EXERCIŢII LOGICA

8/20/2019 EXERCIŢII LOGICA

1/22

1

CAPITOLUL I

Argumentarea. Structura argumentării

1. Operaţia logică prin care dintr -un set de propoziţii iniţiale,numite premise, este derivată o altă propoziţie numităconcluzie, se numeşte: a) inducţie; b) deducţie; c) inferenţă; d) clasificare.

2. Proprietatea unei inferenţe, conform căreia, din premiseadevărate rezultă cu necesitate o concluzie adevărată, senumeşte: a) claritate;b) validitate;c) adevăr; d) raţionalitate.

3. Dacă în cazul unei inferenţe, atât premisele, cât şi concluziasunt adevărate, atunci:a) inferenţa este adevărată; b) inferenţa este validă; c) inferenţa este nevalidă; d) b) sau c).

4. Pot avea rol de premise ale unui argument:a) orice tip de propoziţii;

b) numai propoziţiile adevărate; c) numai propoziţiile care au valoare de adevăr;d) numai propoziţiile categorice.

5. Un argument (valid) se compune numai din:a) premise şi concluzie adevărată; b) premise şi concluzie; c) premise;d) concluzie.


2/22

2

6. Argumentarea, ca proces de întemeiere a unei opinii,cuprinde mai multe elemente. Opinia pe care dorim să o

întemeiem se numeşte: a) concluzie;b) premisă; c) noţiune; d) inferenţă.

7. Despre o inferenţă deductivă putem spune că este: a) adevărată, falsă sau probabilă; b) adevărată sau falsă; c) validă sau nevalidă; d) clară sau ambiguă;

8. Valorile de adevăr ale unei propoziţii pot fi:a) permis, nepermis sau probabil;b) acceptat, neacceptat sau nesigur;c) valabil, fals sau probabil;d) adevărat, fals sau probabil (nesigur).

9. O propoziţie cognitivă poate avea (la un moment dat):a) o singură valoare de adevăr; b) nici o valoare de adevăr;c) nici a) şi nici b); d) toate valorile de adevăr în acelaşi timp.

10. Valorile de adevăr reprezintă o caracteristică: a) a noţiunilor; b) numai a inferenţelor; c) a noţiunilor şi a inferenţelor; d) a pr opoziţiilor cognitive.

11. Este posibil ca printr-o inferenţă deductivă logic-corectă(validă) să obţinem o concluzie falsă?a) nu, deoarece atunci când raţionăm corect ajungem

totdeauna la concluzii adevărate; b) nu, deoarece corectitudinea logică (validitatea) nu depinde de

valoarea de adevăr a propoziţiilor cu care operăm pe plan mental; c) da, este posibil, dar atunci cel puţin una dintre premise este

falsă; d) da, dar numai în cazul în care premisele sunt probabile

(nesigure).


3/22

3

12. Se poate spune că o inferenţă deductivă este logic-corectă(validă), întrucât, prin intermediul ei s-a ajuns la o concluzieadevărată? a) da, deoarece adevărul concluziei depinde cu necesitate de

corectitudinea logică; b) nu, deoarece corectitudinea logică (validitatea) nu depinde

de valoarea de adevăr a propoziţiilor cu care operăm peplan mental;

c) da, deoarece atunci când raţionăm corect ajungemtotdeauna la concluzii adevărate;

d) a), b), c) – false.

13. O inferenţă deductivă în care toate premisele sunt adevărate

iar concluzia este falsă este: a) probabilă; b) validă; c) nevalidă; d) b) sau c).

14. O inferenţă deductivă în care cel puţin o premisă este falsăiar concluzia este adevărată este:a) probabilă;

b) validă; c) nevalidă; d) b) sau c).

15. Dacă printr -o inferenţă nevalidă obţinem o concluzie falsă: a) toate premisele sunt false;b) cel puţin o premisă este falsă; c) toate premisele sunt adevărate; d) a), b) şi c).

16. În structura unui argument valid nu pot exista:a) o premisă şi mai multe concluzii; b) o premisă şi o concluzie; c) o concluzie şi una sau mai multe premise; d) a, b), şi c) – false.

17. Care dintre următoarele enunţuri reprezintă un argument? a) Dacă rata inflaţiei creşte, atunci puterea de cumpărare a

populaţiei scade.


4/22


5/22

5

b) un sofism;c) un argument eliptic;d) un paralogism.

22. În argumentul „Acest medicament este un antiacid, decireduce aciditatea gastrică“.a) lipseşte premisa „Antiacizii reduc aciditatea gastrică.“ b) lipseşte concluzia „Antiacizii reduc aciditatea gastrică.“ c) lipseşte o premisă, deci argumentul este nevalid; d) lipseşte concluzia, deci argumentul este nevalid.

23. Ţinând cont de principiile logicii, care dintre următoareleafirmaţii este inacceptabilă?

a) Mecanica cuantică matriceală şi mecanica cuanticăondulatorie sunt două teorii echivalente.

b) Cele două unghiuri de la baza unui trunghi isoscel suntcongruente.

c) Aceşti fraţi gemeni sunt identici. d) Aceste clădiri au aceeaşi înălţime.

24. Care dintre formulările următoare conţine un argument? Încazul fiecărui argument găsit, precizaţi tipul (deductiv sau

nedeductiv), apoi identificaţi teza (concluzia) şi temeiurile(premisele) acestuia:

a) Numărul 195 738 este divizibil cu 6. Prin urmare, el estedivizibil şi cu 3 şi cu 2.

b) Dacă va continua să plouă, în scurt timp se vor produceinundaţii.

c) Dacă totdeauna când înveţi iei notă mare, iar azi ai învăţat,rezultă că azi vei lua o notă mare.

d) Anul acesta am preferat să mer g în concediu la munte pentru

că este mai linişte decât la mare, chiar dacă preţurile pe litoral eraumai scăzute. e) Cu siguranţă este cineva acasă. Luminile sunt aprinse peste

tot. Se aude şi muzică.

25. Formulările cu privire la care întrebarea dacă sunt adevăratesau false are sens sunt propoziţii în sens logic. Care dintreenunţurile următoare respectă această cerinţă? a) Şterge tabla!

b) Ion Creangă a scris „Luceafărul“.


6/22

6

c) Adu-mi, te rog, ochelarii de pe birou.d) Dreptunghiul este paralelogramul cu un unghi drept.e) Luna este lipsită de atmosferă. f) Unde plecaţi în concediu anul acesta?

26. Analizaţi textele de mai jos. În cazul în care acestea conţinargumente, identificaţi teza şi temeiurile fiecărui argument,precizând tipul acestuia (deductiv sau nedeductiv):

a) „Prietenia e mai presus decât înrudirea, prin aceea că iubireapoate lipsi din înrudire, din prietenie însă nu; într -adevăr, dacă înlăturiiubirea, piere şi ceea ce numim prietenie, dar înrudirea rămâne.“(Cicero)

b) Astfel experienţa însăşi ne învaţă, nu mai puţin decât raţiunea,

că oamenii se cred liberi fiindcă cunosc numai acţiunile lor, dar nucunosc cauzele de care sunt determinaţi şi nu ştiu că hotărârilesufletului lor nu sunt decât poftele lor, care, de aceea, variază dupădispoziţia variabilă a corpului.“ (Spinoza, Etica, Editura Ştiinţifică şiEnciclopedică, Bucureşti, 1981, p. 108)

c) „În cazul morţii, lumea sau se schimbă, sau se termină. Dacălumea se termină, atunci moartea nu se trăieşte, iar dacă lumea seschimbă, moartea este un eveniment al vieţii. Dar lumea nu seschimbă, prin urmare, dacă lumea se termină în cazul morţii, moartea

nu este un eveniment al vieţii şi moartea nu se trăieşte.“ (L.Wittgenstein)

d) „... trebuie remarcat că adevărul sau falsul unei convingeridepind întotdeauna de ceva din afara convingerii însăşi. Dacă eucred despre Carol I că a murit pe eşafod, cred ceva adevărat, nudatorită vreunei calităţi intrinseci a convingerii mele, care ar putea fidescoperită prin simpla examinare a acesteia, ci datorită unuieveniment istoric care a avut loc acum două secole şi jumătate. Dacăeu cred despre Carol I că a murit în patul său, cred ceva fals: nici un

grad de intensitate a convingerii mele sau de meticulozitate înstabilirea ei nu o împiedică să fie falsă, tot datorită a ceea ce s-a întâmplat cu mult timp în urmă, şi nu datorită vreunei proprietăţiintrinseci a convingerii mele. Prin urmare, deşi adevărul şi falsul suntproprietăţi ale convingerilor, ele sunt proprietăţi care depind derelaţiile convingerilor cu alte lucruri, şi nu de vreo calitate internă aconvingerilor.“ (B. Russell, „Problemele filosofiei“, Editura All,Bucureşti, 1995)

e) „Dacă convingerea lui Othello că Desdemona îl iubeşte pe

Cassio ar fi adevărată, faptul corespondent ar fi «dragostea


7/22

7

Desdemonei pentru Cassio». Numai Desdemona ar putea aveaexperienţa nemijlocită a acestui fapt; prin urmare, adevărul căDesdemona îl iubeşte pe Cassio (dacă ar fi un adevăr) ar putea fiintrinsec adevărat numai pentru Desdemona în sensul evidenţeiintrinseci pe care îl discutăm acum. Toate faptele mentale şi toatefaptele privitoare la datele senzoriale au acelaşi caracter privat:există o singură persoană pentru care ele pot fi intrinsec evidente însensul de faţă, deoarece există o singură persoană care poate aveaexperienţa nemijlocită a lucrurilor mentale sau a datelor senzorialerespective. Astfel, nici un fapt despre un lucru particular existent nupoate fi intrinsec evident pentru mai mult de o persoană.“ (B. Russell,„Problemele filosofiei“, Editura All, Bucureşti, 1995)

27. Ce principii ale logicii nu sunt respectate în texteleurmătoare?a) „Să mă opresc de a fuma? Nimic mai simplu, am făcut-o de maimulte ori?“ b) „Slavă cerului că sunt ateu.“ c) „La Gambrinus: Mitică, la plecare, către băiatul care a servit: – Băiete, mi se pare că mi-a picat o băncuţă (monedă, n.n.); vezi,dacă o găseşti, mi-o dai înapoi desesră; dacă nu, ia-o tu bacşiş.“

(I. L. Caragiale „Mitică“)d) „– Ţi-aş face curte, domnişoară – zice Mitică unei tiner etelegrafiste, dar vai! n-am curaj; Ah! Ştiu cât eşti de crudelă!

– Cum, domnule Mitică, de unde ştii? – Parcă eu n-am aflat cum baţi depeşile!“

(I.L .Caragiale, „Mitică“) e) „ – Birjar, slobod? într eabă amicul nostru.

– Da, conaşule!... – Atunci, du-te-acasă.“

(I.L. Caragiale, „Mitică“)

28. Daţi câte două exemple de raţionamente în care: a) să fie prezenţi indicatori verbali şi pentru premise şi pentruconcluzie;b) să fie prezenţi indicatori verbali doar pentru premise;c) să fie prezenţi indicatori verbali doar pentru concluzie; d) să nu fie prezenţi indicatori verbali nici pentru premise nicipentru concluzie.


8/22

8

29. Construiţi un temei necesar dar insuficient pentru a susţineteza:„Albert Einstein a obţinut premiul Nobel pentru fizică.“

30. Construiţi un temei necesar şi suficient pentru a susţineteza:„Există viaţă pe Marte.“

31. Construiţi un temei necesar dar nu neapărat suficient pentrua respinge teza:„Cel mai înalt munte de pe Pământ este Kilimanjaro.“

32. Construiţi un temei care să nu fie nici necesar, nici suficient

pentru susţinerea tezei: „Alexandra este o bună jucătoare de tenis.“


9/22

9

CAPITOLUL II

Logica termenilor

1. Alegeţi varianta care caracterizează, din punctul de vedere alsferei, termenul „Biblioteca Naţională“: a) nevid, general, colectiv, precis;b) nevid, individual, colectiv, precis;c) vid, individual, colectiv, vag;d) nevid, general, diviziv, vag.

2. Alegeţi varianta care caracterizează, din punctul de vedere alconţinutului, termenul „orb“:a) concret, relativ, independent, pozitiv;b) concret, absolut, independent, negativ;c) abstract, relativ, corelativ, pozitiv;d) abstract, absolut, corelativ, negativ.

3. Alegeţi varianta care caracterizează, din punctul de vedere al

conţinutului, termenul „vesel“:a) abstract, absolut, independent, pozitiv;b) abstract, relativ, corelativ, negativ;c) concret, absolut, independent, pozitiv;d) concret, relativ, corelativ, pozitiv.

4. Alegeţi varianta care prezintă ordonarea crescătoare atermenilor următori, după intensiune: a) mamifer, vertebrat, animal, om;

b) animal, vertebrat, mamifer, om;c) om, mamifer, vertebrat, animal;d) vertebrat, mamifer, animal, om.

5. Alegeţi varianta care prezintă ordonarea crescătoare atermenilor următori, după intensiune: a) carte, manual, manual de logică; b) pisică, mamifer, vertebrat; c) animal domestic, câine, mamifer;d) autoturism, vehicul, mijloc de transport


10/22

10

6. Alegeţi varianta care prezintă ordonarea descrescătoare atermenilor următori, după extensiune: a) animal, felină, vertebrat; b) balenă, mamifer, vertebrat; c) mamifer, felină, pisică; d) mamifer, vertebrat, animal.

7. Termenii „parlamentar“ şi „femeie“ se află în raport de: a) ordonare;b) încrucişare; c) contrarietate;d) identitate.

8. Termenii „totul“ şi „nimic“ se află în raport de: a) ordonare;b) încrucişare; c) contrarietate;d) contradicţie.

9. Termenii „brad“ şi „molid“ se află în raport de: a) identitate;b) încrucişare;

c) contrarietate;d) ordonare.

10. Termenii „asiatic“ şi „creştin“ se află în raport de: a) încrucişare; b) ordonare;c) contrarietate;d) contradicţie.

11. Termenii „dictatură“ şi „democraţie“ se află în raport de: a) încrucişare; b) ordonare;c) contrarietate;d) contradicţie.

12. Sfera unui termen este numită şi: a) extensiune;b) zonă de intersecţie; c) zonă de referinţă; d) intensiune.


11/22

11

13. După sfera lor, termenii se pot clasifica în:a) vizi sau nevizi; individuali sau generali;b) vizi sau nevizi; independenţi sau dependenţi; c) abstracţi sau concreţi; absoluţi sau relativi; d) pozitivi sau negativi; independenţi sau dependenţi.

14. Sfera unui termen desemnează; a) limitele în care acţionează sau se dezvoltă ceva; b) obiectele ale căror proprietăţi formează conţinutul termenului; c) mulţimea punctelor din spaţiu care se află la o distanţă

constantă de un punct fix numit centru; d) mulţimea punctelor din spaţiu care se află la o distanţă mai

mică decât raza faţă de centru.

15. Se dau termenii: A – vertebrat, B – carnivor, C – reptile, D – mamifere, E – nevertebrat. Se află în raport de contrarietate: a) B şi C;b) A şi C; c) A şi E;d) C şi D.

16. Se dau termenii: A – joi, B – duminică. Între A şi B există un

raport de:a) ordonare;b) contradicţie; c) încrucişare; d) contrarietate.

17. Se dau termenii: A – mamifer, B – vertebrat, C – porc, D – pasăre. Alegeţi afirmaţia adevărată: a) A şi B se află în raport de ordonare;

b) B şi C se află în raport de încrucişare; c) C şi D se află în raport de concordanţă; d) A şi B se află în raport de încrucişare.

18. Prin conţinutul unui termen înţelegem: a) totalitatea obiectelor individuale desemnate de acel termen;b) proprietăţile obiectelor pe care termenul respectiv le

desemnează; c) toţi termenii sinonimi cu termenul respectiv;

d) numărul de sunete din care este alcătuit acel termen.


12/22

12

19. Enunţul „Cel mai mare număr prim este mai mic decât cel maimare număr natural“ este:a) adevărat; b) fals;c) probabil;d) absurd deoarece conţine termeni vizi.

20. În expresia „fratele meu“, pronumele posesiv „meu“ indică: a) posesiunea, deoarece se află lângă un termen absolut; b) altă relaţie decât posesiunea, deoarece se află lângă un

termen absolut;c) altă relaţie decât posesiunea, deoarece se află lângă un

termen relativ;

d) posesiunea, deoarece se află lângă un termen relativ.

21. Doi termeni se află în raport de încrucişare dacă şi numai dacă: a) oricare ar fi obiectul ales, acesta nu face parte, dar poate

lipsi, în acelaşi timp, din sfera ambilor; b) sfera unuia se include total în sfera celuilalt, fără însă ca

sferele lor să coincidă; c) sferele lor au cel puţin un element comun; d) cei doi termeni coincid printr-o parte a sferei lor, fiecare

deosebindu-se de celălalt prin câte o altă parte a sferei sale.

22. Termenii corelativi:a) redau relaţii între două sau mai multe obiecte;b) pot fi definiţi separat; c) redau privarea unui obiect de o însuşire;d) nu pot fi definiţi decât împreună.

23. Care dintre termenii următori este logic – pozitiv?

a) neprihănit; b) neclar;c) nedemn;d) neinstruit.

24. Care dintre termenii următori este logic – negativ?a) incoruptibil;b) independent;c) incompetent;

d) intelectual.


13/22

13

25. Care dintre termenii următori este logic – pozitiv?a) impropriu;b) impur;c) imposibil;d) important.

26. Care dintre termenii următori este logic –negativ?a) negustor;b) neologism;c) neorganizat;d) negociabil.

27. Alegeţi varianta care prezintă ordonarea crescătoare după

intensiune a termenilor următori: a) filosof, filosof antic, gânditor, Aristotel;b) filosof, gânditor, filosof antic, Aristotel;c) gânditor, filosof, filosof antic, Aristotel;d) Aristotel, filosof antic, filosof, gânditor.

28. Adăugând termenului „urs“ proprietatea „carpatin“:a) intensiunea (conţinutul) termenului scade, iar extensiunea

(sfera) termenului creşte;

b) intensiunea termenului creşte, iar extensiunea termenuluiscade;

c) atât intensiunea, cât şi extensiunea rămân nemodificate; d) atât intensiunea, cât şi extensiunea scad.

29. Se dau termenii: A – elev; B – student; C – tânăr; D – tânărcare studiază muzica; E – sportiv. Sunt în raport decontrarietate:a) B şi C;

b) A şi B; c) D şi E; d) B şi E.

30. Termenii „astronaut“ şi „american“ se află în raport de: a) identitate;b) ordonare;c) încrucişare; d) opoziţie.


14/22

14

31. Din punct de vedere logic, orice termen:a) are valoare de adevăr deoarece exprimă un ansamblu de

însuşiri care pot fi verificate direct; b) are valoare de adevăr deoarece reflectă la nivelul gândirii

orice obiect sau clasă de obiecte despre care ştim ceva; c) nu are valoare de adevăr, deoarece termenii sunt lipsiţi de

proprietatea de a afirma sau de a nega, calitate pe care oau doar propoziţiile;

d) are valoare de adevăr care depinde tipul termenului (pozitivsau negativ).

32. Conţinutul unui termen este: a) element din structura termenului;

b) alcătuit din proprietăţile obiectelor care formează sferatermenului;

c) numit şi intensiune; d) a), b) şi c).

33. În care dintre enunţurile următoare termenul „morcov“ esteutilizat în sens colectiv?a) „Morcovii sunt legume.“ b) „Morcovii reprezintă 30% din conţinutul acestei conserve.“

c) „Mama pune puţin morcov în supă.“ d) b) şi c).

34. În care dintre enunţurile următoare termenul „elev“ esteutilizat în sens colectiv?a) „Elevii vor beneficia de o reducere de 50% din preţul

călătoriilor cu trenul.“ b) „Elevii vor fi reprezentaţi în consiliul de administraţie al şcolii.“c) „Elevii reprezintă 10% din populaţia acestei ţări.“

d) a) şi c).

35. Care dintre diagramele Euler de mai jos ilustrează raporturiledintre extensiunile termenilor „cireş“, „cais“, „pom din livadabunicului“?

a) b) c) d)


15/22

15

36. Care dintre diagramele Euler de mai jos ilustrează raporturiledintre extensiunile termenilor „dreptunghi“, „pătrat“,„paralelogram“?

a) b) c) d)

37. Care dintre diagramele Euler de mai jos ilustrează raporturiledintre extensiunile termenilor „balenă“, „delfin“, „focă“?

a) b) c) d)

38. Care dintre diagramele Euler de mai jos ilustrează raporturiledintre extensiunile termenilor „număr divizibil cu 2“, „numărdivizibil cu 3, „număr divizibil cu 5“?

a) b) c) d)

39. Diagrama Euler de mai jos ilustrează raporturile dintreextensiunile termenilor:

a) „plantă“, „om“, „mamifer“, “vertebrat“; b) „conifere“, „foioase“, „copac“, „animal“; c) „peşte“, „om“, „mamifer“, “vertebrat“;d) „mamifer,“ „vertebrat biped“, „pasăre“, „reptilă“.

40. Genul proxim şi diferenţa specifică pentru termenul „manualde logică“ sunt:

a) „manual“, „expune cunoştinţe de logică”;


16/22

16

b) „manual“, „expune cunoştinţe despre raţionamenteledeductive şi inductive“;

c) „carte“, „prezintă cunoştinţe elementare de logică“;d) „lucrare ştiinţifică“, „prezintă cunoştinţe despre ceea ce este

adevărat sau fals“.

41. Alegeţi perechea de termeni care exprimă cel mai bineacelaşi tip de relaţie cu cel existent între termenii „profesor“ şi „elevi“:a) „avocat“ şi „clienţi“; b) „bibliotecar“ şi „rafturi“ c) „chirurg“ şi „pacienţi“; d) „dirijor“ şi „instrumentişti“.

42. Alegeţi perechea de termeni care exprimă cel mai bineacelaşi tip de relaţie ca cel existent între termenii „autor“ şi„carte“:a) „dirijor“ şi „pian“; b) „medic“ şi „medicament“; c) „croitor“ şi „haină“; d) „dactilografă“ şi „hârtie“.

43. Alegeţi perechea de termeni care exprimă cel mai bineacelaşi tip de relaţie ca cel existent între termenii„astronomie“ şi „cosmos“:a) „radiologie“ şi „plămân“; b) „cardiologie“ şi „inimă“; c) „matematică“ şi „problemă“; d) „anatomie“ şi „celulă“.

44. Selectaţi termenul care este cel mai potrivit pentru

completarea enunţului „Manualul a putut fi ameliorat prin………………. capitole despre mulţimi, pentru care nu există ocuriozitate reală a copilului.“:a) „completarea cu“; b) „renunţarea la“; c) „fundamentarea pe“; d) „aderarea la“.


17/22

17

45. Selectaţi termenii care sunt cei mai potriviţi pentrucompletarea enunţului „Ca şi în cazul artei, ………………. ştiinţeise defineşte prin ……...........… părţilor care formează un întreg.“:a) „haosul“ … „legătura“; b) „structura“ … „dezacordul“; c) „aspectul“ … „ruptura“; d) „frumuseţea“ … „armonia“.

46. În care dintre enunţurile următoare termenul „elev al claseiX“ este utilizat în sens diviziv?a) „Elevii clasei X provin din 4 cartiere diferite.“ b) „Elevii clasei X reprezintă 14% din totalul elevilor promovaţi.“ c) „Elevii clasei X fac parte din prima promoţie care învaţă după

manuale alternative la logică.“ d) „Elevii clasei X ocupă al treilea rând din sala de spectacol.“

47. Care dintre următoarele expresii nu reprezintă termeni însens logic?a) „carte“; b) „această carte“; c) „această“; d) „telefon public“.

48. Care dintre următoarele expresii reprezintă termeni în senslogic?a) „pentru că“; b) „copac“; c) „un“; d) „nici“.

49. Care dintre enunţurile următoare nu conţine termeni vagi?

a) „Bunicul meu este un om în vârstă.“ b) „Bunicul meu este octogenar.“ c) „Bunicul meu este înalt.“ d) „Bunicul meu este slab.“

50. Termenul A se află în raport de încrucişare cu termenul B,iar termenul C este subordonat faţă de termenul A şi înraport de încrucişare cu termenul B. Ţinând cont deraporturile existente între termenii A, B, şi C, care dintre

propoziţiile următoare este adevărată?


18/22

18

a) „Toţi C sunt B.“ b) „Nici un A nu este B.“ c) „Unii A sunt B.“ d) „Nici un C nu este A.“

51. Dacă termenul A se află în raport de încrucişare cutermenul B, iar termenul B se află în raport de încrucişarecu termenul C, în ce raport se pot afla termenii A şi C? a) opoziţie; b) ordonare;c) încrucişare; d) a), b) şi c).

52. Alegeţi varianta care caracterizează, din punctul de vedereal sferei, termenul „cea mai mare planetă din sistemul solar“: a) vid, individual, vag;b) nevid, individual, precis;c) nevid, general, precis;d) nevid, general, vag.

53. Se dau enunţurile: A) „Unele mame sunt foarte tinere.“

B) „Mama este foarte tânără.“ Selectaţi afirmaţia adevărată: a) în ambele enunţuri cuvântul „mamă“ exprimă un termen

general;b) în ambele enunţuri cuvântul „mamă“ exprimă un termen

individual;c) în primul enunţ cuvântul „mamă“ exprimă un termen

general, iar în al doilea un termen individual;d) în primul enunţ cuvântul „mamă“ exprimă un termen

individual, iar în al doilea un termen general.

54. Selectaţi termenii care sunt cei mai potriviţi pentrucompletarea enunţului : „Problematica din ce în ce mai…………..… care poate să apară în studiul unui fenomen poatereclama metode …………… de cercetare.“: a) „difuză“ … „constructive“; b) „distructivă“ … „clare“; c) „complexă“ … „noi“;

d) „divergentă“ … „noi“.


19/22

19

55. Indicaţi notele care formează intensiunea (conţinutul)termenului „număr prim“.

56. Ce valoare de adevăr poate fi atribuită următoarelorenunţuri: „Prietena lui avea o fustă simplă în carouri.“; „Regele SUAeste mai înalt decât preşedintele Marii Britanii.“?

57. Daţi câte cinci exemple de termeni factual (empiric) vizi şitermeni formal (logic) vizi. Care este deosebirea dintre aceştia?

58. Analizaţi textul următor, precizând la ce se referă acesta: „Noi zicem că subiectul capabil să primească o anumită stareparticulară a suferit o privaţie, când posesia de care este vorba nu

mai este prezentă în nici un chip, acolo unde şi în timpul în care ea artrebui să existe în mod natural. Noi nu numim fără dinţi ceea ce nuare dinţi, nici orb ceea ce nu are vedere, ci ceea ce nu are dinţi orivedere la timpul când, în mod natural, ar trebui să le aibă. Căci existăunele vietăţi care, de la naştere, sunt fără vedere, ori fără dinţi, şitotuşi nici una dintre ele nu se cheamă ştirbă sau oarbă.“ (Aristotel,„Organon I – Categoriile. Despre interpretare“, Editura Stiinţifică,Bucureşti, 1987, p. 174)

59. Ce termeni logic negativi corespund următorilor termenilogic pozitivi: sincer, echitabil, altruist, cert, inteligent, expresiv,colorat, simetric, norocos, vizibil, modest, învingător, darnic, curajos,lăudabil, merit, virtute, sătul, chipeş?

60. Ce termeni logic pozitivi corespund următorilor termenilogic negativi: îngâmfat, blamabil, fals, nebun, diform, analfabet,deznădejde, sterp, şubred?

61. Daţi cinci exemple de termeni care din punct de vederelingvistic sunt negativi, dar din punct de vedere logic suntpozitivi.

62. Care dintre termenii următori sunt logic negativi: aromân,nemetal, amorf, absurd, amoral, atotputernic, beznă, incoruptibil,celibatar, nevinovat, bădăran, erudit, haos, important, impudic,inocent, neînfricat, nonagenar, neobişnuit?


20/22


21/22

21

2) Fiecare moleculă din aer se deplasează cu 0,5 km/s. Atmosfera terestră este alcătuită din aer. Atmosfer a terestră se deplasează cu 0,5 km/s.

70. Pornind de la precizările din textul de mai jos, daţi câteşapte exemple de termeni abstracţi şi termeni concreţi: „Deosebirea dintre abstract şi concret câştigă un sens precis, dacăsuntem de acord să o suprapunem peste deosebirea dintre lucruri şi

proprietăţi . Cercetând deosebirea dintre noţiunile de lucruri şinoţiunile de proprietăţi, am constatat că procesul de abstractizareeste mai intens, conţinând o treaptă mai mult, în cazul noţiunilor -proprietăţi. Proprietatea trebuie mai întâi detaşată de lucrul căruia îiaparţine pentru a o putea constitui în noţiune. Iar la noţiunile de relaţii

intervine o a treia treaptă de abstractizare. Se poate deci conveni cănoţiunile de lucruri sunt concrete, iar noţiunile de proprietăţi şi derelaţii sunt abstracte.“ (P. Botezatu, „Introducere în logică“, EdituraPolirom, Iaşi, 1997 p. 159)

71. Selectaţi termenii concreţi şi termenii abstracţi dinfragmentele următoare: „Omul genial este insuportabil dacă nuposedă cel puţin încă două calităţi pe deasupra: recunoştinţă şipuritate.“; „Cele făptuite întru iubire se petrec totdeauna dincolo de

Bine şi de Rău“ (Fr. Nietzsche, „Dincolo de Bine şi de Rău“, EdituraHumanitas, Bucureşti, 1991 p. 77 şi p. 90)

72. Pentru fiecare dintre termenii număr par, munte, reptilă,substantiv şi român găsiţi alţi şase termeni, astfel încât să ilustraţitoate raporturile extensionale dintre termeni învăţate.

73. Fie termenii A, B, C, D, E, şi F astfel încât: termenul A se află în contradicţie cu termenul B; termenul C se află în raport de

încrucişare cu termenul A şi în raport de opoziţie cu termenul B;termenul D este subordonat faţă de termenul C şi în raport deopoziţie cu termenul A. Termenul E se află în raport de opoziţiecu termenul A şi în raport de încrucişare cu termenul B.Termenul F este subordonat atât faţă de termenul E, cât şi faţăde termenul B. Se cere:a) reprezentaţi grafic, cu ajutorul unei singure diagrame Euler,raporturile dintre cei şase termeni; b) găsiţi un exemplu concret de şase termeni care să

corespundă raporturilor extensionale din enunţ.


22/22

22

74. La pensiunea agroturistică „Floarea de colţi„ a sosit un grup deturişti cu preferinţe culinare foarte diverse. Turiştii care mănâncăpeşte nu consumă carne de vită şi de porc. Cei care consumă carnede vită nu consumă carne de porc. Toţi cei care consumă carne devită, toţi cei care consumă carne de porc şi unii dintre cei caremănâncă peşte sunt mari consumatori de brânză. Cei care consumăcarne de porc nu doresc ouă, dar o parte dintre cei care mănâncă peşte, o parte din cei care mănâncă brânză şi majoritatea celor carepreferă carnea de porc mănâncă şi ouă. Pe de altă parte, cei caremănâncă ouă, şi cei care preferă carnea de porc sunt diabetici. Înschimb, printre consumatorii de peşte, vită sau brânză se găsescdestui amatori de dulciuri. Repartizaţi structura acestor preferinţecu ajutorul diagramelor Euler.

75. Rezolvaţi problema următoare cu ajutorul diagramelor Euler. În urma unui sondaj de opinie realizat printre elevii unui liceu cuprivire la materiile de studiu preferate s-au constatat următoarele:Numai unora dintre elevii cărora le place matematica le place şiinformatica, iar dintre cei cărora le place informatica doar câtorva leplace limba latină, dar cei cărora le place limba latină se află printrecei cărora nu le place matematica. Nici un elev căruia îi place fizicanu se află printre cei cărora nu le place matematica, sau printre cei

cărora le place informatica. Toţi elevii pasionaţi de limba română suntpasionaţi şi de limba latină, dar numai unii dintre cei pasionaţi delimba română sunt atraşi şi de informatică sau de desen. Numai celorpasionaţi de fizică nu le place desenul, câţiva dintre aceştia din urmăaflându-se şi printre cei atraşi de matematică. Există, în liceulrespectiv, elevi cărora să le placă şi fizica şi limba română? Darelevi cărora să le placă mai mult de trei materii de studiu? Dacăda, care sunt aceştia?

76. Identificaţi perechile de termeni contradictorii din textul demai jos:„Ce himeră mai este şi acest om? Ce noutate, ce monstru, ce

haos, ce îngrămădire de contradicţii?! Judecător al tuturor lucrurilor,imbecil vierme de pământ; depozitar al adevărului; îngrămădire deincertitudine şi de eroare; mărire şi lepădătură a universului. Dacă selaudă eu îl cobor; de se coboară, îl laud şi-l contrazic mereu până cereuşeşte să înţeleagă că este un monstru de neînţeles ...

Omul este aşa de mare, încât măreţia sa reiese şi din aceea că el

se ştie nenorocit.“ (B. Pascal)

EXERCIŢII LOGICA

Documents

Transcript of EXERCIŢII LOGICA