: CD Press si Siveco.

Noua edituri si companii care nu fusesera declarate castigatoare au contestat rezultatele la CNSC.

Pe 10 septembrie, CNSC a dat raspuns contestatiilor si a obligat Ministerul Educatiei sa reevalueze ofertele.

Ca urmare a reevaluarii ofertelor, Ministerul a desemnat pe 22 septembrie noi castigatori si a anuntat ca firmele participante la licitatie pot depune contestatie la aceste rezultatele pana pe 2 octombrie.

Asocierea Humanitas - Read Forward a contestat rezultatul reevaluarii ofertelor de manuale digitale la disciplina Comunicare in limba romana - clasa I, rezultat anuntat pe 22 septembrie de Ministerul Educatiei. Paul Balogh, managing partner la ReadForward (firma care a realizat componenta digitala a manualelor cu care s-a prezentat la licitatie asocierea Humanitas - Read Forward), a declarat pentru HotNews.ro ca a transmis o contestatie, prin posta, pe data de 2 octombrie, in ultima zi in care se puteau depune

48

contestatii. Acesta este si motivul pentru care contestatia Humanitas - Read Forward nu fusese inregistrata la CNSC in urma cu o zi, dupa cum declarase pentru HotNews.ro presedintele Consiliului, Lehel Lorand Bogdan (detalii aici).

Ministerul Educatiei a anuntat ca 2 octombrie 2014 este data limita la care editorii participanti la licitatia de manuale scolare pot depune contestatii la CNSC. Pe 2 octombrie, presedintele CNSC a explicat pentru HotNews.ro ca ora limita de inregistrare a contestatiilor este 16:00, ca pana la acea ora institutia nu inregistrase nicio contestatie, dar ca aceste contestatii pot fi trimise si prin posta si se ia in considerare data la care a fost trimisa, nu la care a sosit la Consiliu.

La aceasta modalitate de transmitere a contestatiei a apelat Asocierea Humanitas - Read Forward. Paul Balogh a explicat pentru HotNews.ro ca asocierea a facut o solicitare la Centrul National de Evaluare si Examinare [CNEE, organism coordonat de Ministerul Educatiei si autoritatea contractanta in cadrul licitatiei - n.red.], “ei ne-au trimis niste raspunsuri de care a trebuit sa tinem seama in realizarea contestatiei si acesta este motivul pentru care am trimis contestatia prin posta. Astazi, contestatia ajunge la CNSC”. “Am contestat doar lotul I - asta inseamna rezultatele pe manualul de Comunicare in limba romana clasa I, si asta pentru ca nu mai aveam alti bani sa contestam si alte loturi. La fiecare contestatie trebuie platita garantia de buna conduita [care este de 1% din valoarea contractului - n.red.] Stim de la diversi colegi de breasla ca ar fi contestat si ei, dar garantiile atat de mari i-au adus in imposibilitate”, a declarat pentru HotNews.ro reprezentantul ReadForward.

Ce anume a contestat Asocierea Humanitas - Read Forward: Faptul ca Centrul National de Evaluare si Examinare [organismul din

subordinea Ministerului Educatiei care s-a ocupat de licitatie - n.red.] a mimat o reevaluare. In loc sa aplice inca o data, de la zero, procedura de evaluare a ofertelor de manuale depuse in licitatie, pentru ca de fapt asta i-a cerut CNSC, ei au mimat procedura.

Procedural, ce le-a cerut CNSC insemna ca timpul se dadea in urma pana in momentul deschiderii ofertelor si se aplica procedura de evaluare: selectezi evaluatori care nu au vazut proiecte de manuale inainte, anonimizezi din nou manualele, ceea ce inseamna ca fiecare manual ar fi avut alte coduri, pentru ca evaluarea sa fie obiectiva. Dupa aceea, ar fi trebuit ca fiecare dintre cei 5 evaluatori sa faca o fisa de evaluare si la final sa fie 5 fise, apoi daca era diferenta prea mare de punctaje, se aplica o mediere.

Ei bine, ce a facut CNEE: a luat fix aceiasi evaluatori pentru fix aceleasi manuale, nu a secretizat, nu a anonimizat nimic din manuale. Deci nu au schimbat nici codurile, nici evaluatorii. Aceiasi evaluatori au evaluat din nou, dar uimitor e ca le-au dat alte punctaje. (…) E ca si cum la scoala ai luat la un examen nota 7, iti contesti nota, vine aceeasi comisie si de data asta iti da 6.

Ei au aplicat o procedura de reevaluare care nu exista nicaieri in dosarul de licitatie. Sa spunem ca nu erau pregatiti, atunci trebuia sa emita un ordin care sa emita alte reguli, dar trebuia sa cunoastem

49

aceste reguli. Noi am fost evaluati dupa o procedura de care nu am avut habar.

In cauza specifica a conformitatii manualului digital cu caietul de sarcini, CNEE ne-a cerut in aceasta reevaluare tuturor participantilor la licitatie sa livram cate 2 tabele pentru fiecare manual, in care sa trecem dimensiunea fisierilor jpg, png, video, si un tabel cu cate AMII-uri [Activitati Multimedia Interactive de Invatare] avem, sa le notam si sa le spunem la ce pagina.

Desi AMII-urile sunt criteriul fundamental, toti banii proiectului se duc pe ele, si chiar daca ne-au cerut inclusiv sa le numaram in acele liste, AMII-urile nu au mai aparut in fisa de conformitate tehnica, la reevaluare. Adica nu au mai contat acele AMII-uri si, in acea situatie, cineva cu zero AMII-uri putea sa fie considerat conform, lucru scandalos. De asta ne-au si crescut costurile, ca a trebuit sa facem 60 de video-uri, iar unii nu au respectat cerintele si au facut mai putine.

Motivatia pe care o suspectam e ca cineva din competitie care trebuia sa iasa nu avea AMII-uri, si majoritatea competitorilor nu avea AMII-uri complexe.

Apoi noi am cerut fisele de evaluare de la ceilalti concurenti, ca sa vedem de ce noi am luat 7 si colegii 10. Ne-au spus ca fisele sunt confidentiale si ca nu putem sa le vedem. Deci eu nu pot sa stiu daca exigenta dupa care am fost eu judecat este aceeasi cu cea aplicata colegului.

Claudiu Istrate, director executiv al Uniunii Editorilor din Romania, a declarat pentru HotNews.ro ca singurii participanti la licitatia de manuale scolare care contesta in continuare licitatia sunt Asocierea Humanitas - Read Forward si Aramis. Ana Munteanu, reprezentanta editurii Aramis, a declarat pentru HotNews.ro: “nu am depus contestatie la CNSC, ci la Curtea de Apel. Am atacat in instanta decizia CNSC de a respinge contestatia noastra”. Ce se intampla intre timp cu vechile manuale. Ministerul Educatiei a dat ordin acum 2 saptamani inspectoratelor scolare sa comande la edituri vechile manuale pentru clasa I Intre timp, pe bancile elevilor de clasa I nu au aparut nici macar vechile manuale. Acesta este primul an in care elevii de clasele I si a II-a au inceput anul scolar fara a avea niciun manual pe banca. Pe 18 septembrie, la cererea premierului Victor Ponta, Ministerul Educatiei a anuntat oficial ca elevii claselor I si a II-a vor studia dupa manualele vechi, pana la finalizarea licitatiei privind manualele digitale, si a dat ordin inspectoratelor scolare judetene sa completeze in regim de urgenta stocurile de manuale pentru clasa I.Daca la clasa a II-a, elevii au primit manualele vechi care erau depozitate in bibliotecile scolilor (aici manualele sunt transmisibile), la clasa I manualele nu sunt transmisibile. Copiii nu le mai aduc la scoala dupa ce termina clasa I si scoala trebuie sa faca comanda de alte manuale in fiecare an. Cum Ministerul nu a alocat bani anul acesta, pana in septembrie, pentru ca inspectoratele scolare sa cumpere din nou vechile manuale, asteptand ca licitatia sa se termine, elevii s-au trezit pe 15 septembrie fara carti pe banci. Si situatia continua pana in prezent.

50

Claudiu Istrate, directorul executiv al Uniunii Editorilor din Romania, a declarat pentru HotNews.ro ca “nu au ajuns inca in scoli vechile manuale, pentru ca ele inca nu s-au tiparit. Nicio editura nu a avut in magazie astfel de manuale, pentru ca decizia Ministerului i-a surprins pe toti”.“Editurile nu au cum sa dea comenzi la tipografie si sa livreze exemplarele, pana cand nu sunt stranse comenzile din toate judetele. Procedura este urmatoarea: Ministerul Educatiei a repartizat sume catre Inspectoratele Scolare Judetene, care trebuie sa dea comanda la edituri”, a explicat pentru HotNews.ro Claudiu Istrate. Contactata de HotNews.ro, Ana Munteanu, reprezentanta editurii Aramis care are majoritatea comenzilor de manuale pe Abecedar si Matematica la clasa I, a declarat ca nu a livrat niciun manual catre scoli, pentru ca “editurile nu au niste stocuri de sute de manuale pe care le tin in pod”. “Ministerul Educatiei a transmis inspectoratelor scolare judetene dreptul de a incheia contracte cu editurile pentru manuale. Editura incheie, asadar, contracte, cu fiecare inspectorat scolar judetean in parte, deci sunt 42 de juedete cu care se incheie contract. Ultimele comenzi de la ISJ-uri au venit ieri. Pana cand nu vine si ultima comanda, niciun editor nu da manualele la tipar. Abia ieri s-a lansat comanda”, a explicat pentru HotNews.ro reprezentanta editurii Aramis. “Deci noi am transmis comanda tipografiei, probabil tipografia si-a dimensionat necesarul de hartie, pentru ca nu au nici ei podul plin de hartie. Necesarul era de vreo 45-50 de tone de hartie. Presupun ca astazi, maine sau luni incepe tiparirea, care dureaza o saptamana, dupa care incepe distribuirea in scoli a manualelor. In 10 zile elevii vor avea si noile vechi manuale pe banci" a declarat pentru HotNews.ro Ana Munteanu. Aceasta a sustinut ca “nu suntem noi cei care ne-am opus acestei licitatii. Noi am intrat, am jucat, am trecut prin evaluari. Se spune ca ne-am opus deoarece nu am vrut sa plece din scoli vechile manuale. Si atunci de ce am pregatit manuale noi?”. Reprezentanta editurii Aramis a precizat pentru HotNews.ro ca, in acest moment, 150.000 de copii sunt la clasa I. “Noi am primit pe manualele de Matematica si manualele de Abecedar, impreuna, 175.000-180.000 de comenzi. Noi nu suntem singuri pe piata, dominam pe clasa I, e adevarat, ca avem cel mai mare procent, dar mai sunt si altii care ofera abecedar si matematica”, a afirmat pentru HotNews.ro Ana Munteanu. Aceasta a spus ca “pretul unui manual este 2 lei si 10 bani, dar din ei se scade procentul alocat inspectoratelor care este de 10% si inca ceva. Deci editorul ia 1 leu si 90 de bani pe manual. Virarea banilor se face dupa trimiterea manualelor in scoli. Teoretic, ai dreptul sa ceri un avans, dar undeva la 150 de zile dupa ce ai furnizat produsul vin si banii de la ISJ-uri. Deci noi nu ne asteptam sa primim acesti bani pana la finele anului”.Cine sunt castigatorii desemnati de Ministerul Educatiei, dupa reevaluarea ofertelor, pe 22 septembrie

1. Manualul de Comunicare in limba romana clasa I - aici a depus ieri contestatie Asocierea Humanitas - Read Forward, deci incheierea contractelor pe acest lot ar putea intarzia:

SC CD Press SRL_OF_1 (a fost desemnat castigator si pe 4 august, alaturi de cele doua oferte de mai jos)

51

SC CD Press SRL_OF_2 (a fost desemnat castigator si pe 4 august) Grup Media Litera SRL+ Grup Editorial Litera SRL+SC SIVECO

Romania SA (a fost desemnat castigator si pe 4 august) SC Intuitext SRL S.C. Grupul Editorial Art SRL + S.C. Infomedia Pro SRL Akademos Art SRL + Stand Agentie Difuzare Carte SRL

2. Comunicare in limba romana clasa a II-a: SC CD PRESS SRL (a fost desemnat castigator unic pe 4 august) SC Intuitext SRL S.C. Grupul Editorial Art SRL + S.C. Infomedia Pro SRL Editura Didactica si Pedagogica + Ascendia Design SRL Corint Junior SRL + Tipografia Everest 2001 SRL S.C. Humanitas S.A. + S.C. Read Forward S.R.L.

3. Matematica si explorarea mediului clasa I: SC CD PRESS SRL (a fost desemnat castigator si pe 4 august, alaturi

de oferta de mai jos) Grup Media Litera SRL+ Grup Editorial Litera SRL+SC SIVECO

Romania SA (a fost desemnat castigator si pe 4 august) SC Intuitext SRL SC Edu Soft Marketing Srl + SC Cromatic Tipo SRL S.C. Grupul Editorial Art SRL + S.C. Infomedia Pro SRL S.C. Aramis Print SRL

4. Matematica si explorarea mediului clasa a II-a:

SC CD PRESS SRL (a fost desemnat castigator unic pe 4 august) SC Intuitext SRL S.C. Grupul Editorial Art SRL + S.C. Infomedia Pro SRL S.C. Aramis Print SRL SC Didactica Publishing House SRL Corint Junior SRL

5. Comunicare in limba materna maghiara clasa I:

Editura Corvin Deva (a fost desemnat castigator unic pe 4 august) S.C. Norand SRL

6. Limba moderna clasa I - limba engleza:

SC Edu Soft Marketing Srl + SC Cromatic Tipo SRL (a fost desemnat castigator unic pe 4 august)

S.C. Aramis Print SRL Uniscan Grup Educational SRL + Expres Publishing S.A.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-18247765-trimestrul-doilea-venitul-disponibil-

52

scazut-fata-primul-trimestru-cheltuielile-legate-locuinta-cea-mai-mare-pondere-consum-iar-cele-edicatia-cea-mai-mica-pondere.htm

Educatia are cea mai mica pondere in cheltuielile curente ale romanilor In trimestrul II din 2014, veniturile totale ale populatiei, medii lunare pe o gospodarie au fost de 2452 lei, iar cheltuielile medii totale au fost de 2210 lei, se arata intr-un comunicat difuzat luni de Statistica. Calculat la nivel indivual, venitul neu disponibil a fost de circa 90 de lei, mai mic cu circa 3 lei fata de primul trimestru al anului. O pondere relativ mare in cheltuieli - un leu din fiecare 5 lei cheltuiti pentru consum- este legata de locuinta (apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea si intretinerea locuintei). In cadrul cheltuielilor cu locuinta cea mai mare pondere a detinut-o cheltuielile necesare functionarii si incalzirii locuintei (15,6%). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodarii pentru hoteluri, cafenele si restaurante (1,5%) si cele pentru educatie (0,5%).Potrivit rezultatelor anchetei bugetelor de familie, in trimestrul II 2014, veniturile totale medii lunare au reprezentat, in termeni nominali, 2452 lei pe gospodarie si 919 lei pe persoana. Veniturile banesti au fost, in medie, de 2087 lei lunar pe gospodarie (782 lei pe persoana), iar veniturile in natura de 365 lei lunar pe gospodarie (137 lei pe persoana).

Salariile si celelalte venituri asociate lor au format cea mai importanta sursa de venituri (51,2% din veniturile totale ale gospodariilor).La formarea veniturilor totale ale gospodariilor, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestatii sociale (24,4%), veniturile din agricultura (3,9%), veniturile din activitati neagricole independente (2,4%) si cele din proprietate si din vanzari de active din patrimoniul gospodariei (1,4%). O pondere importanta detin si veniturile in natura (14,9%), in principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (13,2%).

53

Diferente de nivel si, mai ales, de structura intre veniturile gospodariilor s-au inregistrat in functie de mediul de rezidenta. Astfel, in trimestrul II 2014, veniturile totale medii pe o gospodarie din mediul urban au fost cu 33,9% mai mari decat ale gospodariilor din mediul rural si cu 12,4% mai mari fata de ansamblul gospodariilor. In urban, veniturile gospodariilor au provenit in proportie de 63,5% din salarii, de 23,6% din prestatii sociale, veniturile in natura reprezentand 7,3% din total. In rural, principala sursa a veniturilor gospodariilor a reprezentat-o productia agricola, care a asigurat 36,3% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (26,6% din totalul veniturilor) a fost formata de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile banesti din agricultura asigurand 9,7% din veniturile totale ale gospodariilor din mediul rural. O contributie importanta la formarea veniturilor gospodariilor rurale a revenit si veniturilor salariale (30,0%) si celor din prestatii sociale (25,8%).

CHELTUIELILE GOSPODARIILOR

Cheltuielile totale ale populatiei, au fost, in trimestrul II 2014, in medie, de 2210 lei lunar pe gospodarie (828 lei pe persoana) si au reprezentat 90,1% din nivelul veniturilor totale.

Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospodarii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile catre administratia publica si privata si catre bugetele asigurarilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospodariei (hrana animalelor si pasarilor, plata muncii pentru productia gospodariei, produse pentru insamantat, servicii veterinare etc.). Cheltuielile pentru investitii, destinate pentru cumpararea sau constructia de locuinte, cumpararea de terenuri si echipament necesar productiei gospodariei, cumpararea de actiuni etc. detin o pondere foarte mica in cheltuielile totale ale gospodariilor populatiei (doar 0,4%).

54

http://jurnalul.ro/stiri/observator/alerta-in-valcea-focar-de-hepatita-virala-de-tip-a-descoperit-la-o-scoala-generala-din-orasul-brezoi-678960.html

ALERTĂ! Focar de hepatită virală de tip A, descoperit la o şcoală generală din oraşul BrezoiDirecţia de Sănătate Publică (DSP) Vâlcea a declanşat o operaţiune pe linie medicală în oraşul vâlcean Brezoi după ce a fost descoperit un focar de hepatită virală de tip A la o şcoală din cartierul 'Valea lui Stan', a declarat purtătorul de cuvânt al instituţiei, dr. Luminiţa Apostolescu.

'Avem azi (luni - n.r.) pe teren echipe care se ocupă cu catagrafia locului, în sensul că toate persoanele care au intrat în contact direct cu bolnavii vor fi vaccinate şi imunizate. Vom începe cu copiii şi apoi, profesorii şi părinţii. Cei cinci copii bolnavi sunt în spital sub tratament şi putem spune că situaţia este sub control. Din păcate, este vorba de o comunitate romă şi condiţiile igienico-sanitare au deficienţe acasă. Noi vom încerca prin echipele noastre să avem discuţii cu familiile privind condiţiile minime de protecţie sanitară care trebuie respectate', a precizat Apostolescu, conform Agerpres.

Boala a fost depistată săptămâna trecută la cinci elevi de la Şcoala Generală 'Valea Lui Stan' din Brezoi şi imediat cei cinci copii au fost internaţi în spital şi monitorizaţi atât de medicii de familie, cât şi de medicii şcolari.

http://jurnalul.ro/stiri/politica/ecaterina-andronescu-se-lucreaza-pentru-a-crea-un-curriculum-mai-putin-incarcat-678887.html

Ecaterina Andronescu: Se lucrează pentru a crea un curriculum mai puţin încărcatVicepreşedintele PSD Ecaterina Andronescu a declarat că în prezent se lucrează la programa şcolară, astfel încât aceasta să nu mai fie atât de încărcată ca până acum.

"Ne aflăm într-un moment extrem de favorabil celor care gestionează sistemul. Ceea ce numim curriculum şcolar poate fi realizat, de acum, de la clasa pregătitoare, până la ultima clasă de liceu. Acesta este, în cea mai mare parte, finalizat. Cred că se lucrează acum la ultimii ani de liceu. Eu, în mandatele mele de ministru, nu am avut posibilitatea de a face acest lucru 'da capo al fine'. Acum, odată cu clasa pregătitoare, s-a creat această posibilitate", a afirmat Ecaterina Andronescu.

55

Potrivit acesteia curriculum-ul care este acum în vigoare a fost gândit ca privind şcoala ca singură sursă de informare, ceea ce nu mai este valabil, pentru că elevii au acces, în prezent, la internet, la informaţiile pe care le primesc din media.

"Prin urmare, şcoala trebuie să dea elementele fundamentale, pe care să se poată construi şi care să rămână, aşa cum cred că şcoala trebuie să se orienteze şi spre reperele de valoare morală. Iar aici, orele de religie trebuie să joace un rol deosebit de important în consolidarea reperelor morale cu care elevul să meargă mai apoi în viaţă", a spus senatorul Ecaterina Andronescu.

http://jurnalul.ro/stiri/politica/elevi-evacuati-prin-grija-lui-klaus-werner-iohannis-678832.html

Elevi evacuaţi, prin grija lui Klaus Werner IohannisJumătate din şcolile sibiene, retrocedate Bisericii Evanghelice

O afacere murdară pusă la cale de primarul Klaus Iohannis şi Biserica Evanghelică o reprezintă retrocedarea şcolilor sibiene, arată jurnaliştii de la ancheteonline.ro Reprezentanţii bisericii germane au revendicat mai toate şcolile din oraş, iar primarul împreună cu Consiliul Local au acceptat retrocedarea “in integrum”, ceea ce a provocat o adevărată criză de spaţiu pentru învăţământul din acest municipiu. Elevii au fost evacuaţi şi au fost nevoiţi să se mute în spaţii mult mai restrânse. În unele cazuri, din lipsă de săli de clasă, părinţii au pus mână de la mână pentru a ridica containere unde să poată învăţa copiii. Dar în multe situaţii, instituţiile de învăţământ sunt obligate să plătească către noul proprietar chirii exorbitante. Toţi aceşti bani provin din bugetul public. Câteva dintre aceste clădiri retrocedate au început să se degradeze. Biserica Evanghelică, noul proprietar, nu a investit nici un leu pentru întreţinerea şi renovarea lor.

Conform ancheteonline.ro aceste retrocedări s-au făcut ilegal deoarece toate aceste clădiri, care au aparţinut de drept, între 1942-1944, Grupului Etnic German, o organizaţie hitleristă, scoasă în afara legii în 1944, au intrat în proprietatea statului, nu prin abuz, ci legal, înainte de 6 martie 1948, când a început naţionalizarea.

Potrivit unor surse din cadrul Inspectoratului Şcolar Sibiu, mai bine de 50 de şcoli, grădiniţe şi licee, au fost retrocedate în tot judeţul, cea mai mare parte în municipiu. Aproape toate către Biserica Evanghelică şi Forumul Democrat al Germanilor din România. Este vorba despre şcoli gimnaziale, grădiniţe, licee, Clubul Sportiv Şoimii Sibiului, Palatul Copiilor şi clădirea Inspectoratului Şcolar. Unele clădiri de şcoli retrocedate sunt acum goale, unele au fost demolate şi se construiesc spaţii comerciale. Liceul Pedagogic “Andrei Şaguna”, despre care istoricul Gheorghe Maior spunea că este “cea mai

56

veche şcoală normală din România”, se degradează. Primăria nu a ţinut cont că această clădire este declarată monument istoric în centrul Sibiului. Multe şcoli sunt puse în situaţia de a plăti chirii foarte mari către noul proprietar, Biserica Evanghelică, pentru că Primăria Sibiu nu a mai construit o şcoală de foarte mulţi ani. Aceşti bani sunt achitaţi de către administraţia locală.

Biserica revendică, Primăria plăteşte

Primăria şi Consiliul Local sunt cele cea care au retrocedat, în mare parte, aceste clădiri pe baza cererilor de revendicare. Este vorba de o afacere a lui Klaus Iohannis pusă la cale cu colegii săi de la Biserica Evanghelică, arată jurnaliştii de la ancheteonline.ro. Şcolile sunt retrocedate, ajung în proprietatea Bisericii Evaghelice, apoi Primăria plăteşte din fonduri publice bisericii chiria care depăşeşte 250.000 de euro pe an. O modalitate eficientă de căpuşare a bugetului Primăriei Sibiu. Biserica Evanghelică a revendicat jumătare din clădirile şcolilor din Sibiu, susţinând că i-au aparţinut de drept înainte de 1948, iar statul comunist le-a naţionalizat. În 1942, Biserica Evenghelică a semnat o Convenţie Generală pentru reglementarea raporturilor Bisericii Regnicolare Evanghelice de confesiune augsburgice cu Grupul Etnic German.

Acest grup, format din majoritatea etnicilor germani din România, a preluat toate bunurile bisericii evanghelice. La acea vreme mai toate şcolile din Sibiu se aflau în proprietatea consistoriului bisericii evanghelice.

http://www.gandul.info/stiri/olimpiada-te-scuteste-de-impozit-cum-i-au-convins-edilii-din-bailesti-pe-elevi-sa-invete-mai-bine-13363423

Olimpiada te scuteşte de impozit. Cum i-au convins edilii din Băileşti pe elevi să înveţe mai bineEdilii din Băileşti par să fi descoperit o metodă prin care să-i motiveze pe elevi să se străduiască mai mult la şcoală.

Copiii cu rezultate excepţionale la competiţii naţionale şi internaţionale pleacă gratuit în tabără, fie la munte, fie la mare. Mai mult, părinţii lor, dar şi profesorii coordonatori sunt scutiţi de plata impozitului pe clădiri, relatează televiziunea publică.

Ingenioasa metodă s-a dovedit un real succes. Din 2009 şi până în prezent, numărul de elevi olimpici a crescut de patru ori, de la 20, la 85.

Similar, copiii care chiulesc sau au un comportament inadecvat pot alege fie între a fi exmatriculaţi, fie a munci în folosul comunităţii.

57

Ideea primăriei i-a motivat pe mulţi elevi să obţină note mai bune la învăţătură. Daniel, un elev care până în clasa a XII-a nu a avut bani de vacanţă, a avut ocazia să meargă anul acesta, pentru prima dată, la mare.

În ceea ce-i priveşte pe chiulangii, municipalitatea a găsit soluţii şi pentru ei. Absenţele repetate sunt pedepsite cu exmatricularea sau munca în folosul comunităţii. Decizia a fost luată după ce elevii de la liceul Mihai Viteazul au bătut anul trecut recordul în judeţ la corigenţe.

http://puterea.ro/politica/victor-ponta-declaratiile-lui-klaus-iohannis-sunt-copy-paste-de-la-traian-basescu-101206.html

Victor Ponta: Declaraţiile lui Klaus Iohannis sunt copy-paste de la Traian Băsescu Premierul Victor Ponta a spus, sâmbătă, că declaraţiile lui Klaus Iohannis de la mitingul ACL de la Craiova sunt ”copy-paste de la Traian Băsescu”. Prim-ministrul a ţinut să precizeze că nu trebuie să îl audă pe Iohannis, pentru că le vede în fiecare seară, la Palatul Cotroceni.

Fiind întrebat cum comentează declaraţiile lui Klaus Iohannis de la Craiova, potrivit cărora el nu se bate ”cu persoana Victor Ponta, ci cu sistemul pe care acesta îl reprezintă, premierul a spus că vrea ”o campanie civilizată şi decentă”, în care să nu se vorbească despre cât de rău e adversarul, ci despre ce poate face fiecare candidat la Preşedinţie pentru România.

”Eu am promis, şi spre deosebire de alţii mă ţin de cuvânt, că vreau să fac o campanie civilizată, şi decentă, şi cu bun-simţ şi să nu vorbim de ce rău e adversarul, ci de ce putem noi să facem pentru România. În rest declaraţiile de acest gen eu le ştiu de la Traian Băsescu, sunt cu copy-paste de la Traian Băsescu, nu trebuie să-l aud pe domnul Iohannis, pentru că le cunosc, le văd la 18.30 în fiecare seară, la Cotroceni, tot astea cu baronii, cu... Spre deosebire însă de Băsescu, Iohannis, anul ăsta în februarie cred, voia să facă parte, a fost la mine în birou, din guvernul ăsta rău, cu baroni, cu.... În primăvară voia să-l susţină pe Crin Antonescu preşedinte, cred că e bine să nu se răzgândească atât de des, pentru că eu ştiu că ardelenii sunt oameni serioşi şi nu se răzgândesc, la fiecare trei luni spun altceva”, a precizat premierul Victor Ponta.

Prim-ministrul a subliniat faptul că nu îşi va critica contracandidaţii, ci va vorbi despre proiectele sale.

”În ce mă priveşte nu o să mă auziţi criticându-i pe contracandidaţi, nici măcar nu sunt adversarii mei, sunt contracandidaţi, o să mă auziţi ce vreau eu să fac - pentru sănătate, ce am făcut ca prim-ministru, ce vreau să sprijin guvernul viitor să facă în continuare, pentru educaţie, pentru infrastructură, pentru

58

pensii, că sunt cu domnul Cindrea care a ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean câştigând voturi aici, la Sibiu, după ce a fost principalul nostru specialist pe politică socială. Deci asta vreau eu să fac, ceilalţi probabil o să vorbească despre mine, eu vorbesc despre proiectele mele”, a afirmat Victor Ponta.

Candidatul ACL la alegerile prezidenţiale, Klaus Iohannis, a declarat, sâmbătă, la Craiova, că la aceste alegeri nu se bate ”cu persoana Victor Ponta, ci cu sistemul pe care acesta îl reprezintă şi cu un fel de a face politică”.

Iohannis a ţinut să precizeze că este păcat că ”un om atât de tânăr a dezamăgit şi a ajuns atât de repede prizonierul unui sistem”.

De asemenea, Klaus Iohannis a afirmat la mitingul Alianţei Creştin-Liberale (ACL) pentru susţinerea candidaturii sale la Preşedinţie, că ”PSD se foloseşte în prag de alegeri de disperarea oamenilor, de necazul lor, ca să mai ia nişte voturi” şi că ”cine nu a făcut nimic ca prim-ministru, nu va face nimic nici ca preşedinte”.

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/ppmt--elevii-maghiari-sa-nu-mai-sustina-bacalaureatul-la-limba-romana--352072

PPMT: Elevii maghiari să nu mai susțină Bacalaureatul la Limba românăPartidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) consideră că elevii maghiari nu ar trebui să susțină proba de Limba română la examenul de Bacalaureat, transmite Agerpres. Astfel, PPMT a cerut ca instanța să constate că elevii maghiari sunt discriminați de Ministerul Educației, pentru că susțin patru probe la Bacalaureat, în loc de trei.

Vicepreședintele PPMT, Zakarias Zoltan, a anunțat vineri, la Miercurea Ciuc, într-o conferință de presă, că partidul pe care-l reprezintă s-a alăturat unui proces inițiat de Arus Zsolt, un cetățean din Gheorgheni, care reclamă faptul că elevii maghiari sunt discriminați întrucât susțin patru probe la Bacalaureat, spre deosebire de elevii români care au o probă mai puțin (nr: elevii maghiari susțin și probă la limba maternă).

În acțiunea în instanță, de la Curtea de Apel București, se cere, printre altele, să se constate că elevii maghiari sunt discriminați, iar Parlamentul și Ministerul Educației sunt instituții vinovate de tratament discriminatoriu și să se dispună toate măsurile pentru a fie înlăturată această discriminare. De asemenea, s-a invocat excepția neconstituționalității unei prevederi din legea educației, în care este stipulat că elevii români susțin trei examene, iar cei maghiari au patru probe la Bacalaureat.

59

Potrivit lui Zakarias, problematica privește o întreagă comunitate, chiar dacă procesul e inițiat de o persoană fizică și consideră că soluția ar fi ca elevii maghiari să susțină trei examene, iar proba la limba română nu mai fie obligatorie.

'Și pentru noi este foarte clar că soluția ar fi să fie trei examene, două obligatorii și unul la alegere, adică limba maternă, un examen de profil și un examen la alegere. Limba română este normal că trebuie predată, trebuie învățată, dar scopul învățării limbii române trebuie să fie însușirea limbii pentru o utilizare în viața de zi cu zi', a spus Zakarias care este de părere că sistemul după care se dă examenul de Bacalaureat 'contravine legilor curente și însăși Constituției, prin discriminare'.

Acesta a precizat că se așteaptă ca soluția dată de Curtea de Apel București să fie pozitivă și a punctat că motivația învățării limbii române să fie una practică.

El a criticat și faptul că elevii maghiari învață limba română după aceeași programă ca elevii români, chiar dacă în Legea educației se prevede că programele trebuie adaptate și consideră că și acest lucru este discriminatoriu.

Arus Zsolt, care ocupă funcția de vicepreședinte al Consiliului Național Secuiesc Gheorgheni, a inițiat acțiunea în instanță în numele fiicei sale, care urmează să susțină bacalaureatul, după ce a reclamat acest lucru la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, iar membrii acestuia au dat o decizie potrivit căreia elevii maghiari nu sunt discriminați întrucât susțin o probă în plus la Bacalaureat.

Arus a spus că și în opinia sa soluția ar fi ca elevii maghiari să susțină trei examene—la limba maternă, materia obligatorie și o materie la alegere, iar la limba română să susțină un alt examen separat, cum ar fi cel de promovare dintr-o clasă în alta.

http://www.ziare.com/social/stiri-sociale/orasul-in-care-copiii-ii-scapa-pe-parinti-de-plata-impozitelor-locale-1325604

Orasul in care copiii ii scapa pe parinti de plata impozitelor locale Autoritatile locale dintr-un oras din Dolj s-au gandit sa acorde facilitati parintilor, daca dovedesc ca au copii care invata bine la scoala. In schimb, elevii cu multe absente pot fi obligati sa faca munca in folosul comunitatii.

Parintii sunt scutiti de la plata impozitului pe cladire, la fel si profesorii elevilor care au rezultate foarte bune la scoala. In plus, copiii respectivi sunt

60

recompensati cu tabere si excursii gratuite. Regulile se aplica in orasul Brailesti, din judetul Dolj, informeaza TVR.

Potrivit sursei citate, regula a intrat in vigoare din anul 2009, iar intre timp elevilor olimpici din oras a crescut de la 20 la 85. In schimb, elevii care au foarte multe absente pot fi obligati sa faca munca in folosul comunitatii, daca parintii isi dau acordul in acest sens.

UNIVERSITARhttp://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/fotoreportaj-specializarile-cele-mai-cautate-romani-riuf-medicina-it-1_543131c30d133766a8aefa07/index.htmlFOTOREPORTAJ Specializările cele mai căutate de români la RIUF: Medicină şi ITTinerii care pleacă la studii în străinătate caută specializări precum computer science, medicină şi inginerie în loc de materiile mai umaniste care erau la mare căutare în urmă cu câţiva ani. Acestea au fost cele mai accesate domenii de studiu la ediţia de toamnă a Târgului RIUF, care se încheie duminică şi care a adus peste 50 de universităţi de peste hotare.Dacă în urmă cu patru-cinci ani tinerii români căutau să studieze în domenii precum marketing, comunicare sau alte specializări umaniste, anul acesta trendul s-a schimbat. Tinerii care au vizitat în weekend târgul de universităţi străine RIUF din Bucureşti erau interesaţi mai degrabă de domeniul ştiinţelor: medicină, fizică, inginerie, computer science. De ce? Fiindcă, spun ei, aşa îşi găsesc mai uşor un job şi, în plus, tehnologia este pasiunea lor. „Caut ceva pe fizică sau astronomie la Londra sau la Manchester. Ştiu că universităţile de la oraş sunt cele mai scumpe, dar acolo este şi cel mai frumos”, spune un elev în clasa a XI-a de la Colegiul Naţional „Tudor Vianu” din Capitală, Dragoş Ilie, care este şi olimpic naţional la fizică şi astronomie. Colegul său, Vlad, vrea, de asemenea, să urmeze o facultate în domeniul care îi place şi unde se va putea angaja uşor - ingineria. „Mie îmi plac fizica şi matematica şi aş vrea să-mi găsesc ceva care să le combine, cum ar fi ingineria. Aş vrea fie la Londra, fie în Scoţia, pentru că acolo nu trebuie să mă împrumut de la statul britanic pentru taxele universitare”, spune Vlad. Studiile în Marea Britanie, de departe cea mai căutată destinaţie la RIUF, costă până la 9.000 de lire sterline pe an, iar majoritatea tinerilor români se împrumută de la statul britanic pe timpul studiilor urmând să plătească înapoi banii din salariu în funcţie de venitul din ţara în care lucrează. Împrumutul britanic, şters dacă nu obţin salarii suficient de mari

61

Spre exemplu, dacă se întoarce înapoi în România, unde venitul mediu este de 12.600 de lire pe an, tânărul va începe să plătească 9% din venit în momentul în care trece de acest prag. Dacă timp de 30 de ani nu va ajunge să câştige peste 12.600 de lire pe an, împrumutul se va şterge. În ceea ce priveşte admiterea, ei au nevoie numai de examenul de Bacalaureat, care este recunoscut în Marea Britanie din 2007, însă, pentru unele specializări, trebuie să completeze şi cu alte examene. Spre exemplu, în cazul medicinei, tinerii trebuie să se pregătească mai din timp fiindcă Bac-ul nu le ajunge ca să intre la această specializare. În principiu, pentru medicină au nevoie de trei examene: matematică, chimie şi biologie, ori Bac-ul românesc nu permite susţinerea tuturor celor trei materii, chimia şi biologie fiind probe la alegere, astfel că trebuie să dea una din aceste materii la A Levels (Bac-ul englez). De asemenea, elevii trebuie să ştie că pentru medicină data limită de aplicare prin sistemul naţional UCAS (The Universities and Colleges Admissions Service prin care se aplică la toate universităţile britanice) este 15 octombrie, faţă de celelalte specializări care au termenul limită de 15 ianuarie. În Danemarca, studiile sunt gratuite Însă nu toţi tinerii sunt atraşi de Marea Britanie. O elevă de la Şcoala Internaţională Britanică spune că este visul ei nu este să studieze în Marea Britanie. „Ştiu că sună ciudat, având în vedere că învăţ la Şcoala Britanică, dar mi se pare o ţară scumpă, costul de trai e foarte mare şi vremea de acolo nu îmi place. Am nevoie de o bursă şi la şcoală aici tot cu bursă studiez. Mă gândesc la Danemarca, Germania sau la Olanda pentru studii de inginerie, design şi tehnologie. Am ales în funcţie de materiile pe care le am la A Levels fiindcă noi, la şcoală, terminăm cu examenul naţional britanic”, a explicat Alessandra Cosmelegea, elevă în clasa a XII-a. Danemarca devine o atracţie tot mai mare pentru studenţii români fiindcă, la fel ca în Scoţia, universităţile nu pretind taxe de şcolarizare. Sunt 20 de universităţi la care pot aplica şi unde pot intra numai cu Bac-ul şi fără să plătească taxe pe parcursul studiilor, însă trebuie să fie pregătiţi pentru costurile mari de trai. Viaţă mai costisitoare în ţările nordice Danemarca este o ţară scumpă, spune Mihaela Şerban, o tânără care deja a terminat doi ani de studii la Academia Daneză de Business Dania. Ea i-a consiliat pe elevii români la standul facultăţii pe care a urmat-o timp de doi ani şi spune că îţi trebuie minimum 500 de euro pe lună ca să poţi trăi în Danemarca. „Poţi lucra part-time pentru a-ţi asigura traiul. Eu am urmat un curs de studiu mai special (Academic Professional degree), care durează doar doi ani şi este un fel de postliceală şi care este urmat de un an şi jumătate de cursuri „top-up degree”. Cursul este bazat pe foarte multă practică, de asta spun că se aseamănă cu o postliceală şi este uimitor să înveţi aşa, practic nu ai teme pentru acasă fiindcă reţii totul din prima zi”, a explicat tânăra. Ea speră să rămână acolo, fiindcă, spune ea, Danemarca este, totuşi, „ţara celor mai fericiţi oameni din lume” şi îi place stilul relaxat de a fi al danezilor. Mihaela a mai explicat că Academic Professional Degree se obţine numai în cadrul academiilor sau colegiilor, nu al universităţilor, şi reprezintă un nivel

62

intermediar conceput de sistemul de educaţie din Danemarca pentru a răspunde nevoilor pieţei muncii. Germania, printre favorite Germania este o altă destinaţie favorită a elevilor fiindcă nu plătesc taxe universitare, ei putând să se împrumute de la guvernul german, la fel ca în Marea Britanie, accesând bursele DAAD. Pe lângă universităţile tradiţionale, mai există şi universităţi de ştiinţe aplicate (Hochschulen), un fel de Politehnică ce oferă studii cu orientare practică în economie şi în industrie. Elveţia, cea mai scumpă destinaţie Dacă în Danemarca studiile sunt gratis, în Elveţia tinerii au nevoie de minimum 20.000 de euro pe an ca să poată studia la o facultate. Şcoala Internaţională Vatel de Business şi Management pentru sistemul hotelier costă între 20.000 - 25.000 de euro pe an. „Taxa acoperă cazarea, trei mese pe zi, uniforma şi o tabletă pe care o primeşti la începutul anului. Primul semestru are cursuri teoretice şi în al doilea semestru faci practică la un hotel de patru stele. Tinerii învaţă orice ţine de sistemul hotelier, de la partea de bucătărie până la management şi business”, a explicat Ioana Anghel, care a prezentat oferta Vatel la RIUF. Oferte şi în Franţa şi Statele Unite Franţa este o destinaţie ieftină, studiile universitare fiind de 181 le euro pe an, restul din taxă fiind acoperită de o bursă din partea guvernului francez. La standul Campus France, tinerii au întrebat cum poţi studia Medicina în Franţa şi se pare că primul lucru pe care trebuie să îl ştii bine este limba franceză, fiindcă un student la medicină va face practică în spitalele franţuzeşti, unde trebuie să comunice cu pacienţii. „Trebuie să aveţi nivelul de franceză C1, şi, chiar dacă urmaţi cursurile în engleză, tot trebuie să puteţi vorbi în franceză cu pacienţii”, le-a explicat tinerilor un reprezentant al Intitutului Francez. Deşi sunt o destinaţie îndepărtată, Statele Unite reprezintă un magnet în special pentru tinerii români care vor să studieze tehnologie. Universitatea cea mai căutată de aceştia este şi cea mai bună din lume, potrivit QS University Rakings şi anume Massachusetts Institute of Technology (MIT). În jur de 1.500 de români studiază în SUA cu fonduri consistente oferite de universităţile americane. Dosarele de admitere se depun în decembrie-februarie, deci cu o jumătate de an înainte de începerea studiilor şi, la fel ca în Marea Britanie, elevii nu trebuie să aibă situaţia finală încheiată în momentul depunerii dosarului, fiindcă li se rezervă un loc la facultate pe care îl ocupă oficial în momentul în care îndeplinesc toate condiţiile, inclusiv nota de la Bac.

63

http://adevarul.ro/educatie/studii-in-strainatate/targul-riuf-incepe-sambata-lista-universitatilor-straine-oferte-studiu-1_542e956f0d133766a8a2afd9/index.htmlTârgul RIUF începe sâmbătă. Lista universităţilor străine cu oferte de studioPeste 50 de universităţi din lume vin la Târgul RIUF care va avea loc în Capitală, la Sala Palatului, în acest weekend, pentru a-şi prezenta ofertele, dar şi posibilităţile de finanţare oferite românilor care vor să studieze peste hotare.Târgul internaţional de universităţi RIUF, ediţia de toamnă din 2014, reuneşte în Bucureşti reprezentanţii a peste 50 de universităţi din 12 ţări. Evenimentul va avea loc sâmbătă şi duminică, pe 4-5 octombrie, la Sala Palatului, din Capitală. În timp ce Marea Britanie, Olanda şi Danemarca sunt cel mai bine reprezentate destinaţii de studiu, participanţii vor putea să interacţioneze şi cu universităţi din Austria, Elveţia, Franţa sau Grecia. Printre instituţiile prezente la această ediţie a RIUF se numără şi unele dintre cele mai prestigioase universităţi din lume, aflate pe primele locuri în cele mai importante topuri de profil, precum Imperial College London (locul doi în lume, conform QS World University Ranking) sau Ecole Hôtelière de Lausanne – Hospitality Management, pe locul întâi în domeniul său.

http://adevarul.ro/news/societate/educatia-adultilor-romania-perspective-1_54322ac60d133766a8b3590f/index.htmlEducaţia adulţilor în România – perspectiveAutoritatea Naţională pentru Calificări a fost înfiinţată în baza articolului 340 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. Cadrul de organizare şi funcţionare al ANC este reglementat de HG nr. 556/2011 şi HG nr. 780/2013.Autoritatea Naţională pentru Calificări – ANC este cooordonator naţional al Agendei Europene de învăţare în rândul adulţilor (European Agenda for Adult Learning) şi implementează proiectul “Implementarea Agendei Europene pentru Educaţia Adulţilor”. Proiectul este finanţat de către Comisia Europeană, prin Agenţia Executivă pentru Educaţie, Cultură şi Audiovizual (EACEA), şi este realizat în cadrul Programului Învăţare pe tot parcursul vieţii, componenta Grundtvig, care vine în întâmpinarea nevoilor de învăţare ale adulţilor şi se adresează instituţiilor sau organizaţiilor care asigură sau facilitează învăţarea în rândul adulţilor. Obiectivul general al proiectului îl constituie creşterea gradului de conştientizare a părţilor interesate şi a beneficiarilor direcţi privind oportunităţile de învăţare în rândul adulţilor în România. Principalele rezultate ale proiectului sunt: organizarea unei campanii publicitare; organizarea a 8 evenimente regionale; elaborarea unui Raport de evaluare cu privire la nevoile de învăţare ale adulţilor şi pe baza acestuia realizarea unui Plan

64

Naţional de Acţiune; organizarea unei reuniuni de consultare cu părţile interesate. În 2011, Consiliul Uniunii Europene a adoptat Rezoluţia Consiliului privind un plan european reînnoit pentru învăţarea în rândul adulţilor (2011/C 372/01), care are la bază obiectivele Strategiei Europa 2020, prin care învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dobândirea de competenţe sunt recunoscute ca soluţii la criza economică actuală, la îmbătrânirea populaţiei şi la strategia economică şi socială a Uniunii Europene. Participarea adulţilor la învăţarea pe tot parcursul vieţii variază semnificativ în statele membre UE, de la 1.4% până la 31.6% (2012). Procentele de participare ale adulţilor la învăţare sunt scăzute mai ales pentru persoanele slab calificate sau de vârstă înaintată, de peste 55 de ani. Strategia EU 2020 stabileşte atingerea unui procent de 15% pentru adulţii participanţi la învăţarea pe tot parcursul vieţii până în anul 2020. În România, în 2010 se înregistra o rată de participare de circa 1,3%, în 2013 înregistrându-se o uşoară creştere de 2%, mult sub media europeană de 8.9%. România şi-a stabilit ca ţintă atingerea unui procent de 10% al participării adulţilor la învăţarea pe tot parcursul vieţii până în 2020. Proiectul se adresează instituţiilor, agenţiilor, departamentelor specializate în cadrul ministerelor/al altor servicii publice locale implicate direct/indirect în formarea adulţilor, camerelor de comerţ, comitetelor sectoriale, asociaţiilor profesionale, furnizorilor de formare profesională autorizaţi, angajatorilor locali/regionali, ONG-urilor, partenerilor sociali, şomerilor, muncitorilor cu nivel scăzut de calificare, persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, potenţialilor participanţi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, prioritare fiind persoanele vârstnice, în scopul sensibilizării acestora şi implicării în creşterea de numărului de absolvenţi ai formării profesionale continue a adulţilor. Acest material reflectă punctul de vedere al autorului, Comisia Europeană nu este responsabilă pentru informaţiile furnizate în acest material.

http://adevarul.ro/locale/craiova/educatie-credit-studentii-craiova-isi-plati-studiile-bani-banca-1_542e53330d133766a8a0fd10/index.htmlEducaţie pe credit. Studenţii din Craiova îşi pot plăti studiile cu bani de la bancăUniversitatea din Craiova a încheiat un parteneriat cu două bănci, iar studenţii pot obţine până la 40.000 de euro credit pentru a-şi plăti studiile. Dobânda este mică, iar studenţii pot restitui banii în 10 ani.Banii pot fi folosiţi pentru chirie, şcolarizare sau achizţii de cărţi. Studenţii au declarat că se gândesc serios să apeleze la un astfel de credit. „Eu am nevoie de 10.000 de euro să pot termina facultatea. Vreau să văd care sunt condiţiile impuse de bancă. Creditul poate fi restituit în maxim 10 ani. Am auzit că dobâna este fixă, iar banii îi pot folosi pentru finanţarea studiilor postunievrsitare atât în ţară cât şi în străinătate”, a declarat Mihai Ciucu. Universitatea din Craiova a încheiat un contract de parteneriat cu două bănci, iar studenţii trebuie să urmeze câţiva paşi pentru a putea obţine un credit. Suma pe care o pot primi este de până la 40.000 de euro. „Pot să îşi finanţeze plata chiriei, chiar şi la gazdă, nu neapărat la Universitate, plata

65

taxelor de studii, echipamente pentru studii, cărţi”, a precizat Dan Claudiu Dănişor, rectorul Universităţii din Craiova.

http://www.gandul.info/magazin/descoperirea-facuta-de-un-istoric-din-baia-mare-o-provocare-pentru-lingvistii-din-intreaga-lume-13365197

Descoperirea făcută de un istoric din Baia Mare, o provocare pentru lingviştii din întreaga lumeGeorge Cadar, un istoric din Baia Mare, susţine că la originea tuturor limbilor europene ar sta limba română veche. Bărbatul în vârstă de 57 de ani şi-a prezentat teoria chiar în cadrul celui de-al XII-lea Congres al Societăţii Internaţionale de Studii Semiotice de la Sofia.

Un istoric din Baia Mare susţine că limba română veche stă, de fapt, la originea tuturor limbilor europene. George Cadar, care a tradus în premieră mondială inscripţia tracă de pe inelul descoperit la Ezerovo în anul 1912, susţine că istoria ar putea fi rescrisă .

Acesta şi-a susţinut teoria chiar şi în cadrul celui de-al XII-lea Congres al Societăţii Internaţionale de Studii Semiotice de la Sofia, unde a participat alături de specialişti din 130 de ţări, relatează presa locală.

Potrivit traducerii făcute de Cadar, pe inel este înscris: „Rolistene îs. Născut Renea. Tiltian este numele pământului pe care îl stăpânesc. Tot ce este dedesubt este viaţa mea”.

Întrebat dacă savanţii vor accepta cele spuse de el şi vor relua studiul unor evenimente istorice, maramureşanul în vârstă de 57 de ani a explicat că trebuie înfiinţată o şcoală specializată pe semiotică şi decriptarea vechilor înscrisuri.

„Dacă noi vom putea pune pe picioare o şcoală de conservare a identităţii şi vom mai crea şi un departament de decriptare a inscripţiilor şi nu vom intra într-o zonă ezoterică, fabulatorie şi vom veni totdeauna cu probe, cu demonstraţii practice, cu bibliografie, cu cercetare extrem de riguroasă atunci lumea îşi va schimba opinia”, a afirmat el.

„Vrând, nevrând ne vom întoarce acolo unde am întrerupt firul identităţii noastre. Cred că într-o zi acest lucru se va întâmpla. Important este că eu am adunat un material foarte important în cei 40 de ani de cercetare, am şi scos câteva cărţi. Pot să aibă foarte multe erori cărţile mele dar dacă lumea va şti să le citească, să le aprofundeze aşa cum trebuie, va găsi şi informaţii foarte preţioase”, a adăugat el.

66

George Cadar are 57 de ani şi este licenţiat în istorie antică, membru al Asociaţiei Române de Studii Semiotice şi al Societăţii Internaţionale de Ştiinţe Semiotice şi este autorul mai multor cărţi de semiotică şi studii de specialitate.

http://www.gandul.info/interviurile-gandul/antropologul-vintila-mihailescu-la-interviurile-gandul-nu-cred-ca-exista-un-singur-om-politic-care-sa-si-fi-dat-doctoratul-in-timpul-mandatului-si-care-sa-l-fi-facut-pe-bune-13358174

Antropologul Vintilă Mihăilescu, la Interviurile Gândul: „Nu cred că există un singur om politic care să-şi fi dat doctoratul în timpul mandatului şi care să-l fi făcut pe bune” Antropologul Vintilă Mihăilescu critică, într-un interviu pentru Gândul, ideea doctoratului la frecvenţă redusă: „Pe mine, personal, mă revoltă. Doctorat înseamnă încununarea unei direcţii foarte limitate. Societatea nu are nevoie de sute de mii de doctori, pentru că ăstea sunt elitele unei profesii”. Vintilă Mihăilescu spune că nu crede că vreun politician ieşit din fabricile de doctorate în timpul mandatului şi-a dat teza „pe bune”. Mai mult, profesorul susţine că în mediul academic „se ştia” de plagiate şi înainte de izbucnirea scandalului Victor Ponta, dar că universitarii au preferat să nu facă valuri. „Trebuia să fie o presiune şi politică, şi mediatică, şi universitară puternică, adică vârful ţării, ca să ne dezlănţuim în sfârşit şi să batem cu pumnul în masă. Toţi ştiam”.

Doctorate, plagiate, studenţi fără bac - profesorul Vintilă Mihăilescu face, la Interviurile Gândul, o radiografie nemiloasă sistemului academic din România.

În prima parte a interviului, pe care v-o prezentăm mai jos, profesorul demontează argumentul că doctoratul este cerut de oamenii care vor să înveţe pe tot parcursul vieţii: „Doctorat înseamnă o dedicaţie ştiinţifică, cu care continui o carieră întreagă. Bun, şi după doctorat, ca să fie educaţie permanentă, ce faci? Metadoctorat? Ne înscriem la şcoala de academicieni şi la 80 de ani şi la şcoala de cosmonauţi”.

Despre problema plagiatului practicat în universităţi, spune că toată lumea ştia, într-o măsură mai mare sau mai mică, că aceasta este o practică curentă de ani de zile. „Nu cred că există un singur om politic care să-şi fi dat doctoratul în timpul mandatului şi care să-l fi făcut pe bune. Dintr-un motiv foarte simplu: nu are când”, susţine profesorul, care subliniază că nu are probe de la procuratură. „Trebuia să fie o presiune şi politică, şi mediatică, şi

67

universitară puternică, adică vârful ţării, ca să ne dezlănţuim în sfârşit şi să batem cu pumnul în masă. Toţi ştiam”.

Principalele idei din interviu:

Despre facultăţile cu studenţi fără bacalaureat:Vintilă Mihăilescu spune că prin punerea în aplicare a măsurii ca facultăţile să organizeze şcoli postliceale pentru absolvenţii care nu au trecut de bacalaureat se creează „riscul de a scădea aşteptările, standardele şi implicit valorile învăţământului”.

Despre doctoratul cu frecvenţă: Profesorul susţine că societatea nu are nevoie de sute de mii de doctori. „Oricum, doctoratul a devenit o industrie de doctorate în multe cazuri, oricum s-a redus la trei ani, dacă mai e şi la fără frecvenţă... mai facem şi unul la seral şi pentru oamenii din producţie... Şi, la ce foloseşte?”

Despre plagiat: „Încercările de fraudă au devenit mai frecvente pentru că şi tehnicile au devenit mai diverse, poţi să foloseşti internetul, telefonul. Dar există şi mijloace pentru a controla”, spune profesorul Minăilescu.

Despre oamenii politici care şi-au luat doctoratul în timpul mandatului: „Sub o formă sau alta, eu nu cred, subliniez nu cred, nu am dosare de la procuratură, dar nu cred că există un singur om politic care să-şi fi dat doctoratul în timpul mandatului şi care să-l fi făcut pe bune. Dintr-un motiv foarte simplu: nu are când. Deci sub o formă sau alta, toţi care au doctorat în timpul mandatului nu aveau când să-l facă pe bune”.

http://www.gandul.info/magazin/herta-m-ller-cea-mai-mare-problema-cand-te-urmareste-un-regim-este-singuratatea-13364665

Herta Müller: „Cea mai mare problemă când te urmăreşte un regim este singurătatea” Herta Müller, care face parte dintre scriitorii invitaţi la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, a declarat vineri, la o conferinţă, că "cea mai mare problemă când te urmăreşte un regim e singurătatea", făcând referire la perioada comunistă şi la problemele avute cu Securitatea.

Pe lângă Herta Müller, la conferinţa de presă au mai participat Denisa Comănescu, directorul editurii Humanitas Fiction, agentul literar Simona Kessler şi Dan Lungu, managerul Festivalului de Literatură şi Traducere Iaşi (FILIT).

Întrebată despre modul în care a fost scris volumul de memorii "Patria mea era un sâmbure de măr" şi cum a fost ales titlul, Herta Müller a declarat: "M-am întâlnit cu o doamnă care e critic literar din Austria şi ea mi-a pus

68

întrebările şi eu am răspuns, dar nu este o carte de interviuri. Eu am răspuns mai întâi oral şi apoi în scris". Aceasta a explicat că este vorba despre o carte în care vorbeşte despre copilăria din satul şvăbesc, plecarea la oraş, întâmplările din liceu, experienţele la fabrica de sârmă, problemele cu Securitatea, emigrarea şi de ce scriu oamenii. "Intervine un moment când îţi dai seama că te ajută pe undeva să scrii, îţi dă un sprijin intern", a declarat scriitoarea.

În ceea ce priveşte titlul cărţii, aceasta a spus că este un vers pe care l-a creat pe vremea când era chemată la interogatorii la Securitate. Herta Müller a intrat în vizorul Securităţii şi a început să fie persecutată după refuzul ei de colaborare şi în urma prieteniei cu membrii societăţii Aktionsgruppe Banat.

"Când am fost chemată la interogatorii, învăţasem, ca să mă liniştesc, să-mi astâmpăr frica, să-mi spun, în cap, versuri. Câteodată, şi în timpul interogatoriului, când securistul te făcea gata sau simţeai că nu mai suporţi, am avut posibilitatea să mă sustrag, spunându-mi în cap altceva şi să nu-l mai ascult câteva clipe şi atunci m-am folosit de poezii şi câteodată am făcut şi eu rime. Am avut şi în Aktionsgruppe Banat obiceiul, câteodată, când aveam nişte zile de prostie, mai râdeam. A fost foarte necesar să ne bucurăm. Chiar dacă eşti disperat sau nu mai ştii cum se continuă ziua şi viaţa, în general, te prosteşti şi asta am şi făcut de multe ori şi atunci ne-am spus tot ce am avut de spus sub formă de rime. Fiecare, dacă spunea ceva, celălalt trebuia să răspundă prin rimă şi atunci asta am făcut, câteodată ore în şir, două, trei ore, până eram beţi de rime, că rima te-mbată. Şi atunci când te-a îmbătat rima nu mai poţi să te opreşti. De multe ori, după aia, eu am simţit că nu mai pot să mă opresc, că rimez în continuare, în cap, pentru mine. O rimă din asta pe care am făcut-o când am fost la interogatoriu a fost «Patria mea este un sâmbure de măr». În germană rimează, în română nu mai rimează - «Mein Vaterland ist ein Apfelkern». Atunci am făcut cu «ist» - «este», acum am făcut cu «a fost». Din fericire, putem să schimbăm timpul verbului, că s-a schimbat regimul. Dacă n-am fi putut să schimbăm timpul verbului, n-aş fi aici. Deci din rimă am luat titlul cărţii", a declarat Herta Müller la conferinţa de presă.

Întrebată dacă celebritatea poate fi copleşitoare, Herta Müller a spus că nu o preocupă acest aspect.

"Nici nu ştiu dacă sunt celebră, ce e asta? Pentru mine este pur şi simplu ceva abstract. Sunt lucrurile care sunt în afara mea şi se întâmplă ca reacţie la lucrurile pe care le-am făcut. De fapt, nu eu sunt celebră, dacă e ceva atunci sunt cărţile. Nu mă simt eu, nu e la adresa mea. Câteodată trebuie să suport această idee falsă, greşită", a spus Herta Müller, subliniind că tocmai din acest motiv sunt atâtea persoane la conferinţa de presă.

"Eu cred că sunt aceeaşi persoană care am fost şi înainte şi n-am niciun motiv să mă schimb. Mă schimb aşa cum se schimbă fiecare om, cu vârsta, cu ceea ce mi se întâmplă, dar în rest n-am niciun motiv să mă schimb", a completat scriitoarea. "Mie nu-mi stă tot timpul în minte că am un premiu, nici nu-mi amintesc de aşa ceva. Dacă eu sunt acasă şi am o viaţă normală şi mă

69

ocup de toate cele cu care vă ocupaţi şi dumneavoastră şi orice om care îşi face viaţa zilnică, nici nu-mi vine-n cap că am aşa ceva. Şi de ce să-mi amintesc aşa ceva, că n-are tangenţă cu nimic. Dacă scriu, am aceleaşi probleme pe care le-am avut şi-nainte. Trebuie să lucrez şi-mi dau silinţa să iasă bine. Am acelaşi risc să greşesc, am acelaşi noroc să reuşesc, am ghinion să nu-mi reuşească", a adăugat aceasta.

Herta Müller a vorbit şi despre cum se transformă lucrurile atunci când le scrie.

"Se reconstituie, pentru că eu cred că limbajul îşi are propriile reguli şi limbajul este cel mai important în momentul în care scrii. Viaţa este una şi scrisul este alta. Şi scrisul este ceva cu totul artificial. Ca să apropii viaţa de limbaj este un act artificial şi trebuie să procedez aşa încât acest act să-mi reuşească. Şi atunci cuvintele sunt cele mai importante. (...) Trebuie să-mi reuşească să apropii această construcţie lingvistică de ceea ce s-a întâmplat în realitate. (...) Dacă limbajul acesta nu ţi-ar pune atâtea capcane, atunci nu aş avea nicio plăcere să scriu", a mai spus Herta Müller.

Întrebată în ce măsură s-a desprins afectiv de România şi ce sentimente are când pune piciorul pe pământ românesc, aceasta a spus că ţara aceasta este, într-o oarecare măsură, importantă pentru ea, deoarece a trăit peste 30 de ani aici.

"Pământul e peste tot la fel. Dacă pun piciorul pe pământ românesc, talpa nu mă mănâncă nici de plăcere, nici de durere. Chestia cu pământul nu mi se potriveşte. Pentru mine, România este ţara în care am trăit foarte mult, peste 30 de ani. Bineînţeles că România nu este o ţară oarecare, pentru că are foarte mult de-a face cu propria mea biografie. M-am îndepărtat de România pentru că asta trebuia. Eu, când am plecat din România, trei ani de zile a fost Ceauşescu în putere şi n-am putut să vin, am avut ameninţări cu moartea, şi în Occident, în Berlin, aşa că m-am debarasat şi nici nu mi-a venit ideea să sufăr de dor de casă. Am zis că ăştia m-au dat afară şi acum am trântit şi eu uşa. Deci, a fost şi ceva reciproc şi am fost sătulă până peste cap, după toate ce s-au întâmplat atunci cu Securitatea, şi cu colegii la locurile de muncă, şi toate şicanele, şi am fost singură. Cea mai mare problemă când te urmăreşte un regim este singurătatea. Când nu mai vrea nimeni să aibă contact cu tine şi nu mai corespunzi. (...) Am fost şi foarte singură şi am fost şi foarte furioasă, şi am fost trădată de mii de ori de nişte oameni foarte normali, de colegi, cu tot felul de oameni cu care am avut de-a face. Asta este una şi alta este că ştiu ce-a fost şi cumva aparţin de ţara asta. Amândouă părţi sunt valabile şi asta e tot şi este un proces foarte normal şi foarte raţional. Nu sunt sentimentală, nu urăsc, văd lucurile unde şi cum au fost şi sunt valabile toate laolaltă", a declarat Herta Müller.

Aceasta a spus că ceea ce s-a întâmplat în România în perioada comunistă nu a mai fost în nicio altă ţară socialistă, iar "populaţia a suportat". "Pe mine asta de multe ori m-a deranjat şi m-a durut şi am văzut că lumea accepta foarte mult. Ni s-a furat viaţa şi toţi au acceptat. Iar cei puţini, care nu au acceptat, au fost lăsaţi singuri", a declarat Herta Müller.

70

Aceasta a vorbit şi despre relaţia dintre Angela Merkel şi Vladimir Putin, precizând că, din punctul său de vedere, nu este o relaţie bună.

"Eu ştiu că ea cu el telefonează, asta citesc în ziare. (...) Eu cred că Merkel nu-l agreează pe Putin. Ea se simte obligată, în funcţia ei de cancelar sau în numele Uniunii Europene, să-l mai ţină puţin în frâu, dar ea nu-l agreează şi asta sunt sigură. Probabil, ei cred că cineva trebuie să vorbească cu el din când în când ca să nu înnebunească, să n-o ia razna de tot", a afirmat scriitoarea.

De asemenea, Herta Müller a vorbit despre limbile pe care le cunoaşte, spunând că s-a simţit mereu nesigură.

"M-am simţit nesigură întotdeauna în privinţa limbii, pentru că, când am fost copil, am învăţat prima dată numai dialectul, în satul acesta şvăbesc, după aceea, când începea grădiniţa sau şcoala trebuia să învăţ germana literară, care se diferenţiază destul de mult de dialect şi tot timpul am făcut greşeli şi, după aceea, a venit limba română. (...) În fiecare dintre aceste limbi n-am fost sigură, de aia mi s-au părut că sunt împrumutate, că nu-mi aparţine nimic", a declarat Herta Müller.

Herta Müller s-a născut pe 17 august 1953, într-un mic sat din Banat unde se vorbeşte limba germană. Volumul "Nadirs" a marcat debutul în proză al scriitoarei, relatând povestea sinistră a vieţii dintr-un sat din România. O versiune cenzurată a romanului a fost publicată la Bucureşti în 1982. Doi ani mai târziu, scriitoarea a reuşit să trimită romanul peste hotare, iar versiunea integrală a romanului a fost publicată la Berlin.

Deoarece a scris despre experienţa ei în calitate de membru al unei minorităţi naţionale şi despre viaţa ei sub un regim dictatorial, Herta Müller a intrat destul de repede în vizorul Securităţii, expunându-se astfel în faţa multor interogatorii şi persecuţii.

Scriitoarea a reuşit să fugă din România, în 1987, stabilindu-se cu soţul ei la Berlin.

De la data stabilirii ei în Germania, Müller a fost distinsă cu numeroase şi importante premii germane şi internaţionale. Printre acestea se numără premiile Ricarda Huch (1987), Kleist (1994) şi Joseph Breitbach (2003), premiul european Aristeion (1995) şi IMPAC Dublin Literary Award (1998). Scriitoarea este membră a Academiei Germane pentru Limbă şi Poezie (din 1995) şi, de-a lungul anilor, a fost propusă de trei ori la premiul Nobel pentru literatură, care i-a fost decernat în 2009, pentru "densitatea poeziei şi sinceritatea prozei cu care a descris plastic universul dezrădăcinaţilor".

Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere Iaşi, care se desfăşoară de miercuri până duminică, este un eveniment finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi, prin Muzeul Literaturii Române Iaşi. În total, ediţia din 2014 a FILIT reuneşte peste 300 de invitaţi de seamă ai literaturii mondiale şi române, precum şi

71

traducători, manageri culturali, editori, librari, difuzori de carte, critici şi jurnalişti culturali.

http://www.romanialibera.ro/societate/educatie/directorul-sri-a-primit-titlul-de-doctor-honoris-causa-al-universitatii-de-vest-din-timisoara-352070

Directorul SRI a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din TimişoaraDirectorul Serviciului Român de Informații (SRI), George Maior, a primit, vineri, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara, transmite Mediafax.

Ceremonia de decernare a distincției acordate lui George Maior a avut loc în Aula Magna a Universităţii de Vest din Timişoara.

"Senatul Universităţii de Vest din Timişoara a decis să-i acorde acest titlu domnului director al SRI, George Maior, ca semn de recunoaştere publică a meritelor excepţionale, prestigiului şi contribuţiilor majore, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, în menţinerea securităţii naţionale în fruntea unei instituţii reformatoare, neutră şi echidistantă care luptă pentru întărirea statului de drept şi pentru securitatea cetăţeanului", a spus rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pirtea.

După ce a primit distincţia, George Maior a spus că are emoţii, precizând, totodată, că în momente critice nu i s-a întâmplat să fie emotiv, aşa cum este la primirea acestui titlu.

"Nu am avut emoţii în momente critice, precum aventura din Irak, când mă aflam într-un elicopter supus unui tir de rachete sau când am fost în sediul NATO, pe 11 septembrie 2001, când se presupunea că va fi atacat precum turnurile gemene. Atunci nu am avut emoţii, pentru că eu cred că am acţionat la rece, dar azi (vineri – n.r.) am emoţii, pentru că mă aflu în acest centru de excelenţă cu oameni deosebiţi din punct de vedere intelectual", a spus George Maior.

Directorul SRI a dedicat titlul de Doctor Honoris Causa primit din partea Universităţii de Vest din Timişoara tinerilor diplomaţi români, militarilor din teatrele de operaţiuni, dar şi ofiţerilor de informaţii.

"Dedic acest titlu tinerilor diplomaţi care au lucrat în anonimat pentru a duce ţara în Uniunea Europeană şi NATO, despre care probabil nu se va auzi niciodată ceva, tinerilor militari care s-au dedicat pe fronturi îndepărtate pentru a aduce un plus de securitate acestei ţări, ofiţerilor de informaţii care oricum lucrează în anonimat, niciodată nu se va auzi de ei, dar care peste tot încearcă să ajute România prin informaţie pentru a fi protejată, pentru ca noi

72

să putem învăţa în asemenea edificii de cultură, să avem copii în siguranţă şi să-i ducem la şcoli. Ei merită recunoştinţa mea într-un asemenea moment deosebit pentru mine", a mai spus Maior.

După ceremonia de înmânare a titlului de Doctor Honoris Causa, George Maior şi-a lansat, în Aula Magna a universităţii, cea de-a doua ediţie a cărţii sale "Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii internaţionale în secolul XXI".

La eveniment au fost prezenţi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, ministrul pentru Învăţământ Superior, Cercetare Ştiinţifică şi Cercetare Tehnologică, Mihnea Costoiu, parlamentari, precum şi lideri ai administraţiei locale şi judeţene din Timiş.

DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE F.S.L.I.

73