funcfapie cu activitate in fomeniuf sdndtdtii mintafe

SIMPTOMELE STRESULUIEvaluare si planuri de actiune

INTRODUCERE

Gum sa obtii cele mai bune rezultate dupa parcurgereaacestui set de teste

Aceasta brosura este despre:

Aceasta brosura incearca sa reduca stresul din cardrul organizatii lor. Foarte multepersoane privesc stresul ca pe o problema de rezolvat numai individual. Pornim de lapremisa ca stresul este distrugator pentru organizatie luata ca un intreg si ca beneficiulreciproc poate fi atins numai printr-un efort comun.

Mai departe se argumenteaza ca prevenirea eficienta a stresului poate aparea numaidaca echipele colaboreaza pentru a intelege stresul, a-i urmari cauzele si simptomele siapoi a actiona pentru a obtine un impact total.

Aceasta brosura arata cum managerii pot dezvolta strategii practice pentru a reduce sipreveni stresul echipei. Releva ca "inocularea" personalului impotriva stresului estedovada unui management de calitate care poate fi utilizat pentru a imbunatatiperformanta si confortul persoanelor din organizatia dvs.

Aceasta brosura va va ajuta:

- sa recunoasteti simptomele stresului in cadrul echipei dvs. si veti intelege care esterolul dvs in sprij inirea colegilor.

Cum sa operati cu aceasta brosura:

Este important de subliniat ca mesajele acestei brosuri se pot aplica atat la nivelul vietiipersonale cat si la cel al vietii profesionale.

Lucrati sistematic si in ordinea expusa in brosura pentru a cbtine un rezultat maxim prinintermediul exercitiilor. Asigurati-va ca ati completat toate activitatile inainte de a trecela urmatorul capitol. Activitatile de grup si sfaturile sunt aplicabile pe termen lung.

Obiectivele de invatare

Aceasta brosura va va da posibilitatea :

sa intelegeti si sa explicati simptomele de stres care se manifesta in cadrul echipeidumneavoastra

sa evaluati simptomele stresului

sa planificati actiuni ca raspuns la simptomele de stres pe care le constatati

Obiective de invatare

In acest capitol:

. veti invata sa recunoasteti simptomele fiziologice, emotionale, cognitive, sicomportamentale ale stresului

o veti intelege manifestarile acestor simptome veti autoanaliza acestesimptome si veti evalua experienta personala in identificarea simptomelor

CAPITOLUL 1

ANALIZA SI MPTOMELOR STRESULUI

Simptomele stresului pot fi impartite in patru mari categorii.

Simptome fiziologiceAcestea reprezinta schimbarile in functionarea organismului nostru si in reactiilenoastre.

Simptome emotionaleAcestea sunt schimbarile in modul in care simtim ceea ce se intampla in jurul nostru sicum reactionam in sens emotional.

Simptome cognitiveAcestea sunt schimbarile in modul in care noijudecam asupra a ceea ce ni se intamplasau a ceea ce se intampla cu modul nostru de gandire.

Simptome comportamentaleAcestea sunt schimbari in modul in care reactionam si ne comportam ca raspuns lasituatiile cu care ne confruntam.

Exercitiu: Cele patru categorii de simptome ale stresulului

Urmatorul exercitiu va va initia in procesul de a deveni expert in identificarea

simptomelor stresului.lnscrieti pe diagrama de mai jos, trei simptome maiore, in. fiecare din cele patru

categorii pe care va asteptati sa le vedeti la cineva care sufera de stres.

De ce avem simPtome de stres?

Structura creierului uman

pentru a intelege de ce stresul aduce dupa sine simptome nedorite si in mare masura

neplacute, ests necesar sa intelegem cate Ceva despre creierul uman'

Creierul uman este compus din trei parti importante. Din punctul de vedere al evolutiei

sale, cea mai veche parte o reprezinta trunchiul creierului care este situat in punctul

in care maduva spiharii se leaga de baza creierului. Aceasta parte raspunde de

constiinta si de "stimularea " (sau nivelul global al activitatii creierului)pe bazaintormatiiioifrimite prin simturi,-trunchiul creierului raspunde la schimbarile de

mediu modificand nivelul activitatii chimice si electrice din creier.

ln acest mod, el actioneaza ca un " comutator " sofisticat, incercand sa ajusteze

activitatea cognitiva la situatiile externe'

A

Simptomefiziologice

(organismulnostru)

:

Simptomecognitive(gandireanoastra)

:

Simptorneemotionale

(sentimentelenoastre)

comportamentale(comportarea noastra)

Drotective membrane

cerebralhemisphere

Protective membrane = membranaprotectivaSkull - craniuCerebral hemisphere = emisferacerebralaPituitary gland = glanda pituitaraSpinal cofd = maduva spinariiPons = system limfaticPineal gland = glanda pineala

midbrain

POns

cerebellum

medullaoblongata

ln creierul mijlociu este situat sistemul limfatic, unde se produc emotiile, prin folos.ireainput-urilor (mesajelor - semnalelor) venite de la trunchiul creierului si de la scoartacerebrala.Scoarta cerebrala este cea mai mare si cea mai evoluata parte a creierului uman. Aiciau loc gandirea de nivel inalt, planificarea si memorizarea.

Legatura dintre mintea noastra si corpul nostru

Cresterea excitatiei corticale se realizeaza de catre trunchiul creierului ca raspuns lapresiunealstimularea din exterior. Aceasta se poate intelege ca fiind un raspunsadaptat la cerintele temporare sau la circumstantele amenintatoare. Circumstantele potsa fie mentale (munca excesiva) sau fizice (oboseala, caldura, frig, etc.). Cel maicunoscut mecanism este mecanismul de " lupta sau fugi ", care turnizeaza un fluxenergetic in momentele de pericol imediat.Creierul produce de asemenea schimbari in functionarea corpului prin sistemul nervosautonom si prin hormoni puternici, care afecteaza de exemplu, bataile inimii, circulatiasangelui, compozitia sangelui.Partea cortexului cunoscuta sub numele de cortexul motor, are, de asemenea, uncontrol direct asupra miscarii si tonusului muscular.

Trecerea de la taza de "atace fata presiunilor" lalaza de "a suferi de stres"

Daca presiunea mediului inconjurator persista, atunci stimularea corticala crescutaproduce stari de tensiune s; emotie cum ar fi mania (datorita noradrenalineil sau teamasi anxietate (datorita adrenalinei).f n acelasi timp, schimbarile in functionarea corpului inceteaza sa mai fie adaptabile sidevin problematice.Aceasta combinare intre schimbarile starilor emotionale si simptomele corpului esteinfluentata de procesele de gandire si produce un efect pe care il denumim stres.

Simptomele stresului

ln general, un episod de stres pe termen lung se caracterizeaza prin incercari initiale dea trece de presiunea crescuta/provocare prin impulsionarea stimularii si rezultand deaici agerimea/vigilenta.

Daca situatia continua, apararea este invinsa si vigirenta/agerimea scade. Aceasta faza

se caracte rizeazaptin't"itugere si oboseala, care conduc la o reala epuizare'

Fisa de verificare Personala

Acum sa anailzam mai detafiat fiecare din aceste patru categorii de stres. Dupa ce aii

citit descrierea, inregistrati simptom"t" p" care le-ati avut personal in momentele cand

ati fost stresat.

SI M PTO M ELE FIZI O LO GI C E

Multe simptome fiziologice pornesc dintr-o parte a creierului cunoscuta sub numele de

cortex motor, ."r" sfioreste stimularea neurala catre muschi' Aceasta stimulare

excesiva conduce deseori la tensiune, dureri de spate, dureri in ceafa, dureri de cap,

convulsii, balbait.

Alte tulburari pot fi intelese deseori ca schimbari ale nivelului hormonal si ele pot

incrude iritarea pierii, schimbari in bataile inimii si in presiunea sangvina, urinare

f recventa, si deranjamente stomacale'Este un fapt bine documentat ca, stresul diminueza imunitatea organismului (apararea)

care rezulta in vulnerabilitate la o gama de virusi si infectii comune' suferinzii se simt in

general ,,la pamant; si preOispusi Ia raceli obisnuite si la gripa' Legatura dintre stres si

sistemul imunitar este bine cunoscuta deoarece, spre deoseblg de toate celelalte

sisteme ale corpulri, n, exista nici un mecanism central de control in creier'

ca si in cazul acestor tulburari, de obicei reversibile, stresul cronic (persistent) este, cu

certitudine, relationat cu frecventa cazurilor de cancer care s-ar putea datora unei lungi

perioade de tulburari in sistemul imunitar'Botile cardiovasculare, care candva erau atribuite stresului, sunt acum mai bine intelese

in termeni legati de modificarile fiziologice asociate cu furia intensa. Pe durata unui

episod de furie presiunea sangelui sI bataile inimii se intensifica, dar cercetatorii

considera ca mult mai semnificativa ar fi eliberarea in sange de acizi grasi cu lant lung,

pentru a furniza o sursa rapida de energieln timp ce atletii pot ,,arde acest comb;stibil rapid", majoritatea oamenilor nu pot face

aceasta si pe parcursul vietii poate conduce la aglomerare daunatoare in arterele

princiPale.

Bifati simptomele pe care le-ati avut in momentele de stres

o roaderea unghii lor . umeri intepenitio gur? uscata o urinare frecventao pierderea greutati i sau obezitate . diaree sau constipatieo palpitati i . dureri in ceafao piele uscata . balbaiala. bruxism (scrasnirea dinti lor ) o deranjamente stomacale. dureri de cap . dureri de spateo pumfli inclestati . tulburari nervoaseo cresterea sau scaderea poftei de mancare

O persoana care sufera de stres va fi mai putin eficienta sau va absenta mai mult. Maidegraba apare simptomul (absenta) decat se poate evidentia problema (stresul). '

SIMPTOME EMOTIONALE

Furia este deseori folosita ca "aparare" psihologica impotriva anxietatii si depresiei,datorita atragerii de "zumzetul " hormonal si cresterii de energie.Stresul este caracterizat printr-o gama larga de simptome emotionale cum ar fi treceride la o dispozitie la alta, ostil itate, anxietate, apatie, retragere in sine, si sentimentul dedisperare (lipsa de speranta).

Nu numai ca simptomele emotionale ne reduc eficienta, dar eie ne fac sa muncim cugreutate si cu atat mai dificil va fi sa-i ajutam pe ceilalti.

SIMPTOME COGNITIVE

Simptomele cognitive afecteaza modul in care gandim. In acest caz simptomele rezultadin incercarile noastre de a prelucra informatiile mai repede pentru a fi in concordantacu solicitarile sporite. ln mod inevitabil va fi dificil sa fii atent si sa te concentrezi cand aiganduri obsesive sau nerelevante.

ln aceasta taza o persoana poate incerca sa reduca cantitatea de informatie cu careare de a face optand pentru un sistem de convingeri simplificat, care refuza saanalizeze complexitatea unei situatii. In mod tipic aceasta poate avea ca rezultatidentificarea unei solutii arbitrare, cu o analiza simplista de tipurile da/nu sau bun/rau.

Bifati simptomele pe care le-ati avut in momentele de stres

o treceri de la o dispozitie la alta . depresieo osti l i tate . descresterea apetitului sexualo anxietate . furieo insomnie . l ipsa de speranta. izbucnire in plans r teama. apatie o retragere in sine

o astfel de judecata diminuala creaza o atitudine de tipul "o iau personal " sau un

egocentrism ostil. In acest caz suferindul poate vedea doar punctul sau de vedere

limitat si incepe sa se simta persecutat, interpretand evenimentele neutre ca fiind

indreptate sPre sine.Lipru unui echilibru este completat de "exagerare" sau "minimalizare", prin care

aspectelor minore li se acorda o amplificare nemeritata, in timp ce factorii deosebit de

importanti sunt nesocotiti sau ignoraii. Acest nivel insuportabil de cunoastere conduce

eventual Ia oboseala si la o stare de dormitare a creierului, caracterizata prin uitare,

gandire incetosata si dezorganizala, care ar putea sa fie atribuita, in mod gresit, unei

lipse de motivare.

Rezulta in mod evident ca supravigilenta din creierul nostru este incercarea indrazneata

a creierului nostru de a face fata solicitarilor sporite si ca dormitare este extenuarea

inevitabila care urmeaza'Gandirea polarizata sau simplista reprezinta calea prin care creierul nostru incearca sa

salveze energia mentala.Ceea ce ar trebui sa fie important pentru orice organizatie este ca indivizii supusi

stresului gandesc mai putin bine decat in mod normal'

S I M PTO M E CO M P O RTAM E NTALE

Cel de al patrulea grup de simptome priveste aspectele de comportament. La inceput, o

stimulare crescuta dataorata stresului produce un sentiment de urgenta si in general

nivele mai inalte de activitate, inclusiv faptul ca se vorbeste prea mult sau prea repede,

ceea ce poate sa-i tulbure pe ceilalti.

persoanele suferinde pot prezenta si reactii bruste si aproape inevitabil un somn agitat.

ln aceste momente suferinzii tind, de asemenea, sa-si piarda interesul social, se

indeparteaza de prieteni si de familie, neglijeaza preocuparile relaxante. Ei pot incerca

Chiar "Sa evade ze", Ca1land COnSOlarea in mancare, jOCufi de nOrOC, .fumat, alCOOl SaU

droguri, care-i pot ajuta sa calmeze pe termen scurt aceste stari dar care complica

dif icultatile initiale.

bitati simptomele pe care le-ati avut in momentele de stress

Supra-vigilenta. nervozitate. incapacitatea concentrariiPerceptie scazutao gandir€ incetosata. visare cu ochii deschisi. predispus la eroriGandire distorsionatao ostilitate

. ganduri plictisitoare/obsesive

a

a

o

a

a

dezorganizareuitarevigilenta/agerime scazuta

personalizare (luate lucrurile presonal)minimalizare sau exagerareo oandire oolarizata

Bifati simptomele pe care le-ati avut in momentele de stres

Supra-vigilentao vorbire rapidao se sperie usor

. insomniePerceptie scazutao slabirea dorintei de actiune o retragere in sine. lipsa interesului socialEvadare. fumat exagerat o cresterea consumului de alcool si. consum crescut de zahar sau de grasimi folosirea drogurilor

Apare din nou, frapant, ca supravigilenta reprezinta incercarea noastra de a necomporta intr-un mod care sa se potriveasca cerintelor crescute ce ni s-au impus. lnmod similar, taza de subvigilenta reprezinta epuizarea care urmeaza. Noi tindem saafisam comportamentul distorsionat proiectat sa ne faca sa ne simtim, temporar, maibine.Ceea ce ar trebui sa fie important pentru orice organizatie este sa retina faptul caindivizii supusi stresului se comporta intr-un mod care dauneaza relatiilor de muncaproductive.

Gum se pot recunoaste percoanele care sunt sub stres

Este foarte important sa nu reactionam prea emotional la lista de simptome pe care atiintocmit-o la sfarsitul sectiunii anterioare.

Faptele vorbesc singure. Mioara s-a ingrasat cu 100grame. Cresterea in greutate este asociata cu stresul,insa doctorul, in mod instinctiv, a observat ca ea areactionat exagerat.

Veti realiza, daca ati trecut vreodata printr-o stare de stres relativ minora (si majoritateadintre noi au avut o astfel de experienta), ca pot sa apara, in acelasi timp, un nurnar desimptome din fiecare categorie,

CAPITOLUL2

EVALUAREA SIMPTOMELOR STRESULU I

Obiective de invatare

In acest caPitol:

o veti trece in revista simptomele de stres din echipa Dvs.

o v€ti gasi intrebari care sa va ajute sa identificati simptomele de stres in echipa Dvs'

o veti invata sa apreciati cand un individ este stresat

Analizarea simPtomelor

Acum, intelegand mai mult despre simptomele slresului, veti fi mai abil in a recunoaste

cand "flecar6ala" din echipa Dvs.este un semnal al stresului'

Trebuie sa fiti atent sa nu va situati in pozitia de a face pe doctorul:

Totusi, ar fi cateva intrebari utile pe care un manager le-ar qYte? folosi' ca fisa de

verificare, atunci cand incearca sa evalueze nivelele stresului echipei'

Pont tres ale Dvs' sau ale celor

din jurul Dvs., sunt trei aspecte importante pe care va trebui sa le

intelegeti.

Mai intai, ca Dvs. urmariti schimbari in starile fiziologice si emotionale, in

abordarile de gandire si in modul de comportare'

ln al doilea rand, ca urmariti aparitia unui numar de simptome care se

produc in acelasitimP

ln al treilea rand, ca cele mai multe din intrebarile Dvs. vor trebui sa fie

acelea pe care vi le-ati pune mai degraba Dvs..personal, decat sa Ie

pun"ti direct altor persoane, desi uneie din aceste intrebari ar putea fi

cele care ar putea fi discutate, cu mai mult folos, impreuna cu intreaga

l 0

Exercitiu: Intrebari privind simptomele

Maijos este prezentat un tabel care arata principalele simptome fiziologice, emotionale,cognitive si eomportamentale ale stresului.Initiati doua sau trei intrebari pertinente pentru fiecare categorie pentru a aprecia dacapersoanele prezinta vreo reactie caracteristica stresului.

ANALIZAREA STRESULUI - Partea a doua: Simptome

Simptome fiziologice Intrebarile Dvs.

o roaderea unghiiloro gUra uscatao pierderea greutatii sau obezitateo palpitatii la inimao piele uscata. bruxism (scrasnirea dintilor)o dureri de capo purnni inclestatio cresterea sau scaderea'poftei de

mancarea

a

a

o

a

o

a

a

umeri intepenitiurinare frecventadiaree sau constipatiedureri in ceafabalbaialaderanjamente stomacaledureri de spatetulburari nervoase

Simptome emotionale

o treceri de la o dispozitie la alta. ostilitatee anxietateo insomnieo izbucnire in plans. aPdtie. depresieo descresterea apetitului sexual. furie. lipsa de sperantao teama. retragere in sine

Simptome cognitive

Supra-vigilentao nervozitate

lntrebarile Dvs.

l t

o l tatea concentrarii

Intrebarile Dvs.

. ganduri plictisitoare /obsesiveSub-vigilentao gandire incetosatao visare cu chii deschisi. predispus la erorio dezorganizare. uitareo vigilenta / agerime scazutaGandire distorsionatao ostilitateo gandire polarizata. personalizare. minimalizare sau e

Sugestii pentru intrebari

Este important sa fiti multumit de intrebarile pe care le formulati, pentru ca in fond este

vorba de evaluarea pe care Dvs o faceti asupra stresului si Dvs. va trebui sa decideti

care din intrebarile din lista, va sunt folositoare si se preteaza unei anumite situatii'

Lista de mai jos nu este nici definitiva si nici o lista de intrebari recomandate. lntrebarile

trebuie privite ca simple sugestii '

INTREBARI PRIVIND SIMPTOMELE FIZIOLOGICE

lntrebari ce trebuie sa vi le puneti Dvs' personalo sunt tensionate relatii le in birou?. se schimba atmosfera din birou cand o anumita persoana nu este prezenta?

o sezisez eu un sentiment coplesitor de neliniste si depresie?o cat de mult se rade si cata conversatie pozitiva are loc in birou?I ce mi se transmite prin limbajul corpului de catre oamenii din birou?o atmosfera in cadrul personalului s-a schimbat in mod semnificativ spre mai rau?

o pefsodrta respectiva este emotional stabila?

l )

Simptome comPortamentale

Supra-vigilenta. se sperie usoro insomnie. vorbire rapidaSub-vigilenta. slabirea dorintei de actiuneo lipsa interesului social. retragere in sineEvadareo fumat exagerat. consum crescut de zahar sau de

grasimio cresterea consumului de alcol

si folosirea drogurilor

lntrebarile Dvs.

o celelalte persoane din birou sunt ostile fata de el/ea?o pefsondl cum ma simt?o este acest lucru un barometru a ceea ce se intampla?

De discutat cu echipa. confortul general al echipei pare a fi in scadere?

INTBEBARI PRIVIND SIMPTOMELE EMOTIONALE

Intrebari ce trebuie sa vi le puneti Dvs. personalo este vreo persoana care isi ia concedii medicale in mod regulat si tot mai lungi?o creste numarul persoanelor care se plang de afectiuni minore?o sunt oameni care "sar peste masa de pranz"?. am observat vreo schimbare a starii de sanatate sau fiziologice?. cunosc destul de bine oamenii, ca sa observ schimbarile in starea lor de sanatate?

De discutat cu echipao care este "temperatura emotionala" in cadrul biroului?

INTREBARI PRIVIN D SIMPTOMELE COGNITIVE

Intrebari ce trebuie sa vi le puneti Dvs. personalo calitatea muncii se schimba spre mai rau?o s-ar putea considera ca oamenii vad lucrurile disproportionat?o cum primesc oamenii aspectele constructive?o sesisez eu schimbari nelinistitoare in modul de judecata a indivizilor?o se pot concentra oamenii usor asupra lucrului?. cum as descrie eu modul de gandire al acelei persoane?o cat de deschisi suntem in sedinte la ideile allora?

De discutat cu echipao cat de deschisi Ia ideile altora suntem noi cei din acest birou?o observam pe parcursul sedintelor argumente polarizate? De ce?

INTREBARI PRIVIND SIMPTOMELE COMPORTAMENTALE

Intrebari ce trebuie sa ve le puneti Dvs. personalo a devenit el/ea prea tacut'lo ce semne de supra-vigilenta pot observa ?. oamenii sunt tot atat de implicati in actiuni sociale ca in trecut?o ce fel de comportament ne caracterizeaza la sedinte?. cum se comporta fiecare in parte?o se comporta oamenii in mod diferit?

De discutat cu echipao fle agitam oare mai mult decat in trecut?

I J

)AND PUTETT 'PIJNE cA E9TE voRBA DESPRE sTREs?

Raspunsul scurt la aceasta intrebare este ca nu puteti fi sigur ca o persoana sufera de

stres si ca nu sunteti calificat sa apreciati aceasta.Totusi ca Manag.i, ,"rponsabiritatea Dvs. este sa monitorizati performanta echipei

Dvs. si sunteti indreptatit sa observati comportamentul, relatiile si performanta muncii.

Daca folositi bunul simt si o judecata corecta cand'folositi intrebarile pe care le-ati

formulat, va rezulta clar daca indivizii au probleme'

Este important sa mentionam ca ceea ce cautati Dvs. este mai degraba o crestere a

nrtutuiri posibilelor simptome decat exemple generale de simptome izolate'

o persoana care sufera de un deranjament -stomacal

sau o persoana care face o

greseala prosteasca la locul de munca, probabil ca are mai degraba un virus in stomac

sau in computer, decat ca este extenuai de stres, asa ca nu trebuie sa reactionati prea

emotional!

In timp ce suna dupa "Ambulanta" doctorul a observatca acesta era cel de al 17-lea caz de stres pe care l-adiagnosticat in luna respectiva' De data aceastaindi-catorul de semnalizare a fost roaderea unghiilor.

Stresul temPorar, acut si cronic

STRESUL TEMPORARPersoana respectiva trece temporar printr-o perioada in care este sub presiune'persoanele percep o anumita dificultate in a face fata acestei situatii.

ln aceast a Iaza persoanele se gasesc (pe grafic) pe curba de aparare/epuizare la

punctul A.

stimulare

l 4

STRES ACUTPresiunea pe care o resimte persoana este deosebit de maresaptamani. Intampina mari greutati in a face fata presiunii.f n aceasta taza persoanele se gasesc, in grafic, pe curba depunctul B

stimulare

si dureaza de cateva

aparare I epuizare la

STRES CRONICPersoana a trecut printr-o perioada de presiune foarte mare dintr-un numar de surse,practic a cedat sub stres si s-a imbolnavitfn aceasta taza persoanele se gasesc, in grafic, pe curba de aparare/epuizare lapunctul C

stimulare

Exercitiu: Linia continua a stresului

Pe linia continua de mai jos, decideti unde ati situa oamenii din cele patru exemple ince priveste gradul de stres in care credeti ca s-ar afla acestia.

x1=sub presiune, dar nu sub stres; x2=stres temporar; x3=stres acut; x4= stres cronic

EXEMPLUL ADoua persoane din echipa de proiect a lui Paul, care instaleaza un nou sistem lT, aufost in concediu, lasandu-l pe acesta sa coordoneze, practic de unul singur, un marevolum de munca, cu clienti pretentiosi. Unul dintre clienti a facut o reclamatie oficiala, insensul ca nu i s-ar fi acordat atentia cuvenita.

x4

l 5

paul calatoreste mult si lucreaza peste orele de program. lsi pierde rabdarea, in birou,

in mod regulat, si se cearta cu oamenii in sedinte, in special cu aceia care, in opinia lui,

n-au nimii mai bun de facut decat sa discute probleme minore care se refera la o

perioada pe termen lung. pare istovit si are o stare de anxietate, se plange de dureri de

cap ingrozitoare. Nu se mai duce seara la o partida de tenis.

ln momentul cand ai abordat problema reclamatiei si-a iesit din sarite si a iesit din biroul

tau ca o furtuna.

EXEMPLUL Blrina are de facut maine prima ei mare prezentare in numele consiliului local orasenesc

unde locuieste. Este foarte nervoasa si nu a mancat nimic toata ziua.

Si-a pierdut foile din retroproiector din computer si are nevoie de cineva din serviciul

administrativ sa i le refaca. Se agita tot timpul si isi roade unghiile'cand vorbesti cu ea iti spune ca practic de doua nopti nu a dormit deloc.

EXEMPLUL CCristian este unul din directorii de vanzari din firma ta. Ca fiecare, trebuie sa realizeze

cu resurse reduse actiuni tot mai importante, pe o.piata foarte competitiva. Firma a fost

preluata recent de o mare companie americana si exista mari oportunitati pentru

oamenii talentati si de succes, iar Cristian este, fara indoiala, unul din ei.

Cunosti faptul ca, i-au plecat copiii lui Cristian, la studii, iar el si sotia lui s-au mutat intr-

o casa din provincie, pe care acum o renoveaza. Cei doi se lovesc de tot felul deprobleme, pe care unii colegi le considera foarte amuzante.

El pare a-si fi pierdut din entuziasmul pentru munca, a devenit atat de inversunat si

cinic referitor la posibilitatea recunoasterii capacitatii sale de munca in noua companieincat otraveste atmosfera din birou.Esti aproape sigur ca s-a apucat de baut si a avut chiar cateva perioade de."intoxicatiealimentara".

EXEMPLUL DLaura la 23 de ani, era o fata sanatoasa tun, pana ce i-a aparut in spate o durere destul

de serioasa. probabil va trebui sa suporte o operatie. Pare deprimata si nu mai este

ceea ce era, sufletul intregului birou-

lnainte de fiecare vizitala doctor se agita, iar concentrarea ei in munca sufera' Nu mai

iese cu echipa la petreceri si pare ca are intotdeauna in birou un baton de ciocolata.

l 6

CAPITOLUL 3

IMPLIGATII PENTRU MANAGERI

Obiective de invatare

In acest capitol:

o veti intelege cum stresul poate sa afecteze capacitatile unei persoane

o veti recunoaste rolul dumneavoastra in spargerea cercului vicios in care a fost prinsapersoana respectiva

o veti planifica actiuni preventive pe termen lung, care sa reduca stresul asupraechipei

Efectul asupra capacitatii individuluiPrescurtat si modificat dupa Transactional Model of stress, cox

Sursa: Cox,T.(1 97S); Stress, London: Macmillan.

and Mackay

t 7

Dupa cum am vazut anterior in acest material, unul din motivele cruciale pentru care o

p"iro"nu sufera de stres este atunci cand se produce o discrepanta intre perceptia de

catre individ a cerintelor fata de el si perceptia de catre el a propriei capacitati de a

solutiona cerintele, perceptie care persista in timp'

persoana respectiva isi face propria apreciere cognitiva (comparatie mentala), iar daca

se produce o nesin cronizareldezechiiibru, atunci e posibil sa apara GNA (gandurile

negative automate), precum si alte simptome ale stresului.Tabelul urmator se'poate acum dezvolta. El arata ca o data ce suferim de stres, noi

afisam/exteriorizam si simptome fiziologice, emotionale, cognitive si comportamentale'

Completati diagrama de mai jos cu sageti care sa indice care din categoriile de

simpiome vor i-nrautati perceptiile unei persoane privind abilitatea sa de a face fata

cerintelor.

Acum trageti sagetile indicand care din categoriile de simptome vor diminua

capacitatei reala a unei persoane de a face fata cerintelor'

Capacitateperceputa

Capacitate reala

Model de stres comPusprescurtat si modificat dupa Transactionat Modetof Sfress, Cox and Mackay

Sursa: Cox,T.(1 978); Stress, London: Macmillan'

Ceea ce reflecta modelul de mai jos, completat, este faptul ca atunci cand incepem sa

simtim efectele simptomelor fizibe si emotionale ale stresului, aceste efecte tind sa

reduca perceptia noastra privind propria competenta. Cineva care este obosit sau "la

pamant,;, nu poate sa simia ca detine'controlul. O persoana care are stari de anxietate

sau este deprimat urmeaza sa treaca si prin stari de pierdere a increderii in sine si a

increderii.

l 8

Model de stres compusPrescurtat si modificat dupa Transactional Model of Stress, Cox and Mackay

Sursa :Cox,T.(1 97S); Stress, Londoh: Macmillan.

ln mod similar, unele din simptomele cognitive cum ar ticoncentrarii, ganduri obsesive si personalizarea pot sa reducasuntem in stare sa actionam bine.

Acum ar trebui sa fie clar ca toate cele patru categorii deafecteze capacitatea noastra reala de a executa munca bine.

uitarea. incapacitateaconvingerea noastra ca

simptome ar putea sa

Spargerea cercului vicios

Ceea ce demonstreaza modelul completat este ca stresul nu numai ca este cauzat de odiscrepanta/dezechilibru al perceptiei, dar ca insasi simptomele contribuie la marireadiscrepantei/dezechilibrului si la inrautatirea situatiei. O data ce am inceput sa simtimefectele simptomelor, aprecierea noastra cognitiva ulterioara este posibil sa fie mainegativa iar stresul sa se accentueze. Simptomele incep sa se dezvolte si astfel ciclulcontinua sa se compuna el insusi intr-un cerc vicios.

Stresuldevine mai

acut

Capacitateareala si cea

perceputa scade

simptomele seinrautatesc

t 9

Gercul vicios

Acesta este un cerc care trebuie sa fie spart, pentru ca stresul nu este o boala care sa-

si continue evolutia si apoi sa dispara. Stresul reprezinta reactia creierului si corpului

nostru la stimularea sau presiunea excesiva a mediului inconjurator. Stresul nu va

dispare pana cand efectele acelei presiuni excesive nu sunt indepartate si este nevoie

de o interventie activa pentru a realiza acest lucru'Este important sa retinem faptul ca persoana suferinda nu este in cea mai buna pozitie

ca sa faca schimbarile necesare. Trebuie sa intervina cineva apropiat acelei persoane

ca sa sparga cercul vicios.Aceasta s-ar putea sa fie dificil intrucat simptomele manifestate de oamenii stresati pot

face ca ei sa fie reticenti incercarilor de ajutorare din partea altora. Daca persoana este

un individ mai retras, va fi destul de greu de apreciat problema sau solutii le adecvate ce

ar trebui luate. Daca persoana este ostila, va respinge incercarea de ajutorare. Daca

suferindul ia totul personal, puteti fi sigur ca o va face, iar daca persoana este furioasa,

depresiva sau a apucat pe calea bauturii, nu va fi o placere sa fiti in apropiereaacesteia.cu alte cuvinte, simptomele ar putea sa va faca pe Dvs. sau pe oricare altcineva sa-i

evitati pe acesti suferinzi si problemele cu care se confrunta, dar este posibil si ca ei sa

fie ,,prea slab echipati" sa faca ceva constructiv pentru ei insisi. Spunand acesteatrebuie amintit si faptul ca exista frecvente exemple de angajati competenti care sunt

afectati brusc de stres, fara ca la serviciu sa se perceapa simptome evidente.Dumneavoastra, ca manager al acestor persoane va aflati intr-o pozitie obiectiva si

influenta pentru a facilita unei altei persoane iesirea din cercul vicios.

Ce este de facut atunci cand credeti ca un membru al echipei sufera de stres acut

lnainte de a face ceva care sa fie cunoscut de catre toti, ar trebui sa va opriti si sa

apreciati mai intai situatia'o notati simptomele pe care le considerati ca sunt vizibile la persoana analizata. Puteti

vedea simptome fiziologice, emotionale, cognitive si comportamentale?. incercati se decideti care ar fi factorii producatori de stres. Folosind exercitiul privind

presiunile in fata echipei, certurile si provocarile, aceasta decizie va fi una relativcorecta. Va mai trebui sa adaugati si cateva presupuneri pentru chestiunilepersonale.

. Observati cum reactioneaza ceilalti membri ai echipei fata de persoana respectiva.

pasul urmator va fi sa abordati persoana, preferabil intr-un mod neoficial si intr-un loc

relaxant.Retineti ca exista multe bariere pana cand cineva va accepta oferta de ajutor.Simptomele stresului insusi pot sa intervina. O persoana care este deceptionata poate

fi furioasa, plina de resentimente sau "va poate expedia" rapid. Alte posibile bariere

includ limbajul dur, neintelegeri culturale, nivel scazut de incredere si mijloace de

aparare psihologice cum ar fi dezmintirea/tagaduirea, sau atribuirea sursei problemelor

unor alti factori.

Odata ce incepeti sa discuti cu o persoana, regula de aur este, repetam, sa ascultati ce

spune persoana respectiva, intelegeti ce se intampla, inainte de a putea ajuta'

20

Cand lucrati cu o persoana care sufe stres acut

Lucruri care trebuie facute Lucruri care nu trebuie facute

o Pregatiti-va pentru interviu+ clarificati-va gandurile . Sa va grabiti sa trageti concluziile=+ colectionati informatiile/datele daca le . Sa ignorati confidentialitateaaveti . Sa tratati chestiunea cu brutalitate+ vorbiti cu un coleg de incredere+ alocati-va timp suficient

. Alegeti-va cuvintele cu grija . Sa acoperiti starile de jena cu umoro Ascultati in mod activ si linistit neadecvat sau cu formalitate=+ dati din cap aprobativ si zambiti adecvat excesiva=+ aratati ca apreciati conversatia . Sa "expediati problema" rapid=+ semnalizati ca ati alocat timp suficient . Sa va agitati/grabiti

o Incercati si dezamorsati presiuneasimptomelor stresului

=+ Observati cum se simte si cumreactioneaza fata de alte persoane

Sa simplificati excesivSa impuneti realitatea dvs.Sa fiti fatalist

o

a

o

Ajutati sa identifice schimbarileIncurajati practicile buneSugerati modalitati de obtinere a unuisprij in sporit inclusiv sprij in profesional,daca este cazulStabiliti o data pentru o noua iltalnire

Sa ignorati importanta uneiabordari globaleSa uitati intreagul episod si satreceti la problema urmatoare

lata o lista cu cateva lucruri pe care trebuie sa le faci si a altora pe care nu trebuie sale faci cand lucrezi cu o persoana care sufera de stres.

Dupa ce am cules mai multe informatii va rezulta un tablou mai clar privind aspectele incare poti si in care nu poti fi de ajutor.

Persoana implicata trebuie sa joace rolul principal, sa va ajute sa identificati actiunile pecare Dvs. si ceilalti membri ai echipei le puteti lua pentru a-i acorda sprijin.

Astfel de actiuni pot include instruirea, secondarea sau sprijin, concediu, timp flexibil dea lucra, renegocierea obiectivelor sau a termenelor si regandirea sarcinilor postului.

Acolo unde simtiti ca problema este serioasa sau ca nu o puteti controla si sesizati capersoana necesita ajutorul unui specialist, va trebui sa contactati departamentul deresurse umane al firmei Dvs. sau sa cereti ajutor conducerii. Ei s-ar putea sa preiaproblema si daca este necesar, sa sugereze un medic, consilier, terapeut, consilier peprobleme maritale, expert in probleme financiare sau un alt specialist.Ca si in cazul altui proiect va trebui sa monitorizati daca cursul actiunii pe care o luatieste lucrativ, sa revedeti chestiunea periodic si sa reevaluati strategia Dvs., daca seimpune.

2 )

pe toata durata acestui proces este bine de luat la cunostinta ca Dvs' si echipa preluati

si o presiune suplimeniara. Vorbiti cu managerul Dvs. daca aveti nevoie de sprijin

suplimentar emotional sau practic'

Medicului generalist i-a trecut prin cap ideea ca arefler si ca ar putea fi si un foarte bun consilier.

Actiuni de prevenire pe termen lung pentru echipa

ln ultima sectiune a acestui capitol am vazut cum se lucreaza cu o persoana pentru a

identifica cauzele stresului si gradul stresului in functie de simptome.

Aceasta, este totusi, o actiune secundara pentru ca problema a.inceput deja sa

alecreze persoana. 'S"

n" gandim acum la actiunea fundamentala preventiva pe

termen lung.

Exercitiu: Actiuni de prevenire pe termen lung cu echipa

Luati in considerare ceea ce ati invatat pana acum despre ce este stresul, care sunt

cauzele stresului si care sunt sistemele acestuia.

Ce schimbari pe termen lung vor ajuta echipa sa nu sufere de stres?

La inceputul acestui material v-am sugerat sa va ganditi la niste metode de a face o

echipa care sa lucreze eficient. V-am sugerat ca un bun manager nu numai ca va

conduce bine, dar va si preveni stresul in echipa sa'

Inainte de a incepe activitatea de mai jos revedeti l ista de masuri pentru construirea

unei echipe eficiente. pe care din acele abilitati le puneti bine in practica si care

necesita munca suPlimentara.

lon, nu am decat 10 minute.Spune care e problema

O

22

Schimbari pe termen lung vor ajuta echipa sa nffi

Decideti acum in care din domenii urmeaza sa actionati si cum veti face aceasta. S-arputea sa fie o chestiune pentru Dvs. ca individ, sau pentru echipa ca un intreg.

Subiectul Actiunea

z-)

ldei pentru a actiona

Nu exista raspunsuri bune sau gresite la ce trebuie facut pe termen lung. Va sugeram:

. Analizati cu echipa cum fixati obiectivele pentru persoane si pentru echipa

+ cum stabilim obiectivele in prezent ?+ ce functioneaza bine in abordarea noastra actuala?=+ ce nu functioneaza bine?+ cum am putea schimba abordarea noastra spre a reduce cauza obiectiva a

stresului?

. Analizati cu echipa cum functioneaza delegarea/imputernicirea+ care sunt principiile unei delegari eficiente in echipa noastra?=+ actionam acum in virtutea acelor principii?

. planificati un eveniment de consolidare a echipei oferind celui care va sprijini ocazia

sa vorbeasca cu fiecare coleg in parte inainte de planificarea evenimentului:+ care sunt problemele cu care se confrunta echipa?- ce anume aauzeaza stresul in aceasta echipa?:+ ce anume va convine in modul de lucru al echipei?+ ce nu va convine in modul de lucru al echipei?

. planificati pentru inireaga echipa activitati pentru a intelege cum afecteaza stresul

+ daca toti colegii inteleg ce este stresul, cunosc cauzele posibile pentru echipa si sunt

deschisi in ce priveste simptomele, atunci veti avea un limbaj comun care va face ca

discutii le de la om la om sa fie mai usoare, atunci cand aceasta va avea loc'

+ ati putea planifica chiar Dvs. un eveniment pe durata unei zile, folosind cateva din

ideile de echipa din acest material; sau ati putea folosi un profesionist in chestiuni de

stres; sau aii putea adauga subiectul stresul la una din sedintele scurte pe care le

organizati pentru cel ce va sprijini in construirea echipei.

lmportant va fi ca Dvs. sa fi recunoscut deja simptomele stresului si sa fi identificatcauzele, si ceea ce aveti de facut pentru a usura situatia.

a A

BIBLIOGRAFIE

1. Georgette Goupil

2. G A Cole

3. Arcadie Percek

Hans Selye - in{elepciunea stresului

Organisational Behaviour, LettsEducational Aldine Place. London.1 998

Sfrestr/ gi relaxarea, Editura Teora,1992

4. Kendall/Hunt Publishing Company Comunicafef Second edition. AWorkbook for InterpersonalComminacion. CommunicationResearch Associates.

5. Dr. Julian Melgosa Fdrd stresl Casa de Editurd Viala 9isdndtate Bucuregti 2000

6. Kate Keenan Cum sd controlezisfresul, EdituraRentrop & Straton 1999 din ciclulGhidul managerului eficient

7. Vera F. Birkenbihl Sfresu/ un prieten prefios?, EdituraGemma Pres Bucuregti 2000

8. Michael Argyle The Social Psychology of Work,Penguin Books, London, 1990

9. Janet A. Simons, John W. Santrock, Seth Human Adjustmenf, Wm. C. BrownKalichman Communications, lnc. All, Dubuque,

1 994

l0.Jacqueline Stewart, David Couper Handling Difficult Situations,Gower Management Workbook,Hampshire 2000

25