Versiune finală din 07/12/2011 COCOF_11-0041-01-RO

COMISIA EUROPEANĂ DG Politică Regională DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitate de Șanse

ORIENTĂRI PRIVIND TRATAREA ERORILOR PREZENTATE ÎN RAPOARTELE ANUALE DE CONTROL

(anexă la Orientările privind RAC-urile și opiniile din 18/02/2009, ref. COCOF 09/0004/01-RO)

Acesta este un document de lucru elaborat de serviciile Comisiei. În temeiul dreptului comunitar aplicabil, el oferă orientare tehnică pentru autoritățile publice, specialiști, beneficiari sau potențiali beneficiari și alte organisme implicate în monitorizarea, controlul sau implementarea politicii de coeziune privind modul de interpretare și aplicare a normelor comunitare în acest domeniu. Scopul documentului de lucru este furnizarea de explicații și interpretări date de serviciile Comisiei normelor respective pentru facilitarea implementării programelor operaționale și încurajarea bunelor practici. Cu toate acestea, prezenta notă orientativă nu aduce atingere interpretării Curții de Justiție și Tribunalului de Primă Instanță sau evoluției practicii decizionale a Comisiei.

Versiune finală din 07/12/2011 COCOF_11-0041-01-RO

Cuprins

LISTA ACRONIMELOR ................................................................................................... 4

GLOSAR ............................................................................................................................. 5

1. INTRODUCERE......................................................................................................... 7

2. EVALUAREA ERORILOR........................................................................................ 8

2.1. Abordarea prevăzută în orientările anterioare ale Comisiei.............................. 8

2.2. Erori sistemice ................................................................................................... 8

2.3. Erori aleatorii..................................................................................................... 9

2.4. Anomalii ............................................................................................................ 9

2.5. Erori legate de procedura contradictorie nefinalizată ..................................... 10

2.6. Rata erorii totale proiectate ............................................................................. 11

2.7. Rata erorii totale proiectate și evaluarea sistemelor de gestionare și control.............................................................................................................. 12

3. COMUNICAREA RATELOR DE EROARE ÎN RAC PRIN INTERMEDIUL SFC2007 (BANCA DE DATE COMUNE A FONDURILOR STRUCTURALE) .......................................................................... 13

4. OPINII DE AUDIT INADECVATE......................................................................... 14

5. MĂSURI CORECTIVE ............................................................................................ 14

5.1. Conceptul de eroare corectată pentru determinarea opiniei de audit .............. 14

5.2. Măsuri corective ca evenimente ulterioare...................................................... 15

5.3. Opțiunea 1: corecția financiară proiectată....................................................... 16

5.4. Opțiunea 2: corectarea fiecărui tip de eroare................................................... 16

5.5. Compensarea cu ajutorul unei „marje” de cheltuieli....................................... 17

6. IMPLICAțII PENTRU EșANTIONARE CARE REZULTĂ DIN RATA DE EROARE RIDICATĂ ............................................................................................... 17

7. EROAREA CEA MAI PROBABILĂ șI LIMITA SUPERIOARĂ DE EROARE ................................................................................................................... 18

8. CAZURI PARTICULARE........................................................................................ 20

8.1. Erorile detectate de AA în cheltuieli, care au fost considerate, de asemenea, nejustificate de către autoritatea de gestionare, organismul intermediar sau autoritatea de certificare ........................................................ 20

8.1.1. Nereguli care au fost deja detectate și tratate de către OI/AG/AC, dar nu au fost corectate înainte ca eșantioanele să fie prelevate de către AA................................................................... 20

3/24

8.1.2. Nereguli constatate în timpul controalelor de către OI/AG și corectate în mod insuficient înainte de prelevarea eșantionului de către AA........................................................................................ 21

8.1.3. Nereguli referitoare la cheltuielile „de-certificate” după prelevarea eșantionului de către AA ................................................. 21

8.2. Compensarea erorilor supraestimate cu erori subestimate pentru a se ajunge la nivelul general de eroare cel mai probabil....................................... 21

ANEXA 1 – RATA ERORII TOTALE PROIECTATE................................................... 22

ANEXA 2 - TABEL PENTRU CHELTUIELILE DECLARATE ȘI AUDITURILE EȘANTIOANELOR......................................................................... 23

Versiune finală din 07/12/2011 COCOF_11-0041-01-RO

LISTA ACRONIMELOR

AA – Autoritatea de audit

AC – Autoritatea de certificare

AG – Autoritatea de gestionare

COCOF – Comitetul de coordonare a fondurilor

DAS – declarație de asigurare din partea Curții de Conturi Europene privind execuția bugetului UE

FC – Fondul de coeziune

FEDER – Fondul European de Dezvoltare Regională

FSE – Fondul Social European

ISA – Standardul Internațional de Audit

MUS – eșantionare pe bază de unități monetare

OI – organism intermediar

RAA – raport anual de activitate (al fiecărei Direcții Generale a Comisiei)

RAC – raport anual de control

SGC – sistem de gestionare și control

SM – stat membru

5/24

GLOSAR

Termen Definiție

Anomalie

O denaturare care, în mod demonstrabil, nu este reprezentativă pentru populație.

Procedură contradictorie Procedură prin care (proiecte de) rapoarte de audit sunt trimise entității auditate cu o solicitare de răspuns scris într-un anumit termen.

Eroare În sensul prezentei orientări, o eroare este o supraestimare cuantificabilă a cheltuielilor certificate declarate Comisiei.

Cheltuielile din anul N Cheltuieli declarate Comisiei, pe baza cărora este selectat eșantionul de operațiuni.

Neregulă Aceeași semnificație ca eroare.

Eroare cunoscută O eroare cunoscută este o eroare găsită în afara eșantionului auditat.

În cazul eșantionării MUS, o eroare cunoscută este, de asemenea, suma erorilor detectate într-un eșantion cu o valoare egală sau care depășește valoarea intervalului de selecție.

Denaturări Aceeași semnificație ca eroare.

Populație Întreaga serie de date din care este selectat eșantionul (în sensul articolului 62 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1830/2006) și cu privire la care auditorul dorește să tragă concluzii.

Eroare aleatorie Erorile care nu sunt considerate sistemice sunt clasificate drept erori aleatorii. Acest concept presupune probabilitatea ca erorile aleatorii constatate în cadrul eșantionului de audit să fie prezente și în rândul populației neauditate.

Rata de eroare a eșantionului Eroarea eșantionului corespunde cu suma neregulilor detectate (prin auditarea operațiunilor [efectuată în temeiul articolul

6/24

Termen Definiție

62 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006] împărțită la cheltuielile auditate.

Eroare sistemică Erorile sistemice sunt erori descoperite în eșantionul auditat care au un impact asupra populației neauditate și apar în circumstanțe bine definite și similare. În general, aceste erori au o trăsătură comună, de exemplu tipul de operațiune, locația sau perioada de timp. Ele sunt, în general, asociate unor proceduri de control ineficace din cadrul (unor părți ale) sistemelor de gestionare și control.

Rata de eroare totală proiectată Rata de eroare totală proiectată corespunde sumei următoarelor erori: erori aleatorii proiectate, erori sistemice, erori cunoscute și anomalii care nu sunt corectate.

Autoritatea de audit ar trebui să compare rata de eroare totală proiectată cu pragul de semnificație pentru a desprinde concluzii pentru populația totală acoperită de eșantion.

7/24

1. INTRODUCERE

Scopul prezentului document este să ofere orientări suplimentare prin clarificarea principalelor probleme ridicate de către statele membre (SM) în ceea ce privește ratele de eroare prezentate în raportul anual de control (RAC) și impactul acestor rate de eroare asupra opiniei de audit1 a autorității de audit (AA).

Aceste orientări reprezintă un document comun, elaborat de Direcția Generală Politică Regională în colaborare cu Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitate de Șanse. Ca atare, orientările trebuie aplicate de către AA responsabilă de furnizarea unui RAC până la sfârșitul anului 2011 pentru programele cofinanțate prin FEDER, FC sau FSE.

Proiectul de orientări nu prezintă nicio sarcină nouă sau suplimentară pentru autoritățile naționale. Conceptele explicate mai jos intenționează să clarifice întrebările formulate de AA în contextul evaluării RAC-urilor prezentate până la sfârșitul anului 2010 și chestiunile ridicate de către AA în versiunile preliminare ale prezentei orientări, dezbătute în cadrul reuniunii Grupului omologilor din 17-18 octombrie 2011 și în cadrul reuniunii COCOF din 23 noiembrie 2011. Unicul scop al orientărilor este de a clarifica abordarea pe care ar trebui să o aibă AA atunci când analizează rezultatele auditurilor operațiunilor și auditurilor sistemelor.

Aceste orientări nu înlocuiesc orientările existente ale Comisiei, și anume următoarele:

– Orientările privind rapoartele anuale de control și avizele din 18/02/2009, ref. COCOF 09/0004/01-RO, denumite în continuare „orientările privind RAC-urile și opiniile”;

– Nota orientativă privind metodele de eșantionare pentru autoritățile de audit din 15/09/2008, ref. COCOF 08/0021/01-RO, denumită în continuare „orientarea privind eșantionarea”;

– Orientările privind o metodologie comună pentru evaluarea sistemelor de gestionare și control [SGC] în statele membre2, ref. COCOF 08/0019/00-EN, denumite în continuare „orientările pentru evaluarea SGC”;

– Notă orientativă către autoritățile de certificare referitoare la raportarea privind sumele retrase, sumele recuperate, sumele care urmează a fi recuperate și sumele

1 La articolul 62 alineatul (1) litera (d) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 se solicită ca

autoritatea de audit să formuleze un aviz indicând dacă sistemul de gestionare și de control funcționează eficient, astfel încât să confirme în mod satisfăcător că declarațiile de cheltuieli prezentate Comisiei sunt corecte și, prin urmare, că tranzacțiile adiacente sunt legale și regulamentare.

2 A se vedea Nota COCOF 08/0019/00-EN, în care sunt prevăzute patru categorii pentru evaluarea sistemelor: Categoria 1: funcționează bine; sunt necesare doar îmbunătățiri minore (fiabilitate ridicată), categoria 2: funcționează, însă sunt necesare unele îmbunătățiri (fiabilitate medie), categoria 3: funcționează parțial; sunt necesare îmbunătățiri substanțiale (fiabilitate medie), categoria 4: în esență nu funcționează (fiabilitate scăzută)].

8/24

considerate irecuperabile, aplicabilă perioadei de programare 2007-2013 și restului perioadei de programare 2000-2006, din 27/03/2010, ref. COCOF Nr. 10/0002/00/EN , denumită în continuare „orientarea pentru AC”.

2. EVALUAREA ERORILOR

2.1. Abordarea prevăzută în orientările anterioare ale Comisiei

Astfel cum este prevăzut în secțiunea 5 (ultima liniuță) din orientările privind RAC-urile și opiniile și în secțiunea 6.8 din nota orientativă privind eșantionarea, RAC trebuie să prezinte evaluarea erorilor detectate, pe lângă măsurile de corectare a acestor erori.

În secțiunea 6.8 menționată, Comisia face referire, de asemenea, la Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 5303, în conformitate cu care auditorul ar trebui să ia în considerare rezultatele eșantioanelor, natura și cauza oricăror erori identificate și efectul lor eventual asupra obiectivului auditului și asupra altor domenii ale auditului.

În consecință, cel puțin începând din 2008, orientările prevăzute de Comisie prevăd în mod clar că se preconizează ca autoritatea de audit să realizeze o analiză calitativă aprofundată a erorilor constatate în auditurile operațiunilor și că o astfel de analiză este prezentată în RAC.

Ca atare, în secțiunea de RAC care se referă la auditurile operațiunilor, AA trebuie să explice natura erorilor care au impact asupra ratei de eroare totale proiectate, deoarece erorile pot apărea, printre altele, din achizițiile publice, din instrumentele de inginerie financiară și din sistemele de ajutoare.

Astfel cum se prevede în orientările privind RAC-urile și opiniile din 20094, RAC ar trebui să indice dacă problemele (neregulile) identificate au fost considerate ca având un caracter sistemic, precum și măsurile luate, inclusiv o cuantificare a cheltuielilor nejustificate și eventualele corecții financiare aferente.

În orice caz, această orientare nu poate înlocui evaluarea profesională a AA atunci când evaluează dacă o eroare este sistemică, aleatorie sau aberantă. Această evaluare este în mod necesar o analiză de la caz la caz, care trebuie să fie prezentată în cadrul RAC.

2.2. Erori sistemice

Erorile sistemice sunt erori descoperite în eșantionul auditat care au un impact asupra populației neauditate și apar în circumstanțe bine definite și similare. Ele sunt, în general, asociate unor proceduri de control ineficace din cadrul (unor părți ale) sistemelor de gestionare și control. Într-adevăr, identificarea unei erori sistemice potențiale implică desfășurarea acțiunilor complementare necesare pentru determinarea dimensiunii totale a acesteia și a cuantificării sale ulterioare. Aceasta

3 http://web.ifac.org/download/a027-2010-iaasb-handbook-isa-530.pdf

4 A se vedea secțiunea 4, ultimul punct marcator din respectivul document de orientare.

9/24

înseamnă că ar trebui să fie identificate toate situațiile susceptibile de a conține o eroare de același tip cu cel constatat în eșantion, permițând, astfel, delimitarea întregului său efect asupra populației5.

În conformitate cu articolul 98 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006, „în cazul unei neregularități sistemice, statul membru își extinde investigațiile la toate operațiunile care pot fi afectate.” Prin urmare, conceptul de neregularități sistemice și măsurile pe care statul membru trebuie să le adopte sunt bine cunoscute de toți actorii din cadrul SGC.

În mod similar cu erorile sistemice, este posibil ca o eroare constatată în eșantion să determine un auditor să detecteze una sau mai multe erori în afara respectivului eșantion – aceasta se poate clasifica în categoria „erorilor cunoscute”. De exemplu, în cazul în care un contract este considerat a fi ilegal conform normelor de achiziții publice, este probabil că partea de cheltuieli neeligibile aferente a fost declarată într-o cerere de plată sau pe o factură incluse în eșantionul auditat și restul cheltuielilor a fost declarat în cererile de plată sau facturile care nu au fost incluse în eșantion. Tratamentul erorilor cunoscute este identic cu cel al erorilor sistemice.

2.3. Erori aleatorii

Erorile care nu sunt considerate sistemice sunt clasificate drept erori aleatorii. Acest concept presupune probabilitatea ca erorile aleatorii constatate în cadrul eșantionului auditat să fie prezente și în rândul populației neauditate, întrucât eșantionul este reprezentativ. Prin urmare, aceste erori trebuie să fie incluse în calcularea proiecției erorilor – a se vedea secțiunea 2.6 din prezenta orientare.

2.4. Anomalii

În RAC-urile prezentate până la sfârșitul anului 2010, au fost semnalate de către AA multe cazuri de „anomalii”, care au dus la rate de eroare proiectate mai mici decât cele care ar fi trebuit să fie raportate.

Un eșantion statistic este reprezentativ pentru populație și, prin urmare, anomaliile ar trebui acceptate numai în circumstanțe cu totul excepționale, bine motivate. Recursul frecvent la acest concept fără o justificare adecvată poate compromite fiabilitatea opiniei de audit.

În cadrul RAC, AA trebuie să furnizeze un grad ridicat de certitudine că respectiva anomalie nu este reprezentativă pentru populație și să explice procedurile de audit suplimentare pe care le-a efectuat pentru a concluziona că există o anomalie, în conformitate cu prevederile ISA nr. 530.

ISA nr. 530 precizează în continuare:

5 De exemplu, se poate ca o anumită eroare să fi fost detectată în cadrul unei operațiuni cofinanțate în

conformitate cu o axă prioritară referitoare la ingineria financiară. Este posibil ca această eroare să se producă în cadrul altor operațiuni din aceeași axă prioritară. Autoritatea de audit trebuie să determine dacă este vorba de un astfel de caz, în cooperare cu AG/OI. Dar, astfel cum a fost deja menționat, orice eroare constatată în eșantion trebuia să fie inclusă în calcularea ratei de eroare extrapolate (cu excepția cazului unor erori atipice justificate în mod corespunzător), din simplul motiv că eșantionul este reprezentativ pentru populație.

10/24

„A.19. Atunci când s-a stabilit că o denaturare reprezintă o anomalie, aceasta poate fi exclusă atunci când se extrapolează denaturările la ansamblul populației. Cu toate acestea, efectul oricărei astfel de denaturări, dacă nu este corectată, trebuie luat în considerare în plus față de extrapolarea denaturărilor care nu reprezintă anomalii”.

A.22. În cazul testelor de detaliu, denaturarea extrapolată plus eroarea anormală, dacă există, reprezintă cea mai bună estimare a auditorului cu privire la denaturarea din cadrul populației. Atunci când denaturarea extrapolată plus eroarea anormală, dacă există, depășește eroarea tolerabilă, eșantionul nu furnizează o bază rezonabilă pentru concluziile aferente populației care a fost testată. (…)"

Acest lucru înseamnă că, în cazul în care AA decide să excludă o anomalie din calculul erorii proiectate, valoarea anomaliei trebuie adăugată la calculul ratei erorii totale proiectate, în cazul în care aceasta nu a fost corectată, în conformitate cu secțiunea 5.1 din prezentul document orientativ. Dacă anomalia a fost corectată, aceasta nu este luată în considerare pentru rata de eroare totală proiectată. Această abordare este aplicabilă numai anomaliilor dat fiind caracterul lor excepțional, deja prevăzut în standardul de audit menționat .

2.5. Erori legate de procedura contradictorie nefinalizată

Erorile luate în considerare în rata de eroare totală extrapolată ar trebui să fie legate de constatările prezentate în raportul final de audit, adică după încheierea procedurii contradictorii cu entitatea auditată.

În cazuri justificate în mod corespunzător, atunci când aceste proceduri contradictorii nu au fost încheiate anterior prezentării RAC, aceasta ar putea constitui o limitare de scop și ar putea fi emisă o opinie calificată pe baza aprecierii profesionale a AA. În acest caz, AA ar trebui să indice în avizul de audit dacă astfel de limitări au un impact asupra cheltuielilor declarate oferind, în acest caz, o cuantificare6.

În funcție de stadiul procedurii contradictorii a unui anumit audit, se poate întâmpla ca AA: (i) să ia în considerare erorile constatate de respectivul audit la calcularea extrapolării erorilor (așa cum este definită în secțiunea 2.6 din prezenta orientare) sau (ii) să cuantifice neregulile legate de limitarea de scop pentru opinia de audit, împreună cu precizarea dacă rata de eroare totală ar fi afectată semnificativ de respectiva neregulă potențială (adică dacă eroarea totală extrapolată, inclusiv această neregulă ar duce la o rată de eroare totală de peste 2 %).

În orice caz, următoarele sunt încă valabile: „Rata de eroare care trebuie furnizată în raportul anual de control se va baza, în mod normal, pe rezultatele finale ale auditului (după procedura contradictorie) legate de eșantionul selectat pentru perioada de referință. Cu toate acestea, este posibil ca, în urma unei monitorizări ulterioare, în conformitate cu procedurile administrative/de audit, să se concluzioneze că o eroare nu este considerată ca fiind o eroare în cele din urmă.

6 A se vedea secțiunea 7 din orientările privind RAC și opiniile.

11/24

Prin urmare, ar putea fi necesară actualizarea ratei de eroare indicate în rapoartele anterioare.”7

2.6. Rata erorii totale proiectate

În cadrul RAC, AA ar trebui să prezinte, de asemenea, rata erorii totale proiectate, pe care AA ar trebui să o compare cu pragul de semnificație (pragul de materialitate) pentru a desprinde concluzii pentru populație, după cum decurge din al doilea paragraf al articolului 17 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 al Comisiei.

În conformitate cu cel de-al doilea paragraf al acestei dispoziții, „în cazul în care, pentru un program operațional, rata de eroare proiectată depășește pragul de materialitate, autoritatea de audit analizează materialitatea și adoptă măsurile necesare, în special prin formularea recomandărilor adecvate pe care le consemnează în raportul anual de control.”

Rata erorii totale proiectate reprezintă efectul estimat al erorilor din cadrul sistemelor de gestionare și control, în procentaj al populației pentru anul N.

Eroarea totală proiectată ar trebui să reflecte analiza efectuată de AA în ceea ce privește erorile detectate în contextul auditurilor operațiunilor desfășurate în temeiul articolul 62 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006.

Rata erorii totale proiectate corespunde sumei următoarelor erori: erori aleatorii proiectate, erori sistemice și anomalii necorectate – a se vedea diagrama din anexa 1 la prezenta orientare.

Dacă erorile sistemice sunt identificate în eșantionul auditat și extinderea lor în cadrul populației care nu au făcut obiectul unui audit este delimitată cu precizie, atunci erorile sistemice referitoare la populație se adaugă la eroarea totală proiectată. În cazul în care această delimitare nu este efectuată înainte de prezentarea RAC, erorile sistemice trebuie tratate ca fiind aleatorii pentru calculul erorii aleatorii proiectate.

În ceea ce privește erorile aleatorii, calcularea proiectării erorilor diferă în funcție de metoda de eșantionare selectată și descrisă în strategia de audit. Pentru proiectarea erorilor, a se vedea secțiunile 6.3 și 6.6 din Orientările Comisiei privind metodele de eșantionare – exemple de metode de eșantionare și aplicarea acestora. Pe plan general:

– În cazul în care AA utilizează eșantionarea pe bază de unități monetare (MUS) ca metodă de eșantionare, rata estimată a erorilor aleatorii corespunde erorii celei mai probabile (EMP).

7 A se vedea nota de subsol 9 din orientările privind RAC și opiniile.

12/24

– În mod similar, pentru estimarea diferenței, AA ar trebui să calculeze precizia atinsă și să indice nivelurile limită superioare și inferioare astfel obținute.

– Pentru eșantionarea nestatistică, este necesară proiectarea ratei de eroare, în conformitate cu „abordarea formală” explicată în secțiunea 6.6 a orientării cu privire la metodele de eșantionare, în cazul în care este utilizată o astfel de abordare. Dacă pentru eșantionarea nestatistică metoda utilizată nu este „abordarea formală” menționată, nu există nicio proiectare a ratei de eroare, și anume indicele de eroare proiectat îl constituie rata de eroare a eșantionului

Toate erorile ar trebui să fie cuantificate de către AA și incluse în rata erorii totale proiectate, cu excepția situației prevăzute în secțiunea 2.4 din prezenta orientare. Fără această cuantificare, rata de eroare nu poate fi considerată fiabilă, deoarece este, probabil, subestimată. În acest caz, opinia de audit ar trebui să fie calificată.

În general, toate erorile constatate vor fi luate în considerare pentru calcularea ratei erorii totale proiectate. Secțiunea 8 din prezentul document se referă la cazuri speciale, în care acest lucru poate să nu fie valabil.

2.7. Rata erorii totale proiectate și evaluarea sistemelor de gestionare și control

În cazul în care rata erorii proiectate depășește pragul de semnificație de 2 %, acesta este un indiciu al faptului că cheltuielile declarate sunt neregulamentare într-o măsură semnificativă, și anume că sistemul de gestionare și control (SGC) nu a funcționat în mod corespunzător.

În secțiunea 2 din anexa IV la Regulamentul (CE) nr. 1828/2006 se solicită ca AA să combine rezultatele auditurilor de sistem și cele ale auditurilor operațiunilor pentru a obține un nivel ridicat de asigurare a funcționării eficiente a SGC.

În conformitate cu orientările pentru evaluarea SGC8, AA ar trebui, pe baza auditurilor de sistem efectuate (și luând în considerare orice controale compensatorii care pot exista), să formuleze o concluzie generală în funcție de fiecare sistem, care să contribuie la opinia de audit a AA.

Secțiunea 6 din orientările privind RAC și avizele prevede deja anumite cazuri care trebuie să fie examinate de către AA cu ocazia evaluării garanției globale care rezultă din auditurile de sisteme și auditurile operațiunilor.

În cazul în care AA consideră că SGC este în categoria 2 și rata erorii totale proiectate este sub pragul de semnificație de 2%, opinia de audit poate fi necalificată.

Cu toate acestea, în cazul în care SGC este clasificat în categoria 1 sau 2 și rata erorii totale proiectate este mai mare de 2%, acest lucru demonstrează că, în ciuda evaluării relativ pozitive care rezultă în urma auditurilor de sistem efectuate de către

8 Această orientare se referă la patru categorii destinate evaluării sistemelor: Categoria 1: funcționează

bine; sunt necesare doar îmbunătățiri minore (fiabilitate ridicată), categoria 2: funcționează, însă sunt necesare unele îmbunătățiri (fiabilitate medie), categoria 3: funcționează parțial; sunt necesare îmbunătățiri substanțiale (fiabilitate medie), categoria 4: în esență nu funcționează (fiabilitate scăzută).

13/24

AA, în practică, SGC nu este suficient de eficient în ceea ce privește prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor și recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit. Prin urmare, o opinie de audit calificată este considerată adecvată în acest caz.

În cazul în care AA consideră că SGC este în categoria 3 sau 4, o opinie de audit calificată este considerată adecvată9, chiar dacă rata erorii totale proiectate este mai mică de 2 %. AA ar trebui să-și folosească discernământul profesional pentru a evalua dacă auditurile sistemelor care au dus la clasificarea SGC în categoria 3 se bazează pe constatări care nu ar fi putut fi detectate de auditurile operațiunilor (de exemplu auditurile de sisteme care acoperă SGC care au fost modificate după anul N, reducând astfel garanția acordată de către auditurile operațiunilor pentru cheltuielile din anul respectiv).

În cazul în care SGC este în categoria 3 sau 4 și rata erorii totale proiectate este mai mare de 2 %, opinia este calificată sau adversă. Diferența între opinia calificată și cea adversă depinde de gravitatea erorilor și de amploarea erorii.

3. COMUNICAREA RATELOR DE EROARE ÎN RAC PRIN INTERMEDIUL SFC2007 (BANCA DE DATE COMUNE A FONDURILOR STRUCTURALE)

Informațiilor menționate anterior ar trebui prezentate în cadrul secțiunii din RAC referitoare la audituri ale eșantioanelor de operațiuni.

În plus, „tabelul pentru cheltuielile declarate și auditurile eșantioanelor” care trebuie să fie anexat la RAC [după cum decurge din tabelul 9 din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1828/2006] ar trebui să prezinte rata de eroare constatată în eșantion și rata erorii totale proiectate (așa cum este definită în secțiunea 2.6) – a se vedea anexa 2 la prezentul document.

RAC trebuie să fie prezentat Comisiei prin intermediul SFC2007. Modulul din SFC2007 include tabelul menționat anterior care va trebui completat de către AA. Informațiile cu privire la rata erorii totale proiectate trebuie să fie introduse într-o coloană separată, după coloana intitulată „Suma și procentajul (ratei de eroare a) cheltuielilor nejustificate din eșantionul aleatoriu”. Tabelul existent în SFC2007 a fost modificat în vederea prezentării RAC-urilor 2011, pentru a rezolva aspectele tehnice ivite cu ocazia ultimei prezentări a acestora.

În timp ce, din punct de vedere metodologic, este corect să se raporteze o rată de eroare care acoperă programele incluse într-un SGC comun, s-ar putea ca opinia să nu fie întotdeauna aceeași pentru toate programele din respectivul sistem.

Articolul 62 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului precizează că „În cazul în care se aplică un sistem comun mai multor programe operaționale, informațiile menționate la punctul (i) pot fi reluate într-un raport unic, iar avizul și declarația menționate la punctele (ii) și (iii) pot include toate programele operaționale în cauză”.

9 Expresia „considerată adecvată” înseamnă că evaluarea profesională a AA este necesară pentru a trage

concluziile corespunzătoare privind activitatea sa.

14/24

Cu toate acestea, în cazul în care auditurile de sisteme sau analiza erorilor detectate în eșantionul comun arată deficiențe specifice pentru un singur program în cadrul unui SGC comun, AA poate prevedea diferențierea opiniei sale de audit pentru acest program specific. Astfel, SFC2007 permite ca AA să introducă opinii diferite pentru fiecare program, chiar dacă aparțin aceluiași SGC.

4. OPINII DE AUDIT INADECVATE

Pe baza experienței obținute în urma depunerii RAC-urilor 2010, Comisia consideră următoarele situații ca fiind opinii de audit inadecvate:

– opinii necalificate deși nu au fost efectuate audituri ale operațiunilor privind cheltuielile din anul N;

– opinie necalificate, chiar dacă AA nu a auditat toate operațiunile din eșantion;

– opinii necalificate deși ratele erorii totale proiectate au fost deasupra pragului de semnificație (materialitate), și/sau au fost depistate puncte slabe semnificative în auditurile de sistem, fără să fie luate măsurile corective adecvate de către autoritățile naționale, în timp util, înainte de comunicarea opiniei de audit;

– imposibilitatea exprimării unei opinii deoarece procedurile contradictorii pentru auditurile operațiunilor nu au fost finalizate.

5. MĂSURI CORECTIVE

5.1. Conceptul de eroare corectată pentru determinarea opiniei de audit

Toate erorile detectate în eșantionul auditat de AA trebuie să fie notificate în conformitate cu dispozițiile articolului 28 din Regulamentul (CE) nr. 1828/2006, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 846/2009, corectate și raportate în conformitate cu orientările privind eșantionarea.

În conformitate cu articolul 70 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 și articolul 70 din Regulamentul (CE) nr. 1198/2006, statele membre au obligația de a corecta și de a recupera sumele plătite în mod necuvenit. Statele membre au două opțiuni:

1) retragerea cheltuielilor nejustificate din cadrul programului de îndată ce constată neregulile, prin deducerea acestora din următoarea declarație de cheltuieli, contribuind astfel la disponibilizarea finanțelor UE pentru angajamente corespunzătoare unor alte operațiuni sau

2) păstrarea, deocamdată, a cheltuielilor în cadrul programului, în așteptarea rezultatului procedurilor de recuperare a subvențiilor necuvenite de la beneficiari, și scăderea cheltuielilor din următoarea declarație de cheltuieli numai după ce recuperarea a fost efectuată.

După cum decurge din dispoziția legală menționată, o eroare se consideră corectată în sensul prezentei orientări în momentul în care suma afectată de nereguli a fost dedusă (printr-o retragere sau o recuperare) dintr-o declarație de cheltuieli prezentată Comisiei sau în cazul în care cheltuielile în cauză au fost înregistrate ca o sumă care urmează a fi recuperată în sistemul contabil al autorității de certificare.

15/24

5.2. Măsuri corective ca evenimente ulterioare

Pe baza analizei rezultatelor auditurilor sistemelor și a auditurilor operațiunilor raportate de către AA, statul membru (autoritatea de gestionare sau de certificare în conformitate cu cadrul SGC) trebuie să ia măsurile corective necesare, ca urmare a auditului.

În cazul în care aceste măsuri sunt puse în aplicare înainte de prezentarea RAC către Comisie și AA deține dovezi suficiente privind punerea lor efectivă în aplicare, acestea trebuie raportate în cadrul RAC, pentru a demonstra că erorile constatate au fost tratate în mod corespunzător de către autoritățile naționale.

Astfel de măsuri corective pot fi considerate ca fiind evenimente ulterioare care s-au produs după perioada de audit și pe care AA le poate lua în considerare la stabilirea nivelului de garanție și a opiniei de audit. În conformitate cu orientarea prealabilă privind RAC10, „unele evenimente ulterioare ar putea avea un impact important asupra funcționării sistemelor de gestionare și control și/sau asupra tipului de opinie (în cazul unei opinii calificate sau al unei opinii adverse) și, prin urmare, nu pot fi ignorate de autoritatea de audit.” Aceste evenimente pot să corespundă fie unor acțiuni pozitive (de exemplu, măsuri corective puse în aplicare după perioada de audit) sau au impact negativ (de exemplu deficiențe în sistem sau erori detectate după perioada de audit).

AA poate să prezinte o opinie necalificată în cazul în care măsurile corective adoptate au drept consecință faptul că riscul de deficiențe semnificative în sistemul de gestionare și control a fost redus la un nivel corespunzător, adică suma expusă la risc din cheltuielile declarate în anul N, după măsurile corective care se pun în aplicare, nu este mai mare de 2 % din respectivele cheltuieli (cu excepția unui SGC inițial evaluat în categoria 4, a se vedea secțiunea 2.7).

În cazul în care măsurile corective se referă la corectarea unor cheltuieli nejustificate, aceste corecții pot fi luate în considerare de către AA doar în scopurile menționate în paragraful precedent, în cazul în care cheltuielile aferente au fost corectate în conformitate cu secțiunea 5.1.

Conceptul de reținere provizorie a cheltuielilor de către autoritatea de certificare nu constituie o măsură corectivă în contextul de mai sus. Cu toate acestea, AA poate lua în considerare o astfel de reținere provizorie de cheltuieli ca un eveniment ulterior în cazul în care această măsură este luată înainte de prezentarea RAC către Comisie iar AC formulează un angajament explicit în scris (de exemplu, într-o scrisoare către Comisie) potrivit căruia va declara cheltuielile în cauză doar după ce a obținut o garanție rezonabilă privind legalitatea și regularitatea acestora și după informarea Comisiei cu privire la măsurile adoptate pentru obținerea unei astfel de garanții și a unei opinii din partea AA privind caracterul adecvat al acestor acțiuni.

În cazul în care măsurile corective se referă la un plan de acțiune, acest lucru poate fi luat în considerare de către AA doar pentru scopurile menționate anterior în cazul în care acțiunile au fost puse în aplicare în mod eficace și AA deține probe concrete cu privire la aceasta.

10 A se vedea secțiunea 8 din orientările privind RAC și opiniile.

16/24

În orice caz, rata erorii totale proiectate ar trebui să rămână aceeași, adică să nu fie afectată de astfel de măsuri corective și ar trebui să fie raportată în cadrul RAC.

5.3. Opțiunea 1: corecția financiară extrapolată

Statul membru (autoritatea de gestionare sau autoritatea de certificare în conformitate cu SGC), după obținerea ratei erorii totale proiectate (astfel cum este prezentată în RAC), poate decide să elimine cheltuielile nejustificate declarate. Aceasta se poate realiza prin aplicarea unei corecții financiare extrapolate la totalul cheltuielilor neauditate ale programului operațional pentru anul respectiv N.

Abordarea de mai sus depinde de decizia statului membru, ea nu este obligatorie.

După corectarea erorilor în eșantion, corecția proiectată se aplică întregii populații neauditate: corecția financiară proiectată = rata de eroare proiectată * a cheltuielilor care nu au fost auditate.

5.4. Opțiunea 2: corectarea fiecărui tip de eroare

Toate erorile ar trebui să fie corectate, inclusiv erorile cunoscute și anomaliile.

În ceea ce privește erorile sistemice, AA ar trebui să confirme, în scopul RAC:

• că suma totală a cheltuielilor declarate Comisiei, afectate de respectivele erori sistemice, este determinată și că autoritățile responsabile efectuează corecția necesară11, cât mai curând posibil. Delimitarea erorii sistemice în cadrul cheltuielilor neauditate poate fi efectuată de către AM, sub supravegherea AA. În practică, aceasta ar însemna că AA ar trebui să revizuiască calitatea activității AM și să ofere Comisiei o confirmare explicită, în scris, că activitatea a fost efectuată la standardul adecvat și că concluziile sunt convenite.

• Pentru a atenua riscul de erori semnificative în declarațiile de cheltuieli viitoare, autoritățile naționale responsabile ar trebui să se angajeze să pună în aplicare un plan de măsuri de remediere, cu termene stricte referitoare la deficiențele sistemice. Planul de acțiune ar trebui să fie prezentat în mod clar și concis, în cadrul RAC.

Erorile aleatorii pot fi fie unica sursă de erori identificată în eșantion, fie există în plus față de erorile sistemice (identificate și tratate conform descrierii de mai sus). Astfel cum se menționează în secțiunea 2.3 din prezenta orientare, conceptul de eroare aleatorie presupune probabilitatea că aceste erori sunt prezente și în cadrul cheltuielilor neauditate. În consecință, AA ar trebui să calculeze cheltuielile expuse riscului prin aplicarea ratei erorii proiectate (cu privire la erorile aleatorii constatate în eșantionul de operațiuni auditate) la cheltuielile care nu au făcut obiectul unui audit, după deducerea cheltuielilor afectate de erorile sistemice. Suma expusă la risc din cheltuielile declarate în anul N ar trebui să fie indicată în RAC și monitorizată în mod corespunzător de către statul membru.

11 A se vedea articolul 98 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006

17/24

5.5. Compensarea cu ajutorul unei „marje” de cheltuieli

Se poate întâmpla ca în anul N+1 statul membru să declare Comisiei, cu privire la o anumită operațiune, o cheltuială mai mare decât cea care a fost prevăzută inițial în buget în anul N. Aceasta corespunde unei „marje” de cheltuieli.

De exemplu, cheltuielile prevăzute în bugetul unui proiect sunt de 100 de mii EUR, iar cofinanțarea publică este de 40 % din cheltuieli, până la o valoare maximă de 40 de mii EUR. Proiectul a declarat cheltuieli de 110 mii EUR și a primit o subvenție maximă de 40 de mii EUR. AA auditează cei 110 mii EUR declarați pentru proiect și identifică cheltuieli ineligibile de 9 mii EUR. Prin urmare, autoritățile naționale pot să nu emită un ordin de recuperare pentru beneficiar, deoarece există încă suficiente cheltuieli eligibile pentru a îi da acestuia dreptul la subvenția maximă de 40 de mii EUR.

Un alt exemplu este acela în care cheltuielile prevăzute în bugetul unui proiect sunt de 100 de mii EUR, iar cofinanțarea publică este de 40 % din cheltuieli, până la o valoare maximă de 40 de mii EUR. Pentru proiect au fost declarate cheltuieli de 110 de mii EUR. AA auditează cei 110 mii EUR declarați pentru proiect și identifică cheltuieli ineligibile de 15 mii EUR. În consecință, autoritățile naționale ar trebui să emită un ordin de recuperare pentru 5 mii EUR către beneficiar deoarece marja de eroare a depășit limita (100 de mii EUR). Beneficiarul are dreptul la o subvenție maximă de 38 de mii EUR (95*40%).

6. IMPLICAțII PENTRU EșANTIONARE CARE REZULTĂ DIN RATA DE EROARE RIDICATĂ

O rată ridicată a erorii totale proiectate poate fi o indicație a faptului că presupunerile utilizate atunci când s-a planificat eșantionarea nu au fost corecte, de exemplu presupunerea unei rate proiectate a erorii este prea scăzută sau nivelul de încredere obținut din testele de control este prea ridicat.

ISA nr. 530 (a se vedea punctul 5 din apendicele 3) reflectă această opinie în următorii termeni:

„ Cu cât este mai mare valoarea denaturărilor pe care auditorul preconizează să o constate în cadrul populației, cu atât dimensiunea eșantionului trebuie să fie mai mare, pentru o estimare rezonabilă a valorii reale a denaturărilor în cadrul populației. Factorii relevanți pentru aprecierea de către auditor a valorii preconizate a denaturărilor includ gradul de subiectivitate cu care este determinată valoarea elementelor, rezultatele procedurilor de evaluare a riscului, rezultatele testelor de control, rezultatele procedurilor de audit aplicate în perioadele anterioare și rezultatele altor proceduri de coroborare.”

Eșantionarea viitoare ar trebui să țină cont de parametri mai adecvați din experiența acumulată.

• În plus, în cazul în care AA utilizează MUS pentru selectarea operațiunilor care urmează să fie auditate, aceasta ar utiliza, în mod normal, o rată preconizată redusă de eroare (de exemplu, 10% din pragul de semnificație (de materialitate)

18/24

sau 0,2% dacă semnificația (materialitatea) este stabilită la 2%12). Cu toate acestea, în cazul în care rezultatele eșantionării respective indică o rată de eroare proiectată de peste 2 %, AA poate lua în considerare utilizarea unei alte metode de eșantionare, astfel cum se indică în secțiunea 6 a „Notei orientative privind metodele de eșantionare” a Comisiei și anume în tabelul reprodus mai jos13.

• Variabilitatea

populației Frecvența

preconizată a erorilor

Abordarea sugerată

Redusă

Ridicată

Redusă

Ridicată

Redusă

Redusă

Ridicată

Ridicată

Eșantionarea în funcție de variabilă – eșantionarea în funcție de unitate monetară

Eșantionarea în funcție de unitatea monetară

Eșantionarea în funcție de variabilă

Gruparea sau stratificarea (plus metodele de eșantionare adecvate)

7. EROAREA CEA MAI PROBABILĂ șI LIMITA SUPERIOARĂ DE EROARE

Astfel cum este prevăzut în orientările privind metodele de eșantionare, limita inferioară a erorii și limita superioară a erorii ar trebui să fie calculate și prezentate și în RAC, în plus față de eroarea de eșantionare și eroarea cea mai probabilă.

Nota orientativă a Comisiei privind metodele de eșantionare pentru autoritățile de audit prevede14 următoarele cu privire la evaluarea și proiecția erorilor care rezultă dintr-un eșantion selectat folosind MUS:

„O limită superioară a denaturării ar trebui calculată ca suma dintre denaturările proiectate, precizia de bază (...) și o toleranță incrementală pentru extinderea intervalului de precizie.

Auditorul poate, de asemenea, să calculeze o dimensiune suplimentară a eșantionului, necesară prin substituirea denaturării celei mai probabile din evaluarea eșantionului, pentru denaturarea inițială preconizată în formula intervalului de eșantionare și stabilirea intervalului și dimensiunii totale a eșantionului pe baza noilor așteptări. Numărul de elemente suplimentare din eșantion poate fi stabilit prin scăderea dimensiunii inițiale a eșantionului din noua dimensiune a eșantionului. Noul interval de eșantionare poate fi

12 Astfel cum se prevede în anexa 4 la Regulamentul (CE) nr. 1828/2006, nivelul maxim de semnificație

(materialitate) este de 2%. AA poate alege să definească un procentaj inferior.

13 A se vedea secțiunea 6 din orientările menționate.

14 A se vedea pagina 32 din Nota orientativă privind metodele de eșantionare pentru autoritățile de audit pentru primele trei puncte marcate cu bulină; pagina 40 pentru ultimul punct marcat cu bulină.

19/24

utilizat pentru selectare. Ar trebui selectate elementele care nu sunt deja incluse în eșantion.”

De exemplu, dacă se observă o singură denaturare de 300€ (25%), și anume o denaturare proiectată de 1 000 EUR, cu o TM de 5 000 EUR și un pas MUS de 4 000 EUR la un nivel de încredere de 95% (factorul de încredere 3), avem un total de 13 750 EUR al limitei superioare a denaturării. Această cifră este suma dintre:

denaturarea proiectată de 1 000 EUR,

precizia de bază de 4 000 EUR x 3 = 12 000 EUR și

toleranța de (4,75-3-1) x 1 000=750 EUR (4,75 este factorul RF pentru 1 denaturare la un nivel de încredere de 95%, 3 este RF pentru 0 denaturări la 95%).

Această limită superioară este mai mare decât denaturarea tolerabilă; prin urmare, se ajunge la concluzia că denaturarea populației este situată deasupra pragului de materialitate. De asemenea, ajungem la concluzia că suntem siguri în proporție de 95% de faptul că denaturarea populației este cel mult 13 750 EUR.

Atunci când se aplică o metodă statistică, autoritatea de audit va estima cea mai plauzibilă denaturare în cadrul populației și o va compara cu semnificația (materialitatea) pentru a evalua rezultatele.”

În cazul în care se utilizează MUS pentru selectarea eșantionului operațiunilor care urmează să fie auditate, eroarea cea mai probabilă (EMP) este considerată a fi rata estimată a indicelui de eroare aleatorie. Această rată de eroare face parte din rata de eroare totală proiectată care urmează a fi comparată cu pragul de semnificație de 2 %. În cazul în care toate erorile constatate în cadrul eșantionului sunt considerate aleatorii, rata erorii totale proiectate este rata erorii aleatorii proiectate.

În orice caz, analiza limitei superioare de eroare (LSE) nu a fost încă efectuată, în scopul respectării cerințelor MUS.

Orientările INTOSAI15 „reprezintă o bază comună la care se poate face referință (…) pentru oricare tip de audituri ale activităților UE (…)”16. Orientarea nr. 2317 precizează că, atunci când „limita superioară a erorii depășește eroarea tolerabilă, dar eroarea cea mai probabilă este mai mică decât eroarea tolerabilă”, auditorul trebuie să ia în considerare:

„solicitarea entității auditate să investigheze erorile/excepțiile constatate și potențialul pentru alte erori/excepții. Aceasta poate duce la modificări convenite ale situațiilor financiare;

15 A se vedea http://eca.europa.eu/portal/pls/portal/docs/1/133817.PDF

16 A se vedea punctul 6 al Introducerii tehnice la orientările INTOSAI.

17 Aplicabilă la „eșantionarea de audit din cadrul auditurilor financiare (inclusiv examinările privind legalitatea și regularitatea)”, în conformitate cu punctul 6.1 al orientării INTOSAI nr. 23.

20/24

efectuarea de teste suplimentare în vederea reducerii riscului de eșantionare și, în consecință, ajustarea care trebuie să fie integrată în evaluarea rezultatelor;

utilizarea altor proceduri de audit pentru a obține o garanție suplimentară.”

Autoritatea de audit ar trebui să-și folosească discernământul profesional pentru a selecta una din opțiunile indicate mai sus și a raporta în consecință în RAC.

8. CAZURI PARTICULARE

8.1. Erorile detectate de AA în cheltuieli, care au fost considerate, de asemenea, nejustificate de către autoritatea de gestionare, organismul intermediar sau autoritatea de certificare

8.1.1. Nereguli care au fost deja detectate și tratate de către OI/AG/AC, dar nu au fost corectate înainte ca eșantioanele să fie prelevate de către AA

După cum s-a precizat mai sus, în general, toate neregulile constatate trebuie să fie luate în considerare pentru calcularea ratei de eroare proiectate și prezentate în RAC.

Aceasta include neregulile detectate de AA (în cursul auditurilor sale privind operațiunile) care au fost deja detectate de către un alt organism național (și anume autoritatea de gestionare (AG), organismul intermediar (OI) și autoritatea de certificare (AC), înainte ca eșantionul să fie prelevat de către AA, dar nu au fost corectate de statul membru înainte de prezentarea ACR18.

Cu toate acestea, în cazul în care există documente care dovedesc faptul că autoritățile naționale competente (AM, OI sau AC) au detectat neregulile și au luat deja măsurile necesare înainte de prelevarea eșantionului de către AA și că suma afectată de nereguli a fost corectată înaintea prezentării RAC, aceste nereguli pot fi excluse atunci când se proiectează erori de eșantionare asupra populației.

În orice caz, tratamentul neregulii în cauză ar trebui să fie semnalat și explicat în RAC în secțiunea privind auditurile operațiunilor.

Ca principiu general, AG ar trebui să garanteze că verificările sale de gestiune (verificări administrative sau la fața locului) sunt efectuate astfel încât să prevină, detecteze și corecteze neregulile înainte de declararea cheltuielilor către Comisie.

18 După cum s-a menționat anterior, prezenta corecție poate fi efectuată prin deducerea cheltuielilor

nejustificate (cu ajutorul unei retrageri sau al unei recuperări) dintr-o declarație de cheltuieli prezentată Comisiei sau prin înregistrarea cheltuielilor în cauză ca fiind în așteptarea recuperării în sistemul contabil al autorității de certificare.

21/24

8.1.2. Nereguli constatate în timpul controalelor de către OI/AG și corectate în mod insuficient înainte de prelevarea eșantionului de către AA

În cazul în care, în timpul unui audit, o AA constată că o neregulă a fost detectată în prealabil în cursul unui control efectuat de un alt organism, dar rata de corecție aplicată a fost mai scăzută decât rata de corecție pe care AA o consideră că ar fi trebuit să o aplice OI/AG, atunci diferența în suma rezultată din corecția ratei determinate de AA și suma efectiv corectată (la nivelul declarației către Comisie înainte de prelevarea eșantionului de către AA) trebuie să fie luată în considerare pentru calcularea ratei erorii totale/erorii proiectate.

8.1.3. Nereguli referitoare la cheltuielile „de-certificate” după prelevarea eșantionului de către AA

După selectarea eșantionului de operațiuni, AA poate identifica cheltuieli nejustificate în operațiunile care urmează a fi auditate, care au fost „de-certificate” de către statele membre. În ceea ce privește modalitățile practice care urmează a fi adoptate de AA pentru controalele la fața locului, se au în vedere două opțiuni:

(1) În cazul în care cheltuielile nejustificate „de-certificate” se referă la toate cheltuielile referitoare la o anumită operațiune inclusă în eșantionul selectat de AA, acestui organism nu i se cere să efectueze un audit la fața locului pentru o astfel de operațiune. Eșantionul nu ar trebui să fie modificat, și anume, operațiunea în cauză nu ar trebui să fie înlocuită cu o altă operațiune.

(2) În cazul în care cheltuielile nejustificate „de-certificate” se referă numai la o parte din cheltuielile referitoare la o anumită operațiune inclusă în eșantionul selectat de AA, acest organism ar trebui să realizeze un audit al operațiunii la fața locului pentru a stabili dacă partea care nu este de-certificată este lipsită de erori.

În ambele cazuri cheltuielile nejustificate ar trebui să fie luate în considerare în rata erorii.

8.2. Compensarea erorilor supraestimate cu erori subestimate pentru a se ajunge la nivelul general de eroare cel mai probabil

Erorile subestimate nu ar trebui să fie luate în considerare la calcularea ratei de eroare a eșantionului (și, prin urmare, la calcularea ratei de eroare proiectate) pentru scopurile RAC.

Versiune finală din 07/12/2011 COCOF_11-0041-01-RO

ANEXA 1 – RATA ERORII TOTALE PROIECTATE

Erori SISTEMICE și erori CUNOSCUTE

ANOMALIIErori ALEATORII

Delimitarea cheltuielilorafectate

Corectate

•Retrase•Recuperate•Așteptând săfie recuperate

Proiecție în conformitate cu „Nota orientativă privind metodele de

eșantionare pentru autoritățile de audit” din 15/09/2008

Necorectate

DA NU

Suma erorilorsistemice/cunosc

ute

Suma anomaliilor

Suma erorilor aleatorii

proiectate

Analiza erorilor din eșantion

Care nu trebuiesă fie incluse

în erorile totaleproiectate

RATA ERORII TOTALE POIECTATE = (Sumele erorilor sistemice/cunoscute + aleatorii prevăzute + aberante) împărțită la cheltuielile totale certificate în anul « N »

Versiune finală din 07/12/2011 COCOF_11-0041-01-RO

ANEXA 2 - TABEL PENTRU CHELTUIELILE DECLARATE ȘI AUDITURILE EȘANTIOANELOR

19 În cazul în care eșantionul aleatoriu se referă la mai multe fonduri sau programe, informațiile cu privire la valoarea și procentul (rata erorii) cheltuielilor nejustificate sunt furnizate

pentru întregul eșantion și nu pot fi furnizate la nivel de program/fond.

20 În cazul eșantionării non-statistice pentru populațiile mici, rata erorii eșantionului. Conceptul ratei erorii totale proiectate este explicat în secțiunea 2.6 din prezenta orientare.

21 Cheltuielile din eșantionul complementar și cheltuielile pentru eșantionul aleatoriu care nu au fost efectuate în anul de referință (valoarea)

22 Include atât cheltuielile auditate pentru eșantionul aleatoriu, cât și celelalte cheltuieli auditate.

23 Valoarea cheltuielilor auditate.

Fond Referință (nr. CCI)

Program Cheltuieli declarate în anul de referință

Cheltuieli în anul de referință, auditate pentru eșantionul aleatoriu

Suma și procentajul (rata erorii) cheltuielilor nejustificate din eșantionul aleatoriu19

Rata erorii totale proiectate20

Alte cheltuieli auditate21

Valoarea cheltuielilor nejustificate din alt eșantion de cheltuieli

Totalul cheltuielilor declarate cumulat

Totalul cumulat al cheltuielilor auditate22 ca procent din totalul cumulat al cheltuielilor declarate

Suma23 %24 Sumă % %

24/24

24 Procentajul cheltuielilor auditate în raport cu cheltuielile declarate Comisiei în anul de referință.