FACTORII NEGATIVI CE INFLUENTEAZA MICROCLIMATUL INCAPERILOR DE LOCUIT

Conducator: l.superior: Zestrea Petru A elaborat: st.gr. UAT 111: Vasilian D.

Notiune de microclimat si conditiile optime ale acestuiaMicroclimatul locuinei este definit de factorii de mediu ce se manifest ntr-un spaiu relativ restrns: ncperi de locuit, ncperi publice, locuri de munc, instituii pentru copii, spitale, sli de spectacole, centrul populat cu zonele lui funcionale, spaiile verzi, staiunile balneoclimatice. Microclimatul incaperilor de locuit este influentat de urmatorii factori: 1)Fizici (temperatura, umiditatea, viteza de micare a aerului,radiaiile calorice, presiune atmosferic, radiaii luminoase i ultraviolete, ionizarea aerului etc). 2)Chimici 3)Biologici 4)De constructie

Condiii optime de microclimat:Tipul ncperii Perioada rece temperatu umiditatea ra % 19-21 35-60 viteza m/s 0,15 Perioada cald tempera umidit vite tura atea % za m/s 22-25 35-60 0,3

Cldiri administr a tive Cldiri industrial e

18-20

35-60

0,25

20-23

35-60

0,3

Umiditatea aeruluiUmiditatea aerului este data de vaporii de apa din aer, trebuie sa fie moderata (40-60% si umiditatea cea mai mare pe care o poate avea aerul); cand este depasita aceasta umiditate, au loc actiuni nefavorabile asupra organismului, vaporii se pot condensa pe pereti sub forma de picaturi, producand igrasie (infiltrarea apei in ziduri), cu urmari nocive asupra sanatatii (reumatism).

Efectele umiditatii asupra confortului organismului: O valoarea a umiditatii prea scazuta provoaca o senzatie de frig organismului si uscaciune in git. Totodata, sunt favorizate aparitia acarienilor, virusilor si bacteriilor care pot duce la infectii respratorii. De altfel, in timpul iernii sistemele de incalzire din casa usuca aerul, fapt care este direct proportional cu cresterea numarului de imbolnaviri ale cailor respiratorii. O valoare a umiditatii prea ridicata provoaca o senzatie de fierbinte, iar organismul nu mai reuseste sa-si elimine surplusul caloric prin transpiratie. Un mediu prea umed reprezinta un mediu de inmultire specific pentru bacterii si paraziti, ceea ce duce implicit la aparitia mucegaiului si a igrasiei. Un mediu cu o umiditate ridicata favorizeaza aparitia rinitelor alergice si astmului, mai ales in cazul copiilor. Este bine sa mai stiti ca umiditatea relativa influenteaza transmiterea infectiilor pe cale aeriana. Studiile au demonstrat ca la valorile cu o umiditate in jurul de 50% duce la o rata de mortalitate a anumitor microorganisme si este maxima, iar virusul gripei isi reduce drastic virulenta!

Temperatura aeruluiTemepratura aerului trebuie sa fie in jur de 18-20C, relativ uniforma (diferentele sa fie mai mici de 2-3C in timpul zilei si in diferite puncte ale incaperii).

Cind temperatura aerului influienteaza negativ? ambiana termic nu corespunde intervalului de 17-21 grade temperatura aerului prezinta variaii mai mari dect cele care sunt stimul adecvai pentru sistemul de termoreglare (variaii mai mari de 1-2 grade C pe orizontal i de 3 grade C pe vertical ntre podea i la 1,5 m deasupra ei) temperatura pereilor interiori are variaii mai mari de 3 grade C fa de temperatura aerului umiditatea relativ scade sub 35 % Incaperea prezinta risc de accidente i nociviti (incendiu, zgomot, poluarea aerului)

IluminatulLumina solara asigura functionarea normala a ochiului, iar prin radiatiile sale ultraviolete are rol in formarea vitaminie D, distrugerea microorganismelor si apararea de boli. De aceea se recomanda o buna insorire a locuintei prin ferestre, care trebuie sa fie curate si neumbrite. Cand radiatiile solare sunt insuficiente, se pot produce tulburari de vedere (care necesita ochelari), infectii prin favorizarea dezvoltarii microorganismelor, iar la copiii mici, rahitism, prin lipsa de radiatii ultraviolete.Iluminatul se va face n funcie de destinaia ncperilor i de dimensiunile acestora. Insuficiena, ca i excesul de lumin, determin apariia oboselii fiziologice i a tensiunii psihice. Iluminarea spaiilor interioare se poate face natural sau artificial, impunndu-se, pe lng iluminatul general, i unul local.

Cind nu este asigurata o vizibilitate corespunzatoare, apare o stare de oboseala a organismului si a ochiului, in consecinta, trebuie sa tinem cont de urmatorii factori: Nivelul iluminarii Uniformitatea iluminarii Distributia fluxului luminos Utilizarea adecvata a culorilor

ZgomotulOmul este un rezonator important, raspunzand vibratiilor produse de obiectele inconjuratoare, realizandu-se astfel, trairea in realitate. Zgomotul este o consecinta a suprapunerii dezordonate a sunetelor cu frecvente si intensitati diferite. Zgomotul poate produce oboseala, si implicit, scaderea productivitatii in munca, atat din punct de vedere cantitativ cat si calitativ. Nivele la care zgomotul poate fi resimtit si efectele acestuia asupra organismului: mascarea: intensitatea mare a unui sunet poate ingreuna perceperea adecvata a celorlalte sunete, sau a celor care sunt utile, necesare, si astfel, unele informatii se pot pierde; oboseala auditiva este o consecinta a prezentei unui zgomot cu intensitate mare; traumatismul sonor: chiar daca timpul de actiune este redus, un zgomot ce depaseste nivelul senzatiei dureroase (130 dB) poate provoca defectele: lezarea timpanului, a organului lui Corti, dislocarea lantului oscioarelor); surditatea profesionala este consecinta expunerii pe durata indelungata la zgomote; efecte somatice de genul: cefalee, greturi, scaderea ponderala, oboseala, disfunctii respiratorii, cardiovasculare, cresterea ritmului metabolismului, marirea tonusului muscular; sistemul nervos poate fi afectat si el de actiunea zgomotelor astfel: tulburari ale somnului, stari de nervozitate, hiperexcitabilitate, instabilitate emotionala, anxietate, dezorientare, halucinatii auditive;

VibratiileVibratiile pot fi generate de instalatii, agregate care actioneaza prin lovire, sau care se compun din piese aflate in miscare de rotatie, autovehicule aflate in miscare, perforatoare, ciocane pneumatice, motoare.

Vibratiile mecanice exercita asupra organismului o forma de stres, care este resimtita ca o incarcare. Fenomenele subiective pe care le poate resimti individul, ca efect al exercitarii vibratiilor sunt: disconfort, durere, anxietate.

Factorii chimici - vicierea aerului din ncaperiProblema aerului viciat este important nu numai pentru senzaia dezagreabil, dat de mirosul, uneori insuportabil, ci mai ales pentru influenele nocive asupra organismelor. Exist citeva metode de apreciere a gradului de viciere a aerului n ncperile locuite. Astfel, mirosul evideniaz foarte bine acest lucru, dar este valabil pentru un timp scurt dup intrarea n ncpere i dac se vine din locuri cu aer curat.

Tulburrile ce apar la persoanele ce triesc, stau ndelungat sau lucreaz n aer viciat, n condiiile unor ncperi suprapopulate, cu ventilaie proast, sunt: tulburri imediate sau acute (stare de ru, astenie, cefalee, ameeal, grea, vrsturi, sete, uscciune a mucoaselor, inapeten, scdere a ateniei i a capacitii de munc, palpitaii, somnolen sau agitaii, cretere a temperaturii, delir, sincop, chiar moarte;) tulburri tardive sau cronice (scderea metabolismului energetic, oboseal persistent, stare de intoxicaie, la care sunt sensibili n primul rnd cei cu afeciuni hepatice i coronariene - cardiace), scdere a rezistenei la infecii, cretere a frecvenei tuberculozei, a bolilor neuropsihice, a deficienelor de dezvoltare.

Factorii biologiciFactorii biologici se refera la asigurarea lipsei agentilor patogeni vii (microorganisme, paraziti, insecte) si a unor animale capabile sa transmita boli infectioase si parazitare ale aparatului respirator, digestiv, ale pielii etc.O alta categorie de imbolnaviri sunt alergiile.

Factori de constructieFactori de construcie: forma i dimensiunile interioarelor, aranjarea mobilierului n ncpere, ansamblul instalaiilor interioare. Confortul locuinei ine seama i de existenta reelelor de utiliti specifice reeaua de ap potabil, reeaua de canalizare, reeaua de gaze, reeaua termic, reeaua electric ct i de alte sisteme cum ar fi sistemele de ventilaie/climatizare, informatice, de telecomunicaii, de securitate (antiefracie), mpotriva incendiilor, automatizrile casnice pentru comand la distan. La asigurarea confortului ntr-o locuin contribuie i finisajele interioare (perei, plafon, pardoseal), realizate n funcie de destinaia ncperilor astfel: pereii pot fi zugrvii (glet, vopsea lavabil), placai cu faiana, lambriuri, tapet; pardoseala poate fi din scnduri (duumea), parchet, gresie, mozaic, piatr, mochet etc; plafonul se poate zugrvi sau acoperi cu placi din ghips carton n care se pot monta i corpurile de iluminat.

Concluzie:Arhitecii i constructorii trebuie sa caute i sa aplice n permanen soluii noi, cu rezultate performante, care s mbunteasc confortul locuinei, decoratorii sa vina cu idei noi n estetica i design-ul locuinei, studiile de ergonomie sa perfecioneaze continuu condiiile de munc i de via, scopul tuturor fiind crearea pentru om a unei ambiane confortabile, plcute si stimulatoare.