. Exerciţii fizice contra stresului şi anxietăţii Proiect realizat de:Moga Raluca Mihaela

2. • Anxietatea este o stare psihologica si fiziologica ce se caracterizeaza prin componente cognitive, emotionale,

somatice si comportamentale. Aceasta afectiune se caracterizeaza prin sentimentul neplacut de grija sau frica, poate fi cauzat de

aparitia sau absenta stresului psihologic si duce la ingrijorare, teama, strangerea de inima si suferinta. Aceasta afectiune nu trebuie

confundata cu frica, fiind mai mult un sentiment de strangere de inima legat de ceva care pare a intimida si invinge individul.

Simptomele afectiunii il ajuta pe individ sa dea piept cu situatiile de criza, obligandu-l sa treaca peste acestea. Anxietatea

3. • Cand anxietatea devine coplesitoare, aceasta poate deveni o tulburare de comportament, insa este, in general, o

reactie normala la factori de stres. Tulburarile de anxietate au devenit o problema destul de comuna in zilele noastre, nu mai putin

de 25% din populatia intregului glob suferind de astfel de simptome, si au nevoie de tratament cel putin o data in viata. Un alt

procent de 25% sufera de anxietate mai putin severa, care nu necesita tratament.

4. • Anxietatea este una dintre cele mai raspandite tulburari ale afectivitatii, deoarece lumea in care traim este una a

violentei, indatoririlor si declinului valorilor morale. • Devenim din ce in ce mai dependenti de munca, adormim la ore tarzii, ne

trezim prea devreme, lucram multe ore peste programul obisnuit, nu ne odihnim si relaxam atat cat ar trebui si mancam junk food in

fuga, atunci cand ne permite timpul.

5. Anxietatea include mai multe forme caracterizate prin efecte fizice diferite: stresul post-traumatic, anxietatea sociala,

fobiile si comportamentul obsesiv-compulsiv. In timpul in care organismul se pregateste sa dea piept unei amenintari, presiunea

sangelui, rata batailor inimii, perspiratia, sangele din grupele majore de muschi cresc, iar functiile digestive si cele imune sunt

inhibate. Printre semnele externe de anxietate se numara paloarea, tremurul, transpiratia si dilatarea pupilelor. Unii dintre cei

afectati de aceasta tulburare ajung sa aiba chiar si atacuri de panica.

6. • Efectele fizice ale anxietatii sunt: tahicardia, palpitatiile inimii, tensiunea si slabiciunea muschilor, oboseala,

ametelile, durerile in piept, imposibilitatea respiratiei, durerile de cap, durerile de stomac si durerile de cap tensionate. Oricare din

noi a trecut prin frica intensa, care este o emotie umana normala si care ajuta la confruntarea cu amenintarea. Anxietatea se

dezvolta drept o frica irationala si extrem de intensa, care nu este justificata prin existenta unei situatii primejdioase pentru individ.

Efecte fizice

7. • In principal, individul simte o frica intensa declansata de ganduri constante care se repeta, ganduri ingrijoratoare

ce devin elemente de stres care stau in calea functionarii normale a acestuia. Reactiile fizice ale anxietatii au fost enuntate mai sus

(tremur, dificultati in respiratie, tanspiratie, batai rapide ale inimi, lesin, greata), acestea fiind acompaniate de ganduri disfunctionale

care il fac pe individ sa se simta slab, inferior. Printre reactiile ceva mai severe se afla comportamentul de evitare prin care individul

se protejeaza de eventuale esecuri sau refuzuri. Anxiosii se confrunta cu emotii negative intense, evaluarea irationala a situatiilor

care cresc anxietatea sau ganduri negative care ii determina sa dea inapoi. Simptome

8. Tipuri de tulburări de anxietate Anxietatea generalizata este cea in care individul are o frica exagerata si o grija

legata de lucruri obisnuite: familia, sanatatea, prietenii, banii, munca, esecurile pot deveni centrul acestui tip de anxietate. Acest tip

de tulburare este constanta cel putin timp de sase luni si individul are probleme in a reusi sa o controleze. Printre simptomele

acestei tulburari se afla: oboseala, insomnia, irascibilitatea si iritabilitatea usoara si problemele de concentrare.

9. • Anxietatea se poate exprima si sub forma fobiilor care il impiedica pe individ sa socializeze sau sa duca o viata

obisnuita. • Fobia socială reprezinta frica de judecată şi evaluarea negativa a oamenilor asupra individului si duc de e obicei la

evitarea situatiilor de risc, ajungandu-se chiar la izolarea individului. Acestuia ii este frica de umilintele prin care ar putea trece in

public: discursul in public, folosirea toaletelor publice, bautura sau mancatul in public, comportamentul la petreceri sau la locul de

munca. Fobiile

10. • Fobiile specifice sunt mult mai intense si se caracterizeaza printr-o frica irationala si persistenta legata de o

situatie sau un obiect specific. Acest tip de frica poate aparea fata de anumite lucruri, animale sau categorii de persoane si poate fi

atat de intensa incat individul ajunge sa aiba atacuri de panica si simptome fizice intense. Cele mai comune fobii sunt cele de caini,

paianjeni, sange, furtuni, ace, spatii inchise, iesirile in public sau alte situatii si obiecte. Anxietatea resimtita de cei care intampina

astfel de frici sunt intense, exagerate si tulburatoare. Adultii devin constienti de frica lor exagerata, insa nu se pot opri de la evitarea

persoanei, situatiei, obiectului sau animalului care sta la baza acestei frici. De aceea, fricile specifice pot ingreuna viata individului

din unele puncte de vedere. Fobiile

11. • Tulburarile de panica au loc mult mai rar decat atacurile de panica, ce pot aparea spontan. Pentru ca un individ

sa fie diagnosticat cu astfel de tulburari, trebuie sa fi suferit cel putin patru atacuri de panica lunar pe o perioada de minim sase

luni. Aceasta poate fi diagnosticata daca atacurile suferite sunt frecvente si daca individul simte o frica persistenta si intensa fata de

atacurile de panica. • Tulburarile obsesiv-compulsive sunt caracterizate prin ganduri si impulsuri intruzive, nedorite si involuntare. In

acelasi timp, indivizii care sufera astfel de aceasta tulburare simt nevoia sa efectueze anumite ritualuri comportamentale sau

mentale: spalatul pe maini excesiv, dusurile frecvente, verificarea repetitiva a actiunilor proprii. Cei care sufera de acest tip de

tulburare stiu de obicei de natura irationala si excesiva a comportamentului lor. Tulburările de anxietate

12. Tulburările de stres post-traumatic isi fac aparitia dupa ce individul trece printr-o situatie traumatizanta.

Evenimentele traumatizante pot fi unele recente sau pot fi reminiscente din copilarie. Reactiile de soc, furie si suferinta sunt

normale in cazul acestui tip de evenimente, insa indivizii care sufera de soc post-traumatic manifesta reactii severe, intruzive si

prelungite, care ajung sa afecteze viata obisnuita. Ganduri, imagini legate de situatia traumatizanta experimentata raman in mintea

individului, devenind un factor de stres pentru acesta, uneori chiar mai mare decat evenimentul in sine. Individul ajunge sa evite

evenimentele sau situatiile care ii amintesc de aceasta trauma. Anxietatea si tulburările de anxietate pot avea efecte grave, ducand

la izolare sociala si la depresii clinice. De asemenea, aceste afectiuni pot dauna capacitatii de munca, invatare si afecteaza

efectuarea activitatilor de rutina. Tulburarile de acest fel pot dauna relatiilor familiale, colegiale si a relatiilor cu prietenii. Starile de

depresie pot duce in conditii extreme la ganduri de autodistrugere si suicid.

13. • Anxietatea este tratabila cu ajutorul asistentei de specialitate si a tratamentului medicamentos. Printre

tratamentele efective ale anxietatii se afla: • Managementul anxietatii si tehnicile de relaxare (meditatia, hipnoterapia, exercitiile de

respiratie) • Terapiile cognitiv comportamentale ce au drept scop schimbarea credintelor, a schemelor de gandire,

comportamentelor ce pot sa declanseze anxietatea. Acest tip de terapii presupun si confruntarea cu stimulul declansator al

anxietatii, purtand numele de desenzitivizare. • Medicatia (sedativa, antidepresanti) Tratament

14. Pe de altă parte, excerciţiile fizice pot reprezenta ajutoare importante in lupta cu stresul şi depresia.

15. • S-a descoperit ca miscarea reduce anxietatea cu 20%, fiind mai sigura decat majoritatea medicamentelor cu

nenumaratele lor efecte secundare. ‚ • Mare parte dintre medicamentele administrate in prezent pentru reducerea anxietatii au

efect de sedativ si dau dependenta. • Pana acum, exercitiul fizic, ca si mijloc de tratare a anxietatii, nu a beneficiat de prea multa

atentie, in ciuda costurilor mici. Testele au aratat ca pacientii care faceau miscare in mod regulat erau mai putin nervosi, indiferent

de stadiul in care se afla boala. Exerciţiul fizic, mai bun ca pastilele in caz de anxietate

16. In cadrul testelor s-a aratat ca exercitiul fizic diminueaza anxietatea chiar si cu 90%. Practic, plimbarile sau

ridicarea greutatilor sunt cele mai bune "medicamente" ce pot fi prescrise in caz de anxietate, spun oamenii de stiinta. Cele mai

bune raspunsuri le au pacientii care exerseaza o durata mai scurta de timp, dar mai intensa. Durata ideala de exercitiu fizic este de

30 de minute.

17. • Exercitiile ritmice, ca alergatul sau sarit coarda s-a constatat ca maresc activitatea undelor alfa la nivelul

creierului, ceea ce produce o stare de relaxare similara cu cea indusa de meditatie. • Exercitiile iti elibereaza mintea de ganduri

negative. Sporturile de viteza, care necesita concentrare (cum ar fi tenisul) sunt utile in acest sens. • Alergatul, ciclismul, patinajul,

deci forme de exercitiu solitar va ofera timp sa va eliberati de resentimente si agresivitate sau pur si simplu va ofera sansa sa nu va

ganditi la nimic special. • Sporturile de echipa au un avantaj special: satisfac nevoia de companie si reduc starea de depresie

indusa de izolare. • Efortul fizic din sport va ajuta sa fiti mai creativi si va "improspateaza" starea de spirit. • Exercitiul fizic este o

eliberare: va oboseste in sensul bun al cuvantului, reduce tensiunea musculara, calmeaza si ofera sansa unui somn de calitate. •

Exercitiile stimuleaza secretia de serotonina in creier, o substanta care contribuie la inducerea unei senzatii de relaxare si

satisfactie. Exerciţiul fizic, mai bun ca pastilele in caz de anxietate

18. Exerciţiul fizic • Exercitiile ritmice, ca alergatul sau sarit coarda s-a constatat ca maresc activitatea undelor alfa la

nivelul creierului, ceea ce produce o stare de relaxare similara cu cea indusa de meditatie. • Exercitiile iti elibereaza mintea de

ganduri negative. Sporturile de viteza, care necesita concentrare (cum ar fi tenisul) sunt utile in acest sens. • Alergatul, ciclismul,

patinajul, deci forme de exercitiu solitar va ofera timp sa va eliberati de resentimente si agresivitate sau pur si simplu va ofera

sansa sa nu va ganditi la nimic special. • Sporturile de echipa au un avantaj special: satisfac nevoia de companie si reduc starea

de depresie indusa de izolare. • Efortul fizic din sport va ajuta sa fiti mai creativi si va "improspateaza" starea de spirit. • Exercitiul

fizic este o eliberare: va oboseste in sensul bun al cuvantului, reduce tensiunea musculara, calmeaza si ofera sansa unui somn de

calitate. • Exercitiile stimuleaza secretia de serotonina in creier, o substanta care contribuie la inducerea unei senzatii de relaxare si

satisfactie.