Strategia de Dezvoltare Socio-Economica 2011 – 2016 a...

Strategia de Dezvoltare Socio-Economica

2011 2016 a localitatii Poiana Vadului, Jud. Alba

Strategia de dezvoltare a fost elaborate participativ de catre membriicomunitatii si alti parteneri in cadrul proiectului dministratii localeeficiente pentru dezvoltarea durabila a judetului lba implementat decatre Consiliul Judetean Alba Iulia cu finantare din cadrul ProgramuluiOperational de Dezvoltare a Capacitatii Administrative

Primaria Poiana Vadului Str. Principala, nr. 27

0258-7856780258-785646

Page 1



ContentsIntroducere.................................................................................................................................................... 4

CAPITOLUL I .............................................................................................................................................. 6

I CADRUL NATIO NAL, REGIONAL SI JUDETEAN DE DEZVOLTARE ............................................ 6

I.1. Planul national de dezvoltare .............................................................................................................. 6

I.2 Planul de Dezvoltare Regionala Centru ............................................................................................. 10

I.3 Planul Judetean de Dezvoltare ........................................................................................................... 16

CAPITOLUL II ........................................................................................................................................... 19

II PROFILUL SOCIO-ECONOMIC SI CULTURAL - SPIRITUAL AL COMUNEI ............................ 19

II.1 Scurt Istoric ...................................................................................................................................... 19

II.2 Amplasarea si Relieful ..................................................................................................................... 22

II.3 Infrastructura locala .......................................................................................................................... 26

II.4 Invatamantul..................................................................................................................................... 27

II.5 Cultura si ocrotirea sanatatii ............................................................................................................. 29

II.6 Situatia socio-demografica ............................................................................................................... 31

II.7 Economia .......................................................................................................................................... 34

II.8 Turismul ........................................................................................................................................... 36

CAPITOLUL III ......................................................................................................................................... 38

III CONCLUZII IN URMA PRELUCRARII DATELOR OBTIMUTE DIN CHESTIONARE ............... 38

III.1 Initierea procesului de planificare strategica ................................................................................... 38

III.2 Infiintarea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economica ............................................................... 39

III.3 Perceptia oamenilor asupra situatiei ............................................................................................... 40

CAPITOLUL IV ......................................................................................................................................... 42

IV ANALIZA SWOT ................................................................................................................................. 42

CAPITOLUL V PLANIFICAREA DEZVOLTARII PRIN METODA FUNDAMENTALA DE SEMINAR.................................................................................................................................................. 53

V.1 Seminarul viziunilor ......................................................................................................................... 54

V.2 Seminarul contradic iilor .................................................................................................................. 56

Page 2



V.3 Seminarul directiilor strategice ........................................................................................................ 58

V.4 Seminarul implementarii .................................................................................................................. 59

V.5 Planul de actiuni 2011 ...................................................................................................................... 66

V.6 SURSE DE FINANTARE IDENTIFICATE ....................................................................................... 73

ANEXA 1 CHESTIONAR ......................................................................................................................... 76

Page 3



IntroducerePrezentul document este o strategie de dezvoltare locala a localitatii Poiana Vadului.

Strategia de dezvoltare a fost elaborate participativ de catre membrii comunitatii si alti

parteneri in cadrul proiectului Administratii locale eficiente pentru dezvoltarea durabila a

judetului Alba implementat de catre Consiliul Judetean Alba Iulia cu finantare din cadrul

Programului Operational de Dezvoltare a Capacitatii Administrative.

Dezvoltarea este un concept larg utilizat ncepnd cu al doilea razboi mondial. Exista multe

teorii care se concentreaza asupra celei mai bune metode de a realiza dezvoltarea, nsa cheia

dezvoltarii durabile consta n acceptanta clientului, adica n satisfacerea necesitatilor pe care

cetatenii le percep si n solutionarea problemelor care le afecteaza viata. Prin urmare, daca prin

definitie dezvoltarea durabila este aceea care face legatura ntre generatii, nseamna ca

generatiile de azi vor hotar viitorul celor care urmeaza, iar ceea ce doresc oamenii pentru

urmasii lor nu putem realiza dect cu consultarea lor, cu colaborarea lor si,mai ales,cu acceptul

lor.

Principiul programarii este unul din elementele esentiale ale operationalizarii

Fondurilor Structurale si se refera la pregatirea planurilor multianuale de dezvoltare, care se

realizeaza pe baza deciziilor luate n parteneriat cu Statele Membre printr-o serie de etape

succesive. Planurile trebuie realizate de jos n sus pentru a cuprinde necesitatile reale,

identificate obiectiv.

n timpul elaborarii planului strategic al comunitatii s-a pornit de la necesitatile locale,

care au fost mpartite pe domenii de interes cu scopul delimitarii domeniilor de cuprindere a

strategiei, care mai apoi sa fie integrate n strategiile de dezvoltare ale judetului Alba .

Planul strategic de dezvoltare social-economica a municipiului a fost elaborat n mod

participativ, prin implicarea reprezentantilor tuturor grupurilor social demografice din

comunitate. Participarea populatiei la elaborarea planului strategic de dezvoltare social-

economica va contribui la cresterea spiritului de initiativa a oamenilor din comunitate, la

implicarea paturilor vulnerabile n procesul de luare a deciziilor si la responsabilizarea

comunitatii pentru deciziile luate si pentru ntreg procesul de dezvoltare.

Page 4



Totodata, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a

parteneriatului dintre administratia publica locala, organizatiile comunitare si businessul privat

n directia solutionarii problemelor comunitare.

Page 5



CAPITOLUL I

I CADRUL NATIONAL, REGIONAL SI JUDETEAN DE DEZVOLTARE

I.1. Planul national de dezvoltare

Planul National de Dezvoltare (PND) este

instrumentul fundamental prin care Romnia va ncerca s

recupereze ct mai rapid disparittile de dezvoltare socio -

economic fat de Uniunea European. PND este un concept

specific politicii europene de coeziune economic si social

(Cohesion Policy) reprezint documentul de planificare

strategic si programare financiar multianual, elaborat ntr-un larg parteneriat, care va

orienta si stimula dezvoltarea socio - economic a Romniei n conformitate cu Politica de

Coeziune a Uniunii Europene.

Strategia PND 2008 - 2014 este structurat pe cele sase prioritti nationale de dezvoltare,

limitarea numrului de prioritti fiind de natur s asigure concentrarea resurselor disponibile pe

realizarea acelor obiective si msuri cu impact maxim asupra reducerii decalajelor fat de UE si

disparittilor interne. Trebuie precizat, ns, c n interiorul acestor prioritti sunt abordate

numeroase domenii/sectoare de interventie specifice, cum ar fi educatia, sntatea, energia,

sectorul comunicatii si IT, prevenirea riscurilor naturale, etc.

Optiunile strategiei vizeaz crearea de conditii pentru:

a) Asigurarea cresterii economice pe baza sporirii ratei investitiilor prin participarea

semnificativ a capitalului national si prin atragerea resurselor externe, mai ales sub form de

investitii directe, n conditii de deplin transparent, astfel c dup anul 2007, ritmurile medii

anuale de crestere a produsului intern brut s se situeze ntre 4-6%;

b) Continuarea msurilor de stabilizare macroeconomic prin asigurarea unor deficite bugetare

suportabile, n jurul a 3 % din produsul intern brut, reducerea deficitului cvasi - fiscal,

gestionarea corespunztoare datoriei publice si deficitului contului curent, astfel nct s se

Page 6



asigure reducerea treptat a inflatiei, care la nivelul anului 2007 s poat fi exprimat ct mai

sintetic;

c) Promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, viznd

ajustarea structural a economiei, dezvoltarea si moder nizarea infrastructurii fizice, stiintifice si

sociale, revitalizarea si retehnologizarea industriilor cu potential competitiv, construirea unei

agriculturi ntemeiate pe exploatatii de dimensiuni optime, sprijinirea activittilor bazate pe

tehnologia informatiei si crearea unui mediu prielnic pentru extinderea si dezvoltarea turismului,

diversificarea serviciilor financiare, a sectorului tertiar n general;

d) Crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care s asigure

dezvoltarea competitiei de piat, reducerea costurilor de tranzactie si diminuarea poverii fiscale;

promovarea unor msuri specifice de stimulare a ntreprinderilor mici si mijlocii; definirea clar

a drepturilor de proprietate, asigurarea unor structuri administrative si juridice adecvate, capabile

s asigure aplicarea legii si respectarea obligatiilor contractuale;

e) Modernizarea si dezvoltarea serviciilor de utilitate public astfel c acestea s raspund ct

mai bine nevoilor cettenilor si economiei nationale, asigurndu-se treptat apropierea de

standardele trilor membre ale UE;

f) Elaborarea si asumarea unui program pe termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente

ecologice si reducerea continu a nivelurilor de poluare a mediului nconjurtor;

Componenta de dezvoltare rural a Politicii Agricole Comune (PAC) a cstigat o atentie

sporit dup elaborarea de ctre Comisia European a documentului strategic Agenda 2000,

devenind astfel al doilea pilon al PAC. Obiectivele politicii de dezvoltare rural, definite n

Regulamentul Consiliului nr.1257/17 mai 1999 (la care s-a armonizat si legislatia romn)

referitor la sprijinul pentru dezvoltarea rural sunt:

ameliorarea exploatatiilor agricole;

garantarea sigurantei si calittii produselor agricole;

asigurarea unor niveluri stabile si echitabile ale veniturilor fermierilor;

Page 7



protectia mediului;

dezvoltarea de activitti complementare si alternative generatoare de locuri de munc, pentru a

contracara procesul de depopulare a zonelor agricole si a ntri substanta economic si social a

zonelor rurale;

mbunttirea conditiilor de munc si viat n zonele rurale si promovarea sanselor egale.

n vederea revigorrii activittilor economice din mediul rural si diversificarea acestora

se impune sustinerea activittilor agricole prin realizarea de servicii specifice, activittilor de

agroturism, a productiei de artizanat si a altor activitti cu specific agricol( sericicultur,

apicultur, cultivarea ciupercilor, plantelor medicinale si a fructelor de pdure), nfiintrii de noi

pensiuni agroturistice, modernizarea celor existente si dezvoltarea serviciilor pentru petrecerea

timpului liber (terenuri de sport, echitatie, ciclism montan, etc.).

Pentru realizarea dezvoltrii activittii economice si sociale trebuie sprijinite initiativele

particulare si ale comunittii pe baza principiului parteneriatului, prin care s se asigure accesul

facil la noi investitii, consultant, infrastructur, educatie, infrastructura medical si dezvoltarea

durabil a localittilor.

Modernizarea si competitivitatea sectorului agricol vor avea consecinte asupra mediului

rural deoarece cresterea productivittii si competitivittii agricole va determina o rentoarcere a

fortei de munc n zonele rurale.

Pregtirea si mentinerea unui nivel adecvat al infrastructurii sunt esentiale pentru

dezvoltarea economic si social a mediului rural si pentru dezvoltarea regional echilibrat, o

infrastructur modern fiind important pentru ca zonele rurale s poat concura efectiv pentru

investitiile interne si s poat rmne competitive pentru ntreprinderile existente.

Diversificarea activittilor agricole va fi orientat spre stimularea diversificrii n toate

tipurile de exploatatii comerciale, cum ar fi procesarea propriilor materii pri me si

comercializarea direct sau ncurajarea activittilor agro - turistice. Se va acorda atentie special

sprijinului fermelor de semi-subzistent care depind de astfel de activitti suplimentare

diversificate pentru a le utiliza la maxim capacitatea lor de munc.

Page 8



n vederea absorbtiei ridicate a fortei de munc tinere neocupat din fermele de

subzistent, micro - ntreprinderile vor fi ncurajate s demareze activitti economice n zonele

rurale si s diversifice ofertele orientate spre servicii pentru populatia rural. Vor fi sprijinite, de

asemenea, activittile agro - turistice si cele privind petrecerea timpului liber, care au un impact

pozitiv asupra crerii de noi locuri de munc.

Acest sprijin va fi combinat cu eforturile de mbunattire a mediului natural si social si de

stimulare a eco-turismului, precum si cu serviciile si cu o structurare mai bun a comercializrii

produselor regionale specifice. n acest sens, agro - turismul este n continu crestere datorit

specificului ospitalier traditional combinat cu pstrarea traditiilor si obiceiurilor culturale

valoroase.

Dezvoltarea durabil a mediului rural necesit, de asemenea, accesul la facilitti, solutia

pentru a asigura echilibrul ntre zonele rurale este aceea a unui acces mai bun al actorilor rurali la

toate tipurile de facilitti existente n perioada urmtoare.

Page 9



I.2 Planul de Dezvoltare Regionala Centru

Dup 1990, spatiul european se afl ntr -o perioad de

transformri determinate att de schimbrile globale geo-politice

ct si de restructur ri interne, n plan socio-economic. Contextul

general mentionat ca si evolutii posibile n secolul 21 sunt

prezente n dou documente importante: Agenda 2000 si

Planul de Dezvoltare Spatial n Europa (ESDP) pltite de Comisia European si r espectiv, de

Consiliul Ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului.

Ultimul document mentionat formuleaz obiectivele strategice ale unei dezvoltri echilibrate si

durabile ale spatiului european:

Coeziunea economic si social;

Conservarea patrimoniului natural si cultural;

Competitivitate echilibrat a teritoriului european.

Proiectele si programele de dezvoltare spatial a teritoriului comunitar trebuie s aib n

vedere:

Dezvoltarea unui sistem urban policentric si echilibrat si instituirea de relatii noi ntre

mediul urban si mediul rural;

Asigurarea unei accesibilitti egale la retelele de infrastructur si informationale;

Dezvoltare durabil, gestiunea prudent si rezervarea patrimoniului natural si cultural.

Procesul de implementare a politicilor de dezvoltare regional, a fost initiat n 1997 prin

aprobarea de ctre Guvernul Romniei a Cartii Verzi a Dezvoltrii Regionale n Romnia si a

continuat n perioada 1998 - 1999 prin constructia cadrului institutional si a suportului legislative

necesar. Politica de dezvoltare regional ca parte integrant a procesului general de reform si a

procesului de aderare la Uniunea European, este necesar s asigure faptul c programele de

dezvoltare regional promovate de Guvernul Romniei si de fiecare regiune n parte vor permite

realizarea unei dezvoltri echilibrate n sensul reducerii disparittilor existente si a promovrii

coeziunii economice si sociale.

Page 10



Legea nr. 151 din 15 iulie 1998, privind dezvoltarea regional n Romnia, stabileste

cadrul institutional, obiectivele, competentele si instrumentele specifice politicii de dezvoltare

regional din tara noastr.

Teritoriul Romniei este mpartit n opt regiuni, reprezentnd arii care corespund unor

grupuri de judete, fr a fi nsa unitti teritorial-administrative, format n urma liberei lor

asocieri si bazate pe o ntelegere semnat de reprezentantii Consiliilor Judetene respective.

Aceste opt regiuni constituie cadrul de implementare si de evaluare a politicii de

dezvoltare regional.

Cele 8 regiuni de dezvoltare sunt urmtoarele:

REGIUNEA DE JUDETELE % DIN TOTAL

DEZVOLTARE COMPONENTE ALE POPULATIE

REGIUNII

1 - NORD EST Bacu, Botosani, Iasi, 16,8Suceava, Vaslui, NeamtBrila, Buzu, Constanta,2 - SUD EST 13,0

Galati, Tulcea, Vrancea

3 SUD MUNTENIA Arges, Clrasi, Dmbovita, 15,5

Giurgiu, Ialomita, Prahova,

Teleorman

4 - SUD VEST OLTENIA Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, 10,7

Vlcea

Arad, Caras - Severin,5 - VEST 9,2

Hunedoara, Timis

6 NORD VEST Bihor, Bistrita - Nsud, Cluj, 12,8

Maramures, Slaj, Satu Mare

Alba, Brasov, Covasna, 11,87 - CENTRU

Harghita, Sibiu, Mures

Bucuresti, Ilfov 10,2 8 - BUCURETI-ILFOV

Page 11



Dup 1990, spatiul european se afl ntr-o perioad de transformri determinate att de

schimbrile globale geo-politice ct si de restructurri interne, n plan socio-economic.

Contextul general mentionat ca si evolutii posibile n secolul 21 sunt prezente n dou

documente importante: Agenda 2000 si Planul de Dezvoltare Spatial n Europa (ESDP),

pregtite de Comisia European si respectiv, de Consiliul Ministrilor responsabili cu Amenajarea

Teritoriului.

Ultimul document mentionat formuleaz obiectivele strategice ale unei dezvoltri

echilibrate si durabile ale spatiului european:

Coeziunea economic si social;

Conservarea patrimoniului natural si cultural;

Competitivitatea echilibrat a teritoriului european.

Procesul de implementare a politicilor de dezvoltare regional, a fost initiat n 1997 prin

aprobarea de ctre Guvernul Romniei a Cartei Verzi a Dezvoltrii Regionale n Romnia si a

continuat n perioada 1998 - 1999 prin constructia cadrului institutional si a suportului legislative

necesar. Politica de dezvoltare regional ca parte integrant a procesului general de reform si a

procesului de aderare la Uniunea European , este necesar s asigure faptul c programele de

dezvoltare regional promovate de Guvernul Romniei si de fiecare regiune n parte vor permite

realizarea unei dezvoltri echilibrate n sensul reducerii disparittilor existente si a promovrii

coeziunii economice si sociale.

n ultimii ani, Romnia a fcut pasi importanti n ceea ce priveste adoptarea unei structure

institutionale capabile s elaboreze si s implementeze politica de dezvoltare regional.

Actualmente, cea mai important sarcin pe car e o au de rezolvat autoritatile romne este de a

indentifica particularittile si necesittile proprii, aceasta fiind oricum inclus n procesul general

al reformei, care definesc n amnunt principalele aspecte ale reformei.

Politica de dezvoltare regional este abordat n acord cu principiul parteneriatului, aflat la baza

structurii institutionale si este pus n practic prin programe care trebuie s raspund

necesittilor existente la nivelul regiunilor. De asemenea, aceast politic este n concordant cu

principiul aditionalittii si consistent cu politicile national - sectoriale ale ministerelor, care la

Page 12



rndul lor trebuie s ia n seam necesittile regionale. n cele din urm, politica de dezvoltare

regional este concentrat pe arii/domenii prioritare pentru aspecte si prioritti care constituie

principalele probleme pentru dezvoltarea fiecareia dintre regiunile Romniei si a trii n

ansamblul su.

Regiunea de Dezvoltare Centru este asezat n zona centr al a Romnie, n interiorul

marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursurile superioare si mijlocii ale Muresului si Oltului, fiind

strbtut de meridianul 25 grade longitudine estic si paralela 46 grade longitudine nordic. Din

punct de vedere administrativ, Regiunea Centru este format din sase judete: Alba, Brasov,

Covasna, Harghita, Mures si Sibiu, care cuprind 50 de orase ( din care 14 municipii) si 334 de

comune.

Suprafata Regiunii este de 34.099,4 kmp, ceea ce reprezint 14,3 % din suprafata

Romniei, populatia numr 2,642 milioane locuitori ( 11,5 % din totalui populatiei Romniei)

iar densitatea populatiei este de 74 locuitori/kmp. Pe lng romni, 35 % din populatie reprezint

o mare concentrar e de minoritti nationale, ceea ce asigur interferente culturale si o mare

varietate de traditii si obiceiuri.

Regiunea dispune de numeroase bogtii ale subsolului: minereuri neferoase,

auroargintifere, cuprif ere, minereuri de mercur, fier, zcminte de gaz metan iar profilul

industrial al regiunii este dat de industria constructiilor de masini si a prelucrrii metalelor,

industria chimic, a materialelor de constructii, prelucrarea lemnului, extractiv, textil si

alimentar.

Varietatea peisagistic a muntilor, etnografia, datinile, obiceiurile, monumentele istorice

si de arhitectur si muzeele, ncadreaz Regiunea Centru ntre ar ealele traditionale de cultur si

civilizatie si ntre zonele cu traditie turistic, cu largi perspective de dezvoltare. Cultura popular

autentic, pstrat n forme originale, poate fi ntlnit n multe sate ale Regiunii Centru.

Cntecele si dansurile populare, traditiile si obiceiurile specifice, fac din unele manifestri

populare consacrate, adevrate festivaluri de etnogr afie si folclor. Satul din aceast parte central

a trii, prin conditiile social - istorice n care s-a dezvoltat, reprezint o zon n care de multe ori

spiritualitatea romneasc s -a interferat cu cea a nationalittilor conlocuitoare, reprezentnd o

Page 13



simbioz plin de originalitate.

Structura si repartitia principalelor activitti economice pe teritoriul Regiunii au fost

determinate de varietatea resurselor naturale, de pozitia geografic si de traditia existent n

prelucrarea acestor resurse. Astfel, activitatea industrial a Regiunii Centru este repartizat

astfel:

33 % industrie

11,9 % agricultur

4,1 % constructii

51 % servicii.

n Regiunea Centru sunt concentrate aproape 12% din totalul unittilor active nregistrate la

nivel national, pondere care, comparativ cu celelalte regiuni, o situeaz pe pozitia a patra n

ierarhia regiunilor, dup numrul de unitti locale active nregistrate. n ceea ce priveste

investitiile pe cap de locuitor, Regiunea Centru se situeaz pe locul trei pe tar, fiind devansat

doar de Regiunea Bucuresti - Ilfov si Regiunea Vest.

Pentru Regiunea Centru dezvoltarea rural este considerat ca o directie prioritar a strategiei

de dezvoltare prin care se urmareste punerea n practic a unei politici integrate care s permit

punerea n valoare a tuturor tipurilor de potential ale spatiului rural: cresterea animalelor,

prelucrarea laptelui, a crnii, pieilor, colectarea si prelucrarea fructelor de pdure, piscicultur,

apicultur, sericicultur, practicarea mestesugurilor, turism rural, agroturism, turism montan, etc.

Datorit functiei de spatiu al acesteia, trebuie continuate msurile de dezvoltare rural, al

cror nucleu ar fi crearea unor fundamente de durat pentru locurile de munc pentru populatia

rural. Economic, natural si social, spatiul rural trebuie garantat si dezvoltat pe termen lung.

Din aceste motive strategia se bazeaz pe o abordare integrat care cuprinde organizarea si

dezvoltarea agricol, diversificarea economic prin stimularea industriei mici si mijlocii si a

serviciilor rurale - managementul resurselor naturale, punerea n valoare a functiilor ambientale

si promovarea culturii, a turismului si a activittilor recreative.

Page 14



Este evident c pentru a se produce diversificarea activittii economice si sociale trebuie

sprijinite initiativele particulare si ale comunittii prin care s se asigure noi investitii, asistent

tehnic, servicii de afaceri, infrastructur adecvat, educatie si dezvoltarea dur abil a

localittilor.

Page 15



I.3 Planul Judetean de Dezvoltare

Judetul Alba este situat n partea central a Romniei, n

zona de contact a Podisului Transilvaniei cu Muntii Apuseni si

Carpatii Meridionali, pe cursul mijlociu al rului Mures, care

traverseaz judetul de la nord - est (n zona Ocna Mures), la sud -

vest (n zona ibot).

Suprafata judetului este de 6.231 kmp, reprezentnd 2,6% din suprafata trii si este al 16 -

lea judet ca mrime, ncadrndu-se din acest punct de vedere n categoria judetelor de mrime

mijlocie.

Judetul Alba se nvecineaz la nord cu judetul Cluj, n nord - vest cu judetele Bihor si

Arad, n sud - vest cu judetul Hunedoara, n sud cu judetul Vlcea, n sud - est cu judetul Sibiu si

n nord - est cu judetul Mures.

n judetul Alba predomi formele nalte de relief, astfel, muntii ocup cca. 52% din

suprafat, zonele de podis si dealuri 26%, iar zonele de cmpie, inclusiv luncile rurilor 22%.

Zona montan este dominat de extremitatea estic a Muntilor Metaliferi, de culmile masivului

Trascului, de versantii sudici ai Muntilor Bihariei, precum si de Muntii urianu. Zona de podis

si deal este dat de Podisul Secaselor, Podisul Trnavelor, si de Depresiunile Montane: Zlatna,

Abrud si Cmpeni, iar zona joas de cmpie este dominat de Depresiunea Alba Iulia - Turda si

partial de Culoarul Depresionar al Orastiei.

Clima este temperat - continental, specific trii noastre, diferentiat n functie de

altitudine, cu temperaturi medii anuale de 2C n zonele montane si 9,5 C n Lunca Muresului.

Hidrografia judetului Alba este dominat de cursul mijlociu al Muresului, care colecteaz

toate rurile din teritoriul su. Principalii afluenti ai Muresului n judetul Alba pe partea dreapt

sunt: Ariesul, Aiudul, Geoagiul, Valea Teiusului, Valea Glzii, Cricul, Ampoiul, Vintul, etc., iar

pe partea stng Muresul primeste: Trnava (Mare si Mic), Secasul Sebesului, Sebesul, Pianul,

Page 16



Cugirul si altele. n zona Muntilor Apuseni avem rul Aries cu cei doi afluenti ai si: Ariesul

Mare si Ariesul Mic.

ntre resursele naturale cele mai importante, care se afl pe teritoriul judetului n

zcmnt sau se exploateaz sunt: complexele metalifere neferoase (aur, argint, cupru, plumb,

zinc, pirit, mercur, etc.), sare, bentonit, calcar, mangan, ozocherit, gr esie, tufuri vulcanice,

marne, argile, marmur, piatr pentru constructii, nisipuri si pietrisuri, lemnul, gazele naturale,

etc.

Dup modul de folosint, suprafata judetului Alba, care este de 624.157 ha, se mparte

astfel:

- suprafata agricol este de 329.700 ha (52,8% din suprafata judetului), din care:

- suprafata arabil este de 133.100 hectare (40,4%);

- psuni 117.300 hectare (35,6%);

- fnete 72.700 hectare ( 22,0%);

- vii si pepiniere viticole 4.900 hectare ( 1,5%);

- livezi si pepiniere pomicole 1.700 hectare ( 0,5%);

- pduri 229.700 hectare ( 36,8%);

- ape si blti 6.370 hectare ( 1,0%);

- alte suprafete 58.387 hectare ( 9,4%).

Populatia judetului Alba la data de 1 ianuarie 2001, numra 395.653 locuitori, din care

232.664 locuitori ( 58,8%) n mediul urban si 162.989 locuitori ( 41,2%) n mediul rural,

densitatea populatiei pe kilometru ptrat fiind de 63 locuitori. Din acest punct de vedere

ponderea judetului Alba este de 1,8% pe tar. Populatia municipiului Alba Iulia, care este

resedint de judet la aceasi dat era de 71.651 locuitori.

Page 17



Organizarea administrativ: Suprafata administrativ a judetului Alba cuprinde un numr

de 11 orase, din care 4 municipii - Alba Iulia (resedint de judet), Aiud, Blaj si Sebes si 7 orase:

Abrud, Cmpeni, Cugir, Ocna Mures, Zlatna, Teius si Baia de Aries. n judet mai sunt nca 65

unitti administrativ - teritoriale, respectiv, comune si 658 de sate.

Alturi de judetele Brasov, Sibiu, Covasna, Harghita si Mures, judetul Alba intr n

componenta Regiunii de Dezvoltare Centru, care si are sediul n municipiul Alba Iulia.

Cultura este reprezentat de un numr nsemnat de institutii printre care, mai importante

Muzeul Unirii din Alba Iulia;

Muzeele de istorie din Blaj si Aiud;

Casa de Cultur a Sindicatelor din Alba Iulia;

Casa de Cultur a Studentilor din Alba Iulia;

Clubul Tineretului;

Teatrul de ppusi din Alba Iulia;

Centrul de cultura Augustin Bena Alba Iulia

Turismul Judetul Alba detine un potential turistic deosebit. Numeroasele vestigii ale

trecutului istoric, monumente de art de o valoare considerabil (cetatea bastinas n stil Vauban,

Muzeul Unirii, Biblioteca Bathyaneum din Alba Iulia, muzeele de istorie de la Blaj si Aiud,

Cmpia Liberttii de la Blaj, etc.), pitorescul Vilor Ampoiului, Ariesului si Sebesului cu forme

carstice (pesteri, chei) si frumusetea masivelor muntoase Apuseni si Sebes, Ghetarul de la

Scrisoara, bile srate de la Ocna Mures, toate constituie puncte de atractie pentru turisti.

Turismul cultural - este strns legat de existenta pe teritoriul judetului a unor monumente si

manifestri prin care se asigur promovarea valorilor din acest teritoriu. Pot fi amintite aici

manifestrile organizate cu ocazia Trgului de fete de pe Muntele Gina, Festivalul de poezie

Lucian Blaga de la Sebes, Festivalul strugurilor, etc.

Page 18



CAPITOLUL II

II PROFILUL SOCIO-ECONOMIC SI CULTURAL - SPIRITUAL AL COMUNEI

II.1 Scurt Istoric

n jurul anilor 1470, tinuturile comunei Neagra au nceput a fi populate de locuitori, de

numele crora se leag chiar istoria de ntemeiere a comunei Neagra (denumire care pn la

acest dat nu figurase n tinuturile muntilor Apuseni).

Printre cei care se nscriu cu titlul de ntemeietori ai acestor comune se numrar familia

vestit de vechi boieri din nordul Moldovei, pe nume boieri Candrea, venit n pribegie n jurul

anilor 1470-1480, n timpul lui Stefan cel Mare, aici, n tinuturile muntilor Apuseni. Aici, n

Neagra, denumire dat de boierii Candrea dup comuna de unde a plecat n pribegie, n mijlocul

comunei si-a format gospodria pe care si-a ntrit-o cu brigadier, notari, primari, preoti, formati

din familia sa.

Cel care cu ani n urm a dat numele acestor tinuturi de comuna Neagra, nu peste mult

timp avea s nceteze din viat, iar familia sa s se destrame rnd pe rnd pn cnd odat va

nceta s mai existe.

Prima atestare documentara a comunei Neagra este la nceputul secolului al XVIII-lea

la 1740 pe o carte donata Bisericii din Valea Negrii, donatie fcuta de popa Ioan Moldoveanu

si are inscriptia Frati romni s m pomeniti si pe mine. A doua mentiune scrisa a localittii

este cea fcut pe baza urbanismului din Zlatna de la 1746. Din anul 1850 avem primele

registre de star e civila a comunei Neagra n care sunt scrise ctunele Neagra de Sus si Neagra

de Jos, iar pn la 1 ianuarie 1925 comuna se ntindea pe o suprafat de 85 km cnd unele

sate trec la comuna Arieseni si comuna Sctura.

Comuna Poiana Vadului are actuala denumire din anul 1968 in urma mprtirii

administrativ-teritoriale.

Locuitorii acestei comune si deapn si azi amintirile seculare si de fiecare dat se

opresc la acelea care au devenit nemuritoare. Asa bunoar, n rscola condus de Horia, Closca

Page 19



si Crisan n 1784 unul din apropiatii de ndejde si de nalt pretuire din partea lui Horia, era

Horia cel Tnr, nume de personaj istoric, dat unui lupttor din comuna Neagra.

Amintirile locuitorilor se leag si de numele lui Avram Iancu care a recrutat din r ndul

negrenilor pe cei mai destoinici lupttori si centurioni. Documentele istorice ale vremii

subliniaz de asemenea c localnicii din comuna Neagra, iobagii de aici au fost cei mai activi n

sustinerea si mersul revolutiei de la 1848 fapt pentru care Avram Iancu si-a recrutat n fruntea

ostilor pe cei mai multi centurioni din aceast comun.

Au rmas vii n amintirea locuitorilor din comuna Neagra evenimentele de mare valoare istoric

de la 1 Decembrie 1918 unirea Tr ansilvaniei cu Romnia, avnd delegatii ca Beleiu Avram

(Todoleac), Beleiu Gheorghe (Gara).

Comuna noastr, Poiana Vadului a avut mndria de a se bucura de cele mai alese

aprecieri, aprecieri referitoare la nesfrsitele vlcele, coline si poieni ncepnd cu glasul dulce al

locanicilor si sfrsind cu impresiile mult plcute ale celor mai diversi vizitatori: despre

frumusetea si coloritul plcut al pdurilor n care bradul si fagul ntregesc minunatul piesaj al

naturii, muntii cu pdurile lor secular e, apele cu pestii, stncile golase pe care caprele slbatice le

escaladeaz aidoma renumitilor alpinisti, sunt doar cteva din frumusetile naturale ale comunei

noastre si ale mprejurimii acesteia.

Muntii Apuseni formeaz n partea de vest a trii o zon compact care nchide la vest

Depresiunea Transilvaniei. Limita cea mai pregnant a acestora este cea sudic, unde defileul

Muresului separ pe ntreaga lui lungime elemente diferite: la nord, formatiuni alpine ale

Muntilor Apuseni, cu relief de culmi domoale, sprpunse de aparate vulcanice si mase de calcare

ceea ce induce n relief o anumit dinamic; la sud formatiunile prealpine cu relief monoton de

platforme de eroziune si culmi omogene.

ncuibriti ntr-un ungher din inima muntilor Apuseni, locuitorii acestor meleaguri si au

obrsia n trecutul nu prea strvechi ale asezmintelor omenesti.

Acest subliniere a monografului, rezult din faptul c nicieri nu am putut gsi

documentatia privind un trecut milenat al localnicilor cu denumirea de negreni.

Page 20



Presupunndu-se c aceste tinuturi ale comunei Neagra au fost secole de-a rndul prea

putin populate din cauza pozitiei acestei comune, mai mult de adpostire sigur a celor pribegiti

si alungati de valurile luptelor politice si sociale ale vremurilor si prea putin mbietoare pentru

asezmintele omenesti, din pricina unor mari si nestrbtute pduri.

Page 21



II.2 Amplasarea si Relieful

Comuna Poiana Vadului crmpeiul din Tara Motilor - este asezat n partea central a

muntilor Apuseni pe versantul sud-estic al muntilor Bihor, la o distant de 20 km de vrful

Curcubta (1849 m), dar si n partea nord- vestic a judetului Alba la o altitudine de 800- 1000

m.

Teritoriul comunei se afl n apropierea D.N. 75 Turda - Cmpeni - Oradea, legat de

aceasta prin D.J 750B Vadu Motilor- Poiana Vadului.

Comuna Poiana Vadului se nvecineaz n:

partea de est cu comuna Vadul Motilor la confluenta rului Lzesti cu Valea

Negrii;

limita sudic a comunei este marcat de dealul Vidrei cu vrful Citerii (1050 m.)

ce o desparte de comuna Vidra;

limita sud vestic a comunei este cuprins ntre capul Drghitei si vrful Ciorasa

1111 m, portiune n care comuna Poiana Vadului se nvecineaz cu comuna

Avram Iancu;

limita nordic a comunei Poiana Vadului,ce o desparte de comuna Scrisoara (sat

Lzesti) este marcat de formatiuni deluroase: dealul Negreii, dealul Stnestei

(1121m), dealul Lupiestilor (1010m);

limita nord vestic a comunei, situiat ntre dealul Drghitei si dealul Mgura

(1336m) prin care se nvecineaz cu comuna Grda, este marcat de dealuri cu

unele formatiuni colinare mai pronuntate culminate de capul Drghitei (1414m).

Satele comunei Poiana Vadului s-au dezvoltat din ctune mici formate initial n jurul a 2-

3 gospodrii, au caracter de sate nsirate de-a lungul cursurilor de ap (cele din zona de jos) sau

de tip mprstiat (cele din zona muntoas).

Page 22

Poiana Vadului, Fagetu de Sus,



Comuna Poiana Vadului are n componenta sa 11

stulete:

Costesti,

Fgetul de Jos,

Lupiesti,

Stnesti,

Hnsesti,

Petelei,

Morcnesti,

Pstesti,

Duduieni,

n linii generale este tipic de munte , cu ierni lungi si geroase, primul nghet se produce la

finele lunii octombrie, iar ultimul la finele lunii aprilie, implicnd fenomenul de nghet la sol si

lapovit, chiar ninsoare uneori.Temperatura medie anual este de +7,2 grade. Media

temperaturilor medii anuale pe anotimpuri oscileaz astfel: primvara +8 grade C; vara +16grade

C; toamna +8 grade C; iarna 2 grade C. Primele zpezi apar n luna noiembrie sau la sfrsitul

lui octombrie si tin pn la sfrstul lui aprilie.

Cursurile de ap cu car acter permanenet sunt reprezentate de Valea Negrii (care este si

principalul curs de ap care dreneaz ntreaga retea hidrografic din teritoriu), formndu-se prin

unirea celor dou vi: Valea Brii si Valea Mgurii. n zona localittii Poiana Vadului n

perioadelebogate n precipitatii debitele cresc si nu se mai pot limita la albia major, dnd nastere

la viituri.

Apele subterane se manifest sub diferite forme de acumulare si cir culatie: izvoare (multe

dintre ele au un caracter sezonier- temporar ), pnze captive de ap (rezultate din ploi si din

topirea zpezilor), pnze de ap freatice cu nivel liber (apar n zonele de lunc).

Rul Neagra este colectorul principal al retelei hidrografice , care se formeaz prin

confluenta rului Bara cu Mgura, strbate comuna de la nord la sud si se vars n Ariesul Mare

Page 23



pe teritoriul comunei Vadu Motilor. Cei mai importanti afluenti i constituie valea Mgurii, (care

izvoreste din masivul Biharea), valea Brii, valea Oncesti, valea Pstesti, prul Morcnesti.

Caracteristica principal a retelei hidrografice este panta, cursul liniar si cursul independent

fr bazine ramificate. Rul Neagra are o lungime de 12 km. de la izvoare pn la confluenta cu

rul Aries.

Vegetatia teritoriului cercetat este etajat pe vertical cu urmtoarea succesiune de sus n jos:

goluri subalpine;

pduri de molid;

pduri de fag;

pduri de amestec.

Exista o etajare pe verticala, incepand de la padurile de fag in regiunile joase, pana la

vegetatia subalpina si alpina in regiunile cele mai inalte. Dar nu intodeauna vegetatia

respecta etajarea aceasta, de multe ori padurile de molid se situeaza sub padurile de fag,

datorita inversiunilor de temperatura. Pe pantele cu expozitie favorabila unei insolatii

puternice, foioasele urca la altitudini mari, in timp ce pe versantii umbritii limita lor

superioara scade.

La nivel teritorial activittile economice sunt n general activitti specifice zonei montane a

judetului, comuna fcnd parte din zona Muntilor Apuseni, zon care este caracterizat de

suprafete agricole foarte mici, iar suprafetele ocupate de pduri ntrec cu mult suprafetele la nivel

de judet.

Animalele rpitoar e sunt reprezentate n arealul comunei Poiana Vadului doar de vulpe,

dihor, nevstuic si vidr. Au prad din abundent, format mai ales din iepuri, cprioare,

veverite si soareci de cmp, ba chiar si din mistreti. Sunt foarte rspndite speciile de lilieci si

crtitele care umplu cu musuroaie psunile si fnetele.

Fauna ornitologic este mult mai bogat: uliul, soimul, ciocnitoarea, rndunica, pitigoiul,

gaita, cioara, cotofana, corbul, bufnita, pupza, sticletele si multe altele.

Page 24



Reptilele si amfibienele sunt mai putine. Pot fi ntlnite doar soprla comun, salamandra,

serpi si diverse specii de broaste.

Fauna ihtiologic este foarte srac si se gseste n vile Brii si Mgurii: pstrv clean,

mrean, zglvoc.

Page 25



II.3 Infrastructura locala

Calea de comunicatie rutier major care traverseaz comuna este D.J 750B Poiana

Vadului Vadu Motilor singura cale de acces spre comuna Poiana Vadului asfaltata si

modernizata din 2008. Legaturile intre satele comunei se fac prin cele doua drumuri comunale:

- DC 93 Poiana Vadului Costesti Petelei

- DC 137 Poiana Vadului Fagetu de Sus Duduieni Pastesti

n centrul comunei exist o retea de ap potabil de care beneficiaz 30 de familii si institutiile

publice. Lungimea retelei de aductiune este de 1,5 km . Ap n retea proprie, care vine prin

cdere liber, au n curte 90% dintre gospodriile comunei. Trei sferturi dintre locuinte au ap

curent n cas, la buctrie si baie. nclzirea acesteia se face cu lemne, nu exist racordare la o

magistral de gaz metan.

Page 26



II.4 InvatamantulPrima institutie de invatamant pe teritoriul comunei este atestata inca inainte de

1824, Avram Iancu fiind elev in clasa I si a-II-a la scoala primara Stanesti, comuna Neagra.

Actualmente activitatea instructiv educativa se prezinta astfel:

- Invatamantul prescolar se desfasoara in 3 gradinite: Costesti, Fagetu de Sus si

Poiana Vadului-Centru si are un efectiv de 46 prescolari

- Invatamantul primar in 5 scoli care se afla in satele Morcanesti, Fagetu de Sus,

Pastesti, Costesti si Poiana Vadului Centru avand un efectiv de 59 elevi.

- Invatamantul Gimnazial e desfasoara intr-o singura scoala in centrul comunei si are

un efectiv de 54 elevi.

Scoala cu cls. I-VIII Poiana Vadului dispune de un internat scolar cu o capacitate

de 50 locuri unde sunt cazati elevii care locuiesc la distante mari de scoala, iar pe perioada

vacantelor scolare internatul functioneaza ca si tabara pentru elevi din alte zone ale tarii.

Datorita conditiilor grele pe teritoriul comunei evolutia populatiei scolare s-a manifestat in

scdere in ultimii ani.Redam comparativ evolutia populatiei scolare:

Clasa An scolar An sco lar An scolar

1974 1975 1994 1995 2005 2006

I 17 7 8

II 10 4 7

III 17 4 11

IV 17 10 21

V 55 15 18

VI 78 17 20

VII 52 25 9

VIII 56 26 17

Page 27



Corpul profesoral (incluznd scoala centru Poiana Vadului si celelalte scoli arondate ): 16cadre didactice

Din care:

educatoare: 3 1 gradul I , 2 definitivat

nvttori: 7 5 gradul I, 2 definitivat

profesori: 6 1 gradul I, 1 gradul II, 2 definitivat 2 debutant

titulari: 13

suplinitori calificati: 2

suplinitori necalificati: 1

Numrul personalului de ntretinere: 5

Page 28



II.5 Cultura si ocrotirea sanatatii

Ca o atractie turistica ar putea fi luate in considerare si unele obiceiuri si traditii

ale lociutorilor comunei legate de sarbatorile religioase:

- la sanziene fetele isi impletesc cununa din flori de sanziene pentru asi gasi

ursitul.

- la 40 mucenici se fac boboti ( se aprind focuri noaptea pe crestele nltimilor din

comuna ).

- Traditiile legate de srbtorile de iarn: n Ajunul Crciunului, copiii merg cu steaua

si cu pitra, un fel de toiag din salcie nflorat, vestind nasterea lui Iisus Hristos, iar n noaptea

de Ajun se umbl pe la casele stenilor cu colinda si cu Craii (o pies de teatru care are ca

subiect nasterea lui Iisus; ea descrie evenimentele de la Bethleem, anul zero si e jucat de cte

patru tineri).

- la Anul Nou, copiii si tinerii merg cu plugusorul si cu capra , vestind un an nou

mbelsugat.

- n ajunul Bobotezei, preotii ortodocsi colind cu Iordanul, nsotiti de ctiva cant ori maturi ori

copii. Scopul este sfintirea caselor credinciosilor, dup ncheierea srbtorilor de iarn.

- Traditii legate de Paste: cu cteva zile nainte si, mai ales, n noaptea de nviere, vzduhul

rsun de puscturi. Sunt mici explozii zgomotoase, pentru obtinerea crora se folosesc carbid

si tevi din metal sau lemn confectionate artizanal.

- Cntecele de joc sunt foarte ndrgite la diferite srbtori.

- Portul popular, frumos prin sobrietatea lui, are doar dou culori predominante : alb si negru.

cmesile, poalele, zadiile au culoarea alb si sunt decorate cu snururi ori custuri de culoare

neagr. Femeiile mai btrne au darul de a zice n tulnic n serile frumoase ale anului.

Activitatea sanitara pe teritoriul Poiana Vadului a fost neglijata prin lipsa cadrelor de

specialitate. Pana in anul 1986 nu am avut nici un medic stabil, locuitorii comunei fiind

Page 29



nevoiti la alte dispensare din zona, aceasta si datorita faptului ca nu am avut un spatiu

pentru acest scop. Dupa 1986 in urma venirii doctorului Cristea Ionel s-a incercat sa se

gaseasca un spatiu destinat pentru acest scop. Astfel in localul scolii generale Poiana Vadului

a fost amenajat spatiul necesar functionarii dispensarului medical atat prin contributia

oamenilor cat si de la bugetul local. In prezent actualul medic Calatean Corneliu Ioan se

ocupa de dotarea cu instalatii sanitare a spatiului aferent. Se simte lipsa acuta a unui punct

farmaceutic pentru a fi deserviti locuitorii cu medicamente necesare si sa nu mai fie pusi in

situatia de a se deplasa la zeci de km pentru asi procura medicamentele necesare.

Page 30



II.6 Situatia socio-demografica

Pana dupa primul razboi mondial Comuna Neagra cuprindea si satele Iarba Rea si Sucesti

(Garda) precum si o buna parte din comuna Arieseni si purtau numele de Neagra de Sus.

Comparativ cu alte asezari avea o populatie destul de numeroasa. Astf el recensamantul realizat

de autoritatiile austro-ungare in anul 1900 inregistra in comuna Neagra 2.798 locuitori.

Repartitia teritoriala a populatiei in anul 2002

Satul

Nr. 224 202 98 97 191 97 31 35 153 80 115locuitori

Populatia comunei PoianaVadului dup vrsta si sex lanivelul anului 2005

Page 31



GRUPE DE MASCULIN FEMININ TOTAL VRSTA

0 - 7 ani 76 72 148

8 - 15 ani 68 79 147

16 - 20 ani 52 42 94

21 - 30 ani 123 83 206

31 - 40 ani 101 69 170

41 - 50 ani 66 65 131

51 - 60 ani 62 60 122

61 - 70 ani 68 84 152

71 - 80 ani 58 61 119

peste 80 ani 8 14 22

Total 682 629 1311

Populatia comunei are tendinta de scadere pentru ca la nivelul anului 2010 comuna PoianaVadului are 1217 lociutori.

Satul

Nr. 195 195 97 78 156 96 28 35 148 66 123locuitori

Structura confesional 2011 ;

Ortodocsi 968 91% Martorii lui Iehova 55 2% Penticostali 91 3% Alte confesiuni 6 0,1%

Page 32



Din punctul de vedere a structurii confesionale exist o mare eterogenitate si desi un

procent de 91% sunt de religie ortodox, mai exist un procent semnificativ din populatie care

apartine de cultul martorii lui Iehova, penticostal.

Page 33



II.7 Economia

Agricultura este practicat pe suprafete foarte mici, pentru c solurile sunt foarte srace. Este necesar aplicarea tratamentelor cu ngrsmnt natural (gunoi de grajd) n fiecare an.

Suprafata arabil este de numai 0,17 ha pe locuitor (total: 173 ha). 85% din suprafata este cultivat cu cartofi, iar restul cu gru, ovz, lucern, fasole, ceap, usturoi, morcovi, ptrunjel,sfecl rosie, telin, varz si salat .

Terenurile agricole constituie, n cea mai mare parte, proprietti private ale cettenilor.

Fondul funciar are urmatoarea structura si utilizare:

- teren agricol 2890ha ( din care ter en arabil 173 ha, pasuni naturale 1818 ha, fnetenaturale 899 ha);

- vegetatie forestiera 3957ha

- alte terenuri 58 ha

Suprafata totala a comunei este de 6905 ha

n comuna Poiana Vadului exist la ora actual urmtoarele dotri agricole n gospodriile populatiei:

Dotri agrcole Numr Tractoare 18 Pluguri pentru tractor ---Pluguri cu tractiune animal 100Grape cu tractiune animal 100Semntori cu tractiune animal --- Batoze pentru cereale pioase 4 Cositori 8Remorci pentru tractor 10 Autovehicule pentru tr ansport mrfuri 36Care si crute 80Cazane pentru fabricat tuic 6

Majoritatea gospodriilor sunt dotate cu utilaje agricole cu tractiune animal, avnd n

vedere existenta suprafetelor de teren ar abil n locuri n pant unde nu se pot folosi utilaje

Page 34



mecanice. De asemenea lipsa asocierii si agricultura pentru subzistent , precum si lipsa de

resurse n multe situatii a fcut ca populatia s se orienteze spre acest tip de utilaje;

Conform registrului agricol pe anul 2005, n comuna Poiana Vadului sunt 903 bovine,

234 ovine, 478 porcine, 147 cabaline, 3500 psri si 100 stupi de albine.

Vara, animalele ierbivore sunt pscute n mare parte pe psunatul comunal aflat la o distanta

mare de comuna circa 80 km pe raza Judetului Cluj in locul numit Fget Negre

Dumitreas asa numita transhumanta a locuitorilor acestei comune unde din luna martie si

pna la sfrsitul lunii septembrie n ocoale ngrdite, iar iarna sunt hrnite n grajd cu fn,

sfecl furajer, cereale si chiar cu otav (fn obtinut din iarb crud). Porcii si psrile sunt

hrnite cu cereale aduse din Banat, pe bani sau n schimbul lemnelor, cu otav sau flori de fn

(seminte de iarb).

Ocupatiile traditionale ale locuitorilor din Poiana Vadului au fost, totdeauna, legate de

munte si de resursele acestora.

La nivelul comunei avem diferiti mesteri populari care confectioneaza diferite obiecte

din lemn specifice zonei noastre ciubarase, umerase, linguri, cazi Avram Traian sat

Hanasesti, Cirja Nicodim din satul Fagetu de Sus

Traditionala este si confectionarea unor testuri , custuri, covoar e , ster gare sicuverturi de ctre femeile satelor cu specific motesc: Lazea Otilia Mateiu Rafila din satulStanesti, Toader Ileana satul Pastesti.

Instalatii tehnice populare:

- Moara pe apa veche de peste 100 ani proprietar Tolomeiu Miron sat Costesti

- Stupina proprietar Tolomeiu Ioan sat Stanesti

- Instalatie drcit lna Toader Nicolae sat Costesti

- Presa oleguminoase Hanes Vasile sat Duduieni

Page 35



II.8 Turismul

Turism de recreere si odihn

Relieful si peisajele sunt deosebite.Despre

privelistile oferite de Muntii Apuseni, pe care

stnca, pdurea si apa le creeaz, separat ori

mpreun, se spune adesea c rivalizeaz cu cele

elvetiene.Ele pot fi admirate de pe culmile montane,

din zeci de puncte de belvedere. Pdurile sunt

brzdate de crri accesibile care invit la drumetie.

Alturi de mretia codrului, mireasma de rsin, ape zglobii si cristaline,nenumrate vietuitoare

care-i ies n cale, ciupercile si fructele de pdure comestibile ofer turistului adevrate momente

de delectare. Din mai pn-n octombrie, dar mai ales n luna iulie, pajistile si fnetele constituie

un decor extraordinar, sunt un mozaic de culori vii datorit multimii de flori de munte.

Pdurile sunt brzdate de crri accesibile care invit la drumetie. Alturi de mretia codrului,

mireasma de rsin, ape zglobii si cristaline,nenumrate vietuitoare car e-i ies n cale, ciupercile

si fructele de pdure comestibile ofer turistului adevrate momente de delectare. Din mai pn-n

octombrie, dar mai ales n luna iulie, pajistile si fnetele constituie un decor extraordinar, sunt

un mozaic de culori vii datorit multimii de flori de munte.

Turism sportiv

Clima este deosebit de favorabil fenomenului turistic, ntruct nu se nregistreaz

temperaturi extreme, nici vnturi puternice sau alte fenomene negative. Iarna se asterne un strat

gros de zpad, compact, prielnic practicriisporturilor de iarn. Exist foarte multe pante pe care

pot fi amenajate prtii de schi si orice investitor n acest domeniu va beneficia att de sprijinul

administratiei, ct si de al localnicilor.

Page 36



Turism rural

Sunt gospodarii care dispun de spatiu de

cazare si uni sunt dornici sa amenajeze astf el de

spatii pentru a atrage cat mai multi turisti si servirea

mesei cu preparate specifice zonei noastre. Pinea

este preparat, totdeauna, n cas. Turistul care

locuieste la un gospodar va ntlni, cu sigurant, un

utilaj nelipsit din nici o locuint: cuptorul de pine. Va

putea nvta s mnuiasc uneltele care constituie inventarul auxiliar al oricrui cuptor:

jeruitorul o prjin lung cu care se rscoleste jarul, mutndu-se de la un loc la altul pentru a

nclzi cuptorul uniform; drgul n form de sap, ajut la scoaterea jarului din cuptor; ujogul

un somoiog

Page 37



CAPITOLUL III

III CONCLUZII IN URMA PRELUCRARII DATELOR OBTIMUTE DIN

CHESTIONARE

III.1 Initierea procesului de planificare strategica

Administratia publica locala a localitatii Poiana Vadului a nteles necesitatea elaborarii

Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economica a localitatii Poiana Vadului, n mod

participativ, n vederea unei dezvoltari durabile a localitatii, importanta existentei unui astfel de

document pentru atragerea finantarilor externe n perioada urmatoare.

Elaborarea participativa a planurilor strategice de dezvoltare socio-economica a

comunitatii implica un proces de facilitare a administratiei publice locale, proces care include

urmatoarele etape:

etapa de preplanificare

etapa de elaborare a planurilor strategice

etapa de sprijin a comunitatilor miniere n procesul de implementare a planurilor

strategice elaborate

etapa postimplementare

Ca prim pas n procesul de facilitare a elaborarii n mod participativ a planului strategic de

dezvoltare socio-economica a localitatii Poiana Vadului, reprezentantii firmei selectate pentru

facilitarea procesului de planificare strategic participativa n comunitatile miniere din cele 62

localitati s-au ntlnit cu reprezentantii administratiei publice locale. Facilitatorii, mpreuna cu

reprezentanti ai firmei S.C. Anadora S.R.L. contractati de catre Consiliul Judetean Alba, au

explicat importanta elaborarii planului strategic de dezvoltare socio-economica a localitatii

Poiana Vadului, precum si pasii de urmat n vederea elaborarii participative, att pentru atingerea

obiectivului Programului, ct si

pentru respectarea cerintelor finantatorilor.

Page 38



III.2 Infiintarea Comitetului de Dezvoltare Socio-Economica

O prima actiune n cadrul etapei de preplanificare este

reprezentata de nfiintarea unui Comitet de Dezvoltare Socio-

Economica , alcatuit din 5-8 membrii, care va fi responsabil de

organizarea procesului de preplanificare s i de implicare a

cet atenilor din comunitate n proces . Principalele atributii ale

Comitetului organiza tional sunt: informarea si consultarea

comunitatii cu privire la elaborarea planului strategic,

propunerea membrilor care vor face parte din Comitetul de Dezvoltare Socio- Economica a

localitatii.

n Planul de actiuni al Comitetului de Dezvoltare

Socio-Economica sunt cuprinse urmatoarele

actiuni/activitati:

sa elaboreze Planul Strategic de Dezvoltare

Socio-Economica a localitatii Poiana Vadului;

sa audieze comunitatea locala cu privire la Planul

Strategic elaborat;

sa conlucreze cu toti actorii sociali, precizati n Analiza factorilor de decizie, pentru

implementarea cu succes a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economica a localitatii

Poiana Vadului;

sa reactualizeze anual/periodic Planul Strategic elaborat;

sa asigure monitorizarea implementarii Planului Strategic de Dezvoltare Socio-

Economica a localitatii Poiana Vadului si raportarea periodica.

Compoenta Comitetului de Dezvoltare Socio-Economica: Avram Ilie; Lup Calin; Mateiu

Remus; Jurj Rafila Elena; Burz Maria; Hanes Vasile; Culda Domin; Briciu Rovin; Stan Avram Toader Beniamin .

Page 39



Membrii Comitetului de Dezvoltare Socio-Economica au fost instruiti de catre facilitatori

n metode de abordare si consultare a comunitatii n vederea identificarii necesitatilor pentru

stabilirea domeniilor de cuprindere a strategiei si identificarea potentialilor lideri care sa faca

parte din Comitetul de Dezvoltare Socio-Economica a Localitatii Poiana Vadului.

III.3 Perceptia oamenilor asupra situatiei

A fost sondata de asemenea si perceptia cetatenilor fata de autoritatile locale si modul

cum vad acestea implicar ea in rezolvarea problemelor comunitatii.

Centralizarea rezultatelor, a condus la urmatoarea statistica :

a) 12,50 % din cetatenii abordati declara ca au apelat la autoritatile locale pentru

diverse probleme in special personale (ajutoare sociale, elaborare documente,

asistenta sociala, etc).

b) 1,50 % s-au adresat Primariei pentru pr obleme de interes comunitar;

c) gradul de satisfactie privind solutionarea problemelor a fost de 75 %;

Conform opiniei cetatenilor privind interesul autoritatilor fata de problemele comunei

si implicarea lor in solutionare, situatia sta astfel :

a) 20% - interes foarte mare;

b) 30% - interes mare;

c) 48,5% - interes mediu;

d) 1,5% - interes scazut.

Opinia cetatenilor a tinut cont de mijloacele financiare si materiale existente, de parghiile

pe care administratia locala le are la indemana, in vederea solutionarii problemelor comunitatii.

Referitor la solutii, 73% din cetatenii comunei consider a ca problemele locale pot fi

solutionate de catre primarie, 15,8% considera ca primarul este cel care trebuie sa rezolve

problemele comunitatii si doar 1,5% considera ca ar trebui sa primeasca sprijin judetean si

Page 40



guvernamental. De asemenea, tot 0,7% dintre cei chestionati sunt de parere ca rezolvarea

problemelor comunei poate fi facuta si de catre cetateni.

Privind situatia infrastructurii, utilitatilor si serviciile publice, opinia cetatenilor arata

astfel :

a) 73,8% considera absolut necesara pentru dezvoltarea comunei, modernizarea

drumurilor interne si reabilitarea celor externe, precum si realizarea retelei de

canalizare;

b) 25,0% se declara multumiti de serviciile de asistenta sociala existente;

c) 2,2% considera o prioritate si o necesitate cresterea si imbunatatirea

serviciilor publice si dezvoltarea unor utilitati publice.

Privind activitatea economica, opinia cetatenilor este urmatoarea :

a) 56,6 % considera ca nu exista sprijin suficient din partea autoritatilor

guvernamentale precum si o legislatie adecvata privind infiintarea de activitati

economice in mediul rural, sustinerea initiativei locale si a spiritului

antreprenorial;

b) 43,4% dintre cetateni considera fondurile europene ca o solutie viabila pentru

sustinerea activitatilor economice.

Page 41



CAPITOLUL IV

IV ANALIZA SWOT

Primaria comunei Poiana Vadului, trebuie sa isi insuseasca si sa promoveze o viziune

strategica in ceea ce priveste dezvoltarea sa in viitor. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o

activitate administrativa dezorganizata, in cadrul careia se pot rata oportunitati si se pot consuma

irational resurse pretioase. Experienta internationala a aratat ca proiectele si programele

operationale functioneaza cel mai bine atunci cand fac parte dintr-un cadru inchegat si cand

exista o coordonare la nivel strategic.

Procesul de planificare strategica are ca scop definirea reperelor strategice de dezvoltare a

comunei pe o perioada de 5 ani. Etapele metodologice principale ale procesului de planificare

strategic au fost urmatoarele: realizarea unei analize preliminare, stabilirea viziunii asupra

dezvoltarii strategice a comunitatii, analiza sectoriala a domeniilor strategice principale si

articularea documentului strategic.

Pentru a avea rezultate benefice, planificarea strategica trebuie insotita de promovarea, la

nivelul administratiei publice locale, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile,

capabil sa identifice si sa speculeze oportunitatile aparute in beneficiul comunei.

Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru

identificarea prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de

dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea Unde suntem ? ,

aceasta implicand analiza mediului intern al comunei si mediul extern general si specific.

Analiza SWOT este o metodologie de analiza a unui proiect. Numele este descriptiv:

Strengths (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunitati), Threats

(riscuri).

Pentru a avea certitudine ca politicile si programele existente corespund necesitatilor de

dezvoltare a comunei Poiana Vadului, in cadrul limitarilor impunse de resursele locale

disponibile si pentru accesarea fondurilor prin care Uniunea Europeana sustine politica de

Page 42



dezvoltare regionala s-a impus elaborarea strategiei de dezvoltare locala pentru perioada 2008-

2013.

Punctele forte si cele slabe sunt legate de comuna si de strategiile acesteia, si de modul

cum se compara cu concurenta. Oportunitatile si amenintarile vin dinspre mediul de piata si din

directia concurentei; de regula sunt factori asupra carora zona in general nu are nici un control.

Analiza SWOT ia in considerare or ganizarea asezarii, performantele acesteia, produsele cheie si

pietele strategice.

Unele "oportunitati" si "amenintari" vor aparea din "punctele tari" si "punctele slabe" ale

comunei. Amenintarile pot fi concrete sau potentiale.

Intrebari cheie care indruma analiza strategica:

In urma analizei SWOT s-au identificat trei principii prioritare care ar trebui sa stea la

baza elaborarii strategiei in vederea dezvoltarii durabile, si anume:

Page 43



- Viata economica a comunei Poiana Vadului, trebuie redresata si dezvoltata in toate

domeniile sale: agricultura, zootehnie, industrie, comert si silvicultura. Autoritatea publica

locala va trebui sa investeasca pentru redresarea vietii economice a comunei, trebuie sa fie

prioritatea numarul unu, deoarece aceasta produce cele mai mari efecte benefice.

- Infrastructura necesita imbunatatirii continuu, de aceea investitiile trebuie facute dupa

anumite criterii economice astfel incat sa produca beneficii:

o siguranta si securitatea locuitorilor comunei impotriva calamitatilor;

o raportul valoarea investitie/ efecte economico-financiare produse;

o raportul valoare investitie/numarul beneficiarilor.

- Un alt punct important pentru cresterea atractivitatii comunei il constituie facilitatile

culturale si de agrement pe care le ofera sau pe care ar putea sa le ofere comuna Poiana

Vadului, astfel incat confortul social al locuitorilor sa fie imbunatatit.Complementar acest

lucru va creste si atractivitatea turistica a comunei.

Page 44



ECONOMIE SI TURISM

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

- existenta unor obiective turistice atractive, patrimoniu cultural - Existenta unei infrastructuri fizice necorespunztoare si a unei istoric de nivel mediu; dotri necorespunztoare ;

- Existenta unor obiective turistice de interes zonal, - Lipsa unei promovri sust inute prin pliante informative sau prin- diversitate turistic relativ ridicat- peisaje naturale unice, alte mijloace;

Bustul lui Avram Iancu - lipsa unor pensiuni cu specific turistic pe teritoriul comunei cares ofere conditii necesare pentru mas si cazare

- Existenta unei mari diversitti de produse agricole locale - promovarea slab a legendelor locale- Existenta unei productii agricole ecologice - apa potabil este de proast calitate - Potential zootehnic ridicat; zon optim pentru cresterea - Grad redus de asociere a proprietarilor agricoli ;nu exist dect o

animalelor asociatie a cresctorilor de animale- Existenta unor resurse agro-silvice; prelucrarea lemnului si - Nu exista centre de colectare fructe de padure n agricultura, dar

comercializarea acestuia din domeniul forestier propriu produsele nu sunt folosite dect pentru uzul intern al comunittii-- Producerea si comercializarea unor produse artizanale nu exist desfacere n exterior a produselor care s se fac n

tradit ionale conditii satisfctoare si organizat;- se practic mai mult schimbul de produse care nu aduce profit

sustinut celor din comun;

Page 45



OPORTUNITATI RISCURI

- Calificarea personalului din turism concomitent cu promovarea - -Lipsa unei conceptii manageriale moderne n raport cului potentialul turistic existent;

- Exploatarea evenimentelor culturale, si tradit ionale- existenta - lipsa unui studiu fcut pentru aceast zon si o informareunor traditii locale prin care comunitatea pate fi cunoscut- necorespunztoare administratiei publice locale pentru investit iiexistenta zilelor comunei de acest gen

- nfiintarea unor pensiuni agro-turistice cu fondurile europene - Frmitarea excesiv a propriettii agricole - posibilitti de a organiza tabere de var pentru elevi, studenti, - Lipsa atitudinilor si practicilor de tip asociativ n agricultur

strini ntr-un mediu plcut si nepoluat - Comercializarea produselor artizanale de tip traditional nu este- prezentarea comunei pe pagina de internet si renoirea fcut ntr-un cadru organizat si tinde s dispar fie din lipsa de

permanent a acesteia sustinere fie din lipsa cunostint elor necesare care s determin- ncheierea de noi parteneriate cu localitti din spatiul UE promovarea produselor- nfiintarea unor centre de consultant agricol si posibilitatea

IMM care exist n zon de a se extinde , sustinute fiind deresursele existente n zon

- Dezvoltarea infrastructurii fizice n mediul rural ar duce larevigorarea spatiului rural

- extinderea programului de facilitare comunitar si nfiintarea unuiBirou de dezvoltare si promovare local cu sponsorizare prinfondurile UE(asistent pentru fondurile care vin de la UE)

- posibilitti de reclam si informare pe internet

Page 46



MEDIU SI RESURSE


- Inexistenta unei retele de tratare si epurare a apei - Lipsa tehnologiilor de reciclare a deseurilor

- Calitatea factorilor de mediu bun - Lipsa spat iilor amenajate pentru gunoaie menajere - cadrului natural relativ variat - pnza freatic este deteriorat datorit deversrii deseurilor din - inexistenta n imediata apropiere a unor surse de poluare de decantoarele populat iei

origine industrial - exist rumegus, deseuri menajere, deseuri mase plastice- constientizarea acestor categorii de probleme de ctre factorii de - albiile vilor din comun desi cu o lungime si debit mare nu sunt

rspundere locali amenajate corespunztor- clima specific zonei de munte cu anumite particularitti - nu exist cosuri de gunoi amplasate n comun- vegetatia reprezentat de psuni si vegetatie forestier - defrisri masive de pdure n anumite zone care nu sunt controlate

Page 47




- -Gospodrirea eficient a cadrului natural (sol, subsol) ar duce la - Lipsa programelor si resurselor ce vizeaz protect ia mediului,protejarea mediului poate conduce pe termen mediu la scderea/nrutt irea calitt ii

- -legislatie: adoptarea si implementarea legislatiei privind zonele factorilor de mediuprotejate ; legea Fondului de Mediu 293/2002; - -Lipsa unor instalat ii si sisteme de prevenire a polurii si

- Aderarea Romniei la unele conventii internat ionale n domeniu. calamittilor naturale- -produse agricole ecologice care pot fi valorificate corespunztor - -lipsa unor programe de informare si instruire a populatiei si - posibilitti de amenajare platforme de gunoi si plcut e cu investitorilor despre agentii naturali si sintetici care ar putea polua

protectia mediului zona- posibilitatea de a elabora la nivel local o strategie de - lipsa controlului asupra defrisrilor de pdure

mediu(primria n parteneriat cu un ONG specializat) care s foloseasc la protejarea mediului la nivel local

- posibilitti de nfiintare a unei asociatii de mediu si continuareaorganizat a muncii de voluntariat pentru curtirea comunei cu elevii si profesorii de la scoala din comunitate

- defrisarea organizat si rat ional a pdurilor

Page 48



INFRASTRUCTURA


- -Acoperirea teritorial bun a retelei de distribut ie cu energie - Lipsa unui transport public interurban de calitate electric. - Starea proast a drumurilor comunale si degradarea continu a

- -Existenta studiilor de fezabilitate-proiecte pentru: drumurile acestoracomunale - Lipsa unor retele de alimentare cu ap potabil

- dispensar medical - Lipsa instalatiilor de gaz metan - central telefonic digital; Romtelecom, - nu exist canalizare - bibliotec comunal, - nu avem statie de epurare a apei- exist iluminat public - nu exist un depozit de deseuri- exist o serie de cldiri publice(cmin cultural) - nu exist un spatiu amenajat de joac pentru copii,

- Densitate mare a drumurilor catre satele comunei - buget local insuficient pentru a sustine infrastructura

Page 49




- apropierea de orasul Cmpeni - Grad sczut de dotare a localittilor cu retele tehnico-edilitare- aparitia fondurilor pentru dezvoltarea infrastructurii; - nencadrarea n proiecte datorit criteriilor de eligibilitate impuse- mbunttirea strategiilor agentilor de dezvoltare local n vederea de finantatori

obtinerii surselor de finantare pentru modernizarea infrastructurii - lipsa dotarilor la standardele impuse a Internatului Scolar - Existenta unor programe de dezvoltare a infrastructurii la nivel

judetean- dotarea corespunztoare a scolii generale si a scolilor primare- amenajarea unui centru de consiliere pentru cett eni- folosirea materiei prime care exist la nivel local: lemn, piatr,

pentru repararea drumurilor si a unor cldiri publice - existenta Internatului Scolar care este folosit ca si tabara

Page 50



CAPITAL SOCIAL

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE- Oameni ospitalieri t - - Emigrarea for ei de munc n str in tate

- - populatie omogen: 100% romni t t- - o emigra ie excesiv fie spre alte ri fie spre mediul urban- o scoala generala si 3 grdinite care au 15 cadre didactice calificate - Scderea natalittii - numr mare de confesiuni foarte bine organizati din punctul de - Subutilizarea fortei de munc calificat superior

vedere al statutului religios: ortodocsi, penticostali, martori lui - Lipsa centre de orientare profesionalIehova fiecare cu locas de cult propriu - Lipsa unui centru de informare si consiliere pentru cetteni

- persoane care se ocup cu arta artizanal: - Lipsa unui ONG local sau a unei asociatii care s sustin procesul - ntreprinztori care lucreaz lemnul de dezvoltare- personal calificat n nvtmnt: - un numr mare de persoane inactive- profesori de specialitate - lipsa initiativelor din partea tinerilor- buna comunicare ntre primrie si cett ean- rolul familiei este important: familii cu multi membrii- cadre medicale calificate n domeniul sanitar


-nfiintarea Agentiei nationale de ocupare si formare profesional; - Pe termen mediu si lung vom asista la scderea nivelului de-cre s terea nivelului de calificare prin participarea n calificare profesional a tinerilor;

- ment inerea tendint elor migrat ioniste ctre centrele urbane, zonaprograme regionale, na tionale s i interna tionale; Mihai Viteazu jud. Cluj n special;

- -ineficienta/lipsa programelor de calificare/recalificare-Modificarea mentalittii persoanelor disponibilizate, n sensulprofesional destinate persoanelor din comununei atitudini active pe piata muncii, de cutare a unui loc de

- legea 19/2000 a pensiilor si a altor drepturi de asigurri socialemunc si de reconversie profesionalcare poate fi att un pericol ct si o oportunitate-pericol pentru c -Posibilitatea de a dezvolta comunitatea cu fonduri din afaraodat cu mrirea vrstei de pensionare la 65 ani si disponibilizareacomunei prin investitori ,persoane fiziceunor persoane de peste 50 ani care nu mai au loc de munc se -legislat ie n favoare intelectualilor din mediul rural(avantajeproduce un dezechilibru pe piat a muncii-oportunitate pentru c opentru profesorii care se stabilesc la stat)corelare cu noul cod al muncii duce la implicarea activ a tuturor -programul de facilitare comunitar Civitas 2003 cupersoanelor indiferent de vrst n continuarea profesiei chiar si -Dezvoltarea serviciilor sociale ar duce la ridicarea calittii vietii dup o anumit vrst;

Page 51



ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA


-resurse umane bine pregatite -lipsa resurselor pentru reabilitarea Primariei -dotarea corespunzatoare referitor la toate informatiile -lipsa unui mijloc de informare privitor la activitatea cetatenilor

o buna comunicare cu cetatenii prin intalnirile ocazionale in cadrul comunei comunei ( prin mass-media)- lipsa unor intalniri bine stabilite cu cetatenii in care sa se discuteproblemele intregii comune


-programe de finantare adresate dezvoltarii capacitatii - depopulareaadministratiilor publice locale

Page 52



CAPITOLUL V PLANIFICAREA DEZVOLTARII PRIN METODA FUNDAMENTALA

DE SEMINAR

Procesul presupune parcurgerea a patru seminarii dupa cum urmeaza:

etapa la care au fost identificate realizarile realiste pe- Seminarul viziunilor

care le percepe comunitatea la un moment dat si anume la finalul perioadei

pentru care s-a elaborat planul;

etapa la care au fost identificate obstacolele care - Seminarul contradictiilor

- stau n calea realizarii viziunilor;

- Seminarul directiilor strategice etapa la care au fost identificate solutiile

pentru depasir ea obstacolelor enuntate la seminarul anterior, vor fi identificate

activitatile care vor fi intr eprinse;

- Seminarul implement arii (planul de ac tiune) concretizeza pasii care se vor

intreprinde pentru realizarea fiecarei activitati. Tot aici sunt stabilitetermene

de implementare si responsabilitati. Se elaboreaza planul de actiunipe termen

lung 2011 2015, din care apoi se extrage planul de actiuni pe anul 2011.

Rezultatele fiecarui seminar sunt diseminate n comunitati de catre reprezentantii

cetatenilor n Comitetul de Dezvoltare Socio-Economica a comunei Poiana Vadului.

Faza finala a documentului rezultat, sub forma de proiect, este supusa consultarii publice

a cetatenilor comunei Poiana Vadului si aprobarii Consiliului Local.

Page 53



V.1 Seminarul viziunilorZONA TRADITII ECONOMIE INFRASTRUCTURA UTILITATI SERVICII ZONE DE

TURISTICA PROMOVATE DEZVOLTATA DE TRANSPORT REALIZATE SOCIALE AGREMENTAMENAJATA REABILITATA REALIZATE REALIZATEPensiuni Programe si Pastravarie Drumuri de acces Sisteme de Camin de Teren de sportagroturistice actiuni de infiintata reabilitate canalizare cu varstniciiinfiintata dezvoltare a statie proprie construit

activitatilor de canalizare mestesugarestirealizate

Partie de schii Ansamblu Culturi BIO Drumuri de legatura cu Alimentare cu Servicii de Locuri de Panasesti popular de promovate Avram Iancu, Muntele apa in centru ingrijire la joaca pentru infiintata dansuri Gaina si localitatile localitatii domiciliu copii

alaturate reabilitatePlan de Programe de Semnal reteadezvoltare sprijin ale telefonie turistic realizat antreprenoriatului mobila

local realizateActivitati de Centru deagrement colectare fructeprecum trasee de padurepentru ATV si infiintatMotociclismrealizate

Page 54



ZONA TRADITII ECONOMIE INFRASTRUCTURA UTILITATI SERVICII ZONE DETURISTICA PROMOVATE DEZVOLTATA DE TRANSPORT REALIZATE SOCIALE AGREMENT

AMENAJATA REABILITATA REALIZATE REALIZATECentru de

depozitare plantemedicinaleinfiintat

Centru decolectare siprelucrareciuperci infiintat

Microfermedezvoltate

Page 55



V.2 Seminarul contradic iilor

RETEA AP MANAGEMENT RETICIENTA LA SPIRIT CIVIC SECTOR NON-CANAL,DEFECTUOS AL SCHIMBARE SCZUT N GUVERNAMENTAL

INSUFICIENTIMAGINII RNDUL NEDEZVOLTATDEZVOLTAT

CETTENILOR

Promovarea insuficient Reticenta tinerilor fat Dezinteresul Lips retea canalizaresi statie de epurarea localittii (APL, de traditii cettenilor fat de Prezenta slab a

problemele comunittiicomunitate) sectorului ONG

Lipsa inventarierii si Mentalitatea gresit a Dezinteresul Retea de alimentareacu ap putinamenajarii de circuite cettenilor comunittii fatdezvoltat

turistice de aspectul localitatii

Lipsa specialistilor

Page 56



MSURI OPORTUNITTIINFRASTRUCTURA PARTENERIATE SURSE

Strategia de Dezvoltare Socio-Economica 2011 – 2016 a...

Documents

Transcript of Strategia de Dezvoltare Socio-Economica 2011 – 2016 a...