Factorii ce determin cre terea economica, ocuparea...

P a r t e a 1 — C o e z i u n e , c o m p e t i t i v i t a t e , o c u p a r e i c r e t e r e – A n a l i z i p r o g n o z e

AL TREILEA RAPORT DE COEZIUNE ECONOMIC I SOCIAL36

amelioreze mediul i s intensifice competitivitatea regional . Exemple de optiuni noi cu beneficii de ambele p r i sunt: cur area zonelor poluate de activitatea industrial i transformarea lor în locali-t i pentru dezvoltarea noilor întreprinderi, moder-nizarea leg turilor de c i ferate în vederea îmbu-n t irii accesibilit ii ca substitut pentru autostr zi, sau dezvoltarea surselor de energie curat , rege-nerabil , în vederea substituirii centralelor electri-ce, care produc energie pe baz de c rbune sau petrol, ce nu doar consum resursele rare, dar ipolueaz atmosfera.

De i asemenea op iuni nu sunt u or de g sit în toate cazurile, doctrina centrala a politicii de dez-voltare, atât în zonele sensibile cât i în celelalte zone, ar trebui s se bazeze pe strategii care mi-nimizeaz orice fel de deteriorare a mediului, pen-tru a asigura c acestea sunt viabile pe termen îndelungat i nu reprezint doar un mijloc de sti-mulare a cre terii de scurt durat .

Problemele de mediu sunt foarte acute în cadrul UE, atât în zonele cu o concentrare înalt a popu-la iei i cu activitate economic diversificat , cât iîn cele cu presiune asupra resurselor naturale, în special din partea agriculturii, dar i din partea in-dustriei minere i a altor activit i similare. Aceste zone nu sunt distribuite echilibrat în UE, ci dimpo-triv — concentrate în anumite p r i (Harta 1.7). În aceste zone e necesara ameliorarea mediului iprevenirea deterior rii lui pe viitor. La fel de impor-tant e de a preveni deteriorarea mediului în zonele naturale sau semi-naturale, unde activitatea uma-n se amestec progresiv, sau care sunt abando-nate i devin din ce în ce mai fragmentate sau sunt lipsite de protec ia resurselor lor naturale. Aceste scopuri trebuie s fie, deci, parte integral din stra-tegia de dezvoltare economic a UE în vederea asigur rii unei dezvolt ri durabile.

Factorii ce determin cre tereaeconomica, ocuparea profesionala i competitivitatea

În martie 2000, la Summit-ul de la Lisabona, Uniu-nea European i-a propus s devin cea mai competitiv i dinamic economie bazata pe cu-noa tere din lume, capabil de cre tere sus inuti durabil cu locuri de munc mai numeroase i

mai bune i cu o coeziune social mai strâns . În acest scop au fost identificate o serie de priorit i:

a pune accentul pe inovare i întreprinderi, mai ales prin creareade leg turi mai strânse între institu iile de cercetare i industrii, prin amelio-rarea condi iilor pentru cercetare i dezvoltare, prin îmbun t irea accesului la finan are iknow-how i încurajarea întreprinderilor noi;

a asigura ocuparea complet , prin accentuarea necesit ii de creare a locurilor de munc , pen-tru a spori productivitatea i calitatea muncii ia promova formarea continu ;

a asigura o pia a muncii inclusiv , în care sse reduc omajul i decalajele sociale i regi-onale în accesul la locurile de munc ;

a ‘conecta’ Europa, mai ales printr-o integrare mai strâns i prin ameliorarea posibilit ilor de transport i telecomunica ii i a re elelor energetice;

a proteja mediul ambiant, cu atât mai mult dacinovarea e stimulat ; a introduce tehnologii noi, de exemplu, în energie i transport.

Politica european de coeziune contribuie conside-rabil la aceste obiective, în special în regiunile în care mai exist poten ial economic i de ocupare neutilizat i care poate fi realizat prin intermediul politicilor de coeziune dirijat , intensificând astfel cre terea economiei UE ca entitate.

Pentru ca dezvoltarea regional s fie sus inut , e necesar ca politicile s creeze condi ii favorabile la nivel na ional, în special circumstan e macro-


AL TREILEA RAPORT DE COEZIUNE ECONOMIC I SOCIAL 37

economice care s conduc la cre tere, ocupare istabilitate, precum i un sistem fiscal regulator, care s încurajeze crearea întreprinderilor i a posturilor de munc .

La nivel regional, dou seturi complementare de condi ii trebuiesc satisf cute. Primul: dotarea cu infrastructuri adecvate de baz (sub form de transport eficient, telecomunica ii i re ele energe-tice, furnizarea rezonabil a apei, servicii de me-diu, etc.) precum i for e de munc cu nivel de competen i formare adecvat. Fortificarea atât a capitalului fizic i uman, împreun cu ameliorarea facilit ilor de sprijin institu ional i un cadru admi-nistrativ local sunt imperative pentru regiunile Obi-ectiv 1 i rile candidate, condi ii care las mult de dorit.

Al doilea set de condi ii, legat direct de factorii competitivit ii regionale, importan i în economia bazat pe cunoa tere, este: a acorda prioritate inov rii, ca tehnologiile de informare i comunicare (TIC) s fie accesibile pe scar larg i utilizate efectiv i ca dezvoltarea s fie durabil în termeni de mediu ambiant. Acest set de condi ii se referîn linii mari la factorii ‘intangibili’, lega i, mai strans legati de competitivitatea în afaceri decât primul set. Ace tia includ, printre altele, capacitatea unei economii regionale de a genera, difuza i utiliza cunoa terea i de a sus ine, în a a fel, un sistem regional de inovare; o cultur de afaceri care sîncurajeze activitatea antreprenorial precum icrearea re elelor de cooperare i conglomerate de activitate special .

Între aceste dou seturi de condi ii exist o rela iestrâns . Ambele trebuie integrate in mod diferit într-o strategie de dezvoltare de lung durat cu scopuri clare, general concertate, i cu un angaja-ment politic în vederea sus inerii i a implement riilor. Axarea precis i combinarea de factori dirija ivor depinde de pozi ia de start, caracteristicile re-giunii implicate, circumstan ele care prevaleaz ,urm rirea elului de dezvoltare, etc. Acestea vor trebui schimbate cu timpul, odat cu dezvoltarea ischimbarea circumstan elor. Din aceast cauz nu exist o re et unic i fix pentru dezvoltare. Fie-

care regiune trebuie s g seasc politicile potrivite pentru calea de dezvoltare aleas , date fiind ca-racteristicile ei economice, sociale, culturale i in-stitu ionale.

Pentru ambele seturi de condi ii, interven ia publi-c poate fi justificat de lipsa pie ei. Acest fapt e clar în cazul capitalului uman, al transportului, sau altor infrastructuri cu natur de bunuri publice, in-vesti iile în ultimele au efect social i financiar iveniturile nu pot fi colectate u or sau economic de investitori (precum e cazul patronilor care inves-tesc în formarea angaja ilor). Acest fapt e valabil ipentru know-how, care are caracteristici de bun public, în m sura în care costurile pentru a face disponibile noile tehnologii pentru mai mul i utiliza-tori nu se pot compara cu costurile dezvolt rii lor. La fel se intampla si cu inovatiile (precum tehnici noi, etc.) care nu pot colecta in intregime beneficii-le generate de inovarea implicat , si prin urmare se investe te mai pu in.

Un rol vital în politica de coeziune a UE îl ocupsprijinul pentru regiuni, în special cele defavoriza-te, în a consolida i dezvolta un poten ial economic i de ocupare, corespunz tor avantajelor lor com-

parative. În acest sens, dezvoltarea competitivit iiregionale depinde de modernizarea i diversifica-rea structurii productive, dac regiunea e suficient dotat cu infrastructuri fizice i capital uman. Aceasta ar însemna, printre altele, a încuraja dez-voltarea economiei bazate pe cunoa tere i a ino-v rii.

Dou puncte finale trebuie accentuate. Primul este importan a vitala a dezvolt rii capitalului uman i a capacit ilor institu ionale i administrative ale re-giunilor, deoarece acestea sunt determinante pen-tru încurajarea afacerilor i a naturii si intinderii parteneriatul sectorului privat cu cel public, precum i cooperarea între cei implica i în procesul de

dezvoltare. Acest punct este dezvoltat mai jos.

Al doilea, dup cum se men ioneaz mai sus, nu e mai pu in important, prin faptul c ine cont de ne-cesitatea de a proteja mediul, dac calea dezvolt -rii aleas e s fie durabil . Aici e nevoie de a redu-



ce m surile de dezvolt re continua, dar, în special, investi iile în infrastructurile fizice, unde conflictul poten ial între ameliorarea dot rii, mai ales a re e-lelor de transport, i protejarea mediului e foarte acut.

În restul primei p r i a raportului se examineazgradul decalajelor în UE în ambele seturi de condi-ii descrise mai sus.

Infrastructura transporturilor

Un sistem eficient de transport e o condi ie nece-sar pentru dezvoltarea economic regional ; doar îmbun t irea re elei de transporturi se dovede tea fi insuficient pentru asigurarea cre terii, par ial din cauz c accesul sporit la alte pie e se reflectîn u urin a cu care produc torii din alte zone sunt în stare s satisfac cererea local .

În cadrul UE15, atât transportul bunurilor, cât i al pasagerilor a crescut semnificativ în ultimul dece-niu, transportul m rfii (m surat în tona-kilometri) — cu aproximativ o treime, aproape de dou ori mai mult decât cre terea PIB, iar transportul pasageri-lor (pasageri-kilometri) cu circa 16%.

Fluxul de transport

Automobilul este mijlocul de c l torie curent. În 2000, 78% din c l torii (numarul de kilometri parcursi in total) în UE au fost efectuate cu auto-mobilul. De i cifra e mai înalt decât în 1970 — 74%, aceasta e mai mic decât în 1990, dac e scalcul m c l toriile cu autobuzul i care au sc zut cu 9% din total. Prin urmare, num rul c l toriilor pe cale aerian se ridic , chiar dac acestea con-stituie doar 6% din transportul pasagerilor. C l to-riilor cu trenul le revine aceea i propor ie — 6% din total, aproape neschimbat fa de 1990, dar mai jos de rata din 1970 — 10%.

Transportul marfii pe sosea a crescut considerabil, pe parcursul anilor 1990 fiind de 32%, iar in pre-zent de 38%. Azi circa 75% din frahtul total se efectueaz pe sosea, pe când doar 14% — pe ca-

le ferat , cifr care a c zut continuu de la 30% în 1970 i 18% în 1990.

În toate rile de coeziune, transportul de m rfuri se realizeaza in mare parte pe sosea, in comparatie cu restul UE, de la 85% în Spania la 98% în Grecia (de subliniat c cifrele sunt egale pentru Italia i Regatul Unit). Mai mult, transportul m rfii pe drum a crescut mai mult în aceste ridecât în restul UE, pe de o parte, reflectând o cre tere mai mare a PIB, dar i lipsa alternativelor eficiente, în pofida aloc rii sumelor mari pentru re eaua de transporturi din partea Fondurilor Struc-turale.

În rile candidate, transportul m rfurilor a sc zut remarcabil în perioada de tranzi ie în România iBulgaria, reflectând c derea PIB i restructurarea activit ilor economice, dar i în Slovacia i Slove-nia. În majoritatea celorlalte ri, acesta a fost în cre tere, mai ales în Letonia i Estonia.

Cu toate acestea, suma total a m rfurilor trans-portate în rile candidate e de dou ori mai micdecât în UE în raport cu PIB.

În 2000 in tarile candidate, aproape jum tate din bunuri au fost transportate pe sosea, si doar 38% — pe cale ferat , mult mai mult decât in UE pre-zent . În Bulgaria i Republica Ceh , oricum, pro-por iile m rfurilor transportate pe drum se apropie de media UE, pe când în rile Baltice i Slovacia aceasta e de circa o treime sau mai pu in.

În schimb partea relativ se schimb rapid, astfel înregistrându-se un transfer al frahtului de pe drum la calea ferat . De fapt, in 1996, propor iile frahtu-lui pe calea ferat erau foarte asem n toare cu cele pe sosea. În ce m sur aceasta e valabil ipentru viitor, depinde nu numai de cre terea eco-nomic , dar i de compozi ia ei — i de disponibili-tatea mijloacelor alternative de transport — cale ferat sau maritim .

Nu exist date comparabile pentru transportul pasagerilor în rile candidate, cu toate c putem analiza cre terea importan ei drumurilor dup



1.8 Densitatea autostrăzilor, 2001

0

0 - 75

75 - 150

150 - 250

> 250

date nu sunt disponibile

UE15 = 100

LT, LV, EE: NUTS0

Surse: Eurostat

© Asociaţia EuroGeographics pentru frontiere administrative

0 100 500 km

Canarias (E)

Guadeloupe Martinique Réunion

Guyane (F)

Açores (P)

Madeira

Index, km de autostrad suprafată relativi la şi populaţieă



num rul sporit de automobile i autobuze în raport cu num rul popula iei. Între 1996 i 2000, num rul automobilelor în rile candidate luate împreun a crescut cu 20% în raport cu popula ia, cu 50% cre -tere în Letonia i Lituania i peste 30% în România. Aceast cre tere a fost superioar celei din UE. În 2000, num rul de posesori de automobile raporta ila num rul popula iei a fost oricum pu in mai înalt decât în UE, sugerând o cre tere substan ial în anii ce urmeaz odat cu cre terea venitului.

În acela i timp, rela ia între PIB pe cap de locuitor i posesorii de autovehicule depinde de al i factori,

precum starea transportului public i caracteristica instala iilor. Din aceast cauz , în Portugalia, nu-m rul de automobile e mai înalt decât media co-munitar i a crescut foarte repede în ultimii ani. În Italia acesta e mai înalt decât oriunde în UE, pe când în Danemarca — cu mult mai jos de medie ifoarte asem n tor cu rata în Republica Ceh . Da-c num rul de posesori de automobile, i implicit, utilizarea vehiculelor, va cre te în rile candidate în anii urm tori, depinde nu numai de venit, dar ide deciziile politice luate în vederea dezvolt rii sis-temului de transporturi.

Re ele

Drumuri

Compara iile între dotarea infrastructurilor, fie aces-tea drumuri sau c i ferate, trebuie tratate cu aten iedin cauza diferen elor în metodele de clasificare.

Pe când lungimea total a re elelor de sosele în UE15 a r mas, în linii mari, neschimbat din 1991, lungimea autostr zilor a crescut cu 27%. Multe din autostr zile noi au fost construite în rile de coe-ziune, în special Portugalia i Spania.

Cu toate acestea, densitatea re elelor de drumuri în general13 în Spania i Grecia r mâne de mai pu in de jum tate din media UE15 i în Portugalia aceasta e de asemenea u or mai joas de medie. În Irlanda, dimpotriv — aceasta este mult super-ioar mediei.

În regiunile Obiectiv 1 luate împreun , densitatea a r mas la circa dou treimi din media UE15. Pe de alt parte, densitatea re elei de autostr zi în rile de coeziune a crescut de la aproximativ 80% din media UE15 în 1991 la 10% deasupra mediei în 2001. Aceast cre tere, oricum, a fost concentratpreponderent în Spania i Portugalia îns densitatea r mâne cu mult inferioar mediei în Grecia i Irlan-da. În regiunile Obiectiv 1 luate împreun , densitatea re elelor de autostr zi a fost de circa 80% din media UE15 în 2001, deci s-a inregistrat o cre tere cu aproape dou treimi din media 1991 (Harta 1.8).

În rile de coeziune, densitatea drumurilor tinde a fi mai scazuta decât în UE15 i densitatea auto-str zilor r mâne mult mai joas . Densitatea auto-str zilor e de aproape ase ori mai mare în UE15 decât în rile candidate luate împreun , reflec-tând, în mare parte, cantitatea infim de autostr zi în rile mai mari în termeni de suprafa . În Polo-nia, ins , în 2001, existau doar 400 km de auto-strad , mai pu in decât în Lituania sau Slovenia (435 km), i în România, doar 113 km. În Estonia exista mai pu in de 100 km i în Letonia autostr zi-le lipsesc. În Republica Ceh exista 500 km de autostrad i în Ungaria circa 450.

Desi constructia de drumuri se intensifica în unele ri, lungimea autostr zilor în Polonia crescand cu

50% în trei ani 1998–2001 — acestea sunt de obi-cei concentrate în doar câteva zone în jurul capita-lei sau pe rute de tranzit spre vest. În Polonia, cir-ca 75% din autostr zi sunt situate în doar trei regi-uni — Dolnoslaskie, la frontiera german ,Opolskie, care se invecineaza cu Dolnoslaskie iRepublica Ceh , i Mazowieckie, unde e situatVar ovia. În Republica Ceh , de asemenea se atest o concentrare în Stredni-Cechy în jurul ora-ului Praga i în Jihovychod în sud, la granita cu

Austria i Slovacia. În România, toate autostr zile se afl în apropierea Bucure tiului.

În acela i timp, starea drumurilor, cu excep ia au-tostr zilor, este deplorabil . Aproape toate drumu-rile sunt pe dou sensuri i au fost insuficient intretinute timp de mul i ani, înainte i dup înce-perea procesului de tranzi ie.



Aceasta ar contribui la explicarea statisticilor de-spre accidentele rutiere, care în 2001 au fost cu mult mai numeroase, calculate la milion de vehicu-le, decât în majoritatea rilor Membre UE. În Le-tonia, cifra a atins mai mult de 900 de accidente mortale la 1 milion de vehicule, in Lituania i Polo-nia, peste 500, i în Ungaria, Estonia, Bulgaria iSlovacia, doar un pic mai pu in în compara ie cu Spania — u or mai mult de 300 — Portugalia iIrlanda, i doar în jur de 150 în Regatul Unit. ( Nu sunt disponibile date, la acest capitol, pentru Gre-cia i Italia.) Pe de alt parte, cifrele sunt asem -n toare cu cele observate în regiunile Obiectiv 1, în special Spania, unde în Castilla y León iCastilla-la Mancha, accidentele mortale au dep it cifra de 600 la milion de vehicule i în Ex-tremadura, peste 450.

Infrastructura c ilor ferate

Lungimea total a liniilor ferate în UE15 e cu circa 3% mai mic decât în 1991, când liniile au fost în-chise, i cu 10% mai mic decât în1970. În cele patru ri de coeziune luate împreun , densitatea re elelor de c i ferate (a se citi: raportat la supra-fa i popula ie) e de doar de 55% din media UE, dar mai înalt în Irlanda (80% din medie) decât în celelalte trei. Pentru regiunile Obiectiv 1, în total, densitatea c ilor ferate e de 75% din media UE15, aceasta schimbandu-se doar pu in din 1991.

Unele moderniz ri ale re elelor de c i ferate au fost introduse în ultimul deceniu prin electrificarea mai multor linii (de la 40% din total în 1991 la 47% în 2001) îns progresul în conversia liniilor cu un sin-gur sens in linii in doua sensuri a fost doar limitat (de la 39% la 41%). Aceste schimb ri au fost simila-re în rile de coeziune i în regiunile Obiectiv 1 cu cele din restul Uniunii, deci decalajul dintre acestea persist . În medie, circa 40% din linii au fost electri-ficate atât în rile de coeziune cât i în regiunile Obiectiv 1 în 2001; doar 24% din linii sunt in doua sensuri în rile de coeziune i doar lejer peste 13% în regiunile Obiectiv 1. Situa ia, îns , variaz remar-cabil între rile de coeziune. În Grecia nu existlinii electrificate iar în Irlanda — doar 2%, pe când în

Portugalia, propor iile s-au dublat între 1991 i 2001 atingând mai mult de 30%.

Standardele generale ale re elelor de c i ferate în rile candidate las de dorit i reflect decenii de

investi ii minime. Propor ia c ilor electrificate duble e sub media UE, dar similar cu cea din rile de coeziune i regiunile Obiectiv 1.

Re elele de c i ferate sunt, în general, din punct de vedere tehnic, învechite, capacitatea de înc r-care a trenurilor — neadecvat , o bun parte din trasee sunt vechi i deteriorate, calibrul liniilor va-riaz între localit i la fel ca sistemele de alimenta-re cu energie, f când interoperabilitatea dificil .Drept consecin , viteza maxim permis e, de obicei, de 90–110 km pe or , dar poate fi i mai sc zut , între 40–60 km pe or pe o bun parte din liniile principale.

Deja, cre terea num rului de vehicule dep e teamelior rile re elelor de drumuri i conduce la con-gestii de trafic i la poluarea mediului. Dilema întâl-nit de politicieni e c ameliorarea drumurilor, cu siguran necesar , ar tinde s încurajeze aceastcre tere mai departe. Ace tia nu utilizeaz resurse-le pentru schimb rile necesare la c ile ferate itransportul public, fapt care ar putea reduce trece-rea la autovehicule i respectiv, ar reduce proble-mele de poluare a mediului cauzate de acestea.

De i utilizarea trenului, ca mijloc de transport al pasagerilor i m rfurilor, a sc zut, aceasta r mâne mai ridicata decât în UE, insa intrebarea e pentru cât timp. Construc ia c ilor ferate noi, sau îmbun -t irea celor existente e un punct cheie pentru re e-le Trans-Europene, în stadiu de planificare sau construc ie. În rile candidate, oricum, se pune mai mult accentul pe construc ia drumurilor. În acela i timp, necesitatea amelior rilor re elei de c i ferate în aceste ri e cu mult mai stringentdecât doar construc ia noilor leg turi mai stabile cu cele existente în rile Membre UE.

Prognozele recente sugereaz c rata transportului pe drum va fi cu 67% mai înalt în 2020 în UE decât în 2000. Pronosticul pentru rile candidate indic o



cre tere de dou ori mai mare. Dac PIB în aceste ri va cre te mai repede decât în rile Membre

curente, fapt esen ial pentru convergen , traficul m rfurilor pe drum va cre te cu mult mai mult.

Transportul maritim de scurt traseu i transportul acvatic intern

Dat fiind cre terea traficului pe drumuri în anii urm tori i congestiile de trafic care s-ar crea oda-t cu aceasta, încurajarea utiliz rii sporite a trans-portului maritim de scurt traseu i a celui fluvial continental, pare fi o op iune atractiv , în special din cauz c acesta genereaz o poluare redus ,sunt mai sigure i utilizeaz mai pu in energie.

În 2000, circa 28% din comer ul comunitar s-a efec-tuat pe mare. În ultimul deceniu, traficul comercial total în porturile europene, inclusiv spre ri ter e, a crescut cu mai mult de 20% i traficul de containere a crescut mai mult decât dublu. Porturile specializa-te pentru transportul containerelor în Marea Mediteran si-au marit capacitatea mai mult decât porturile nordice, i în 2000, 3 din cele mai mari 8 porturi de containere în UE au fost situate acolo (Gioia Tauro, Algeciras, Genova).

Dezvoltarea transportului maritim de scurt traseu în rile candidate, apte dintre acestea au acces la mare, ar putea contribui la revitalizarea porturilor în regiunile periferice i la dezvoltarea lor precum i la reducerea problemelor de transport, i în

acest caz, accesul la porturi trebuind îmbun t it.

Pe cale fluviala intern sunt transportate circa 4% din marfa spre UE15. În pofida unei cre teri a utilizarii transportului fluvial, partea care îi revine din total a c zut în ultimii 10 ani. Importan a lui, oricum, variaz considerabil pe teritoriul Uniunii.

rile candidate transport cantit i considerabile de m rfuri spre Olanda (43% din total), Germania i Belgia, îns acest tip de transport nu e utilizat în

rile de coeziune.

În rile candidate, utilizarea acestei metode de transport e limitat , în linii mari, la Dun re, care trece printr-o serie din aceste ri. R spândirea lui

e problematic , nu în ultimul rând, pentru c fluviul nu e suficient de adanc în unele locuri pentru a se efectua transport de m rfuri grele, i porturile de cargouri sunt mult mai rare decât în Austria sau Germania i deseori nu corespund standardelor de înc rcare.

Deci, aten ia, în anii urm tori, ar trebui fixat în mare m sur asupra urm toarelor puncte:

integrarea i modernizarea re elelor de drumuri i c i ferate în rile candidate în vederea cre -

rii leg turilor eficiente cu re elele existente în rile Membre actuale;

ameliorarea leg turilor cu re eaua trans-european pentru a da posibilitate regiunilor sprofite la maximum de ele;

ameliorarea rutelor transfrontaliere i de tranzit, în special între rile Membre precum i între acestea i UE15 în scopul încuraj rii i facilit rii cre terii comer ului între ele, fapt de care e de-pendent , cu siguran , dezvoltarea lor durabil ;

dezvoltarea transportului maritim de traseu scurt, care e foarte important pentru regiunile periferice precum i pentru insule, i în acela itimp fortificarea leg turilor între diferitele forme de transport;

a dirija investi iile UE spre transferul transportu-lui de bunuri i persoane, de la drum pe calea ferat i transportul fluvial precum idelocalizarea transportului de pe rutele cu con-gestii de trafic.

dezvoltarea strategiilor de ameliorare a accesi-bilit ii regiunilor exterioare i a conectarii lor cu continentul European, fapt care nu e o prioritate a re elelor de transport trans-european.

Energie

Accesul la surse de energie curat , fiabil i la pre-uri competitive e un factor important în concuren a

regional . Produc ia de energie primar , se afl oa-recum sub nivelul de consum în majoritatea Statelor



Membre. Aceasta se refer cu preponderen la rile de coe-ziune, care sunt în stare s sa-tisfac doar o mic parte din necesit ile lor de energie prin resurse locale, astfel importând 80% sau mai mult din consumul lor de energie (Graf. 1.10). În cadrul UE doar Regatul Unit iDanemarca se afl pe pozi ii de exportator net de energie. rile candidate la aderare sunt în ma-re majoritate autosuficiente în produc ia de energie, oricum fiind importator net. În special Polonia i România import mai pu in de 12% din necesit ile lor energetice. În acela i timp combustibilii solizi care tind a fi în mare parte nocivi pentru mediul ambiant, se ridic la 60% din toat energia primar produsîn rile candidate, în compara ie cu doar 13% — în cele 15 state ale UE. În Polonia aproximativ 90% din produc ia de energie primar provine din com-bustibili solizi, în Republica Ceh — în jur de 85% iîn Estonia — 75%.

În schimb, energiei nucleare îi revin 30% din pro-duc ia primar din UE (peste 80% în Belgia iFran a) în compara ie cu 16% în rile candidate (îns mai mult de 70% în Li-tuania i Slovacia).

Consumul de energie variazaproape tot atât de puternic cât i produc ia ei, mai ales din cauza diferen elor în structura activit ilor econo-mice, a cod social precum ia deciziilor politice cu privire la sistemul fiscal. Consumul total de energie pe cap de locuitor în rile candidate e similar cu nivelul de consum în Grecia sau Portugalia, dar e mult mai jos decât media comunitar .

Consumul pe cap de locuitor a crescut în general în UE între 1995 i 2000, în special în rile de coezi-une, precum i în majoritatea rilor candidate cu excep ia Poloniei, Maltei, Bulgariei i a României.

În pofida nivelului de consum comparativ sc zut pe cap de locuitor, rile de coeziune au consumat între 17% i 35% mai mult energie, raportat la PIB, decât media comunitar , pe când în rile can-didate, luate împreun , consumul a fost de aproxi-mativ 4 ori mai înalt (e de notat c PIB e m surat în Euro, nu în standardele puterii de cump rare(SPC)). Între 1995 i 2001 în special în rile candi-

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

LU FISE

BE N

LFR

DE

CZ

UE15 U

K AT IE D

KEE

SK

CY S

IES IT E

LHU

BG P

T LT PL

MT LV R

O

0

1

2

3

4

5

6

7

8

91995 2001Tone de echivalent petrol (TEP) pe persoan

1.10 Consumul intern brut de energie, 1995 i 2001

UE15, DE, ES, IT, NL: prognoze pentru 2001

Surse: Eurostat, Statistici despre Energie i Calcule Na ionale

-40

-35

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

-40

-35

-30

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

PT AT ES CY EL IT BE FRUE15 DE CZ FI SK UK NL SE SI DK MT LV BG LU HU IE LT EE RO PL

Schimb rile în %

1.11 Schimb rile la consumul intern brut de energie pe unitate de PIB, 1995-2001

Surse: Eurostat, Statistici despre Energie



date, consumul de energie a sc zut în termeni de PIB, în multe cazuri marcant, pe când în UE s-a constatat o sc dere relativ slab , iar în Portugalia iAustria o cre tere u oar (Graf. 1.11).

Principalele surse de energie consumata in UE difer in mod considerabil de sursele de produc ie, bazate pe petrol, care este in mare parte importat, constituind o parte mult mai importanta din con-sum, decât din produc ie, atât in Statele Membre existente, cat si in noile State Membre (Graf 1.12). R spândirea surselor de energie regenerabila (precum biomasa, energia eoliana si energia sola-ra, dar si hidro-energia) este un obiectiv comun al politicii UE si Comisia a stabilit ca tinta dublarea par ii de energie regenerabila din totalul consumu-lui in UE la 12% pana in 2010. Folosirea acestora in prezent variaz considerabil in func ie de tara, ceea ce reflecta, pe de o parte, u urin a de a ex-ploata noi surse, iar pe de alta parte, politicile adoptate in acest sens.

Sursele de energie regenerabila au furnizat doar 6% din energia total utilizat în UE în 2001, fapt ce oglinde te o cre tere u oar în compara ie cu 1995. Importan a lor în rile candidate (5 la sut ) s-a re-velat a fi un pic mai mic . În unele din rile UE ex-tinse, îns , cifra a fost mult mai înalt . În Letonia iSuedia, aceasta a atins 30% sau mai mult, în Aus-tria i Finlanda — peste 20%, în Estonia, România

i Slovenia — în jur de 11%, lejer dep ite de Por-tugalia (14%). În toate rile candidate, utilizarea surselor regenerabile, în termeni relativi, a crescut între 1995 i 2001, dar în Letonia, Lituania i Ro-mânia a crescut substan ial. Acestea au crescut de asemenea în Finlanda i Suedia, pe când în Austria i Portugalia au sc zut în ace ti sase ani.

Cele patru platforme ale politicii energetice ale UE — securitatea furniz rii, satisfacerea cererii interne, in-tegrarea considera iilor de mediul ambiant, precum ipromovarea energiilor regenerabile, pot avea un efect pozitiv asupra coeziunii. Prin reducerea cantit -ii de energie consumat pe unitate de energie pro-dus i prin tendin a în cre tere de a utiliza surse regenerabile, Statele Membre pot reduce dependen-a lor de import i prin urmare pot evita crize econo-mice poten iale în caz de eventuale ocuri externe de furnizare (de ex. : cre terea brusc a pre urilor petro-lului). Dezvoltarea surselor regenerabile de energie, planificat rezonabil, poate de asemenea diminua efectele nocive ale industriei energetice asupra me-diului ambiant oferind astfel o solu ie poten ial efica-ce în special pentru zonele periferice (de i preocup -rile privitor la pagubele cauzate de instala iile hidroe-lectrice s-au intensificat).

Alte infrastructuri în vederea amelior riiatractivit ii regionale

Importan a infrastructurii socia-le, care include, în special, co-lile, universit ile, spitalele, nu trebuie subapreciat ca factor ce afecteaz competitivitatea regional . Existenta unei infras-tructuri sociale de buna calitate în unele localit i, poate influen-a deciziile de a plasa investi iile i de a ini ia noi afaceri, mai

ales în cazul în care popula iaimplicat e liber s aleag un-de vrea s locuiasc i s lu-creze i, deci, poate ine cont de preferin ele personale i de interesele familiei. Asemenea

0

20

40

60

80

100

BE

DK

DE E

LES

FR IE IT LU NL

AT

PT FI

SE

UK

UE15 B

G CY

CZ

EE

HU LT LV M

T PL

RO S

ISK

0

20

40

60

80

100

Energii regenerabile

Energie nuclear

Gaz natural

Petrol

Combustibili solizi% din total

1.12 Compozi ia consumului intern brut de energie

bazat pe combustibili, 2001

Surse: DG TREN



infrastructuri sunt pe cale de a deveni, din acest motiv, o parte important a politicii de dezvoltare în regiunile ce caut s atrag activit i de valoare ad ugat , bazate pe cunoa tere.

Infrastructurile sociale sunt la fel de importante în fidelizarea popula iei. colile de calitate determindin ce în ce mai mult locul de trai ales, dup cum au confirmat varia iile la pre ul pentru proprietate. În aceea i m sur , existenta cre elor cu servicii de zi, e un factor-cheie pentru mamele tinere, în ale-gerea de a-si continua cariera profesionala, i ca-re, e respectiv, un motiv pentru ratele de omaj ridicate în diferite p r i ale UE, mai ales în cele mai pu in prospere, precum i a numarului ridicat de locuri de munca cu jumatate de norma, în alte p r i14. Furnizarea acestui tip de servicii poate con-tribui la re inerea popula iei în unele din zonele periferice rurale, unde crearea locurilor de muncpentru femei a fost identificat ca fiind una din c i-le de încurajare a popula iei de a nu- i schimba locul de trai.

În aceast privin , rezultatele pentru primul Audit Urban efectuat în 58 de ora e europene, care îm-preun constituie în medie 15% din popula ia din

rile respective, indic c ora ele din regiunile cele mai prospere au un num r mai mare de cre e pe cap de locuitor decât ora ele mai pu in prospere.

Pentru popula ia de vârst înaintat , e de impor-tan vital a avea acces la servicii bune de îngriji-re a s n t ii. Pentru unii, accesul la servicii sani-tare, poate determina daca ei î i vor petrece anii de pensionare în locul unde au locuit sau altunde-va. În acela i timp, serviciile bune de îngrijire a s n t ii sunt tot atât de importante pentru regiuni-le turistice, în special cele din sudul Europei, cu clim cald , care încearc s atrag popula ia pensionat în cre tere (fenomen ce se r spânde -te) care î i petrece aici vacan a, iar alegerea lor de a se stabili undeva e influen at de existenta servi-ciilor de îngrijire.

Acest fapt e relevant în sensul urm tor: de i se tie c în sud, exist acela i num r de medici i

infirmiere i al i practicieni medicali pe cap de locu-

itor ca i în nord, tendin a e, în sud, de a avea mai pu ine paturi de spital în raport cu popula ia.

Pe când în Germania i Fran a, se înregistreaz8–9 paturi de spital la 1000 persoane, în Grecia, media e de doar 5 i mai pu in în zonele turistice, c zând sub 3 în Kentriki Ellada i Peloponnisos isub 2 în Sterea Ellada. De asemenea în Portuga-lia, media e de 4 paturi la 1000, îns doar 2½ în Alentejo i 2 în Algarve. În Spania, unde media e de 4 la 1000, de asemenea, acesta e de doar 3 în Valencia i Andalucía; în Italia, exist mai pu ine paturi de spital în Campania, Basilicata i Sicilia (circa 4 la 1000) decât în regiunile de nord (peste 5 la 1000 în majoritatea cazurilor).

În Italia, în special, aceast diferen reflect , în parte, structura vârstelor popula iei regionale, ifaptul c cei mai în vârst , care impun o cerere dispropor ionat a îngrijirii s n t ii, constituie o parte mult mai mic din popula ia din sud decât în nord.15 Pe de alt parte, cifrele subestimeaz , cu siguran discrepan a între regiunile de sud i cele de nord în aceast privin , dat fiind faptul c nu-m rul popula iei care locuie te în sud cre te, influ-en at de turi tii instala i pe o perioad mai lung în timpul anului.

În rile candidate, situa ia e mult mai favorabil .Nu doar c num rul medicilor, al infirmierelor i al altor lucr tori din sfera s n t ii sunt la paritate cu num rul în UE15 raportat la popula ie, sau chiar mai înalt, dar, cu excep ia Ciprului ( 4 paturi la 1000 locuitori), num rul de paturi spital e relativ înalt. În Republica Ceh , se înregistreaz 11 paturi la 1000 persoane, mai mult decât în oricare parte a UE15, în Lituania i Letonia, circa 9, mai mult de-cât în Germania sau Fran a, pe când rile cu un num r mai mic, Polonia i Estonia, oricum sunt circa 7 paturi de spital la 1000, deci sub media UE.

Infrastructura social , împreun cu condi iile de mediu, e o determinant cheie a nivelului de trai în orice regiune i sunt la fel de importante ca i sis-temele de transport i alte forme mai tradi ionale de infrastructuri pentru competitivitatea regional .



1.9

Niv

elu

l de

form

are

pro

fesi

on

al, 2

002

ă

Sc

zut

ăM

ediu

Înal

t

%di

npo

pula

ţiato

tală

25-6

4

©A

soci

aţia

Eur

oGeo

grap

hics

pent

rufr

ontie

read

min

istr

ativ

e0

250

1250

km

<19

,2

19,2

-28

,0

28,0

-36

,8

36,8

-45

,6

>=

45,6

date

nusu

ntdi

spon

ibile

UE

27=

32,4

Dev

iere

stan

dard

=17

,7

Jos

=ed

ucaţ

iese

cund

ară

sau

mai

jos

Sur

se: E

uros

tat

%di

npo

pula

ţiato

tală

25-6

4

<35

,05

35,0

5-

43,3

5

43,3

5-

51,6

5

51,6

5-

59,9

5

>=

59,9

5

date

nusu

ntdi

spon

ibile

UE

27=

47,5

Dev

iere

stan

dard

=16

,59

Med

iu=

educ

aţie

secu

ndar

ăav

ansa

tă

%di

npo

pula

ţiato

tală

25-6

4

<13

,65

13,6

5-

17,9

5

17,9

5-

22,2

5

22,2

5-

26,5

5

>=

26,5

5

date

nusu

ntdi

spon

ibile

UE

27=

20,1

Dev

iere

stan

dard

=8,

57

Înal

t =ed

ucaţ

iete

rţia

ră



Resurse umane

Strategia European de Ocupare, lansat în 1997 pare s fi contribuit la cre terea ocup rii într-o pe-rioad de stagnare economic . Între 1999 i 2002, num rul ocupa ilor a crescut cu 6 milioane i o-majul de lung durat a sc zut de la 4% din for ade munc la 3%. Oricum, dac s-au atestat ame-lior ri remarcabile în operarea pie ei for elor de munc UE, sl biciuni structurale importante r mân atât Statele Membre prezente cât i cele noi.

Cre terea importan ei educa iei

Nivelul de educatie joac un rol important în de-terminarea performan ei economice i a competiti-vit ii economiei Europene.16 Acesta e de aseme-nea, de importan vital pentru oportunit ile de munc pentru popula ie. Educa ia e primordial nu doar pentru locurile de munc disponibile, dar ipentru cautarea cu succes a unui loc de munca. Cei cu studii superioare — adic cu nivel universi-tar sau calific ri similare — au mai multe sanse de a gasi un loc de munca decât cei cu nivel secun-dar, care la rândul lor, au mai multe sanse decât cei cu studii de baz . Aceast tendin , care se va intensifica odat cu dezvoltarea continu a eco-nomiei bazate pe cunoa tere în anii urm tori, e foarte evident în Statele Membre existente, în special la femei. Dar e i mai accentuat în rile candidate, atât la femei cât i la b rba i

Pe când 86% din popula ia masculin în vârst de 25–64 ani cu studii superioare au fost ocupa i în

rile candidate în 2002, cifra celor ocupa i cu stu-dii secundare superioare a fost de 74% i pentru cei cu coal generala — 51%. Femeile, 79% din cele cu studii superioare au fost ocupate, 61% din cele cu studii secundare superioare i doar 38% — cu nivel de studii mai sc zut.

La nivel regional, se manifest diferen e similare, dar într-o form mai accentuat . Decalajul între ratele de ocupare între cei cu nivel înalt i cei cu nivel jos de educa ie tinde a fi i mai pronun at în regiunile unde rata total de ocupare e relativ joa-s în compara ie cu regiunile cu o rat mai înalt .

Popula ia cu o educa ie slab e mai predispusa omajului decât cea cu educa ie avansat , dac se

afl în zone cu rate joase de ocupare.

Compara ia nivelurilor de educa ie între rile EU27 tinde a fi în favoarea rilor candidate…

Conform datelor recente (2002), circa 78% din po-pula ia în vârst de 25–64 în rile candidate au cel pu in nivel de studii superioare secundare. Propor iile variaz de la peste 70% în Bulgaria iRomânia la peste 85% în Republica Ceh i Slo-vacia, nivel mai înalt decât media UE (64%) i mult mai înalt decât în regiunile Obiectiv 1 (doar circa 40% în unele regiuni în Spania i Italia i doar 20% în Portugalia). Unica excep ie o fac noile Landuri germane, în care propor ia dep e te 90%, nivel mai înalt decât în restul rii i mult mai asem n -tor cu cel din rile candidate decât cu media UE, reflectând istoria lor recent comun (Harta 1.9).

În acest caz se pune întrebarea despre cât de bine sunt echipa i tinerii din rile candidate pentru cerin-ele pie ei de munc , sau pentru necesitatea de a se adapta la schimb rile pe pia , dup terminarea ci-clului de studii secundar i a form rii profesionale ini iale. În particular, programele i structura studiilor în aceste ri par a fi pu in adaptate la economie, cu doar unele excep ii, acestea sunt tenden ial slabe în testele interna ionale numerice i de scriere.

… mai pu in pentru educa ia superioara

Propor ia popula iei cu nivel ter iar de studii tinde a fi joas în regiunile Obiectiv 1 din Uniune. În toate ri-le, cu excep ia Germaniei, unde noile Landuri au un nivel foarte înalt de educa ie, propor ia medie a po-pula iei cu studii universitare, sau echivalent, e mai joas în regiunile Obiectiv 1 decât în alte regiuni. În Grecia i Portugalia, unde toate regiunile sunt Obi-ectiv 1, propor ia e sub media UE. Mai mult: cu toate c nivelul de educa ie pare s creasc , în sensul cun num r mai mare de tineri de in nivel ter iar de educa ie decât popula ia mai în vârst , decalajul nu e mare între regiunile Obiectiv 1 i se apropie de celelalte regiuni.



Num rul relativ al popula iei apte de munc cu nivel ter iar de studii e, de asemenea, relativ sc zut în majoritatea rilor candidate. În total, doar 14% din cei de vârsta 25–64 de in nivel universitar sau echi-valent, cu mult mai jos de media UE (22%). Doar în Estonia i Lituania cifrele au fost deasupra mediei UE. În Republica Ceh i Slovacia, precum i în Po-lonia i România, propor ia a fost doar de 10–12%. Dar oricum, aceasta e mult mai înalt decât în Por-tugalia, sau regiunile Obiectiv 1 din Italia.

În majoritatea rilor candidate, cu excep ia Statelor Baltice, o propor ie mai mic a femeilor cu vârsta intre 25 si 64 de ani au avut un nivel de educa iesuperior decât popula ia masculin , dar în majorita-tea rilor, au fost mai numeroase femeile cu califi-care superioara. În UE, femeile din aceast grupde vârst tind a avea calificare mai joas decât b r-ba ii — mai pu in în Portugalia — dar situa ia se schimb rapid, din moment ce mult mai multe femei decât b rba i, in randul tinerilor, î i continua studiile dup educa ia de baz i merg la universitate. Cu toate c s-a înregistrat o cre tere, în timp, a popula-iei ce ob ine un nivel superior de educa ie, în rile

candidate, propor ia celor intre 25–29 ani cu grad universitar, sau echivalent (17%) e înc remarcabil inferiora celei din UE (27%).

Nivelurile de educa ie variaz în regiunile din rilecandidate ca i în UE15. În general, nivelurile sunt, în medie, mult mai înalte în cir-cumferin a capitalelor decât în restul rii i, într-o oarecare m sur , în regiunile mai pro-spere, decât în cele mai pu inprospere.

Regiunile mai pu in prospere au un nivel mai înalt de abandon scolar timpuriu

O mai mare parte a popula iei p r se te sistemul educativ dup nivelul de baz în regiuni-le Obiectiv 1 decât în alte p r iale UE. În 2002, circa 26% din cei cu vârsta intre 18–24 de ani,

în regiunile Obiectiv 1, au atins doar nivelul educa-ional de baz , dup care au abandonat înv -

mântul, de dou ori mai mult decât în restul UE. De i mul i din ace tia au fost ocupa i, ei g sesc din ce în ce mai greu un loc de munc în economia cunoa terii, pe m sur ce înainteaz în vârst icerin ele educa ionale cresc. Reducerea num rului acestui grup de popula ie în regiunile Obiectiv 1, ar putea, din aceast cauz , contribui semnificativ nu doar la reducerea decalajelor la ocupare, dar i la sporirea probabilit ii dezvolt rii lor.17(Harta A1.8).

În rile candidate, rata abandonului scolar, e mult mai joas decât în UE15. Doar în Bulgaria, Letonia i România propor ia celor în vârst de 18–24 ani

cu coal generala, i care au întrerupt studiile, e deasupra mediei UE (circa 20% sau u or mai mult în toate trei cazuri), dar cifra a fost inferioar celei din regiunile Obiectiv 1. În Ungaria, cifra e de cir-ca 12%, în Polonia — 8% i în Republica Ceh ,Slovacia i Slovenia, doar de aproximativ 5%.

Formarea profesionala continua

Capacitatea for ei de munc , dar i a întreprinderi-lor, de a se adapta la schimb rile de pe pia , e un factor-cheie în competitivitatea regional . Pentru aceasta se cere un nivel înalt de acces la formarea orientat spre actualizarea i extinderea competen-elor. Continuarea form rii profesionale este, deci,

0

10

20

30

40

50

60

70

SE DK FI UK FR CZ BE IE NL LU DE SI AT IT ES EE PT PL EL BG HU LV LT RO0

10

20

30

40

50

60

70% de ocupa i în întreprinderi

1.13 Rata particip rii la formarea profesional continu ,1999

Surse: Eurostat, a Doua Eviden a form rii profesionale continui în întreprindere (CVTS2)

* PL = se refer doar la regiunea Pomorskie



important atât pentru posibilit ile individuale de carier , cât i pentru competitivitatea economiilor.

Num rul relativ al popula iei ocupate încadrat în formarea continu e mult mai mic în rile de coe-ziune decât în restul Uniunii, cu excep ia Irlandei, conform datelor celor mai recente disponibile18. În Spania, propor ia a fost de doar 25% în 1999 fade media UE de 40%, pe când în Portugalia, aceasta a fost de 17% i în Grecia, doar 15%. (Aceste cifre, trebuie men ionat, cuprind doar în-treprinderile i exclud administratia public , servici-ile comunale i agricultura.) (Graf. 1.13).

În rile candidate, formarea continu e foarte im-portant , dat fiind restructurarea economiei iimperfec iunile ini iale ale sistemului educativ i de formare. În pofida propor iilor mari de tineri cu nivel de ciclu secundar de studii superioare, majoritatea acestora tind a ob ine o specializare, care nu le poate asigura, în mod necesar, viitorul pe lungdurat pe pia a muncii, din moment ce cererea fade calific ri se schimb .

Participarea la formarea continu , oricum, pare în majoritatea cazurilor a fi cu mult mai joas în rile candidate decât în UE. În medie, doar 17% din cei ocupa i în întreprinderi au ob inut diferite tipuri de formare în 1999, mai pu in de jum tate din propor-ia UE, de i asem n tor cu situa ia în Portugalia i

u or deasupra celei din Grecia. Doar în Republica Ceh propor ia ob inerii unei formari profesionale a dep it cu putin ( 42% ) media UE. În alte ri can-didate, cu excep ia Sloveniei (32%), propor ia a fost mai joas de 20%.

Prin urmare, se atest o necesitate stringent , de a spori formarea continu în aceste ri i de a fa-ce mai accesibil în aceste ri formarea perma-nent . Dificultatea de baz e gasirea fondurilor necesare pentru acest scop.

Femeile pe pia a muncii

Poten ialul femeilor de a contribui la activit ile economice în UE înc nu a fost pe deplin exploa-tat. Dac rata de ocupare a femeilor în Olanda,

Regatul Unit, Austria i rile nordice, a dep it deja obiectivul de la Lisabona — 60%, în Spania, Grecia i Italia, aceasta e cu mult mai joas .

Pentru acela i tip de munc femeile sunt pl tite mai putin decât b rba ii. Decalajul la remunerare in functie de sex a r mas neschimbat la 16%, din 1998. Segregarea sexelor pe pia a muncii persist ,

Imigrarea i integrareacet enilor din rile ter e

Dat fiind pronosticul declinului popula iei apte de munc în UE în anii urm tori i reducerea locurilor de munc într-o serie de sectoare, imigrarea a luat dimensiuni noi

Integrarea cu succes a imigran ilor în societate e importanta atât pentru coeziunea social cât i pen-tru eficien a economic , în special în agendele de la Tampere i Lisabona. Probleme persistente legate de nivelul înalt al omajului i excluderea de pe pia a de munc a cet enilor non-UE, dintre care multi sunt imigran i din ri ter e, dar unii din ei fiind copii de imigranti care s-au n scut în UE, demon-streaz c e nevoie de eforturi mai mari pentru inte-grare.

Politicile de ameliorare a integr rii în societate a ce-lor care imigreaz în EU din ri ter e, precum i mi-norit ile etnice, trebuie s ia în considera ie nu doar aspectele economic i social, dar i diversitatea cul-tural i de confesiune, drepturile cet eanului icele politice. Consecin ele fluxului de imigran i tre-buie luate în considera ie la nivel regional i local. De i priorit ile variaz între ri, politicile de inte-grare trebuie planificate pe termen lung i trebuie sr spund la cerin ele specifice ale unor grupuri spe-ciale.

De fapt, e nevoie nu doar de mai mult coeren în-tre politicile relevante de la niveluri diferite, dar i o colaborare mai strâns atât între ri i între diferitele niveluri de guvernare dar i între autorit ile publice i Partenerii Sociali, comunitatea de cercetare, furnizorii de servicii locale, ONG-urile i, mai ales – imigran ii în i i.



mult mai mul i b rba i decât femei fiind ocupa i ca manageri sau în posturi de conducere. Participa-rea slab a femeilor provine mai ales din condi iile de munc . Aproape o treime din femeile ocupate lucreaz cu jum tate de norma fa de numai 5% din b rba i, în majoritatea cazurilor din cauza insu-ficien ei serviciilor de îngrijire a copiilor.

În toate rile Membre, participarea femeilor pe pia a muncii a sc zut considerabil în perioada de la începutul tranzi iei. În 2002, în Cipru i Slovenia, rata de ocupare a femeilor era u or inferioar obi-ectivului de la Lisabona , pe când în Polonia, cifra a atins doar 47% i în Malta, doar 32%.

Prevenirea omajului i dezvoltarea de politici active pentru piata muncii

M surile de prevenire a somajului i politicile acti-ve pentru piata muncii sunt vitale pentru exploata-rea întregului poten ial de for de munc în UE. În multe State Membre, au fost depuse numeroase eforturi pentru a asigura c popula ia, care a pier-dut locul de munc , va ob ine asisten în c utarea unui serviciu i orientare în faza ini ial de omaj.Într-adev r, tendin a general e orientat spre spo-rirea sprijinului personalizat i îmbun t irea efici-en ei programelor prin identificarea cerin elor per-soanelor în c utarea unui loc de munca i punerea accentului pe solu iile personalizate.

Eforturi se depun pentru ca tinerii s aib acces la formare, s ob in experien de munc , sau alte condi ii pentru angajare, înainte de a fi în omaj 6 luni, iar popula ia de peste 24 ani — 12 luni. Îns ,oricum, se acordat pu in aten ie popula iei inac-tive, în compara ie cu cea înregistrat în omaj, fapt ce poate limita accesul, în special al femeilor, la pia a muncii.

De asemenea, diferen e persist în eficienta politi-cilor active pentru pia a de munc între diferite p r i ale Uniunii, aceste politici trebuind intensifica-te i restructurate în regiunile cu omaj sporit.

Aceast necesitate e stringent în noile State Membre, unde cheltuielile pentru politicile active

pentru pia a de munc par a fi limitate, dat fiind omajul înalt — i omajul înalt de lung durat —

chiar în compara ie cu nivelurile din Grecia i Por-tugalia, care sunt cele mai joase din UE.

Pentru atingerea obiectivelor cu privire la ocupare, fixate la Lisabona i pentru sporirea productivit ii, e necesar de a lua urm toarele m suri:

a promova adaptabilitatea ocupa ilor i a între-prinderilor, prin intensificarea capacit ii lor de a anticipa, stimula i asimila schimb rile;

a ridica participarea pe pia a muncii i a face ca g sirea unui serviciu s fie o op iune real pen-tru to i, în special, date fiind prognozele despre sc derea num rului popula iei apte de munc ,prin înl turarea barierelor de pe pia a muncii, multiplicarea locurilor de munc i prevenirea omajului, astfel f când mai atractive condi iile

de munc i asigurând faptul c munca va fi pl tit ;

a investi mai mult, i mai eficient, în capitalul uman, a asigura ca angaja ii, mai ales cei cu calificare insuficient , s ob in formare i s - iactualizeze competen ele pentru a putea r mâ-ne ocupa i i a putea progresa în grad; a ridica nivelul de educa ie i participarea popula iei la formare pe parcursul întregii activit i profesio-nale, in asa fel incat aceasta formare continua sa devina o realitate.

Inovarea i economia bazat pe cunoa tere

Cunoa terea i accesul la informa ie a devenit for-a motrice pentru cre tere în economiile avansate

ca cea a UE. Competen ele i capitalul intelectual, mult mai mult decât resursele naturale, sau abilita-tea de a exploata for e de munc ieftine, au deve-nit factorii majori ai competitivit ii economice pen-tru c , pe aceast cale, economiile nu numai cpot s - i ridice eficien a productivit ii dar i sdezvolte produse noi.

De aceea inovarea e cheia spre men inerea i for-tificarea competitivit ii, care la rândul ei e esen ia-



l pentru atingerea dezvolt rii economice sus inu-te. Capacitatea de a inova variaz enorm între re-giunile UE i va continua s varieze dup extinde-re. Aceasta reflect diferen e tot atât de mari la accesul la cunoa tere i abilitatea de a o exploata. Dac diferen ele nu pot fi reduse, va fi dificil, dacnu chiar imposibil, de a atinge obiectivul fixat la Lisabona, ca UE s devin cea mai dinamic eco-nomie bazata pe cunoa tere din lume.

Dificultatea întâlnit de politicieni în eliminarea de-calajelor la capitolul inov rii, e de a m sura ambii factori ce intensific decalajul i impactul lui asu-pra competitivit ii. Indicii disponibili nu sunt com-ple i i trebuie înlocui i prin informa ii calitative de-spre circumstan ele regionale, diversele parti im-plicate în activit ile de inovare — institu iile de cercetare, întreprinderi i autorit i publice — irela iile dintre acestea.

Unii indicatori sunt prezenta i mai jos. Tabloul pe care-l reprezint nu este o noutate, dar confirmdezavantajele în unele regiuni din rile candidate, precum i cele desemnate curent ca regiuni Obiec-tiv 1.

Atât C&D cât i activit ile high-tech sunt concen-trate în regiunile-nucleu ale UE prezente. În 1999, doar 8 regiuni din UE au alocat mai mult de un sfert din cheltuieli pentru C&D în Uniune i 30 re-giuni — o jum tate din aceste cheltuieli. Dup cum este de presupus, exista o concentrare similar a brevetelor — un indicator, chiar dac incomplet, al produsului inov rii — jumate din solicitarile de brevete pe lâng Oficiul Brevetelor din UE, în do-meniul high-tech, venind din partea a 13 regiuni- nucleu (Harta A1.9).

Discrepan e i mai mari exist între regiuni la chel-tuielile întreprinderilor pentru C&D, fapt care e, probabil, mai relevant pentru evaluarea contribu iei poten iale la efortul de inovare. Dac cheltuielile întreprinderilor pentru C&D în Germania au fost de 1,7% din PIB, în Finlanda — 2,2%, in Suedia 2,7% atunci în toate regiunile Portugaliei, Greciei, cu excep ia Lisabonei, Aticii i a Pelopponisos, cifra a fost mai joas de o zecime din aceasta — sub

0,2% din PIB-ul regional. În regiunile Obiectiv 1 din UE, luate împreun , cheltuielile întreprinderilor au atins mai pu in de 0,3% din PIB — doar u or de-asupra unei cincimi din nivelul mediu UE (1.3%) (Harta 1.10).

Cheltuielile guvernului pentru C&D sunt mult mai asem n toare între regiuni. Oricum, acestea au fost pu in mai mici, raportate la PIB, în regiunile Obiectiv 1 în 1999 decât în alte zone (între 0,15% în Spania i Grecia i 0,21% în Portugalia fa de media UE de 0,27% în 1999) i, de aceea, nu compenseaz diferen ele enorme la scara cheltu-ielilor întreprinderilor. Aceasta se refer , de ase-menea, într-o m sur mai mare, la cheltuielile pen-tru înv mântul superior, care în regiunile Obiec-tiv 1 au fost foarte asem n toare cu celelalte regi-uni (circa 0.4% of GDP).

Dac în regiunile Obiectiv 1 între 1995 i 1999, s-a înregistrat o cre tere a cheltuielilor întreprinderilor pentru C&D, acestea au fost u or mai joase, rapor-tat la PIB, decât cre terea în regiunile non-Obiectiv 1 (de i cheltuielile au crescut mai mult în termeni de procentaj). În acela i timp, cheltuielile guver-namentale în termeni de PIB au crescut mai mult în regiunile Obiectiv 1, pe când în alte regiuni — au sc zut.

…Ajutoarele de Stat m resc decalajele între rile Membre…

E important sa se evidentieze nivelurile diferite de aloca ii acordate de rile Membre întreprinderilor sub form de ajutor de la stat pentru C&D19. Gu-vernele în rile cele mai prospere, cu doar unele excep ii importante, aloc cu mult mai mult pentru cheltuielile suportate de întreprinderi decât în rile mai pu in prospere.

Conform ultimelor date, ajutoarele de stat au variat de la mai mult de 300 de euro pe persoan ocupa-t în fabrici în Finlanda i Austria — la doar 28 de euro in Portugalia i 12 euro în Grecia (Tabel A1.9).



1.10

Ch

eltu

ielil

ep

entr

uC

&D

, 200

0

Ch

eltu

ieli

tota

leC

hel

tuie

lile

pen

tru

sect

oru

lan

trep

ren

ori

alC

hel

tuie

lile

pen

tru

edu

caad

min

istr

atia

cen

tral

aţi

asu

per

ioar

ăşi

%di

nP

IBre

gion

al

<0,

52

0,52

-0,

82

0,82

-1,

15

1,15

-1,

95

>=

1,95

date

nusu

ntdi

spon

ibile

UE

27=

1,86

DE

, EL,

FR

, PT,

SE

, UK

: 199

9A

T:19

98U

K: N

UT

S1

BE

, IE

, SE

, RO

: NU

TS

0

%di

nP

IBre

gion

al%

din

PIB

regi

onal

<0,

16

0,16

-0,

41

0,41

-0,

66

0,66

-1,

22

>=

1,22

date

nusu

ntdi

spon

ibile

UE

27=

1,21

DE

, EL,

FR

, PT,

SE

: 199

9A

T:19

98B

E, U

K: N

UT

S1

IE, R

O: N

UT

S0

<0,

21

0,21

-0,

36

0,36

-0,

52

0,52

-0,

81

>=

0,81

date

nusu

ntdi

spon

ibile

UE

27=

0,65

DE

, EL,

FR

, PT,

SE

, UK

: 199

9A

T:19

98U

K: N

UT

S1

BE

, IE

, SE

, RO

: NU

TS

0

©A

soci

aţia

Eur

oGeo

grap

hics

pent

rufr

ontie

read

min

istr

ativ

e0

250

1250

kmS

urse

: Eur

osta

t



Întreprinderile de talie mic investesc mai pu in în capacitatea de inovare în regiunile mai slab dezvoltate

Firmele din regiunile mai pu in favorizate sunt izo-late de cele mai bune re ele de C&D i centre de cercetare care dezvolt tehnologii noi20. ÎMM din aceste regiuni, în special, întâlnesc dificult i în accesul la inovatii i la utilizarea lor, precum i în contractarea partenerilor adecva i din alte regiuni.

Dup cum au ar tat studiile empirice recente ale OECD, inovarea produselor devine din ce în ce mai mult un proces colectiv, ce implic interac iu-nea între întreprinderi, i între acestea i institu iile de cercetare, i constituie baza regional de cu-noa tere. Firmele situate în regiunile mai slab dez-voltate sunt deseori izolate de contactul cu alte firme i institute de cercetare, prin urmare acestea sunt mai pu in expuse inov rii decât cele din alte regiuni21.

Activit ile C&D tind s varieze în functie de talia firmei, mai ales în fabrici. Regiunile cu o concen-trare mai mare de ocupare în întreprinderile produ-c toare mici, care se afl preponderent în sudul UE, tind a avea rate mai sc zute de cheltuieli pen-tru C&D. În 2000, partea ocup rii în întreprinderile cu mai pu in de 50 angaja i s-a ridicat la 47% în Portugalia, 53% în Spania i 56% în Italia (date nu sunt disponibile pentru Grecia) în compara ie cu doar 27% în restul EU. Mai mult: în aceste ri, partea ocup rii în întreprinderi mici e mai mare în regiunile mai slabe — peste 60% în regiunile Obi-ectiv 1 din sudul Italiei i 65% în cele din Spania, conform estim rilor22.

Diferentele de talie a întreprinderilor, între regiuni, sunt la fel de evidente în restul UE. În Germania, de exemplu, firmele mici constituie o treime din ocuparea în fabrici în noile Landuri fa de 20% în restul rii.

În compara ie cu firmele mari, care au, de obicei, departamente de cercetare, ÎMM depind în mare m sur de capacitatea lor de a avea acces la teh-nologiile i competen ele din exterior, în special din

vecin tatea lor imediat . Conform observatiilor recente, managerii ÎMM-urilor apreciaz achizi io-narea echipamentului avansat i cooperarea cu furnizorii i clien ii ca cele mai importante c i de acces la tehnologiile noi, mai mult decat cerceta-rea interna23. Doi din trei oameni de afaceri, inter-vieva i în UE, consider c colaborarea în re ea, sub forma de dezvolt ri conjugate a produselor noi, prin detinerea în comun, între întreprinderi, a cunoa terii .a.m.d, e la fel de important , sau foarte important pentru inovare.

Structura sectoriala a activit ilor economice tinde, de asemenea, a lucra împotriva regiunilor mai sla-be. Industria high-tech i întreprinderile bazate in-tens pe cunoa tere, sunt în general concentrate în regiunile-nucleu, fapt ce tinde în sine a intensifica activit ile de inovare, deoarece în aceste activit ise aloc mai multe cheltuieli pentru C&D decât în cele de baz , în care ocuparea e concentrat în regiunile mai pu in favorizate (Harta 1.11).

In plus, cre terea ocup rii în cadrul UE tinde a fi concentrat în activit ile bazate pe cunoa tere, fapt ce înseamn c regiunile în care asemenea activit i sunt concentrate, nu doar c au mai multe anse de a câ tiga în termeni de competitivitate,

dar sunt mai bine plasate pentru a genera locuri noi de munc . Cu timpul, aceasta ar putea condu-ce la o concentrare sporit a acestor activit i în regiunile mai puternice i la cre terea discrepan e-lor între acestea i alte regiuni.24

Inovarea în rile candidate

În rile candidate, sunt alocate mult mai pu inecheltuieli pentru C&D, raportat la PIB, decât în ma-joritatea rilor membre existente, dar mai pu in decât în regiunile Obiectiv 1. În 2001, cheltuielile au atins, în medie, aproximativ 1% din PIB (0.8%), mai pu in decât jum tate din media UE15. Cheltu-ielile pe întreprinderi au fost pu in superioare de 45% , cu mult mai pu in decât în UE (65%), pe când restul a fost împ r it aproape egal între sec-torul guvernamental i educa ia superioar .



gRe oi GI Sge oi GI SR

1.11 Ocuparea în sectoarele high-tech, 2002

% din total ocupaţi

< 7,45

7,45 - 9,55

9,55 - 11,65

11,65 - 13,75

>= 13,75


Medie = 10,6Deviere standard = 4,30

Surse: Eurostat


0 100 500 km

Canarias (E)


Guyane (F)

Açores (P)

Madeira



Cheltuielile pentru C&R în rile candidate, relativ la PIB, îns , au fost de doar o treime din nivelul mediu în UE, dar u or mai înalte decât regiunile Obiectiv 1 luate împreun . Cheltuielile guvernului în rile candidate, raportate la PIB, au fost foarte similare cu media dintre UE i regiunile Obiectiv 1, dar cheltuieli de educa ie suportate pentru C&D au fost doar de circa jum tate din media UE plus re-giunile Obiectiv 1.

Variatiile cheltuielilor între rile candidate i UE actual au fost mai mici. Republica Ceh i Slove-nia, reflectând prosperitatea lor relativ , au avut cele mai mari cheltuieli, dar acestea au fost de doar de 1½% din PIB, mai pu in decât în majorita-tea rilor Membre dar mai mult decât în cele pa-tru ri de coeziune plus Italia. Bulgaria, România i Letonia au cele mai joase niveluri — circa ½%

din PIB, similar cu nivelul din Portugalia, dar u or mai jos decât cel din Grecia. În alte ri, cheltuielile au fost foarte asem n toare cu cele din regiunile Obiectiv 1, cu exceptia celor din Germania.

Ca i în UE, motivul principal pentru variatiile chel-tuielilor totale pentru C&D e diferen a la cheltuielile întreprinderilor. Dac acestea s-au ridicat pân la 60% din cheltuielile totale în Republica Ceh iSlovenia, în celelalte 6 ri din 8, ele au atins doar 40% sau mai pu in.

La fel ca în UE, în rile candidate luate împreunau fost pu ine schimb ri în a doua jum tate a ani-lor 1990 la nivelul cheltuielilor pentru C&D, raportat la PIB. În general, s-a înregistrat o sc dere u oari partea cheltuielilor suportate de întreprinderi, la

acest capitol, a sc zut fa de UE, unde acestea s-au ridicat. Doar în Republica Ceh , Ungaria iLituania cheltuielile totale pentru C&D raportate la PIB, au crescut între 1995 i 2001. În România iSlovacia, acestea au sc zut considerabil.

C&D este concentrata in cele mai prospere regiuni, la fel ca in UE 15

Se observa o tendin clar , ca i în UE, la cheltu-ielile pentru C&D, de a fi dispropor ionate în favoa-rea regiunilor cele mai prospere în fiecare din rile

candidate. Aceasta e evident în Bulgaria, unde 80% din toate cheltuielile au fost alocate în regiu-nea Yugozapaden unde e situat Sofia. Acest fapt e aproape tot atât de evident în Ungaria i în Re-publica Ceh , în ambele — peste 60% din cheltu-ieli au fost f cute în capitale i regiunile din jur. De fapt, nivelul cheltuielilor relative la PIB în Praga iregiunile din jur — Stredny Cechy luate împreun ,au atins circa 2½% din PIB, ceea ce este mult mai mult decât în oricare regiune din Spania sau Italia i deasupra nivelului din toate regiunile franceze,

cu excep ia Ile de France i Midi-Pyrénées. De asemenea, în Polonia, cheltuielile în Mazowieckie, unde e situat Var ovia, au atins circa 1½% din PIB, de doua ori mai mult decat in restul Poloniei, cu excep ia uneia (Malopolskie).

Aceast concentrare relativ a cheltuielilor în cele mai prospere regiuni, oricum, se datoreaz mai pu in cheltuielilor întreprinderilor decât în UE. (Uni-ca excep ie e Stredny Cechy în Republica Ceh ,unde nivelul înalt al cheltuielilor provine în întregi-me din întreprinderi.) În Praga, cheltuielile între-prinderilor pentru C&D, raportate la PIB, au fost mai joase de media na ional dar cheltuielile im-portante sunt rezultatul cheltuielilor guvernamenta-le i al prezen ei institu iilor de înv mânt super-ior. Situa ia e similar în Ungaria i Polonia, unde aloca iile guvernamentale pentru C&D au fost cu mult mai înalte în regiunile capitalelor decât în alte p r i ale rii, de i în ambele cazuri acestea au fost înso ite de cheltuieli provenind de la întreprinderi — de asemenea înalte în aceste regiuni.

TIC ofer întreprinderilor iregiunilor noi oportunitati

Tehnologiile de informare i comunicare (TIC) au generat noi posibilit i, dar i provoc ri pentru în-treprinderi i reprezint un factor nou de competiti-vitate regional . Pentru regiuni, TIC a accelerat ritmul schimb rilor cu efecte poten iale profunde asupra condi iilor de trai i de munc i în distribui-rea teritorial a activit ilor economice.



… decalajele privitoare la accesul regional la TIC persist …

Din perspectiva coeziunii, TIC pare a oferi o opor-tunitate pentru reducerea ‘fric iunilor de distan ’i a problemelor de îndep rtare, din cauza c ror

sufer multe regiuni periferice — i mai mult — zonele periferice. În acela i timp, exista o mare preocupare in ceea ce priveste dimensiunea terito-riala a diferentelor de tehnologii, (‘digital divide’) ise observ temeri c restric iile accesului la re ele-le TIC sau limitarea întreprinderilor i menajelor în utilizarea tehnologiilor noi ar putea conduce la cresterea, mai degrab decât la reducerea, discre-pan elor în performan a regional .

De i tr s turile dezvolt rii diferitor aspecte ale TIC sunt diferite, se pot observa deja o serie de deca-laje regionale:

în UE prezent exist o diferen iere nord-sud în dezvoltarea majorit ii tehnologiilor noi, fapt ce intensific diviziunea rilor de coeziune i a ce-lorlalte ri Membre;

se observ o diferen iere est-vest, între rile Membre existente ale UE i rile candidate, la rata de penetrare a tehnologiilor noi. Oricum se poate vorbi de o recuperare, prin adoptarea unor tehnologii-cheie, care este mai rapida în

rile candidate decât în UE15;

exist diferen e considerabile între rile candi-date la rata dezvolt rii TIC, de i, la fel ca în UE, aceasta variaz între aspecte diferite; de exemplu, în 2001, num rul utilizatorilor Internet în Estonia i Slovenia a fost doar u or mai jos de media UE pe când în România — mai pu in de o cincime din aceast medie;

exist decalaje între regiuni în interiorul rilor, în general, dezvoltarea accelerat în zonele metropolitane i alte ora e mari, dep ind cu mult nivelul din alte regiuni i l sând în urmzonele rurale.

În ceea ce prive te telecomunica iile, num rul de linii telefonice fixe, raportat la popula ie, r mânerelativ sc zut în rile de coeziune, în compara iecu restul UE, cu excep ia Greciei, si nu se observtendin e de cre tere puternica. În Spania i Portu-galia, îns , s-au înregistrat 44 linii telefonice la 100 persoane în 2001 fa de media UE de 55, pe când în Irlanda (49) i Italia (47), aceasta a fost, de asemenea, inferioar mediei UE.

În rile candidate, num rul de linii fixe e i mai mic. Dac nu lu m în considera ie Ciprul i Malta, unde num rul de linii, raportat la popula ie, se apropie de media UE, în toate rile candidate, în medie in 2001, au fost 40 linii sau mai pu in la 100 persoane,

cifra variind de la 40 în Slovenia i 38 în Republica Ceh la 30 în

Polonia, 29 în Slovacia i doar 19 în România. Fa de UE, aceste cifre au crescut remarca-bil începând cu mijlocul anilor 1990, de i observatiile mai re-cente sugereaz c aceasta cre tere într-o serie de ri pare a fi incetat de la introducerea pe scara larga a ISDN i a telefoni-ei mobile (Graf. 1.14).

Num rul comparativ mic de linii, în raport cu popula ia, în rile Membre ale UE din sud se ex-plica prin utilizarea telefoniei

0

20

40

60

80

100

EL LU DK DE SE NL FR CY FI MT UK BE IE IT AT ES PT SI CZ BG EE HU LT LV PL SK RO

0

20

40

60

80

100

Linii telefonice principale, 2001

Rata de penetrare a telefoniei mobile, 2002

1.14 Num rul liniilor telefonice principale i rata de

penetrare a telefoniei mobile, 2001/2002

% din ppula ie

Surse: Eurostat, Servicii de telecomunicatii, linii telefonice principale; DG Societatea de

Informare, al Optulea Raport de Implementare a Pachetului Regulator al Telecomunica iilor, al

Treilea Raport de Monitorizare a rilor Candidate UE, în introducerea telefoniei mobile



mobile. În Italia i Portugalia, num rul de abona ila serviciile mobile celulare în 2001 a fost superior mediei UE (respectiv 84 i 78 la 100 persoane, fa de medie 74). În Spania, acest num r a fost identic cu media UE, iar în Grecia, acesta a fost inferior (68), mai mic decât oriunde în UE15, cu excep ia Fran ei i a Germaniei.

În rile candidate, num rul abonamentelor la tele-fonia mobil , în raport cu popula ia, a fos, aproape în toate cazurile, mai jos de media UE în 2001. Excep ie au f cut dou ri, Republica Ceh , unde num rul la 100 locuitori a fost acela i ca i în Gre-cia ( i Germania) i Slovenia, unde acesta a fost identic cu cel din Portugalia i deci, sub media UE15. În celelalte ri, num rul a variat de la 54 în Estonia i 49 în Ungaria, la 25 în Polonia i doar 20 în Bulgaria i România. Cu toate acestea, în toate rile, cifra cre te sim itor.

De i telefoanele mobile i serviciile pe care acestea le acord devin importante pentru eficien a în afa-ceri, accesul la acestea a ajuns s fie de la sine în eles chiar i în p r ile UE cele mai slab dezvolta-te. Acesta nu e cazul i pentru banda larg , care poate fi si mai eficienta pentru afaceri prin faptul ca furnizeaza, în special, acces rapid la Internet, dând astfel posibilitatea transferului unei cantit i mari de date i deschizând calea pentru dezvoltarea de aplica ii noi online. In plus, utilizarea bandei largi poate reduce serios costurile de comunicare, impulsionand com-petitivitatea. Accesul la banda larga variaz remarcabil în cadrul UE i între regiuni în interiorul

rilor, cele mai pu in prospere regiuni având un acces redus, fapt care pare a r mâne constant în continuare. Se estimeaz cbanda larg mai degrab m re -te discrepan ele de tehnologie decât s le reduc .

Cel mai înalt num r de linii cu band larg în raport cu popula-ia, conform datelor recente dis-

ponibile, (pentru 2002) este în

Danemarca i Belgia, atingând 7–8 la 100 persoa-ne, i cel mai jos — în Grecia i Irlanda, doar 1 line la 100, cifrele în Italia i Portugalia fiind doar u or superioare. În Spania, pe de alt parte, acesta es-te de 2 la 100, la fel ca i în Fran a sau Regatul Unit. 25

În rile candidate, accesul la banda larg , în cea mai mare parte este i mai limitat decât în rile de Coeziune, cu excep ia Estoniei i a Sloveniei. Aici, la fel ca în UE, rapiditatea instal rii bandei largi sau, în general, posibilitatea de a ob ine acest tip de conexiune, depinde de localizarea lor, la centru sau la periferie. Într-o serie de zone mai îndep rtate, accesul pare a fi problematic, sau în orice caz extrem de lent.26

R spândirea bandei largi e strâns legat cu utilizarea Internetului, care, de asemenea, variaz mult în UE în functie de nivelul de prosperitate. În 2002, circa 40% din menaje în UE15, au avut acces la Internet, îns 65% în Danemarca, Olanda i Suedia, 30% — în Spania i Portugalia i doar 9% în Grecia.

În rile candidate, mai pu ine menaje în general au acces la Internet decât în UE15. Doar în Slove-nia propor ia s-a apropiat de media UE în 2002 (38%), pe când în Cipru i Malta (u or peste 30%), cifr similar cu cea din Spania i Portugalia. În alte ri, propor iile sunt: de la 21% în Estonia i17% în Republica Ceh la doar 7% în Letonia, 4%

0

10

20

30

40

50

60

70

NL DK SE LU FI AT IE UK DE BE SI FR IT CY MT PT ES EE CZ LT PL HU EL LV SK BG 0

10

20

30

40

50

60

70% din toate menajele

1.15 Nivelul de acces la internet pe menaje, 2002

Surse: Eurostat, Information Society Statistics



în Slovacia i 2% în Bulgaria (date nu sunt dispo-nibile pentru România). Cu toate acestea, dac e s facem abstrac ie de ultimul grup, cifra a fost mai mare decât în Grecia (Graf. 1.15).

Aceste propor ii joase în general, reflect în parte dificult ile tehnice întâlnite în ob inerea accesului la Internet în aceste ri dar odat cu rezolvarea acestor dificult i, num rul va cre te. Cât de înaltva fi cre terea, poate depinde atât de r spândirea bandei largi, cât i de disponibilitatea serviciilor Internet. Cu toate acestea, propor ia menajelor cu acces la Internet poate s nu fie legat direct de performan a economic , în mod indirect aceasta tinzand s reflecte abilitatea tehnic a popula iei ireceptivitatea ei la tehnologiile noi, ambele fiind de importan major în dezvoltarea economic . Ori-cum, se sus ine c conectarea i utilizarea Interne-tului i a altor tehnologii noi în întreprinderi are o influen direct asupra competitivit ii.

Accesul la Internet în întreprinderi, dup cum e de a teptat, e mult mai înalt decât în menaje, aproape toate firmele, cu excep ia unui num r infim, au ac-ces în rile Membre. În 2002, aproximativ 80% din întreprinderi în UE15 cu mai mult de 10 per-soane ocupate, erau conectate la Internet, cu doar o varia ie slab între ri. Aceast propor ie, îns ,a fost doar u or sub media UE în Grecia (74%), unde s-a înregistrat cea mai mic cifr din Uniune, dar similar cu nivelul în Spania i Portugalia. ( Nu sunt disponibile date pentru rile candidate.)

Conform datelor furnizate de ultimele observatii27,majoritatea întreprinderilor de aceast talie au avut de asemenea o pagin web. Oricum, propor ia de întreprinderi care utilizeaz Internetul în scopuri comerciale (vânzarea produselor sau a serviciilor) a variat mai mult decât în cazul accesului, sub 10% de vânz ri online în Spania, Grecia i Portu-galia în compara ie cu circa 30% în Germania iRegatul Unit.

În anii urm tori, trebuie acordat o aten ie deose-bit :

dezvolt rii politicilor noi de promovare a inov rii

axate mai mult pe deservirea întreprinderilor co-lective i a serviciilor de tehnologie grupurilor de firme care ar putea influenta comportamen-tul lor fa de inovare, mai degrab decât sub-ven ii directe firmelor individuale, care tind doar s reduc costurile temporar;

dezvoltarea de noi politici în vederea fortific rii capacit ii ÎMM de a inova, prin re ele de afa-ceri i ameliorarea leg turilor lor cu bazele de date, inclusiv cu universit ile i centrele de cer-cetare;

încurajarea dezvolt rii poten ialului C&D local în regiunile mai putin dezvoltate i a capacit ii lor de a adapta inven iile tehnologice straine la circumstan ele si necesit ile locale;

facilitând accesul cercet torilor, întreprinderilor etc., în regiunile mai pu in favorizate, la re elele interna ionale de excelen , la sursele de teh-nologii noi i la partenerii poten iali C&D.

Guvernarea regional i performan ainstitu ional în economia bazat pe cunoa tere

O bun guvernare i o structur institu ional efici-ent sunt o surs important de competitivitate, prin facilitarea cooper rii între diferitele p r i impli-cate, atât în sectorul public cât i în cel privat. Acestea pot ameliora procesele colective de înv -are i creatie, transferul i difuzarea cuno tin elor,

care sunt utile pentru inovare. In plus, acestea pot pune fundamente solide pentru re ele i partene-riate între sectoarele privat i public i pot stimula, în acest fel, conglomerate regionale reu ite pre-cum i strategii i politici regionale de inovare. Ele sunt importante pentru regiunile mai pu in favoriza-te, care au, de obicei, sisteme deficiente de guver-nan i o în elegere neadecvat a politicilor pri-vind tiin a i tehnologia i care sunt confruntate actual cu schimb ri semnificative economice, teh-nologice i sociale.

Dup cum demonstreaz politicile de cercetare iac iunile pilot28, politica public poate contribui la o



guvernan bun prin promovarea parteneriatelor privat-public i a re elelor de afaceri, precum i la ameliorarea capacit ii institu ionale a autorit ilor regionale responsabile pentru inovare.

Crearea unui cadru regional pentru cooperare an-treprenorial e de importan vital pentru promo-varea inov rii în ÎMM în special. Asemenea coope-r ri i re elele ajut la transpunerea cunoa terii în oportunit i economice, i în acela i timp, la dez-voltarea de rela ii între popula ie i organiza ii, care pot func iona ca un catalizator al inov rii.

Experien a arat c , pentru o buna guvernan , e nevoie de o trecere de la metodele tradi ionale — de la vârf în jos, spre unele mai deschise, care ar implica toate p r ile relevante dintr-o regiune anu-mit . Asemenea parteneriate ar trebui s fie r s-pândite la toate tipurile de politici relevante pentru dezvoltarea economic , tiin ific i social (o abordare integrat ) i ar trebui în mod ideal screeze un orizont de politici de termen lung (o abordare strategic ).

Evident c “avantajele comparative care atrag ino-varea i investi iile sunt atât o caracteristic regio-nal cât i una na ional . Pentru a reu i cu succes, regiunile trebuie s îmbine poten ialul lor financiar, de competen e i de idei pentru a concura pe pia amondial i a dezvolta poten iale neexplorate”29.

Autorit ile regionale sunt în pozi ie strategic pen-tru a pune în mi care aceasta i de a crea re elede cooperare intre secoarele public — privat, care sunt importante pentru dezvoltarea economiei ba-zate pe cunoa tere i de a crea un climat favorabil pentru inovarea eficient adaptat necesit ilor ÎMM locale. Acestea sunt bine plasate pentru a coordona diferite elemente (politici i institu ii) ale sistemului de inovare regional, începând cu anali-za necesit ilor dezvolt rii pentru firmele locale i a obstacolelor principale cu care acestea se confrun-t , i cu con tientizarea importan ei inov rii.

O politic de inovare pentru ÎMM este, din aceste considerente, dificil de implementat f r o rela iestrâns între autorit ile locale cu o cunoa tere

detaliat a actorilor cheie implicati în C&D în regi-une. În acela i timp politicile de inovare regionaltrebuie coordonate cu re elele majore na ionale iinterna ionale de C&D, inclusiv universit i i cen-tre de cercetare.

De asemenea, aceste politici nu pot fi dezvoltate eficient f r participarea direct a sectorului privat în planificare i implementare i f r acordul isprijinul activ al altor p r i implicate în C&D i ino-vare în regiune — agen ii semi-publice, centre de tehnologie, universit i i sindicate.

Protec ia mediului: atingerea obiectivelor de la Gothenburg

În 2001, Consiliul European de la Gothenburg a ad ugat mediul ambiant, ca al patrulea pilon al Strategiei de la Lisabona de dezvoltare economici social , confirmând astfel angajamentul pentru

dezvoltarea durabila. Politica UE este, de aceea, orientat spre crearea unui ‘cerc virtuos’ în care dezvoltarea regional ar reduce decalajele eco-nomice i sociale dar ar conduce si la ameliorarea mediului.

Între Statele Membre i regiuni, îns , exist dife-ren e remarcabile în ce prive te starea actual a mediului, natura i dimensiunea problemelor care pun în pericol mediul, dar i capacitatea local de a le combate.

Chiar dac datele la nivel regional sunt incomple-te, indicatorii construi i tind s arate o asociere pozitiv între starea mediului ambiant i perfor-man a economic i social .

Apa

Accesul la apa curat i men inerea furniz rii apei proaspete, e un factor al competitivit ii regionale. Multe din activit ile economice, precum e agricul-tura, generarea electricit ii i turismul, consumcantit i mari de ap , dar în acela i timp sunt de-pendente de men inerea furniz rii i protejarea mediului în vederea continu rii activit ii lor.



Apa, oricum, e rar i într-un num r de regiuni, cantit ile extrase e la nivel critic (20% sau mai mult din resursele totale) punând astfel în pericol sistemele ecologice locale. Secetele periodice, ca în vara 2003, pot ridica aceast presiune. Regiuni-le din sudul UE, în special regiunile insulare, tind a fi cele mai puternic afectate i unele din ele de-pind, în mare m sur , de apa de mare i de impor-turi.

Consumul apei e foarte înalt în Europa de sud, în rile de Coeziune i în regiunile Obiectiv 1 în Ita-

lia. În multe regiuni din Spania i Grecia aceasta dep e te 270 litri pe cap de locuitor pe zi, pro-blem dificil de solu ionat pentru autorit ile publi-ce. În rile candidate, consumul e în general sub nivelul mediu UE15, mai pu in în Bulgaria i Ro-mânia.

Managementul durabil al utiliz rii apei, trebuie sfie bazat pe principiul de administrare integrat a bazinurilor râurilor — conform Directivei Cadru cu privire la Ap — ceea ce înseamn extragerea re-surselor în conformitate cu disponibilitatea, astfel asigurând pre uri rezonabile i implicarea locuitori-lor în rezolvarea problemelor.

Dup adoptarea Directivei despre Tratarea Apelor Urbane Uzate, din 1991, s-a investit considerabil în UE în construc ia i între inerea infrastructurilor i, drept rezultat, reciclarea apei utilizate a crescut în mari propor ii pe parcursul ultimului deceniu. Cu toate acestea, diferen e remarcabile persist între

ri i regiuni. Propor ia popula iei implicate în cen-trele de tratare a apelor utilizate r mâne relativ mic în regiunile Obiectiv 1 i în rile de coeziu-ne, la doar 50% fa de 80–90% în rile nordice. Propor ia e relativ mic i în rile candidate.

De eurile

În fiecare an, 1.3 miliarde de tone de de euri sunt generate în UE, fapt ce conduce la pierderea re-surselor, dar si la probleme de mediu enorme, in cazul ingroparii sau incinerarii, de aceea reciclarea fiind incurajata de politica Comunit ii.

Chiar dac agricultura i activit ile industriale r -mân cei mai mari produc tori de de euri, de eurile municipale au continuat s creasc în UE15 pe parcursul ultimului deceniu, de i în unele riMembre, acestea au fost în descre tere.

În medie, circa 480 kg de de euri municipale pe cap de locuitor sunt colectate în fiece an în UE. În regiunile Obiectiv 1 luate împreun , cifra e foarte asem n toare, îns în rile de coeziune, aceasta e cu mult mai mare (550 kg pe cap de locuitor). În

rile candidate, pe de alt parte, reflectând par ialnivelul lor mai sc zut de venit real, aceasta e mai mic (u or sub 400 kg).

Jum tate din de eurile, produse în UE, sunt îngro-pate, f când s creasc astfel emisia de gaze de ser i alte emisii. Mari cantit i de de euri sunt îngropate, în UE15 — 300 kg pe cap de locuitor — în rile de Coeziune în jur de 340 kg, iar în regiu-nile Obiectiv 1 luate împreun — 380 kg. Nivelurile sunt mai înalte în rile candidate. Reciclarea, pro-fitabil pentru mediul ambiant (poate avea un efect pozitiv net asupra ocup rii i a activit ii economi-ce), încurajat de mai multe Directive, e nesemni-ficativ (Harta 1.12). Politica de eurilor comunitare e orientat spre promovarea prevenirii, a recicl rii i a reutiliz rii mai degrab decât eliminarea lor.

Modificarile climatice

Modificarile climatice sunt provocate de gazele de ser artificiale, principalele provenind din emisiile de dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili. Printre efectele mai vizibile ale schimb rilor de clima sunt valurile de c ldura pe timpul varii, care pot cauza incendii forestiere sau devasta cul-turile precum i creste rata de mortalitate (vara anului 2003 serve te de amintire violent a acestor efecte). Acestea poat, de asemenea, mari frecven-a fenomenelor extreme, precum seceta, inunda ii-

le i furtunile violente. La nivel comunitar s-au pro-pus m suri, precum e Directiva cu privire la Preve-nirea Integrat si Controlul Polu rii (IPPC) ilegislatia cadru despre limita emisiunilor na ionale aeriene, care permite politicienilor de a lua în con-sidera ie varia iile în condi iile locale.



G


0 100 500 km

1.12 Deşeuri municipale îngropate

Kg pe cap de locuitor

< 150

150 - 250

250 - 350

350 - 450

> 450


UE14* = 291* Bazat pe BE, DE, FR: 1996; DK, EL, LU, AT, PT, FI: 1999;ES: 2000; IE, IT, SE: 1998; NL:1997

BG, DK: NUTS0BE: NUTS1

Canarias (E)


Guyane (F)

Açores (P)

Madeira

Surse: Eurostat



Zece din rile Membre din cele 15 prezente sunt înc departe de a fi atins scopul propus la capito-lul emisiilor de gaze, în vederea îndeplinirii anga-jamentului luat în protocolul de la Kyoto (a reduce in 2010 emisiile cu 8% în compara ie cu 1990). Este vorba de toate rile de coeziune. (În Irlanda, în special, emisiile în 2001 erau cu 31% mai înalte decât în 1990, fa de cre terea de 13% permisîntre 1990 i 2008–2012 — Tabel A1.10).

În rile candidate, emisiunile au sc zut cu mult mai mult decât în UE în anii 1990, cu prec deredin cauza declinului în industria grea.

De accentuat sunt diferen ele între ri în termeni de surse primare de emisie. Dac produc ia de energie în rile candidate contribuie cu mai mult de jum tate din emisiile totale, din cauza baz riipe combustibili fosili, în rile de coeziune i în restul UE, aceasta adaug mai pu in de o treime. Pe de alt parte, transportul constituie 21% din emisii în rile de coeziune i în UE15 ca entitate (cifra a crescut pe parcursul deceniului precedent) dar numai 8% în rile candidate, de i aceasta va cre te repede odat cu utilizarea sporit a autove-hiculelor i a transportului rutier (Tabel A1.11).

Biodiversitatea

Circa dou treimi din zonele umede ale UE care au existat acum 100 de ani, s-au pierdut. Expansiu-nea urban pe de o parte i p r sirea zonelor rura-le drept rezultat al restructur rii economiilor în zo-nele periferice i în rile candidate, pe de alta par-te, pun în pericol biodiversitatea.

Natura 2000 are ca scop prezervarea habitatului ia p s rilor din Europa prin stabilirea unei re ele de protec ie a zonelor naturale, care cuprind mai mult de 20,000 situri ce au fost desemnate sau propu-se. Aceasta acoper mai mult de 15% din aria te-restr total a UE15 i num rul de situri va cre te odat cu extinderea.

Standardele de mediu ambiant sunt o parte integral a coeziunii economice, sociale iteritoriale

Standarde diferite de mediu ambiant pot crea linii noi de divizare între cet enii care locuiesc într-un mediu curat i s n tos i ceilal i. Respectarea standardelor ar conduce la o atractivitate sporit a regiunilor pentru investi ii, precum i la ridicarea nivelului de trai a locuitorilor.

În UE15, in trecut prioritatea a tins a fi în acord cu obiectivele economice mai mult decât cu cele de mediu. De i importan a relativ pentru cea de pe urm a fost foarte diferit , politica de coeziune a avut efecte mai puternice asupra indicatorilor eco-nomici i sociali decât asupra mediului.

Cu toate acestea, politica de coeziune a ajutat -rile Membre mai pu in prospere sa respecte cerin-ele de mediu ale UE (în special cele referitoare la

directivele despre managementul de eurilor, furni-zarea apei i apele uzate, care implic investi iiserioase în infrastructuri) i poate continua în anii urm tori când accentul se va pune pe prevenirea poluarii aerului. Dezvoltarea transporturilor e un factor alarmant în aceast privin , iar dac nu se va ajunge la o trecere la mijloace mai favorabile pentru mediu, cre terea economic va continua sfie înso it de emisii de gaze din ce în ce mai mari.

Acest lucru e relevant pentru rile candidate, unde cererea de autovehicule este mare i starea c ilor ferate este deplorabila, ceea ce va face s creascsubstan ial gradul de utilizare a drumurilor i prin urmare, emisiile de gaze.

În anii ce urmeaz , trebuie acordat o aten ie spe-cial dezvolt rii durabile, mai ales prin:

sus inerea noilor ri Membre în asimilarea corect a acquis-ului, în special în ce prive te Directivele despre managementul de eurilor, furnizarea apei, apele urbane uzate precum icalitatea aerului, care presupun investi ii consi-derabile;

sprijinul dezvolt rii industriilor ecologice i utili-


AL TREILEA RAPORT DE COEZIUNE ECONOMIC I SOCIAL

zarea tehnologiilor mai curate, în special în ÎMM;

reabilitarea santierelor industriale abandonate în loc de a crea santiere noi pe teritorii neindus-trializate;

stimularea utiliz rii metodelor de transport i a vehiculelor mai curate, precum i utilizarea energiilor regenerabile;

sprijinul regiunilor celor mai expuse catastrofe-lor naturale, dezvoltarea m surilor preventive;

stimularea investi iilor pentru promovarea biodiversit ii i a protec iei naturii;

asigurarea managementului adecvat al apei ial de eurilor în zonele geografice dezavantaja-te, precum i asigurarea protec iei suficiente a resurselor lor naturale, intensificând atractivita-tea lor pentru expansiunea activit ii antrepre-noriale i fluxului de investi ii.

1 Cele în care Produsul Na ional Brut pe cap de locuitor a fost sub 90% din media UE, la începutul anilor 1990. 2 Vezi Comisia European , Employment in Europe 2002 i European Competitiveness Report 2002. 3 Vezi Comisia European , Employment in Europe 2002 i European Competitiveness Report 2002. 4 Aceste cifre nu includ efectul unific rii Germaniei i cre terea substan ial a PIB în noile Landuri între 1991 i 1994. 5 Vezi Comisia European , Employment in Europe 2002 i European Competitiveness Report 2002. 6 Na iunile Unite, Pronostic demografic, 2002 7 Cele amenin ate de s r cie sunt definite ca având un “venit echivalat” (care ia în considera ie m rimea menajelor i compozi ia

lor) sub 60% sub nivelul mediu na ional.8 E important a nu uita de limitarea datelor în compararea riscului relativ de s r cie conform tipului de menaj. În special, cifrele la

venit nu includ pensiile primite – sau capitalul economisit de popula ie fiind proprietarii locuin elor în care tr iesc – sau câ tiguriledin dobând . Aceste dou teme tind s reduc riscul de s r cie pentru popula ia în varsta, care de obicei este proprietara locuin-elor lor (de i în ce m sur acest fapt e valabil pentru diferite ri, variaz ) i care au acumulat de obicei economii care produc

dobând .9 Vezi, în special, Regions: Statistical yearbook, 2003, European Commission, Luxemburg, ‘Household accounts’. 10 În total 1595 arii urbane cu o popula ie de mai mult de 50,000 au fost examinate în UE l rgit în termeni de popula ie, grad de

atractivitate a afacerilor i sectoarele activit ii economice. 11 Highlands and Islands cu doar 9 locuitori pe km2 e unica regiune în afara Suediei i Finlandei unde densitatea popula iei e mai

joas de 10 locuitori pe km2. 12 Highlands and Islands cu doar 9 locuitori pe km2 e unica regiune în afara Suediei i Finlandei unde densitatea popula iei e mai

joas de 10 locuitori pe km2. 13 Densitatea se m soar într-un index compus, care indic dotarea unei regiuni (media aritmetic a ratelor de lungime a drumurilor

raportat la suprafa a p mântului i raportat la popula ie), exprimat în raport cu media UE. 14 Conform Liniilor directoare ale Strategiei Europene de Ocupare se recomand s fie suficiente cre e de zi i localuri pre colare

situate convenabil pentru a da posibilitatea tuturor femeilor de a lucra dac aleg s-o fac .15 Vezi Parte 2 mai jos. 16 Vezi Employment in Europe 2002, pg. 115-133. 17 Obiectivul fixat la Summit-ul de la Lisabona e de a mic ora de dou ori propor ia popula iei în vârst de 18 - 24 cu nivel slab de

educa ie care nu au acces la formare pân în 2010. 18 Din Continuing Vocational Training Survey, Eurostat, 2002. 19 Ajutorul de Stat e considerat ca transferuri la întreprinderi sub form de aloca ii, scutiri de taxe, participare la ac iuni, remuner ri

soft, amânarea taxelor i acordarea garan ii, calculate în a a fel pentru a armoniza componenta ajutorului de stat într-un indicator comun comparabil între ri.

20 Dimensiunea regional a Zonei Europene de Cercetare, COM(2001) 549 final. 21 Conform unei analize recente, în Grecia, Spania i Portugalia, majoritatea managerilor consider c tehnologiile avansate de

care au nevoie ar fi mai accesibile în alte ri decât în ara lor. 22 Estim rile bazate pe datele din Eviden a For ei de Munc în termeni de unitate local comparate cu datele din Statisticilor despre

Structura Afacerilor în termeni de m rime a întreprinderii. 23 Innobarometer 2001, Flash Eurobarometer 100, 2002. 24 Vezi Productivitatea: Cheia spre Competitivitatea Economiei i a Întreprinderilor Europene, COM(2002) 262 final, care indic c

crearea de locuri de munc a fost concentrat în sectoarele high-tech i educa ia superioar în UE între 1995 i 2000, pg.13. 25 Date din Comisia European , Pachetul Regulator al Telecomunica iilor - VIII Raport de Implementare - Anexa 1, decembrie 2002 26 Dup cum devine din ce în ce mai aparent c competitivitatea oferit de ADSL nu se r spânde te de obicei la regiunile ‘neprofi-

tabile‘ i periferice din Europa, guvernele i autorit ile regionale sunt puse în fa a problemei de a asigura accesul acestor regiuni la banda larg . Unii comentatori au sugerat ca tehnologiile f r cablu ar trebui s fie solu ia în unele zone mai îndep rtate, pentru c acestea nu ar implica costuri înalte de instalare. Oricum tehnologia nu e gratuita, pentru c aceasta e bazat în mod necesar pe sateliti sau re ele terestre, ambele implicând costuri continui i ini iale. Comunicarea f r fir ofer , cel pu in, posibilitatea de a reduce discrepan a tehnologica între regiuni.

27 eEurope Raportul de Benchmarking, COM(2002) 62 final, 2002. 28 Strategiile Regionale de Inovare finan ate de Fondurile Structurale. 29 Concluziile Directoratului, OECD Întâlnirea la nivel Înalt, Martigny, Elve ia, iulie 2003

63

Factorii ce determin cre terea economica, ocuparea...

Documents

Transcript of Factorii ce determin cre terea economica, ocuparea...