Executare Lucrari Din Beton Si Beton Armat

Procedură de execuţieExecutare lucrari din beton si beton armat

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUŢIE-TURNARI BETON SI BETON ARMAT-

/13


1. SCOPProcedura descrie activităţile si responsabilităţile privind realizarea fundaţiilor, incepand cu

operaţiile de pregătire a terenului, execuţia propriu-zisa, verificarea si controlul calitatii inclusiv receptia si terminarea lucrarilor.

2. DOMENIUProcedura se aplică în cadrul obiectivului “Lucrari de reabilitare drum forestier Dosu Rau”

la executia lucrarilo de turnare beton si beton armat.

3. DEFINIŢII

AngajatorAntreprenorBeneficiar

Inginer

4. DOCUMENTE DE REFERINŢA

Legea 10/1995 privind Calitatea in construcţii, cu regulamentele aferente.NE 012/99 Cod de practică pentru execuţia lucrărilor din beton, b.a. şi

beton precomprimat.NE 012-1:2007 Cod de practică pentru executarea lucrarilor din beton, beton

armat si beton precomprimat.CP 012/1:2007 Cod de practică pentru producerea betonului.C169-88: Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru

realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.P10-86 Normativ privind proiectarea si executatea lucrarilor de fundatii

directe la constructii.GE 008- 1996 Ghid pentru executarea fundatiilor de suprafata cu solutii

tehnologice performante - criterii , exigente.C 11-1974 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii

a panourilor din placaj pentru cofraje.C 41-1986 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor

glisante.C 162- 1973 Normativ privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor

metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri.P 2 -1985 Normativ pentru intretinerea si repararea fondurilor fixe - din

codul de clasificare 961 - dispozitive SECOM - schele, esafodaje, cofraje metalice si mixte.

HGR 964 / 1998 privind Aprobarea clasificatiei si a duratei normale de functionare a mijloacelor fixe.

P 59 – 86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a elementelor de beton.

C 150-1999 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile, industriale si agricole.

C 28 -83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.C 149-1987 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a

defectelor pt. elementele de beton si beton armat.C 56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

/13


construcţii şi Instalaţii aferente.C16-94: Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp

friguros.STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton

armat si beton precomprimat.STAS 10265-75 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni

si notiuni de baza.STAS 10265/1-84 Tolerante in constructii. Tolerante la suprafetele din beton

aparent.STAS 10265/2-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Calitatea

suprafetelor elementelor de beton. Tolerante la betonul aparent

♦ ST 009 - 96 Specificatie tehnica privind cerinte si criterii de performanta pentru produse din otel utilizate ca armaturi in structuri din beton.

♦ SREN 10204-94 Produse metalice. Tipuri de documente de inspectie.♦ STAS 438/1 - 89 Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton

laminat la cald.Marci si conditii tehnice de calitate pentru otel beton laminat la cald

♦ STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului.Sarme trase pentru beton armat

♦ SR 438/3-98 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase.♦ SR 438/4-98 Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma

cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece.♦ STAS 6482/ 1-73 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton

precomprimat. Reguli pt.verificarea calitatii.♦ STAS 6482 / 2-80 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton

precomprimat. Sarma neteda♦ STAS 6482 / 3-80 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton

precomprimat. Sarma amprentata.♦ STAS 6482 / 4-80 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton

precomprimat. Toroane.♦ STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton ,

beton armat si beton precomprimat♦ STAS 777 - 80 Incercarea la indoire;♦ SR ISO 10287-95 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei

imbinarilor plaselor sudate.♦ SR ISO 10065-95 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de

indoire - dezdoire.♦ STAS 500/1 - 89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice

generale de calitate.♦ STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.♦ STAS 500/3-80 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la

coroziunea atmosferica. Marci.♦ STAS 505/86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de

calitate.♦ SREN 10163-3-94 Conditii de livrare privind starea suprafetei tablelor,

platbenzilor si profilelor de otel laminate la cald.

/13


Partea 3: Profile.♦ STAS 790 - 84 Apa pt. betoane si mortare.♦ SR388-95 Ciment Portland.♦ SREN 196-1-95 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1.

Determinarea rezistentelor mecanice.♦ SR EN 196-2-95 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2. Analiza

chimica a cimenturilor.♦ SR EN 196-3-95 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3.

Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.♦ SR EN 196-3-95 / AC:

1997Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3. Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.

♦ SR EN 196-6-94 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii.♦ SR EN 196-7-95 Metode de incercari ale cimenturilor.

Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment.♦ STAS 662-89 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.♦ STAS 730-89 Agregate naturale pt. lucrari de cai ferate si drumuri.

Metode de incercare.♦ STAS 1667-76 Agregate naturale grele pt. betoane si mortare cu lianti

minerali.STAS 4606-80 Agregate naturale grele pt. mortare si betoane cu lianti

minerali, Metode de incercare.SR EN 932-3-98 Incercari pt. determinarea caracteristicilor generale ale

agregatelor.STAS 1759-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.

Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de priza.

STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit. Determinarea rezistentelor mecanice

STAS 1799-88 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat. Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si executarii lucrarilor de constructii.

C 56-2002 (caiet XXV-5) Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

Regulament privind protectia si igiena muncii in construcţii aprobat cu Ordin MLPTL nr.9/N/15.03.1993C300/1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata

executarii lucrarilor de construcţii aprobate cu Ordin MLPTL nr.20/N/11.07.1994.

Legea nr. 319/2006 Legea Securitatii si sanatatii in munca.HG 1425/2006 Normele generale de aplicare a L 319/2006.Norme specifice de securitate elaborate de Ministerele muncii si protectiei sociale.a muncii P 118/99 MLPTL Normativ de siguranta la foc a constructiilor.C 300/93 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata

execuţiei lucrărilor de construcţii aprobat cu Ordin MLPAT nr.20/ N /11.07.1994.

Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor – RECTIFICATĂ.O.M.A.I. nr.163/2007 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă – actualizată.Ordinul MAI nr. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi

/13


autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă.Ordinul MAI nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea

salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă – actualizat.Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea

activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.Ordinul MAI nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare,

pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor de urgenţă Formele, domeniile şi scopurile activităţii de prevenire Organizarea şi planificarea activităţilor de prevenire.

Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor.

Ordinul MIRA nr. 210/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu.

Ordinul MAI nr. 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de securitate la incendiu.

Ordinul MAI nr. 1180/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind întreţinerea, repararea, depozitarea şi evidenţa mijloacelor tehnice de protecţie civilă.

5. PROCEDURA

Realizarea fundaţiilor presupune executarea următoarelor activităţi: asigurarea condiţiilor prealabile execuţiei; pregătirea suprafeţei de fundare si turnarea betonului de egalizare; montarea armaturilor; montarea cofrajelor; betonarea fundaţiilor; protecţia betoanelor turnate in fundaţii; verificarea calitatii si receptia lucrarilor executate;

5.1. Condiţii prealabile execuţiei Asigurarea frontului de lucru cu documentatia tehnica de executie la ultima revizie in

vigoare, procedura tehnica aprobata pe lucrare. Asigurarea cu personal calificat si instruit. Existenta datelor de identificare si a certificatelor de calitate ale materialelor. Receptia pe santier si depozitarea materialelor in depozite satelit si la punctele de

lucru. Asigurarea punctului de lucru cu toate utilitatile necesare (racorduri si instalatii de

energie electrica de forta si lumina, apa, aer comprimat, incalzire, protecţie /răcire beton).

Dotarea cu utilaje, unelte, SDV-uri, mijloace de transport si ridicat adecvate si echipamente de masurare si incercare calibrate.

Existenta sau amenajarea drumurilor de acces la punctele de lucru. Asigurarea punctului de lucru cu mijloace specifice de SSM si SU. Dotarea

personalului executant cu echipamente necesare pentru SSM si SU. Verificarea frontului de lucru si existenta certificatelor de calitate emise pentru

confirmarea fazelor anterioare execuţiei. Organizarea punctului de lucru pentru desfasurarea eficienta a executiei lucrarilor

conform fazelor tehnologice descrise in Procedura tehnica aplicabila.

/13


Instruirea personalului executant inainte si pe parcursul executiei lucrarilor privind continutul prevederilor specifice de SSM si SU, aferente tipului de lucrare, cu intocmirea PV de instruire pe echipa si a fiselor individuale.

Se va asigura, dupa caz, personal auxiliar de interventie, calificat, care sa garanteze buna functionare a utilajelor si instalatiilor utilizate.

5.2. Pregatirea suprafetei de fundare si turnarea betonului de egalizare

Inainte de inceperea lucrărilor pentru executarea corpului fundaţiilor se efectuează următoarele lucrări pregătitoare:

se verifica trasarea axelor fundatiilor.a cotelor si a modului de execuţie a sapaturilor.conform datelor din proiectul de execuţie;

se verifica natura terenului sub cota de fundare, din punct de vedere al materialelor utilizate pentru umplutura sau existent si al gradului de compactare fata de cerintele proiectului si tolerantele admise conform STAS 2914-76 ,se complecteaza PV de verificare a naturii de fundare.

se efectuează o proba de laborator la cel puţin 200 mp suprafaţa de săpătura; in cazul unor neuniformitati ale terenului de fundare, se executa umpluturi cu pamant,

agregate care se compacteaza mecanic sau manual, succesiv sau cu beton simplu de clasa Bc 2.0 sau 3.5 (C 4/5);

se verifica cota de fundare cu aparatura topo (se are in vedere si ultimul strat de 30 cm al săpăturii, menţinut cat mai aproape de data betonarii);

Rezultatele acestor verificari (inclusiv buletinele de probe si incercari )se consemneaza de seful punctului de lucru intr-un PV de verificare a cotei de fundare, document ce se avizeaza de reprezentantul beneficiarului si proiectant (dupa caz). Toate modificarile introduse fata de proiectul initial (cu dispozitii de santier) privind cerintele pentru terenul de fundare, sunt consemnate in PV mentionat.

Inainte de turnarea stratului de egalizare din beton, se executa următoarele lucrări: se decapeaza manual si se curata ultimul strat de pamant; se verifica final cota de fundare, de către personal calificat dotat cu aparatura topo; se traseaza de catre personalul topo, in prezenta sefului punctului de lucru, axele

fundatiilor in plan orizontal si pe verticala fata de axele de turnare. Rezultatele se consemnează intr-un PV de trasare. Abaterea admisibila la trasarea axelor pe orizontala si pe verticala este de max. 10mm, conform STAS 9824/1-75;

se delimiteaza prin marcaj zonele de turnare si se asigura toate masurile pentru dirijarea apelor provenite din precipitaţii pentru a nu se acumula in aceste zone;

in zonele de turnare se amenajaza accesul pentru autobetoniere si mijloacele necesare pentru dirijarea sau transportul mecanic si manual al betonului (jgheaburi, macarale cu bena, tomberoane);

Materialul utilizat pentru stratul de egalizare este beton simplu de clasa Bc 2.0 sau 3.5 (C 4/5). Betonul este livrat de statia de betoane cu certificate de calitate, fiind verificat pe santier de seful punctului de lucru si numai dupa aceea pus in opera, fara intrerupere, prin turnare. Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1.5m. Betonul se uniformizeaza cu mijloace manuale de catre betonisti intr-un strat de aprox.5 cm grosime, in zona delimitata prin turnare. Verificarea betonarii se efectueaza de catre seful punctului de lucru prin examinarea vizuala a uniformitatii stratului, consemnand faza de executie.

5.3. Montarea armaturilor

/13


Materialele utilizate pentru armaturi in fundaţii sunt otelurile pentru armaturi: otel beton rotund, neted-OB 37, STAS 438/1 -89; otel beton cu profil periodic -PC 52; STAS 438/2-91; plase sudate pentru beton armat -STPB, STAS 438/3-89; alte materiale utilizate : sarma din otel moale neagra diam. 1.25 mm si distantieri din

mase plastice sau mortar de ciment;Inainte de montarea armaturilor pe poziţie, se asigura:

existenta in santier a cantitatilor necesare de otel beton, depozitate separat, pe tipuri si diametre astfel incat sa se evite corodarea si murdărirea acestora;

existenta documentelor de calitate (certificate sau declaratii de conformitate, certificate de calitate) si identificarea prin marcaje (tăbliţe cu nr. lot, şarja) pentru fiecare balot de otel beton livrat si verificarea conform NE 012 / 2007;

organizarea si dotarea atelierului de fasonat armaturi, cu toate dispozitivele si instalatiile necesare pentru fasonat, manipulare si depozitare confecţii, in funcţie de lungimea si diametrul barelor;

existenta in ateliere si la punctul de lucru a tuturor detaliilor de executie si a extraselor de armatura pe tipuri si fundatii;

Fasonarea armaturilor se efectuează in ateliere. Aceasta activitate parcurge mai multe etape: curăţirea de impurităţi si rugina a barelor; indreptarea colacilor si a barelor indoite, fara deteriorarea profilului. La intinderea cu

troliul, alungirea nu trebuie sa depăşească 1 mm/m; tăierea barelor de otel beton, cu ghilotina sau flexul, la dimensiunile din detaliile de

execuţie; indoirea barelor de otel beton pe masini sau dispozitive, functie de lungimea si

diametrul barelor, respectand detaliile de execuţie, functie de tipul si forma fundaţiilor;

indoirea barelor din PC, pe maşina speciala de fasonat, fara a se admite curbarea barelor la viteza mare a maşinii;

la fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se respecta detaliile de execuţie si prescripţiile din NE 012 / 2007 Anexa 11.1. toate barele fasonate se leaga si se livreaza in pachete etichetate, pentru o usoara identificare la punerea in opera.

5.4. Montarea propriu-zisa

Inainte de montarea armaturilor fasonate se curata stratul de egalizare, se verifica si retraseaza axele fundatiilor si cotele din planul orizontal si vertical (mai ales la fundaţiile izolate cu creuzet si tip pahar) pentru retragere si trepte. Armaturile se monteaza in pozitia prevazuta in proiect, impreuna cu agrafe sau distantieri, pentru pastrarea pozitiei initiale in timpul turnării si asigurarea stratului de acoperire din beton. Pentru patrunderea libera a betonului si a vibratorului, se tine cont la montaj de crearea unor spatii necesare prin indoirea partiala a armaturilor la partea superioara ,care se completeaza inainte de ultima etapa de betonare. Legarea barelor se face de catre fierarii betonisti, obligatoriu la toate incrucisarile daca latura retelei este mai mare de 30 cm. In celelalte situatii se leaga cate doua randuri de incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul incrucisarilor din 2 in 2 pe ambele sensuri (in sah). La fundatiile izolate, se recomanda utilizarea pentru talpa fundatiei a unor plase de sarma sudate, utilizand P 59-86: "Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armării in plase sudate a elementelor din beton". Praznurile si piesele metalice inglobate se fixeaza prin puncte de sudura sau cu legaturi de sarma de armatura elementului.

/13


5.5. Verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de armare

Tolerantele admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt cele din Normativul NE012/ 2007. La verificare se tine cont de realizarea geometriei din detaliile de armare, realizarea repartitiilor innadirilor si distantelor conform proiectelor de executie, tipul si forma fundatiei descrise in P 10-86: "Normativ pentru proiectarea si executia lucrărilor de fundaţii directe in construcţii". In cazul in care se constata fisuri la indoirea barelor, seful punctului de lucru convoaca CTC si reprezentantul beneficiarului pentru soluţionare.

Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10°C sau utilizând flacăra oxiacetilenica sau prin procedee electrice.

In cazul fundaţiilor tip pahar se verifica in mod special cotele armaturii la pahar, unde are loc incastrarea stâlpului. Verificarea armaturii se face prin examinarea vizuala si masuratori de catre seful punctului de lucru pe fazele de montaj. Pentru confirmarea calitatii armarii, seful punctului de lucru intocmeste un PV de receptie calitativa pentru lucrari ascunse.

5.6. Montarea cofrajelor

Activităţile legate de cofrarea in vederea betonarii presupune o serie de etape, astfel: confecţionarea cofrajelor; depozitarea si recepţia cofrajelor; pregătirea lucrării; montarea cofrajelor; verificarea calitatii si receptia lucrarilor de cofrare.

5.6.1. Confectionarea cofrajelor

Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de polimeri. Materialele utilizate in general pentru cofraje la fundaţii, sunt:

panouri de cofraj cu astereala de scânduri de rasinoase (refolosibile); scânduri de rasinoase si lemn rotund; cuie pentru construcţii si sarma din otel moale, neagra diametru 2-3 mm; agent de decofrare (ex: DECOFROL).

Pentru fundaţii la adâncimi mari se utilizează si panouri metalice cu susţinerile aferente. Cofrajele se confectioneaza pe santier, in baza unui proiect tehnologic care va cuprinde detalii pentru fiecare piesa componenta si care trebuie sa raspunda cerintelor documentatiei tehnice de baza si situatiei reale din teren (ex: pozitia armaturilor deja montate). Pentru confectionarea cofrajelor este necesara o dotare minima cu maşini, SDV-uri si maşini de tăiat, geluit, faltuit, rindele, boloboc, echere, şabloane, furtune de nivel, rulete, etc. Pe baza detaliilor din proiectul tehnologic se confectioneaza tipare sau sabloane care se preasambleaza pe o platforma plana pentru a verifica gradul de precizie al alinierii panourilor si al contactului cu elementele de susţinere. Abaterile limita admise la confectionarea panourilor de cofraj sunt: ±4mm la lungimea panourilor si ± 3mm la latimea panourilor. Cofrajele utilizate sunt, in general, demontabile, stationare (refolosibile la un anumit numar de turnari ) si fixe, ce se confectioneaza la locul de montaj, pentru completarea conturului suprafete plane. Elementele metalice de prindere si legare a cofrajelor (tiranti, ancore, buloane, piuliţe) se pot confecţiona in atelier sau prin comanda la diversi furnizori.

5.6.2. Depozitarea si recepţia cofrajelor

/13


Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va realiza in conditii optime astfel incat sa se evite deformarea si degradarea lor. La depozitarea cofrajelor se interzice aşezarea acestora direct pe pamant sau alte materiale. Depozitarea se efectuează pe grinzi din beton sau profile metalice. Receptia cofrajelor confectionate se efectueaza de catre seful punctului de lucru si seful echipei de dulgheri urmarind:

forma, dimensiunile si gradul de finisare; etanseitatea ,stabilitatea si rezistenta confectiilor; numerotarea cu ordinea de montaj

(daca este cazul);Aceasta activitate si concluziile rezultate se inscriu de seful punctului de lucru in PV de

receptie calitativa al cofrajului.

5.6.3. Pregătirea lucrării de montaj

Inainte de montarea cofrajelor, se verifica conditiile legate de suprafata betonata anterior (beton, egalizare, trepte, socluri, etc. ) si anume:

gradul de finisare si curatenie; cote de nivel si dimensiuni in plan; pozitia armaturilor,a benzilor de etansare rost; existenta PV de recepţie calitativa pentru armatura, piese inglobate conform

documentaţiei de execuţie.Proiectul tehnologic de montare a cofrajelor trebuie sa contina precizari privind:

lucrarile pregatitoare; fazele de montaj; pozitia rosturilor; necesarul de dispozitive ,de cofrare si sustinere, forta de munca , scule si unelte

necesare.

5.6.4. Montarea cofrajelor

Montarea cofrajelor cuprinde in general urmatoarele operatii: trasarea pozitiei cofrajelor; asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor; verificarea si corectarea pozitiei panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva

a cofrajelor;In cazul in care elementele de sustinere ale cofrajelor ce urmeaza a se monta, se reazema

direct pe terenul de fundare, prin proiectul tehnologic si la montaj se va asigura repartizarea solicitarilor tinand cont de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.

Trasarea pozitiei de montaj a cofrajelor se efectueaza de catre seful echipei de dulgheri sub coordonarea sefului punctului de lucru si au ca referinta axele principale ale elementului de constructie (fundatie, stalp, perete) materializand prin borne cheneruite, in locuri vizibile si accesibile, cotele de montaj in plan orizontal si vertical. Marcajul se face cu vopsea pe betonul anterior si cu sarma pe conturul fictiv al elementelor, ce reprezinta de fapt pozitia panourilor de cofraj. Se prind in terenul de fundare sau betonul anterior, pe de o parte si de alta a conturului elementului, scanduri de trasare pe care sa se monteze panourile de cofraj. Daca cota de cofrare este mai mare decat latimea panourilor, acest rand devine inferior. Distanta dintre scandurile de trasare este egala cu grosimea elementului, iar panourile se aseaza cu fata exact la muchia interioara a scândurilor. Se monteaza apoi primul rand de panouri cu latura mai mare pe verticala (sau in functie de detaliile proiectului tehnologic), fixarea la poziţie fiind asigurata cu spraituri provizorii. Solidarizarea panourilor se face cu

/13


cleşti orizontali din rigle de lemn sau metalice. Rigidizarea in ansamblu a cofrajului la poziţia verticala se realizează cu distantieri si ancore din sarma in dreptul cleştilor sau cu tiranti filetaţi cu buloane si piuliţe tronconice care indeplinesc si rolul de distantieri. In cazul fundatiilor cu inaltimi mai mari de 3 m la care se aseaza 2 sau mai multe randuri de panouri, sustinerea si rigidizarea se realizeaza cu grinzi cu zabrele. Inainte de montare, panourile se curata si se ung cu agenti de decofrare (ex: DECOFROL) pentru reducerea aderentei intre beton si cofraj. Este interzisa prinderea sau sustinerea cofrajelor de armaturile elementelor ce urmeaza a se betona.

5.6.5. Verificarea calitatii si receptia lucrarilor de cofrare

Verificarea montajului cofrajelor este efectuata de şeful punctului de lucru, urmărind succesiunea fazelor pana la final:

cotele de montaj in plan orizontal si vertical fata de proiect; distanta fata de poziţia armaturilor pentru acoperirea cu beton; poziţia corecta a armaturilor si a pieselor inglobate; etanşeitatea cofrajului pentru a nu avea pierderi de lapte de ciment la turnare; stabilitatea si rezistenta ansamblului .pentru a nu se permite deplasări sau deformări in

timpul turnării; abaterile dimensiunilor elementelor cofrajului si ansamblului fata de tolerantele din

NE 012 / 2007.Toate verificarile si concluziile acestora sunt consemnate de seful punctului de lucru in PV

de receptie calitativa.

5.7. Betonarea

Inainte de turnarea betonului sunt necesare pe langa conditiile prealabile de la pct.5, urmatoarele verificari si lucrari pregatitoare:

verificarea cofrajului si a PV de receptie calitativa pentru cofrare; verificarea armaturii, a pieselor metalice inglobate (functie de tipul fundatiei) si a PV

de receptie calitativa pentru armare; verificarea conditiilor meteo si pregatirea materialelor necesare pentru conditii

nefavorabile (rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc.); existenta drumurilor de acces si a platformelor intermediare la locul de turnare; existenta mijloacelor de dirijare a betonului (macarale, bene, jgheaburi, tuburi de

turnare, etc.); existenta mijloacelor de compactare(vibratoare de tip corespunzator : pentru adancime

,exterior,etc. ); verificarea finala a cotelor, inainte de turnare; verificarea stării terenului de fundare (la fundaţiile din beton simplu turnat direct pe

teren); Operatiile care se executa cu putin timp inainte de punerea in opera a betonului, sunt:

decaparea ultimului strat de pamant la fundatiile ce se toarna direct in teren si reverificarea cotelor;

curatarea cofrajelor, armaturilor, pieselor inglobate si betonul turnat anterior de toate impuritatiile (rugina, pojghite de lapte de ciment), prin batere, buciardare, spalare cu apa, suflare cu aer comprimat,etc.

cu 2-3 ore inainte de turnare, suprafata betonului turnat anterior si cofrajele, vor fi udate cu apa, pentru a preveni absorbţia apei din betonul proaspăt. Apa rămasa de la spalare sau precipitaţii, se indeparteaza.

/13


Betonul utilizat pentru fundaţii este stabilit pe clase in proiectul de execuţie si in Normativul P10-86. Clasele de beton, respectiv tipul cimentului si aditivii utilizaţi, sunt alese de proiectant in functie de conditiile mediului de fundare, incarcarile si solicitările construcţiei. La sosirea betonului pe santier, seful punctului de lucru verifica buletinul de compozitie emis de statia de betoane, dupa care permite punerea in opera a betonului. Laboratorul prelevează probele necesare si se completează in condica de betoane, datele turnări. In functie de cerinte, betonarea incepe numai dupa verificarea si acceptul dat de reprezentantul beneficiarului. In acest caz seful punctului de lucru emite un PV de receptie inainte de turnare care va fi semnat de participanţi. In functie de situatia din teren si dimensiunile fundatiei, turnarea se poate face cu macaraua cu bena, pompa de beton, cu jgheaburi sau direct din autobetoniera. Inaltimea de cădere libera a betonului nu trebuie sa depăşească 1.5 m la turnarea cu bena si 1.0 m la turnarea cu pompa. Betonul va fi dirijat la locul de turnare, nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1.5 m pentru a se evita fenomenul de segregare. Betonul se toarnă in straturi orizontale, uniforme, ce nu vor depasi 30cm grosime. Turnarea se efectuează evitând dirijarea jetului de beton direct către barele de armatura sau piesele inglobate, pentru a preveni deplasarea sau deformarea acestora. In timpul turnarii se va inglobarea completa a armaturilor, respectand grosimea stratului de acoperire conform proiect si NE 012/2007.

Betonarea se face continuu pana la cotele prevăzute in proiect. In cazul unui intreruperi de betonare, reluarea turnării se face numai dupa pregătirea rostului realizat (curăţare, spălare, etc.).Compactarea betonului se realizeaza prin:

vibrare mecanica, cu vibrator de adancime sau de exterior, actionat electric , ales in functie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile fundatiei si densitatea armaturii;

vibrare manuala, cu maiul, vergele metalice, sipci, in paralel cu ciocanirea cofrajelor,in situatia in care dimensiunile elementului si desimea armaturii nu permit o buna vibrare externa;

Durata optima de vibrare intr-un punct, este de 5-30 sec. in functie de lucrabilitatea betonului si tipul de vibrator. Vibrarea inceteaza in momentul in care suprafata betonului devine orizontala si usor lucrabila, nu mai apar bule de aer in masa betonului si apare apa sau lapte de ciment la imbinarea cofrajelor.

5.8.Protejarea betoanelor dupa turnare

Betonul se protejează minim 7 zile dupa turnare prin acoperire cu materiale de protecţie, stropire periodica cu apa, etc. Acoperirea cu materiale de protectie se realizeaza cu prelate, rogojini, nisip, numai dupa ce betonul nu mai adera la suprafata acoperita.

Stropirea cu apa incepe dupa 2-12 ore de la turnare, functie de tipul de ciment si temperatura mediului, dar dupa ce betonul este suficient de intarit pentru a nu fi antrenata pasta de ciment.

Cand temperatura mediului este sub +5° C, se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie.In cazul precipitaţiilor, suprafeţele de beton proaspăt se acoperă cu prelate sau foi de

polietilena.La decofrare se tine cont ca partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta numai dupa ce

betonul a atins o rezistenta de min. 2.5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu se deterioreze. Termenele minime (in zile) pentru decofrarea fetelor laterale sunt date functie de tipul cimentului din beton si temperatura mediului, conform NE 012 / 2007.

Laboratorul stabileste valorile rezistentelor la care a ajuns elementul de beton, in vederea decofrarii, prin incercarile efectuate pe epruvetele de control, conform STAS 1275/88 sau incercari nedistructive.

/13


Operaţia de decofrare se supraveghează direct de seful punctului de lucru, astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decoperteaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si susţinerilor;dupa decofrarea panourilor, sustinerile si esafodajele se curata, se remediaza si se depoziteaza pentru refolosire.

5.9. Verificarea calitatii si recepţia lucrarilor de betonare

Dupa decofrare, betonul pus in opera se examineaza vizual de seful punctului de lucru impreuna si reprezentantul beneficiarului, urmarind:

aspectul betonului (se consemneaza in PV privind aspectul betonului dupa decofrare (in zonele de neuniformitati, segregari, necompactari, in functie de marimea acestora se decide repararea lor prin matare cu mortar de ciment). In cazul in care neuniformitatile nu pot fi acceptate, se deschide raport de neconformitate si se va convoca proiectantul pentru soluţionare;

dimensiunile elementului (la fundatiile pahar se verifica amanuntit cotele paharului); concluziile analizei calitatii betonului efectuata de laborator conform NE 012 / 2007.

Concluziile verificărilor efectuate si datele din buletinele aferente se consemnează in condica de betoane si in PV de receptie calitativa confirmat de seful punctului de lucru, reprezentantul beneficiarului si proiectant (dupa caz);

operatiunile de turnare beton si decofrare, sunt consemnate de seful punctului de lucru in condica de betoane.

6. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPŢIA LUCRARILOR DE EXECUŢIE A FUNDATIILOR

Verificarea calitatii lucrarilor se desfasoara pe tot parcursul executiei, urmarind capitolele de verificari din procedura tehnica aprobata pe lucrare. Verificarea executiei lucrarilor se efectueaza in baza examinarilor vizuale, a rezultatelor incercarilor efectuate pe faze, consemnate in PV de receptie calitativa incheiate. Inregistrarile de calitate emise pe parcursul executiei lucrarilor de fundare (PV de trasare, PV de predare-primire front lucru, PV de receptie calitativa, buletine de incercare), sunt verificate si confirmate si de catre beneficiar, conform solicitarilor impuse pe lucrare, a regulamentelor si cerinţelor contractuale. Reglementarile utilizate pentru verificarea lucrarilor sunt C56-2002, P10-86, NE 012-07 si celelalte documente de referinta mentionate la pct.4 din procedura.

7. DOCUMENTE CE TREBUIE INTOCMITEPV de receptie calitativa.PV de incepere a lucrarilor.PV de trasare a lucrarilor.PV de verificare a naturii de fundare.PV de verificare a cotei de fundare.PV de verificare al aspectului betonului dupa decofrare si pozitionare goluri.Condica ptr. evidenta betoanelor turnate.Borderou ptr. transmiterea probelor de beton.Determinari pe betonul proaspat.

8. RESPONSABILI

Din partea Antreprenorului

/13


Din partea Inginerului

/13

Executare Lucrari Din Beton Si Beton Armat

Documents

Transcript of Executare Lucrari Din Beton Si Beton Armat