Examen Penal Partea Generala Anu II

8/20/2019 Examen Penal Partea Generala Anu II

1/30

1.Conditiile generale ale participatiei penale.

Putem deduce următoarele condiţii ale participaţiei penale:• pluralitatea de subiecte;• activitatea în comun a participanţilor la infracţiune;• unitatea intenţiei;• cooperarea doar la o infracţiune intenţională.

Partciparea a 2 sau mai multe inf. Se poate manifesta atit prin executarea unor actiuni/inactiuni din partea participantilor.O particularitate care se refera la participant constain faptul ca acestea trebuie sa indeplineasca conditiile generale ale sub.ooperarea in comun presupune pre!enta a urmatoarelor " elemente:#.conditionarea reciproca a actiunilor a 2 sau m/m personae2.re!ultatul infractional unic p/u toti participantii".legatura cau!ala dintre actiunea fiecarui participant si re!ultatul comun survenitooperarea in comun se poate manifesta sub 2 aspecte:

• cooperare simpla$ se caracteri!ea!a printr$o contributie din acte unite analogic

indreptate spre producerea urmarilor preva!ute de lege• cooperare compusa$ se caracteri!ea!a printr$o contributie de actiuni diferite dupa ca!

sau care se conditionea!a reciproc pre!entinduse verigia unui lant unic in vederea producerii unui re!ultat infractional

ontributia m/m pers. %a savirsirea unei infractiuni constituie o realitate de fapte in careaceasta realitate trebuie sa fie calificata participatiei trebuie sa se constate ca pers.au cooperatcu intentie unica la savirsirea infractiunii.omunitatea intentiei presupune ca intre participant trebuie sa existe o intelegere cu privirela comiterea in comun a infractiunii.

&a poate fi expresa'verbal/scrisa()tacita'cind coe!iunea si*ica a coopearii re!ulta dinatitudinea participantilor in impre+urarea data.,orma vinovatiei in ca!ul participatiei penale poate fi atit intentia directa cit si indirect.-ntre participant trebuie sa existe o legatura subiectiva reciproca care trebuie sa include insine o atitudine de cunosatere a pericolului social a actiunilor sale ca a+utatoare la actiunileautorului )iar el trebuie sa fie constient de sustinerea marala sau materiala din partea altor

participant-ntentia unica nu prsupune coincidenta unica)obligator a motivelor si scopurilor de care seconduce fiecare participant.

-n cadrul componentelor de infr/ care include in continutul sau un motiv sau un scop specialcare este necesar ca toti participantii sa se conduca dupa acest motiv sau scop.

2.Autorul ifractiunii.Coautorul.Exces de autori.

Se consideră autor persoana care săvr0e0te în mod nemi+locit fapta prevă!ută de legea penala) precum si persoana care a săvr0it infracţiunea prin intermediul persoanelor care nusunt pasibile de răspundere penală din cau!a vrstei) iresponsabilităţii sau din alte cau!e

prevă!ute de pre!entul cod.1utor al infracţiunii poate fi doar persoana ce corespunde tuturor cerinţelor înaintate faţă desubiectul infracţiunii concrete. în aceste ca!uri este vorba nu doar despre trăsăturilesubiectului general al infracţiunii 'caracter fi!ic) vrstă) responsabilitate() ci 0i despretrăsăturile pe care trebuie să le aibă subiectul special. 1stfel autor al unei infracţiuni militare

poate fi numai un militar) adică o persoană care îndepline0te serviciul militar în termen sau


2/30

pe ba!ă de contract) care urmea!ă pregătirea militară obligatorie sau este c*emată laconcentrări. autori ai infracţiunii sunt recunoscuţi:#.cei ce săvr0esc nemi+locit infracţiunea 'alin. '2(art. 2) din P al 34(;2.cei ce participă nemi+locit la săvr0irea infracţiunii împreună cu alte persoane 'coautori(;".cei ce săvr0esc infracţiunea prin intermediul altor persoane) care nu pot fi supuse

răspunderii penale în virtutea unor circumstanţe prevă!ute de legea penală 'alin. '2( al art. 2din P al 34(.1utor poate fi persoana.care.a.săvrsit nemiilocit) total sau parţial latura obiectivă acomponenţei infracţiunii prevă!ută de Partea specială a odului penal.oautoratul este pre!ent cnd fapta prevă!ută de legea penală a fost săvr0ită în modnemi+locit de către două sau mai multe persoane.condiţiile coautoratului sunt următoarele:$ activitatea coautorilor trebuie să fie îndreptată împotriva aceluiaşi obiect juridic) adică săle!e!e acelea0i relaţii sociale ocrotite prin incriminarea faptei ca infracţiune. Spre exemplu)relaţiile privind viaţa persoanei în ca!ul infracţiunii de omor) relaţiile privind securitateastatului în ca!ul diversiunii etc. 5acă unii coautori le!ea!ă 0i alte relaţii sociale apărate delegea penală) acestora li se vor aplica dispo!iţiile cu privire la concursul de infracţiuni;- fapta trebuie să fie săvârşită în comun) adică persoanele respective trebuie să săvr0eascăacţiunea care face parte din latura obiectivă a componenţei infracţiunii;$între coautori trebuie să existe o legătură subiectivă) adică toţi participanţii la coautorattrebuie să acţione!e cu aceea0i formă de vinovăţie 6 intenţia.&xces de autor$ se consideră exces de autor săvîr0irea de către autor a unor acţiuniinfracţionale care nu au fost cuprinse de intenţia celorlalţi participanţi. Pentru excesul deautor) ceilalţi participanţi nu sînt pasibili de răspundere penală.

3. Organizatorul infractiunii.

Se consideră organi!ator persoana care a organi!at săvr0irea unei infracţiuni sau a diri+atreali!area ei) precum 0i persoana care a creat un grup criminal organi!at sau o organi!aţiecriminală ori a diri+at activitatea acestora.Organi!atorul infracţiunii este considerat cel mai

periculos dintre toţi participanţii la infracţiune.7ormele penale din 3epublica 4oldova atestăcteva forme de încadrare a acţiunilor organi!atorului: #.organizarea săvârşirii infracţiunii;$Organi!area săvr0irii infracţiunii constă în iniţierea 0i planificarea infracţiunii) atragerea lasăvr0irea ei a altor participanţi $ autori) complici) instigatori. 1ceste acţiuni sunt întreprinse

în etapa de pregătire a infracţiunii 0i) dacă activitatea organi!atorului va fi curmată în aceastăetapă) acţiunile lui vor fi calificate drept pregătire de infracţiune2.dirijarea realizării infracţiunii;- 5iri+area reali!ării infracţiun+i8de obicei) se reduce lacoordonarea acţiunilor participanţilor) în ca! de necesitate) la modificarea planului deactivitate criminală în procesul comiterii faptei socialmente periculoase) ascundereainfractorilor 0i a urmelor infracţiunii. 1ceastă modalitate de activitate se întreprindenemi+locit în timpul săvr0irii infracţiunii. 5acă din motive ce nu depind de organi!ator)fapta nu a fost dusă pnă la capăt) cele săvr0ite vor fi calificate ca pregătire sau tentativă.".crearea unui grup criminal organizat sau a unei organizaţii criminale;$ ea mai

periculoasă figură este persoana care creea!ă un grup criminal organi!at sau o organi!aţiecriminală ori diri+ea!ă activitatea acestora. 1ceste structuri sunt ni0te forme penal$+uridice demanifestare a crimei organi!ate 0i se ocupă de comiterea infracţiunilor grave) deosebit degrave 0i excepţional de grave 'omoruri) tl*ării) trafic de droguri) de arme) de oameni etc.(.


3/30

.dirijarea activităţii grupului criminal organizat sau a organizaţiei criminale.Organi!atorul poate să$0i îndeplinească funcţiile att în calitate de figură de sine stătătoare)

precum 0i în calitate de coautor) acţionnd alături de ceilalţi participanţi. nd persoanaîndepline0te doar funcţii de organi!ator) ea nu participă nemi+locit la executarea faptei 'spreexemplu) omorul la comandă(organi!atorul acţionea!ă întotdeauna doar cu intenţie direct.Organi!atorul poate să nu cunoască personal toţi participanţii sau circumstanţele concrete ale

săvr0irii fiecărei infracţiuni în parte) însă este obligatoriu faptul ca organi!atorul să 0tiecaracterul infracţional 0i comun al acţiunilor.Scopurile personale ale organi!atoruluiinfracţiunii pot să nu coincidă cu scopurile autorilor) complicilor) instigatorilor. u toateacestea) organi!atorul poartă răspundere pentru toate faptele socialmente periculoase pe carele$a iniţiat) le$a coordonat sau le$a condus 0i care au fost executate nemi+locit de către autoriicare) la rndul lor) de asemenea pot avea anumite scopuri proprii) reali!abile în procesulsăvr0irii infracţiunii. 1stfel) persoana ce organi!ea!ă săvr0irea unui atac tl*ăresc poate sănu urmărească scopuri de profit) ci să acţione!e din ră!bunare) dar 0i în acest ca! va purtarăspundere pentru organi!area atacului tl*ăresc.

4.Instigarea la infractiune si conditiile ei.

Se consideră instigator persoana care prin orice metodă determină o altă persoană săsăvr0ească o infracţiune.instigatorul) îndemnnd altă persoană la săvr0irea infracţiunii) elînsu0i nu participă la comiterea acesteia) străduindu$se să rămnă în umbră. -nstigatorul este

participantul 9din culise9 la infracţiune. instigatorului i se mai spune 0i autor moral'intelectual( sau participant intelectual) întruct ideea privind raţionalitatea 0i necesitateasăvr0irii infracţiunii acesta o insuflă altei persoane 'autorului() determinnd$o astfel săcomită o faptă pasibilă de pedeapsă.Pentru instigare este caracteristic faptul că instigatoruleste cel dinti care ia *otărrea de a săvr0i infracţiunea 0i nu procedea!ă nemi+locit la

săvr0irea faptei respective) ci o transmite altei persoane) determinnd$o prin activitatematerială 'îndemnuri) ameninţări etc.( să săvr0ească fapta proiectată) ceea ce aceasta 0i face)devenind autor al infracţiunii. -nstigarea pre!intă în esenţă un atac psi*ic) al cărui conţinutconstă în determinarea luării *otărrii de a săvr0i infracţiunea 0i reali!area cau!alităţii

psi*ice) care precedă cau!alitatea fi!ică) adică efectuarea actelor de executare. 1numedatorită conţinutului psi*ic al instigării) instigatorul este denumit 0i autor moral alinfracţiunii) ca unul care face să se nască 0i să se reali!e!e latura subiectivă a infracţiunii.-n doctrinapenala penala exista urmatoarele conditii ale instigarii:

• sa existe o actiune de determinare a autorului care poate fi efectuata

oral)verbal)scris)explicit)implicit)direct)indirect)evident)daruri)ordin)amenintare)constringere fi!ica/psi*ica

• sa se refere la o fapta preva!uta de %P. pe care autorul sa o poata comite iar fapta lacare este instigat sa fie cunoscuta de autor

• actiunea de determinare s fie anterioara inceperii executarii actiunii sau incactiunii insensul ca autorul sa nu fie luat anterior *otaririi de a savirsi fapta

• sa existe o legatura subiectiva intre instigator si instigat.5eterminarea fiind savirsita cuintentie.1ctivitatea de instigator poate fi comisa atit cu intentie directa cit si cuindirect dar se neaga existent intentiei repentine'idea savirsirii infr.apare brusc(

• instigatorul sa inceapa savirsirea actiunilor la care a fost instigat daca cel instigat sadepistat sau renuntat de la infr. de aceasta profita si instigatorul.

-n functie de umarul persoanelor care instiga exista:#.instigare cu un singur instigator/2.instigare cu mai multi instigator.


4/30

5upa felul cum este cominicata idea infractionala:#.explicita'evident(/2.ascunsa'insidioasa(-n raport cu mi+loacele folosite in activitatea de determinare ;#.instigare simpla la care sefoloseste mi+loace imateriale'rugamintea)indemnurile)insinuari(/2.instigare in directala carese folosec mi+loace material'coruperea )constringerea(5upa felul cum este cunoscuta instigatorului obiectul instigarii:#. instigarea directă) pe

parcursul căreia instigatorul comunică instigatului în mod direct 0i explicit îndemnul 0i fapta

pe care urmea!ă să o săvr0ească; /2. instigarea indirectă) în procesul căreia instigatorul nutransmite direct ideea săvr0irii faptei) ci indirect) provocnd instigatului o stare de spirit careduce la apariţia ideii de a săvr0i fapta 'strnirea gelo!iei) a ideii de ră!bunare(.-n funcţie de re!ultatele urmărite prin instigare poate fi: #. determinată) cnd se preci!ea!ăfapta care urmea!ă să fie comisă/2. nedeterminatăi cnd) spre exemplu) instigatului i sespune să facă ce 0tie numai să facă rost de bani) c*iar prin comiterea unei infracţiuni.


5/30

date cu privire la împre+urările) modalitatea) locul) timpul săvr0irii infracţiunii) desprevictimă etc. romisiunea este o anga+are prealabilă de a$# favori!a pe infractor) de a tăinuiinstrumentele 0i mi+loacele de săvr0ire a infracţiunii) urmele infracţiunii sau obiecteledobndite pe cale criminală) care) ca forme de activitate a complicelui) se deosebesc defavori!area infracţiunii 'art. "2" din P al 34() ce repre!intă o componenţă de sinestătătoare prin faptul că persoana vinovată promite dinainte că va săvr0i acţiunile respective

'va favori!a) va tăinui(.


6/30

-n calitate de factori determinanţi ai consolidării) psi*ologia socialăevidenţia!ă:#.comportamentul de cooperare) colaborare) care poate fi înţeles 0i ca ointerdependenţă obiectivă între participaţii la activitatea comună 0i ca o formă specifică demotivare;2.scopurile specifice) caracterul 0i complexitatea lor ce determină nivelulspeciali!ării eforturilor individuale 0i gradul de cooperare;".asemănarea orientărilor valorice0i a concepţiilor $ ca ba!ă a atracţiei persoanei către grup.

Organi!aţia criminală are o structură bine ierar*i!ată. Organi!aţia criminală poate avea ostructură unitară sau poate fi structurată în subdivi!iuni) repre!entnd în acest ca! ocomunitate organi!ată bine consolidată. Subdivi!iunea organi!aţiei criminale esterepre!entată de un grup din două sau mai multe persoane 'secţie) grup) brigadă etc.() careîndepline0te diferite funcţii în limitele organi!aţiei: de administrare) asigurare) cercetare)executare etc. Scopul organizaţiei criminale este formulat de legiuitor destul de amplu.Oricum) scopurile organi!aţiei criminale sunt specifice: săvr0irea unor infracţiuni) deregulă) grave 0i deosebit de grave. 1ceasta însă nu înseamnă că în procesul activităţii saleorgani!aţia criminală nu poate comite 0i alte infracţiuni) care nu se referă la cele grave saudeosebit de grave. =rebuie menţionat că în acest ca!) de fapt) nu există o claritate absolută.=radiţional) îndeletnicirile de ba!ă ale organi!aţiilor criminale sunt cele ce aduc profit:traficul ilegal de arme) de droguri) controlul asupra prostituţiei) pornografiei) ca!inourilor etc.

!."aspunderea penala a participantilor.

articipaţia nereuşită-în odul penal al 3epublicii 4oldova noţiunea 9participaţie nereu0ită9nu sc utili!ea!ă) însă în doctrina dreptului penal ea s$a evidenţiat întotdeauna. în ma+oritatealucrărilor participaţia nereu0ită este apreciată ca o modalitate a pregătirii de infracţiune. în

pofida acestui fapt) la întrebarea ce ca!uri trebuie considerate participaţie nereu0ită) nu există

un răspuns unic. >nii autori consideră că participaţia nereu0ită trebuie asimilată instigării înca!ul în care instigatorul nu a putut determina instigatul să săvr0ească infracţiunea. ?i)dimpotrivă) participaţia se consideră reu0ită dacă presupusul autor care 0i$a dat acordul

pentru săvr0irea infracţiunii ulterior nu o săvr0e0te.10adar) avem participaţie nereu0ită în situaţiile cnd) în pofida eforturilor participanţilor)autorul nu recurge la săvr0irea infracţiunii sau renunţă de bunăvoie la săvr0irea ei.1cţiunile organi!atorului pot fi nereu0ite dacă persoanele pe care acesta dorea să le încadre!eîn procesul de săvr0ire a faptei socialmente periculoase au respins propunerea lui sau maiînti 0i$au dat acordul) iar apoi au refu!at să săvr0ească infracţiunea) precum 0i dacă acesta

încearcă !adarnic să organi!e!e un grup sau o organi!aţie criminală. -nstigarea în raport cureu0ita determinării la infracţiune îmbracă mai mul te aspecte în funcţie de care se stabile0te0i răspunderea penală a participanţilor. @orbind despre instigarea nereu0ită) ea se poatemanifesta sub două forme: instigare neurmată de executare 0i instigare nei!butită. -nstigareneurmată de executare sunt situaţiile cnd instigatorul reu0e0te s.# convingă pe instigat săsăvr0ească o infracţiune) dar instigatul) dintr$un motiv sau altul) nu trece la executareainfracţiunii la care a fost îndemnat. -nstigarea nei!butită 'aparentă) neacceptată() sauîndemnul) este atunci cnd instigatorul determină la săvr0irea unei fapte prevă!ute de legea

penală) însă persoana asupra căreia s$a exercitat determinarea nu acceptă) fapt ce denotă că

instigatorul nu a reu0it să implemente!e) să sădească în con0tiinţa instigatului *otărreainfracţională.Participaţia în ca!ul excesului de autor.$ 1utorul însă este o persoană ce acţionea!ă liber 0icon0tient. Orict de detaliat este elaborat planul săvr0irii infracţiunii) orict de minuţios 0i$


7/30

au expus esenţa intenţiei sale organi!atorul 0i instigatorul) orict de bine 0i$a îndeplinitcomplicele rolul său) autorul întotdeauna introduce în reali!area acestei intenţii anumitecorectări) ce pot fi explicate prin deprinderile) caracterul) tempera montul) starea sasufletească.sau pot fi legate de sc*imbarea ambianţei) în care autorul este nevoit săacţione!e; tot aici pot interveni 0i o totalitate de factori externi) ce facilitea!ă sau împiedică

procesul de comitere a faptei socialmente periculoase. 5eseori autorul) sub influenţa

factorilor externi) este nevoit să se abată de la acţiunile iniţial planificate. 1lteori săvr0e0teacţiuni ce nu au fost cuprinse de intenţia celorlalţi participanţi. O atare abatere este posibilăori în urma unei erori a autorului) ori daca aceasta este controlată de con0tiinţa 0i voinţa sa)dar) oricum) se comite intenţionat. în cel de al doilea ca! are loc a0a$numitui 9exces deautor9. Se consideră exces de autor săvr0irea de către autor a unor acţiuni infracţionale carenu au fost cuprinse de intenţia celorlalţi participanţi. Pentru excesul de autor) ceilalţi

participanţi nu sunt pasibili de răspundere penală9. -n funcţie de modul de deviere aactivităţii autorului excesele pot fi clasificate în două grupuri:#. cantitative-cantitativ autorulface abu! sau în privinţa formei atentatului infracţional 'înţelegerea a fost să se comită unfurt) dar s$a comis un +af() sau în privinţa unui semn calificant 'înţelegerea a fost să se comităun omor intenţionat simplu) iar autorul a comis un omor intenţionat cu circumstanţe agra$vante(. &xcesul cantitativ nu întrerupe infracţiunea proiectată) de aceea fapta asupra căreia s$au înţeles toţi participanţii în general se săvr0e0te 2.calitative.- &xces calitativ avem atuncicnd autorul comite acţiuni neomogene cu cele la care a fost determinat sau în care i$a fostacordat a+utor. u alte cuvinte) autorul săvr0e0te o infracţiune absolut diferită dupăcaracterul 0i gradul de pericol social) atentea!ă la un alt obiect.în practică excesul calitativ este deseori precedat de comiterea acelor acţiuni la care autorul afost determinat. în a0a ca!uri problema calificării acţiunilor nu creea!ă dificultăţi.Organi!atorul) instigatorul 0i complicele poartă răspundere pentru participaţie la infracţiunea

pe care a comis$o autorul) la indicaţia acestora sau cu a+utorul lor) iar autorul $ 0i pentruinfracţiunea comisă din exces.

articipaţia la infracţiunile cu subiect special- Subiect special al infracţiunii este persoanacare) pe lngă trăsăturile generale ale subiectului infracţiunii 'caracter fi!ic) vrstă)responsabilitate() posedă 0i trăsătui i suplimentare) deosebite8 specii ice doar lui. alitateade subiect special al infracţiunii este cerută în mod obligatoriu doar pentru autorul fapteisocialmente periculoase. în calitate de organi!ator) instigator) complice pot fi 0i alte persoanecare nu posedă trăsăturile subiectului special.-n doctrina penală este expusă 0i părerea că

participaţia la infracţiunile cu subiect special sub formă de coautorat este posibilă dacă toţi

coautorii au calităţile cerute de lege pentru infracţiunea săvr0ită.

#.Implicarea la infractiune.

&ste activitatea de tainuire a unei infr.care nu se afla in legatura de cau!alitate)fapta pre+udiciabila si urmarile ei.%egislatia penala actual prevede expres raspunderea penala doar pentru favori!area la savirsirea infr. pe cind doctrina pen. 5eosebes*te " forme de implicarela infractiune:#.favori!area$se manifesta prin 2 forme:$tainuirea infractorului care se poate exprima prin adapostirea lui:acordarea unui a+utor

pentru sc*imbarea exteriorului acestuia:asigurarea cu documente false;$tainuirea mi+loacelor)instrumentelor)uneltelor de savirs*ire a infrac.'arme)unelte)ob.dobindite pe cale criminal(


8/30

2.tolerarea$neimpiedicarea infr.de catre o persoana care era obligate si avea posibilitatea saintreprinda masuri pentru prevenirea si reprimarea ei.%egislatia pen. 3eglementea!arasp.pen.pentru tolerarea in ba!a art. 1bu! de serviciu/ abu! de putere/negli+area prntru pers.u functie de raspundere.".nedenuntarea

$. Caracteristica generala a cau%elor ce inlatura caracterul penal al infractiunii.au!ele care inlatura caracterul penal al faptei sunt anumite impre+urari )strai)situatiii carefac ca o fapta sasi piarda vrio una din trasaturile de ba!a inerente existentei unei infr.au!ele care inlatura caracterul pen.al faptei nu trebuie confundate cu cau!ele care inlaturarasp.pen.deoarece primele inlatura existent infr.pe cind celelalte rasp.pen.lasificari:#. $upa criteriul legalitatii cauzele care inlatura caracterul pen.al faptei seclasifica dupa urmatoarele criteria%

factori externi$acele forte care parali!ea!a vointa si constiinta pers.de a actiona liber)acesteasunt:constringerea fi!./psi*.;forta inivetabila;starea de extrema necessitate;obligatiuni profesionale$ actiuni)activitati)indeletniciri in cadrul carora se permite efectuareaunor acte inerente:indeplinirea ordinului)riscul intemeiat)cau!area unor vatamari corporale incadrul unor component desfasurate reglementar )cau!area unor pre+udicii de catrecolaboratorii organelor de dr.in timpul urmatoarelor acte infractionale.cause care se refera la dr. subiective ale pers.$legitima aparare)retinerea infractoruluisupremaia legii asupra altor acte normative$ din care motive nu va fi considerateinfr.evadarea unei pers.ilegal arestate&.'n doctrina pen.romina se clasifica%

• cause care se refera la pericolul social• care vi!ea!a vinovatia• care se refera la prevederile faptei legii penale• cau!e generale• cause spepiale• cause reale

(.)auzele care inlatura caracterul pen.al faptei pot fi clasificate:cause preva!ute de legea penala/ preva!ute in alte acte normative.

1&.'egitima aparar( si conditiile ei.

&ste în stare de legitimă apărare persoana care săvârşeşte fapta pentru a respinge un atacdirect* imediat* material şi real* îndreptat împotriva sa* a altei persoane sau împotriva unuiinteres public şi care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul

public.

%egitima apărare repre!intă o metodă eficientă de luptă cu criminalitatea. &a constituie) deasemenea) o metodă de prevenire a acţiunilor pre+udiciabile) întruct pericolul de a fi omortsau vătămat corporal nemi+locit la locul atentatului de cele mai dese ori intimidea!ă mai multfăptuitorul dect posibilitatea aplicării ulterioare a unei pedepse.3eiesind din art."P re!ulta ca aceasta inst.presupune existenta comulativa a 2 temeiuri:#.existenta unui atac indreptat impotriva obiectelor ocrotite de dr.penal'temei +uridic(2.existenta necesitatii de a provoca o vatamare imediata pers.care atentea!a'temei faptic(onditiile referitoare la atac sunt urmatoarele:#.sa fie social periculos


9/30

2.sa fie material$cind se reali!ea!a prin fapte care sint de natura sa provoace urmarimateriale)fi!ice)intereselor)valorilor ocrotite de dr.penal.3espingerea atacurilor imateriale'violente verbale( poate fi retinuta in calitate de circumstanta atenuanta.".atacul este direct$ cind actiunea agresorului este indreptata in mod nemi+locit impotrivaunei pers.sau valori ocrotite fiind posibila cau!area unei daune reale considerabileacestora.7u exista atac direct cind intre victima si agresor exista un obiect material.

.atac real$ existenta unui agresiuni reale dar nu nmai in inc*ipuirea gresita a pers.daca sesavirsese o infr.in ca!ul unei aparari presupuse)problema atragerii la raspundere sesolutionea!a in corespundere cu regulile greselei faptei5inpuncdevedere obiectiv atacul trebuie sa se pre!inte sub urmatoareleaspecte:imediat)iminent)cansumat)viitor.

+tacul direct. 1tacul este direct cnd prin el se creea!ă un pericol care ameninţă nemi+locitvalorile ce pot forma obiectul legitimei apărări) deci în acest ca! trebuie să existe o legăturăde la cau!ă la efect între atac 0i pericolul grav creat

+tacul imediat. aracterul imediat al atacului fixea!ă în timp desfă0urarea acestuia)încadrndu$# într$un anumit interval) în care poate interveni o apărare legitimă.

+tacul material. 1tacul este material atunci cnd acesta se reali!ea!ă prin fapte de natură să provoace modificări materiale) fi!ice asupra valorilor împotriva cărora se îndreaptă. 1taculeste recunoscut material nu numai atunci cnd pentru reali!area lui se folose0te forţa fi!ică)ci 0i în ca!ul cnd aceasta din urmă se asocia!ă cu diferite instrumente) mi+loace care sunt înmăsură să provoace o modificare fi!ică valorilor ocrotite de legea penală.

+tacul real. 1tacul este real atunci cnd acesta există obiectiv) 0i nu este presupus de persoană. 1tacul real constă în actul de agresiune care este pe punctul de a se produce) careameninţă cu reali!area lui) existnd certitudinea înfăptuirii sale 'de exA atacantul) după ce aameninţat victima cu moartea) î0i ia arma de pe umăr 0i o încarcă(. 1tacul real nu trebuie

confundat cu atacul eventual) deci cu o agresiune care s$ar putea produce cndva în viitor saucu teama faţă de un atac doar presupusondiţii privitoare la apărare:%egitima apărare presupune prin concept existenţa unei apărăriîmpotriva agresiunii care să se concreti!e!e în săvr0irea unei fapte prevă!ute de legea

penală.1părarea) trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:sa fie infaptuita pentru un pre+udiciu doar pers. care ataca si nici decum altor pers.apararea sa se reali!e!e prin savirsirea unei fapte preva!ute de %P si sa fie necesara pentru ainlatura atacul

fapta sa fie proportionala cu gravitatea atacului si cu impre+urarile in care sa produs aceastaapararea trebuie sa fie infapruita in limitele ei fara a fi depasita aceasta. 5epasirea limetelor legitemei aparari se poate caracteri!a prin urmatoarele modalitati:

• apararea cu mi+l.care nu corespund vadit mi+l.de atentare• apararea cu o intensitate care depaseste intensitatea atacului• apararea cu mi+l.care pun in pericol viata si sanatatea mai multor pers.• apararea dupa consumarea atacului cind celui care se apara ii este cla omentul

consumarii atacului

11.Extrema necesitate si conditiile ei.&ste în stare de extremă necesitate - persoana care săvr0e0te fapta pentru a salva viaţa)integritatea corporală sau sănătatea sa) a altei persoane ori un interes public de la un pericoliminent care nu poate fi înlăturat altfel; nu este în stare de extremă necesitate persoana care)


10/30

în momentul săvr0irii faptei) î0i dădea seama că provoacă urmări vădit mai grave dect celecare s$ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat.Starea de extremă necesitate implică 'la fel ca legitima apărare( două laturi:#.pericolul;$ prin pericol se înţelege o prime+die pentru valorile prevă!ute 0i apărate de lege#B

Pericolul) oricare ar fi sursa sa) pentru a +ustifica o intervenţie în limitele stării de extremănecesitate) trebuie să întrunească următoarele condiţii:

să fie iminent;$ in punctual de a se declansasă fie inevitabil.$ sa nu poata fi inlaturat prin alte mi+loace cum fuga)ascundereasa fie real$ dar nu numai in inc*ipuirea presupusa a pers.daca impre+urarile iau oferit

pers.posibilitatea de a verifica pericolul iar aceasta nu va verifica situate va raspunde pentruinfr. imprudent.2.salvarea de la pericol$ #.actiunea de salvare sa fie preva!uta in %P ca infr.2.pre+udiciul cau!at s afie mai mic decit cel ce se evita.

12."etinerea infractorului.

7u constituie infracţiune fapta) prevă!ută de legea penală) săvr0ită în scopul reţinerii persoanei care a comis o infracţiune 0i al predării ei organelor de drept9. 3eţinerea persoanelor care au săvr0it infracţiuni repre!intă o modalitate de luptă cu criminalitatea;de0i aceasta nu se caracteri!ea!ă prin reprimarea infracţiunii) ea urmăre0te scopul aducerii

persoanei în faţa organelor poliţiei sau la o altă autoritate publică) pentru reali!area sarcinilor +ustiţiei) precum 0i pentru prevenirea comiterii unor noi infracţiuni de către făptuitor.onditii:#.savirsirea de catre o pers.a unei infr.2.conduita pers.care se manifesta prin incercarea de a se ascunde si de a se esc*iva deraspundere.".conditia ce caracteri!ea!a actiunile pers. care efectuea!a retinerea:

$pre!enta gradului pre+udiciabil al infr.savirsite$dauna sa fie cau!ata doar persoanei retinute$dauna cau!ata in procesul retinerii trebuie sa fie proportional cu caracterul si gradul

pre+udiciabil al infr.savirsite de infractor precum si personalitatea acestuia$sa nu fie depasita masurile necesare pentru reali!area retinerii adica sa nu existenecorespundere vadita intre infr.savisita si impre+urarile retinerii.

13Constringerea fizica sau psi)ica.

O7S=3-7C&3&1 ,-D-1.

7uconstituie infracţiune fapta) prevă!ută de legea penală) care a cau!at daune intereselor ocrotite de lege ca re!ultat al constrngerii fi!ice sau psi*ice) dacă în urma acesteiconstrngeri persoana nu putea să$0i diri+e!e acţiunile9.ondiţiile acesteia) care urmea!ă a fi îndeplinite pentru existenţa ei:să existe o constrngere fi!ică asupra persoanei care comite fapta prevă!ută de legea penală;$O primă condiţie impune intervenţia unei energii străine care acţionea!ă direct asupra celuiconstrns) 0i anume asupra fi!icului persoanei 0i nu a voinţei acesteia.&nergia trebuie să acţione!e în momentul săvr0irii faptei. &nergia fi!ică străină) careîmpiedică pe cel constrns să$0i diri+e!e în mod liber voinţa poate consta în energia unei

persoane 'de exemplu) o persoană forţea!ă pe o altă persoană să semne!e un act fals saufuncţionarul ce asigură circulaţia pe căile ferate este imobili!at 0i nu poate lăsa bariera la pasa+ în timpul trecerii unui tren) ca re!ultat producndu$se accidente soldate cu victimeomene0ti 0i pagube materiale(. 5e asemenea situaţia dată poate consta 0i într$un fenomen na$


11/30

tual 'de exemplu) o în!ăpe!ire) o avalan0ă) un vnt puternic( sau într$un proces fi!iologiccare împiedică prsoana constrnsă să acţione!e conform obligaţiilor sale 'de pildă) un atac decord(.

persoana constrnsă să nu fi avut posibilitatea de a re!ista faptei de constrngere;$ nu estesuficient ca fapta prevă!ută de legea penală să se fi intercalat în raportul de cau!alitatedeclan0at de energia fi!ică străină $ deci să fie săvr0ită din cau!a constrngerii $) ci mai este

necesar ca făptuitorul să nu fi putut re!ista acesteia) să nu fi putut opune re!istenţă fără vre$un pericol pentru ea. ,ăptuitorul nu se poate opune forţei străine care acţionea!ă asupra sacnd aceasta este evident superioară forţei proprii 0i posibilităţilor pe care le are la îndemnă

pentru a o contracara) astfel i se anulea!ă total posibilitatea de a acţiona.să se săvr0ească o faptă prevă!ută de legea penală.$ Pentru a deveni incidenţă instituţiaconstrngerii fi!ice) este necesar ca fapta săvr0ită din cau!a ei să fie prevă!ută de legea

penală) deoarece numai in ca!ul săvr0irii unei fapte reglementate de legea penală se pune problema înlăturării caracterului penal al acesteia. 1preciem în acest sens că nu pre!intă nicio importanţă încadrarea +uridică a faptei) natura 0i gravitatea acesteia.O7S=-7C&3&1 PS-E-1. $constrngerea psi*ică ca fiind situaţia în care o persoanăsăvr0e0te o faptă prevă!ută de legea penală sub imperiul unei ameninţări cu un pericol grav

pentru ea sau pentru o altă persoană) care nu poate fi înlăturat în alt mod.ondiţii: #să existe o acţiune de constrngere asupra psi*icului unei persoane prinameninţare;$ a 0i starea de extremă necesitate) constrngerea psi*ică este provocată deexistenţa unui pericol) care) de data aceasta) este generat numai de fapta persoanei) mai

precis) de o ameninţare asociată unei cereri adresate persoanei de a comite o anumită faptă prevă!ută de legea penală. 1meninţarea care este i au/a psi*ică 0i morală a săvr0irii fapteitrebuie să provină de la persoana care urmăre0te reali!area faptei prevă!ute de legea penală

prin intermediul celui ameninţat. 1cesta are de ales între săvr0irea faptei 0i producerea

răului cu care este ameninţat el sau o altă persoană.2persoana ameninţată sau o altă persoană trebuie să fie expusă unui pericol grav;$ estenecesar ca persoanei ameninţate să i se fi provocat prin ameninţarea exercitată faţă de easentimentul că este expusă unui pericol grav. Pericolul poate să privească oricare dintrevalorile legate de persoana umană) cum ar fi: viaţa) integritatea corporală) sănătatea)libertatea) demnitatea etc.) fie că este vorba de persoana celui ameninţat) fie de orice altă

persoană) independent de existenţa vreunei legături între aceasta 0i cel ameninţat.Pericolul trebuie să fie grav) actual sau iminent) pe cale de a se înfăptui) existnd certitudinea

producerii sale. 5acă pericolul nu este grav) înseamnă că ameninţarea n$a fost susceptibilă să

producă acea presiune psi*ică ce caracteri!ea!ă constrngerea psi*ică. în ca!ul în care seameninţă cu un pericol posibil a se produce în viitor) iar persoana avea 0i alte posibilităţi dea$# înlătura) nu se va putea invoca constrngerea psi*ică în calitate de cau!ă care înlăturăcaracterul penal al faptei săvr0ite 'spre ex.) o scrisoare primită ce cuprinde ameninţarea cuun pericol grav sau un telefon în acela0i sens nu +ustifică săvr0irea unei fapte prevă!ute delegea penală(2F."pericolul vi!at prin ameninţare trebuie să fie de a0a natură) înct să nu poată fi înlăturat înalt mod dect prin săvr0irea faptei prevă!ute de legea penală.$ Pentru înlăturareacaracterului penal al faptei) în ca!ul constrngerii psi*ice) este necesar ca cel constrns să

săvr0ească fapta prevă!ută de legea penală ca fiind singura modalitate de înlăturare a pericolului. 5acă pericolul putea fi înlăturat 0i în alt mod 'de ex.) c*emarea în a+utor()înseamnă că făptuitorul avea posibilitatea de a se sustrage presiunii la care era supus)folosind .iceastă altă cale 0i evitnd astfel încălcarea legii penale. 5eci) dacă făptuitorul


12/30

putea înlătura pericolul printr$o faptă neprevă!ută de legea penală) el este obligai săsăvr0ească o astfel de faptă.Posibilitatea de înlăturare a pericolului se va examina încontextul faptei reale) ţinndu$se seama de toate împre+urările anterioare 0i concomitente aleacesteia) de felul ameninţării) de mi+loacele prin care a fost exercitată) de starea 0i) în special)de conduita psi*ică 0i emotivitatea persoanei ameninţate) de gravitatea pericolului) deexistenţa altor mi+loace obiective de ani*ilare a agresiunii 0i de posibilitatea

folosirii lor eficiente de către această persoană 0i) in general) de orice împre+urări susceptibilede a pune în lumină situaţia reală obiectivă 0i subiectivă $ în care s$a săvr0it fapta prevă!utăde legea penală.constrngerea psi*ică) legal constatată) are ca efect excluderea vinovăţiei) 0i odată cu aceasta)a caracterului penal al faptei. 3ăspunderea penală a persoanei care acţionea!ă sub imperiulconstrngerii este înlăturată. 5e asemenea) este înlăturată în principiu 0i răspunderea civilă)cu excepţia ca!urilor în care se constată existenţa unei erori de fapt imputabilefăptuitorului2B.

14."iscul intemeiat.

7u constituie infracţiune fapta prevă!ută de legea penală care a cau!at daune intereselor ocrotite de lege în ca!ul riscului întemeiat pentru reali!area scopurilor socialmente utile.3iscul se consideră întemeiat dacă scopul socialmente util urmărit nu a putut fi reali!at fărăun anumit risc 0i dacă persoana care l$a admis a luat măsurile necesare pentru a prevenicau!area de daune intereselor ocrotite de lege.3iscul nu poate fi considerat întemeiat dacă era cu bună$0tiinţă îmbinat i ti pericolul pentruviaţa persoanei sau cu pericolul provocării unui de!astru ecologic ori social.

Pentru ca riscul să fie o cau!ă care ar exclude caracterul penal al faptei) el trebuie să fieîntemeiat) adică să corespundă 'întrunească( anumite caracteristici) care sunt:

• existenţa unui scop social$util;• întreprinderea unor acţiuni forţate;• reali!area acţiunilor cu scopul de a preîntmpina apariţia daunei.

,xistenţa unui scop social-util presupune faptul că persoana acţionea!ă în condiţiile unui riscnu pur 0i simplu pentru atingerea unui scop oarecare 'de ex.) îmbogăţirea proprie() ci pentruca riscul dat să aducă un beneficiu) un folos întregii societăţi 'de ex.) obţinerea unuimedicament contra unei maladii răspndite(.întreprinderea unor acţiuni forţate. Pentru atingerea scopului social$util urmărit riscul a fosto faptă forţată) întruct în alt mod nu s$a putut acţiona. Persoana în cau!ă trebuie să$0i deaseama că atingerea scopului urmărit este imposibilă în alt mod. 5acă persoana î0i dă seamacă poate a+unge la ceea ce dore0te 0i prin alte mi+loace care nu ţin de riscul întemeiat) atunci)în ca!ul în care sunt provocate anumite daune) persoana în cau!ă urmea!ă să răspundă penal.3eali!area acţiunilor cu scopul de a preîntmpina apariţia dauneiconstă în faptul că persoana în cau!ă este obligată) în primul rnd) să întreprindă măsuri) iar în al doilea rnd) acestea trebuie să fie suficiente. 5e pildă) începnd lucrările la unexperiment 0tiinţific) persoana este obligată să execute 0i să respecte toate regulile privind

te*nica securităţii) diferite instrucţiuni ce ţin de domeniul dat) să obţină permisiunearespectivă) precum 0i să atenţione!e asupra eventualelor posibilităţi de apariţie a unor dauneîn ca!ul insuccesului experimentului.-n legea penală sunt enumerate nemi+locit condiţiile în care riscul este declarat neîntemeiat:


13/30

$,aptul că riscul cm cu bună-ştiinţă îmbinat cu pericolul pentru viaţa persoana presupunecon0tienti!area pericolului apariţiei urmărilor pre+udicialele de către persoana care reali!ea!ăexperimentul 0i înlăturarea acestora printr$o încredere exagerată.$%egea nu prevede conţinutul 0i parametrii unui dezastru ecologic* dar probabil că prinacesta trebuie să înţelegem cau!area de daune naturii pe un teritoriu mare) atunci cndaceastă daună ameninţă existenţa biologică a omului pe un anumit teritoriu 'de ex.) catastrofa

de la ernobl(.$Prin pericolul provocării unui dezastru social trebuie să înţelegem astfel de urmări) care sereferă la multiple persoane) crendu$le anumite incomodităţi 'de pildă) deconectarea de laagentul termic pe timp de iarnă ca re!ultat al defectării centralei termoelectrice sau cnd) întimpul efectuării unor lucrări 0tiinţifice) s$a produs o explo!ie în urma căreia au fost avariatesau distruse mai multe apartamente de locuit) locatarii rămnnd fără locuinţe(.

15.*nitatea naturala de infractiune.

>nitatea naturala in functie de elementul sau obiectiv se poate pre!enta ca infractiune simplasau infr.continua.-nfr.unica simpla este alcatuita dintr$o singur actiune)un singur re!ultatsocial periculos)o forma de vinovatie ce tentea!a la un obiectiv destinct descris in continutulunei dispo!itii pen.-nfr.contina se caracteri!ea!a prin aceea ca latura obiectiva a acesteia consta dintraactiune/inactiune care durea!a in timp in mod natural pina la incetarea activitatiiinfractionale.-nfr.continui sunt de 2 feluri:#.succesive$ anumite pau!e intreruperi ce survin in desfas*urarea activitatii inf.2.permanente$activitate continua care nu cunoaste momentede disonuitate de intrerupere.16.Infractiunea prelungita si conditiile ei.

-nfractiunea este prelungita cind o pers. Savirseste o infractiune la diferite intervale de

timp )doar in ba!a aceleiasi re!olutii)actiuni'inactiuni(care pre!inta fiecare in partecontinutul uneia si aceleeasi infractiuni.1ctiunile/inactiunile savirsite sunt considerate doar ca etape sau fa!e ale activitatiinfractionale consumate.

1!."epetare a infractiunii.

Se consideră repetare a infracţiunii săvr0irea a două sau mai multe infracţiuni identice sauomogene) prevă!ute de aceea0i normă penală) cu condiţia că persoana nu a fost condamnată

pentru vreuna dintre ele 0i nu a expirat termenul de prescripţie

3epetarea infracţiunii va fi de faţă dacă făptuitorul nu a fost condamnat pentru infracţiuneaanterioară) iar termenul de prescripţie de tragere la răspundere penală nu a expirat în practicăapar numeroase probleme de delimitare a infracţiunii repetate de infracţiunea continuă 0i

prelungită 'continuată(. Spre deosebire de repetarea infracţiunii) infracţiunea prelungită secaracteri!ea!ă printr$o legătură intrinsecă adncă între actele criminale) care sunt unite

printr$o re!oluţie) un scop unic 0i un termen relativ scurt între episoade.3egimul +uridic al răspunderii penale pentru o infracţiune repetată este mai blnd dect înca!ul concursului 'art. B din P al 34() ceea ce nu$0i găse0te o explicaţie logică) deoareceîn ambele ca!uri se evidenţia!ă aceea0i tendinţă antisocială a infractorului. 1stfel) semnul

GrepetatH înseamnă în realitate o adevărată evitare a răspunderii penale a infractorului care acomis infracţiuni de acela0i fel.

1#.Concurs ideal de infractiune.


14/30

&xista cind printr$o actiune'inactiune(infr.se reali!ea!a continutul a 2 sau mai multeinfractiuni.onditiile conncursului:#.existenta unei actiuni unice cu mai multe urmari pre+udiciabile2.actiunea unica sa incalce dispo!itii diferite ale legii'adica sa constituie infr.diverse(".intre aceste infr. Sa existe o legatura indisolubila.legea nu contopeste aceste infractiuni intr$o singura incriminare re!ultata

oncursul ideal de infractiune trebuie delimitat de concurenta normelor penale care secaracteri!ea!a prin savirsirea unr actiuni care in apartenenta sa cad sub incidenta mai multor norme penale.lasificarea infr.in aceste ca!uri are loc in corespundere cu faptul ca se acorda

prioritate continutului de infractiue mai special in raport cu continutul de infractiune maigenerale.oncurenta normelor pen.cunoaste mai multe modalitati:#.concurenta dintre normegenerale si speciale2.concurenta dintre 2 norme speciale".concurenta dintr$o parte si un intreg

1$Concurs real de infractiune.

&xista cind o pers.prin actiune/inactiune distincte in ba!a unor re!olutii separate savirseste 2sau mai multe infractiuni.oncrsul real de infr.se poate pre!enta:#.concurs simplu 6 secaracteri!ea!a prin faptul ca intre infr.comise nu exista nici o legatura2.concurs caracterizat 6 presupune comiterea mai multor infr.simultane sau succesive intrecare exista o legatura de conexitate care poate fi de 2 feluri:#.conexitate de scop$ apare in situati cind se savirseste o infractiune in scopul de a usurasavirsirea unei alte infractiuni2.conexitate de efect$ situatia cind o infractiune se comite pentru ascunderea unei alte infrac.

2& "ecidi+a de infractiune.Se consideră recidivă comiterea cu intenţie a uneia sau mai multor infracţiuni de o persoanăcu antecedente penale pentru o infracţiune săvr0ită cu intenţie. Pericolul sporit al recidiveidecurge din forma intenţionată a vinovăţiei infracţiunilor din care se constituie aceasta)

precum 0i din faptul că persoana a fost de+a preîntmpinată despre consecinţele săvr0iriiunei noi infracţiuni prin însu0i faptul condamnării sale anterioare. Primul aspect care seevidenţia!ă în definiţia recidivei esteforma intenţionată de vinovăţie a infracţiunilor săvr0ite. 1ntecedentele penale pentru infracţiunile săvr0ite din imprudenţă nu pot evolua incalitate de element constitutiv al recidivei.

>rmătorul caracter important în acest sens este săvr0irea a cel puţin două lapte care să fierecunoscute ca infracţiuni conform P al 34.1l treilea semn constă în pre!enţa antecedentelor penale 'art. ##I din P al 34( pentruinfracţiunea comisă anterior 5acă antecedentele penale sunt stinse m conformitate cu art. ### din P al 34 sau persoanaa fost reabilitată atunci infracţiunea în cau!ă nu mai poate fi luată în consideraţie lastabilirea stării de recidivă.1l patrulea semn al recidivei este că la stabilirea acesteia nu se ţine cont de infracţiunilesăvr0ite în timpul minoratului .

1stfel) starea de recidivă se consideră săvr0irea unei infracţiuni intenţionate de către o persoană care are antecedente penale pentru o infracţiune intenţionată comisă anterior dacă lamomentul săvr0irii acelei infracţiuni ea a atins vrsta de #B ani.lasificare: l( simplă /2( periculoasă /"( deosebit de periculoasă


15/30

3ecidiva simplă) se constituie în ca!ul cnd persoana săvr0e0te orice infracţiuneintenţionată) avnd antecedente penale pentru o infracţiune intenţionată.

ecidiva se consideră periculoasă:$dacă persoana condamnată anterior de două ori la înc*isoare pentru infracţiuni intenţionate asăvr0it din nou cu intenţie o infracţiune;$dacă persoana condamnată anterior pentru o infracţiune intenţionată gravă sau deosebit de

gravă a săvr0it din nou cu intenţie o infracţiune gravă sau deosebit de gravă. ecidiva se considera deosebit de periculoasă:$dacă persoana condamnată anterior de trei sau de mai multe ori la înc*isoare pentruinfracţiuni intenţionate a săvr0it din nou o infracţiune cu intenţie;$dacă persoana condamnată anterior pentru o infracţiune excepţional de gravă a săvr0it dinnou o infracţiune deosebit de gravă sau excepţional de gravă.

21.,edeapsa penala si trasaturile ei.

Pedeapsa penala este o consecinta logica pentru pers.aflata in conflict cu legea pen.Pedeapsa penală este o măsură de constrîngere statală 0i un mi+loc de corectare 0i reeducare acondamnatului ce se aplică de instanţele de +udecată) în numele legii) persoanelor care ausăvîr0it infracţiuni) cau!înd anumite lipsuri 0i restricţii drepturilor lor.=rasaturile pedepsei penale:

• masura de constringere 6 are un c*aracter coercitiv)fortat.&a se aplica contrar vointeicondamnatului

• constringere statala 6 se aplica numai de catre stat prin intermediul organelor abilitatein acest scop.Statul apare mereu ca un puratator al interesului public)care este negatintrun mod direct sau indirect in cadrul savirsirii infr.1cest inters public de ordingeneral consta in garantarea respectarii valorilor esentiale ale societatii care asigurainsasi existent acesteia.

continutul pedepsei 6 este tot timpul unul care presupune si se manifesta prin diferiterestrictii sau privatiuni pe care condamnatul le resimte)fie acestea de ordin fi!.'inc*isoarea)detentiunea pe viata(material'amenda(moral'retragerea gradului militar saudistinctiilor de stat(

pedepsa se aplica numai pentru savirsirea de infractiuni 6 adica pentru fapte preva!ute caatare in legea penala)alte incalcari de lege nefiind suspectibile de asemenea sanctiunea.Pedeapsa se aplica numai pers.vinovate de savirsirea infractiunii 6 alte personae nu pot fisupuse pedepsei penale in locul infractorului)c*iar daca se afera benevol

Pedeapsa este un mi+loc de corectare si reeducare 6 prin care trebuie inteleasa ca pedeapsaeste menita a convinge condamnatul sa nu mai savirseasca infractiuni pe viitor numai pedeapsa penala generea!a acea situatie +uridical nefavorabila pentru candamnat.

22.-copurile pedepsei penale.

#.corectarea si reeducarea condamnatilor2.prevenirea de savarsirea de noi infractiuni din partea condamnatilor ".preveniirea savirsirii de noi infractiuni din partea altor personae.stabilirea ec*itatii sociale

23.Caracteristica generala a sistemului de pedepse penale a ".


16/30

24.Amenda.

Sanctiune pecuniara ce se exprima in insarcinarea de la persoana vinovata a unei sumestabilite de inst.de +ud. -n dependent de gravitatea infr.savirsite)tininduse cont de situatiamateriala a celui vinovat)in limitele preva!ute de legislatia pen.4arimea amende pentru pers.fi!.se stabileste in limitele de la #I la #III u.c.)iar pentruinfr.savirsite din interes material pina la #IIIIu.c.

Pentru pers.+ur. care desfaoara activitate de intreprin!ator se stabileste in limitele de laIIlaIII uc.4arimea amendei stabilite de inst.de +ud nu trebuie sa depaseasca limitele stabilitede art. -n conformitate cu care este incadrata active.pers.condamnate.

25. ,ri+area de dr.de a ocupa anumite functii sau de exercita o anumita acti+itate.

Se aplica in acele ca!uri cind inst. gaseste ca este imposibil de a lasa pers. condamnate incontinuare de asi mentine acest drept.1ceasta pedeapsa poate fi aplicata atit in calitate de

pedeapsa principal cit si complimentara pe un termen de # la ani.a pedeapsa principal poate fi aplicata numai atunci cind este preva!uta expres in continutul sanctiunii pen.sauaplicarea prevederilor art.FJP.1plicarea acestei pedepse este necesara cind condamnatulfoloseste abu!iv functia sa pe care o detine ori datorita altor motive:incapacitatea)nepregatirea care$l face impropriu pentru detinerea functiilor :contabil)casier)medic)avocet)+udecator.

26.unca neremunerata in folosul comunitatii.

onsta in antrenarea condamnatului in afara timpului serviciului de ba!a sau studii )lamunca determinate de organelle adm.pub.loc.Se stabilesc pe un termen de la I$2I ore si seexecuta de 2 la ore pe !i.5urata mincii neremunerate in folosul comunitatii prestate pe

parcursul saptaminii nutrebuie sa constituie mai putin de #2 ore.-n ca! de esc*ivare cu rea

vointa a condamnatului de la minca neremunerata se inlocuieste cu inc*isoarea calculindu$sein folosul cmunitatii.&sc*ivarea cu rea vointa poate sa se manifeste prin lipsa nemotivata lalucru mai mult de 2 ori pe parcursul unei luni)incalcarea disciplinei de munca mai mult de 2ori)sc*imbarea domiciliului cu scopul de a se esc*iva de la executarea pedepsei.4uncaneremunerata nu poate fi aplicata invali!ilor de gr.# si 2)femeilor gravid)femeilor care aucopii in virsta pina de # ani)si pers.care au atins virsta de pensioner.4unca neremuneratava fi prestata intr$un interval care se calculea!a de la data raminrii definitive a sentintei.

2!.Inc)isoarea./etentiune pe +iata.

-nc*isoarea consta in privarea de libertate a pers.vinovate de savirsirea unei infr. prini!olarea impusa acesteia de mediul normal de viata si plasarea ei)pe ba!a *otaririi inst.de +ud.pe un anumit termen intrun penetenciar.-nc*isoarea este una din cele mai severe pedepsedin categoria celor principale)care se caracteri!ea!a prin 2 trasaturi 6 i!olarea fortata desocietate a condamnatului si instituirea unui regim bine reglementat de executare a acestei

pedepse. Knc*isoarea se stabile0te pe un termen de la " luni la 2I de ani. %a stabilirea pedepsei înc*isorii pentru persoana care) la data săvîr0irii infracţiunii) nu a atins vîrsta de #Bani) termenul înc*isorii se stabile0te din maximul pedepsei) prevă!ute de legea penală pentruinfracţiunea săvîr0ită) reduse la +umătate. %a stabilirea pedepsei definitive în ca! de concurs

de infracţiuni) pedeapsa înc*isorii nu poate depă0i 2 de ani pentru adulţi 0i #2 ani 0i luni pentru minori) iar în ca! de cumul de sentinţe $ de "I ani pentru adulţi 0i # ani pentruminori.Pedeapsa cu înc*isoare se execută în următoarele penitenciare:


17/30

a(detipdesc*is b(detipsemiînc*is; c(detipînc*is.Persoanele care nu au atins vîrsta de #B ani execută pedeapsa cu înc*isoare în penitenciare

pentru minori) ţinîndu$se cont de personalitatea condamnatului) antecedentele penale 0igradul pre+udiciabil al infracţiunii săvîr0ite.,emeile condamnate execută pedeapsa înc*isorii

în penitenciare pentru femei.5etentiunea pe viata este cea mai severa din intregul sstem de pedepse aplicabile persoanelor fi!ice. 5etenţiunea pe viaţă constă în privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vieţii. 5etenţiunea pe viaţă se stabile0te numai pentru infracţiunileexcepţional de grave. 5etenţiunea pe viaţă nu poate fi aplicată femeilor 0i minorilor

2#.0rimiterea intro unitate militara disciplinara."etragerea gradului militar%a unui

titlu speciala gradului de calificare si a distinctiilor de stat.

2$.Caracteristica generala a pedepselor aplicate pers.ur.

3&.Criteriul general de indi+idualizare a pedepsei.

%a aplicarea pedepsei penale inst.de +ud.trebuie sa se conduca de urmatoarele principia:#.legalitatii 6 care presupune stabilirea coincidentii exacte intre fapta reala savirsita sidespo!itia normelor penale .3espectarea acestui pricipiu presupune stabilirea corecta aformei de vinovatie a formei activitatii infractionale a rolului obiectiv al infractiunii lasavirsirea infractiuni.3espectarea acestui principiu presupune ca pedeapsa trebuie aplicata in limitele sanctiunii

preva!ute in art.crespun!ator cu normele din partea generala a P.2.individuali!arii pedepsei$ presupune stabilirea si aplicarea corecta a masurilor deconstringere tininduse cont de gravitatea infr.savirsite )personalitateainfractorului)circumstantele agravante si atenuante care se refera la fapta si infractor.Potrivit doctrine pen.individuali!area pedepselor sse clasifica in "forme:legala/+udiciara/administrative;".umanismului 6 presupune o atitudine umana fata de pers.invinuite prin respectarea

princ.pre!umtiei nevinovatiei)aplicarea unor pedepse mai blinde femeilor gravid)minorilor)pers.de virsta inaintata)grav bolnave.

31.Caracteristica generala a sistemului de circumstante atenuante si agra+ante.

5eci sunt considerate acele stari )impre+urari)calitati care se refera la infractiune sau infractor si care preced)insotec)sau secced active.infractionala)reglementate express au implicit inlegea pen.)si care micsorea!a sau maresc gradul social periculos al infractiunii atenuind sauagravind pe cale de consecinta raspunderea penala.1ceste circumstante in raport cu sediul lor si sfera de incidenta se clasifica:#.generale$preva!ute in partea generala si produc effect in toate ca!urile cind se constata

pre!enta lor.

2.speciale$preva!ute in partea speciala a P si au effect numai asupra infr.in continutulcarora sunt preva!ute.>na si aceeasi circumstanta nu poate fi retinuta simultan de 2 ori atit incalitate de circumstanta generala si speciala.ircumstantele se impart in:


18/30

#.legale$ preva!ute de legea iar inst de +ud. 7u poate decit sa constate existent lor sauinexistenta.2.+udiciare$sunt lasate la aprecierea inst. de +ud.-n calitate de circumstante +ud.sint retinute deregula:nivelul sca!ut de educare experienta redusa de viata )virsta inaintata ainfractorului)precum si facilitatile mintale sca!ute ale acestuia.ircumstantele se mai impart in:reale)personale)anterioare )concomitente)posterioare.

32.Efectele circumstantelor atenuante si agra+ante.

Kn ca!ul în care instanţa de +udecată constată circumstanţe atenuante la săvîr0irea infracţiunii) pedeapsa principală se reduce sau se sc*imbă după cum urmea!ă: a( dacă minimul pedepsei cu înc*isoare prevă!ut la articolul corespun!ător din Parteaspecială a pre!entului cod este mai mic de #I ani) pedeapsa poate fi redusă pînă la acestminim; b( dacă se aplică amenda) aceasta se poate coborî pînă la limita de +os; c( dacă pentru infracţiunea săvîr0ită se prevede detenţiune pe viaţă) aceasta se înlocuie0tecu înc*isoare de la # la 2 de ani.Kn ca!ul în care instanţa de +udecată constată circumstanţe atenuante la săvîr0irea infracţiunii)

pedeapsa complementară) prevă!ută de lege pentru infracţiunea săvîr0ită) poate fi înlăturată.ircumstantele produc efecte si asupra pedepsei complimentare.ircumstantele agravante au efact care se poate exprima in mod facultative printr$o aplicarea pedepsei maxime preva!ute in sanctiune)atunci cind o asemenea transgresare apare cuadevarat necersara.7iciodata existent circ.agravante nu poate duce la inlocuirea pedepsei

preva!ute de lege.irc.agravante produc effect numai asupra pedepselor principale )o pedeapsa complementara )nepreva!uta de lege pentru infractiunea savirsita nu ar puteadevein niciodata incidenta pentru motivul ca fapta a fost comisa in circumstante agravante.

33.Aplicarea pedepsei in cazul unui concurs de infractiuni.

3egulile plicarii pedepsei in ca!ul unui concurs de infractiune prin prevederea art.B. careinclude 2 etape:pe parcursul primei etape instant stabileste pedepse pentru fiecare infractiunein parte conducinduse de prevederile art.F:L riteriile generale de individuali!are a

pedepsei.Persoanei recunoscute vinovate de săvîr0irea unei infracţiuni i se aplică o pedeapsă ec*itabilăîn limitele fixate în Partea specială a pre!entului cod 0i în strictă conformitate cu dispo!iţiilePărţii generale a pre!entului cod. %a stabilirea categoriei 0i termenului pedepsei) instanţa de

+udecată ţine cont de gravitatea infracţiunii săvîr0ite) de motivul acesteia) de persoana celuivinovat) de circumstanţele cau!ei care atenuea!ă ori agravea!ă răspunderea) de influenţa pedepsei aplicate asupra corectării 0i reeducării vinovatului) precum 0i de condiţiile de viaţăale familiei acestuia.O pedeapsă mai aspră) din numărul celor alternative prevă!ute pentru săvîr0irea infracţiunii)se stabile0te numai în ca!ul în care o pedeapsă mai blîndă) din numărul celor menţionate) nuva asigura atingerea scopului pedepsei.Pentru săvîr0irea unei infracţiuni u0oare sau mai puţin grave) pedeapsa se aplicăminorului numai dacă se aprecia!ă că luarea măsurii cu caracter educativ nu este

suficientă pentru corectarea minorului.LPe parcursul etapei a doua instant de +udecata stabileste definitive conducindu$se dupa unadin regulile :


19/30

prin absorbirea pedepsei mai usoare de pedeapsa mai grava daca infractiunilesavirsite princoncurs sunt usoare sau mai putin grave

prin adunarea totala sau partial a pedepselor pe un termen nu mai mult de 2 ani5aca dupa pronuntarea sentintei se va constata ca persoana este vinovata si de comitereaunei alte infr.savirsite inainte de pronuntarea sentintei in prima cau!a )atunci pedeapsa va fiaplicata in urmatoarele ordine:

inst.aplica pedeapsa pentru infr.savirsita ulterior pedeapsa definitive se aplica dupa regula adunarii sau absorbirii pedepselor termenul executat se cumutea!a in termenul pedepsei definitive4odul determinării termenului pedepsei definitive în ca!ul cumulării diferitelor pedepse%a cumularea diferitelor pedepse principale aplicate în ca!ul unui concurs de infracţiuni saual unui cumul de sentinţe) unei !ile de înc*isoare îi corespund 2 ore de muncă neremuneratăîn folosul comunităţii.elelalte pedepse cumulate cu înc*isoarea se execută de sine stătător.

34.Aplicarea pedepsei in cazul unui cumul de sentinte.

Pentru pre!enta cumulului de sentinte este necesar pre!enta cumulative a urmatoarelor conditii:

persoana este condamnata prin sentinta +udecatii la executarea unei pedepse pedeapsa aplicata nu este complet executatacondamnatul savirseste o noua infr.dupa intrarea in vigoare a sentinteidar pina la executareacomplete a pedepsei anterioare.1plicarea pedepsei in ca!ul mai multor sentinte se petrece in urmatoarea ordine:

• se stabileste pedeapsa pentru infr. savirsita ulterior condamnarii• la aceasta pedeapsa se adauga in intregime sau partial partea neexecutata a pedepsei

pronuntate prin entinta anterioara• masura definitive se stabileste cu conditia ca pedeapsa definitive sa fie mai mare decit

pedeapsa aplicata pentru infr.savirsita din nau )precum si de cit partea neexecutata a pedepsei pronuntate prin sentinta anterioara.

•

35.Aplicarea pedepsei pentru infractiunea neconsumata si in cazul recidi+ei de

infractiune.

%a aplicarea pedepsei pentru infracţiunea neconsumată se ţine cont de circumstanţele învirtutea cărora infracţiunea nu a fost dusă pînă la capăt.Pentru aceasta este necesar de adetermina:

• caracterul si gradul pericolului social al faptei savirsite decal vinovat• gradul reali!arii intentiilor infractionale• cau!ele datorita carora infr.nu a fost dusa la capat

36.Aplicarea pedepsei mai linde decit cea pre+azuta de lege.

-n corespundere cu prevederile art.FJ.inst de +ud.tinind seama de circumstantele exceptionaleale cau!ei si personalitatea infractorului poate sa aplice o pedeapsa mai blinda decit cea

preva!uta de lege.Se cnsidera mai usoara decit cea preva!uta de lege pedeapsa aplicata sub

limitele preva!ute in sanctiunea normelor penale.Se considera ca se trece la o alta categoriede pedeapsa mai blinda aplicarea unei pedepse ce nu este preva!uta in sanctiunea normei penale.


20/30

-n ca!ul condamnarii pentru infractiuni deosebit de grave)limita minita poate constituit cel putin 2/" din minimul pedepsei preva!ute in norma penala.Persoana minore care la data savirsirii nu am atins #B ani pentru comiterea infr.grave)deosebit de grave)exceptional de grave si recidive de infractiuni)instant de +uecata poateaplica o pedeapsa sub limita minima dar care constituie cel putin +umatate dinm minimul

pedepsei preva!ute de pre!entul cod.

3!.otiunea caracteristica generala a modalitati de lierare de raspundere penala.

%iberarea de raspundere penala repre!inta punerea in libertate a pers.ce a savirsit infr.)carein urmare sa$a pierdut gradul pre+udiciabil in virtutea unor impre+urari preva!ute de %P.%iberarea de raspundere penala este posibila pina la survenirea de fapt a raspunderii)adica

pina la emiterea de catre instant de +ud.a sentintei de condamnare cu stabilirea pedepse careurmea!a sa fie executat.1stfel se exclude recunosaterea pers.drept vinovata iar liberarea ei deraspundere pen.inseamna si liberarea totala de o pedeapsa posibila.Persoana care a săvîr0it o faptă ce conţine semnele componenţei de infracţiune poate filiberată de răspundere penală de către procuror în cadrul urmăriri penale 0i de către instanţade +udecată la +udecarea cau!eiînca!urile:a( minorilor; b( tragerii la răspundere administrativă;c( renunţării de bună voie la săvîr0irea infracţiunii;d( căinţei active;e( sc*imbării situaţiei; f( liberării condiţionate; g( prescripţiei de tragere la răspundere penală.&xista o clasificare a temeiurilor de raspundere penala in :

• generale /special

3#.'ierarea de raspundere penala a minorilor.

Persoana în vîrstă de pînă la #B ani care a săvîr0it pentru prima oară o infracţiune u0oară saumai puţin gravă poate fi liberată de răspundere penală în conformitate cu prevederile

procedurii penale dacă s$a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.-n ca!ul in care sunt pre!ente toate aceste conditii)persoanele pot fi liberate de rasp.pen)li seaplica masuri de constringere cu c*aracter educative. Persoanelor liberate de răspundere

penală în conformitate cu art.) le pot fi aplicate următoarele măsuri de constrîngere cu

caracter educativ: a( avertismentul; b( încredinţarea minorului pentru supraveg*ere părinţilor) persoanelor care îi înlocuiescsau organelor speciali!ate de stat; c( obligarea minorului să repare daunele cau!ate. %a aplicarea acestei măsuri se ia înconsiderare starea materială a minorului;

d( obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psi*ologică; e( internarea minorului)de către instanţa de +udecată) într$o instituţie specială deînvăţămînt 0i de reeducare sau într$o instituţie curativă 0i de reeducare.

4inorului îi pot fi aplicate concomitent cîteva măsuri de constrîngere cu caracter educativ.Knca!ul esc*ivării sistematice de la măsurile de constrîngere cu caracter educativ de cătreminor) instanţa de +udecată) la propunerea organelor de stat speciali!ate) anulea!ă măsurile


21/30

aplicate 0i decide trimiterea cau!ei penale procurorului sau stabile0te pedeapsa conform legiiîn ba!a căreia persoana a fost condamnată) după ca!.

3$.'ierarea de raspundere penala cu tragerea la raspundere administrati+e.

Persoana care a săvîr0it pentru prima oară o infracţiune u0oară sau mai puţin gravă poate filiberată de răspundere penală 0i trasă la răspundere administrativă în ca!urile în care 0i$a

recunoscut vina) a reparat pre+udiciul cau!at prin infracţiune 0i s$a constatat că corectarea eieste posibilă fără a fi supusă răspunderii penale.Persoanelor liberate de răspundere penală li se pot aplica următoarele sancţiuniadministrative: a( amendă în mărime de pînă la #I unităţi convenţionale; b( arest contravenţional de pînă la JI de !ile.onditiile in care este posibila liberarea de raspundere penala cu tragere la raspundereaadministrative sunt urmatoarele:

• pers.a savirsit o infr.pentru prima oara• infr.savirsita este usoara sau mai putin grava• este posibila corectarea pers.fara a fi supusa raspunderii penale

&.'ierarea de raspundere penala in legatura cu renuntarea de una +oie la sa+irsireainfr.

Se considera renuntare de buna voie la savirsirea infr. incetarea actiunilor indreptatenemi+locit spre savirsirea infr. daca pers. era constienta de posibilitatea consumarii infr.renuntarea consta in refu!ul faptuitorului de a savirsi fapta care se afla in curs de executare.-n ca!ul renuntarii de buna voie la savirisirea infr.pers.va fi eliberata de rasp.pen.doar dacarenuntarea va fi benevola sau definitiva. ea benevola$renuntare voluntara) nesilita denimeni si nimic. 4otivul poate fi mila sau cainta sau daunarea bunei imagini de care acestase bucura in societate. -n ca!ul renuntarii de buna voie infr. nu poate fi consumata. eadefinitive$ faptuitorul abandonea!a numai pentru un oarecare timp executarea inceputa cugindul de a o relua ulterior aceasta fiind de fapt o intrerupere a executarii. 3enuntarea de

buna voie a pers. este posibila in orice forma de participatie in orice etapa a activitatii infr.insa in mod obligatoriu pina la momentul survenirii re!ultatului infr. 3enuntarea de bunavoie a a autorului formea!a temei deal elibera de rasp.pen.insa aceasta nu insemana ca fatade alti participanti nu se va aplica raps.pen. r3enunt. e bun.voie a organi!atorului siinstigatorului poate avea loc doar atunci cind actiunile lor nu au permis autorului sa

savirseasca ceea ce intentiona. omplicele infr. nu se supune rasp.pen.daca a intreprins toatemasurile ce depindeau de el pentru a preintimpina comiterea infr.

41.'ierarea de raspundere penala in legatura cu cainta acti+a

ainta activa$ pers care a savirsit pentru prima oara o infr. usoara sau mai putin grava si caresa autodenuntat de buna voie sau a contribuit activ la descoperirea acesteia. onditiile de

ba!a: #.pers care a savirsit o infr pu prima oara;2.infr savirsita este usoara sau mai putingrava;".pers sa autodenuntat de bunavoie;"/pers a contribuit active la descoperireainfractiunii;.pers a compensate valoarea daunei materilae cau!ate sau)in alt mod )a reparat

pre+udicial pricinuit de infr. 1utodenuntarea repre!inta instiintarea benevola a pers. despresavirsirea de catre ea a unei infr. in ca!ul in care organelle de urm.pen. nu sunt la curent cuaceasta fapta. 7u poate fi recunoscuta de buna voie instiiintarea despre comiterea infr. facutade pers. dupa arestarea sa pentru acesta infr. sau daca pers. a fost nevoita sa recunoasca


22/30

invinuirile aduse si probele pre!entate. -n legatura cu cainta active pers. pot fie liberate in ca!de corupere activa) de dare de mita) de tradare de patrie.

42.'ierarea de raspundere penala in legatura cu sc)imarea situatiei

Pers. care a savirsit pentru prima oara o infr. usoara sau mai putin grava poate fi liberata derasp.pen.daca la data +udecarii cau!ei datorita sc*imbarii situatiei se va stabili ca pers. sau

fapta savirsita numai pre!inta pericol social. onditiile obligatorii: #.savirsirea infr pentru prima oara'se considera infr savirista pentru prima oara$in ca!ul in care: $antecedentul pen afost ridicat sau stins)$o expirat term de prescriptie.cind sentinta de condamnare estedefinitive( 2. savirsirea unei infr. usoare'pin la 2 ani inclusiv( sau mai putin grave'pin la ani inclusiv(; ". pierderea pericolului social al faptei savirsite sau al pers. cea a savirsitodatorita sc*imbarii situatiei'in ca!ul aparitiei unor conditii socil economice)politice)spirituale in limitele unui stat sau unei regiuni ale acesteia) sc*imbarea situatiei trebuie sa fieatit de esentiala incit sub influenta ei isi pierde pericolul social nu doar fapta concreta ci toateinfr. de acest tip(

43.'ierarae conditionata de raspundre penala

%iberarea conditionata$ in rpivinta pers. puse sub invinuire pentru savirsirea unei infr. usoaresau mai putin grave care isi recunoaste vinovatia si nu pre!inta pericol social) urm.pen.poatefi suspendata conditionat) daca corectarea acestei pers. este posibila fara aplicarea unei

pedepse pen. onditiile:#. pers a comis o infr usoara'pin la 2 ani inclusiv( sau mai putingrava'pin la ani inclusiv(;2. pers este pusa sub invinuire pentru comiterea acesteiinfr'printro ordonanta de punere sub invinuire emisa de catre procuror(; ". pers isi recunoastevinovatia'depunerea benevola a marturirii( .pers nu pre!inta pericol social'instanta de

+udecata tine cont de modul de viata al pers) de comportamentul acesteia inainte si dupa

savirsirea infr( . este posibila cu corectarea pers. fara aplicarea unei pedepse pen.'seexaminea!a personalitatea infr. modul de viata) activitatea si impre+urarile care permitstabilirea unei posibilitati de corectare(. 1ceste prevederi nu se aplica pers: care auantecedente pen) sunt dependente de alcool sau droguri) care au comis infr. facind abu!! deserviciu) care au comis infr. contra securitatii statului) care nu au reparat paguba cau!ata inurma infr.

44.,rescriptia tragerii la raspundere penala.

Prescriptia tragerii la rasp.pen$ un tip de liberare de rasp.pen pentru o infr. datorita trecerii in

anumite conditii a unui anumit interval de timp de la data savirsirii ei. Prescriptia tragerii larasp.pen da posibilitate invinuitului sa ceara continuare procesului pen pentru asi dovedivinovatia fara ca prin aceasta cerere sa piarda beneficiul prescriptiei in ca! ca sar stabilitotusi vinovatia sa. 3asp.pen se prescrie pentru orice infr cu exceptia infr contra pacii sisecuritatii omenirii a infr de ra!boi sau altor infr preva!ute de tratatele internationale la care34 face parte. >n element important al reglementarii prescriptiei il constituie stabilireatermenilor la implinirea carora pers se liberea!a de rasp.pen infr usoara$2ani; infr mai putingrave$ani; infr grave$#ani) deosebit de grave$2I; exceptional de grave$2. %a minoritermenul de reduce la +umatate acesta fiind stabilit de lege. Prescriptia curge din !iua

savirsirii infractiunii si pina la data raminerii definitive a *otaririi instantei de +udecata. %aMalMularea termenului de prescr. Se are in vedere pedeapsa prava!uta de lege faMinduseabstractie de eventuale circumstante atenuante ) sau agravante Mare o modifica.


23/30

Suspendarea cursului prescriptiei are un effect mai limitat decit intrerupera fiindca eadeterminsa doar o aminare a curgerii termenului de prescr. termen care se prelungeste ) cudurata cit a existat obstacolul ce aa generat suspendarea

45. otiunea si categoriile lierarii de pedeapsa penala.

Prin liberare de pedeapsa penala se intelege eliberarea persoanei care a savirsit o infractiune

de la executarea reala partaiala sau totala a pedepsei pronuntate prin *otarirea instantei de +udecata . categoriile de eliberare de pedeapsa penala : # condanmnarea cu suspendareaconditionata a executarii pedepsei ) 2 liberarea conditionata de pedeapsa inaintre de termen ." inloMuirea partii neexecutate din pedeapsa Mu o pedeapsa mai blinda . liberarea de

pedeapsa a minorilor . liberarea de pedeapsa datorita sMimbarii situatiei . liberarea de laexecutarea pedepsei a pers grav bolnave. F. aminarea executarii pedepsei pentru femeigravide si femei acre au copii in virsta de pina la B ani. B. liberarea de pedeapsa in legaturacu expirarea termenului de prescriptie a executarii a sentintei de condamnare. =emeiurile deaplicare: comportare condamnatului in timupl executarii pedepsei sau executarea efectiva aunui anumit termen din pedeapsa de catre condamnat) starea sanatatii pers in timpulexecutarii pedepsei. 4a+oritatea tipurilor liberarii de ped.pen sunt aplicabile atunci cind persa executat dN+ un termen oarecare stabilit in sentinta de condamnare deasemenea si intimpul executarii cau!ei. =oate categoriile liberarii de ped.pen preva!ute de legea pen. suntcaracteri!ate prin trasaturi specifice comune care se manifesta in urm: institutia presupuneeliberarea de pedeapsa ca o masura de constringere statala si un mi+loc de corectare sireeducare a condamnatului care se aplica de catre instantele de +udecata in numele legii pers.care au savirsit infr. ea nu eliberea!a pers de alte consecinte +ur ale faptei savirsite de ea)reali!area eliberarii de ped.pen depinde in linii generale de anumite etape de desfasurare a

procesului pen. &liberarea de ped.pen care a savirsit o infr constitue competenta exclusiva a

inst de +udec. -n procesul liberarii de ped.pen sufera modificari atit sentinta de condamnarecit si raporturile +ur reglementate de acesta. -nstitutia liberarii de ped.pen include si

posibilitatea liberarii pers in intregime sau partial si de pedeapsa complimentara.

46.Condamnarea cu suspendarea conditionata a eecutraii pedepsei.

ondamnarea cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei constituie o modalitate aeliberarii de pedeapsa pen prin care instanta dupa ce a stabilit pedeapsa potrivita tututror criteiilor generale de individuali!are a pedepsei continuind operatiunea de individuali!are cu

privire la savirsirea infr si considerind ca nu este rational ca faptuitorul sa execute efectiv

pedeapsa) poate dispune suspendarea conditionata a executarii ei pe un anumit termen preva!ut de lege) la expirarea caruia daca sau respectat conditiile impuse de legecondamnarea urmea!a a fi anulata iar antecedentele pen stinse. erinta fundamentala aacestui tip de liberare de pedeapsa consta in aceea ca faptuitorul care intruneste si celelateconditii preva!ute de lege sa pre!inte garantia ca se poate corecta si fara executarea pedepseice i sa aplicat iar prin specificul si esenta sa consta intro suspendare a executarii cu conditiaca cel condamnat sa nu mai savirseasca noi infr intrun anumit termen de proba.

4!.'ierarea conditionata de pedeapsa inainte de termen

%iberarea conditionata de pedeapsa este o Mategorie a liberarii de pedeeapsa penala ceconsat in punerea in libertate a condamnatului din loMul de detinere inainte de executareadeplina a pedepsei sub conditia Ma pina la implinirea duratei acestea sa nu mai savirseascainfractiuni ) sau delicate adm. Sa nu se esc*ive!e de la indeplinirea obl. stabilite de inst. de


24/30

+ud . 5e liberarea conditionata poate beneficia orice condamnat la pedeapsa inMisoriiindiferent de durata acesteea . inst)de +ud) este cea care *otareste daMa este sau nu oportunaacordarea liberarii cond) in Ma!ul aplicarii liberarii Mond) Mondamnatul este considerat ca seafla in Montinuarea executari pedepsei pina la implinirea duratei pe care a fost Mondamnat.onditiile acordarii liberarii conditionate privesc pe de o parte execuatrea de catrecondamnat a unei parti de pedeapsa iar pe de alta parte pers condamnata) comportarea

acesteia in timpul executarii acesteia. -n legatura Mu executarea unei parti din pedeapsainMisorii legiuitorul distinge mai multe situatii:#. legiutorul prevede anumite fractiuni inca!ul in care infractorul este condamnat la ped inc*isorii pentru savirsirea unei infr usoaresau mai putin grave alte fractiuni cind este vorba de savirisrea infr grave si alte fractiuni$deosebit de grave si exceptional de grave. %iberarea conditionata de pedeapsa inainte determen poate fi aplicata daca condamnatul care la momentul savirsirii infr a atins virsta de #Bani a execuata efectiv cel putin +umatate din termenul de pedeapsa stabilit pentru savirsireaunei infr usoare sau mai putin grave) cel putin 2/"$ penbtru infr grave) cel putin $ deosebitsi exceptional de grave. 7ecesiatea executarii unei anumite parti din pedeapsa se +ustifica

prin aceea ca trebuie sa se verifice corectarea condamnatului. &xecuatrea efectiva a unei partidin pedeapsa stabilita condamnatului este doar una din conditiile liberarii conditionate pentrua avea posibilitatea aplicarii institutiei date condamnatul trebuie sa demonstre!e ca sasc*imbat radical) ca sa corectat. %iberarea conditionata de pedeapsa inainte de termen poatefi aplicata numai fata de pers. care a reparat integral daunele cau!ate de infr pentru care estecondamnata. Prin dispo!itiile institutiei liberarii conditionate de pedeapsa se prevede dreptulinstantei de +udecata deal oblige pe condamnat sa indeplineasca anumite oblig in termenul de

pedeapsa neexecutat. 5upa momentul in care se produc efectele liberarii conditionate pot fiimediate di definitive. &fectul imediat$ consta in liberarea de indata a condamnatului dar cuconditia ca execuatearea pedepsei isi urmea!a cursul ei desi codamnatul se afla in

libertate'condamnatul liberat conditionat trebuie sa aiba conduita buna(. &fectul definitiv$ se produce in momentul expirarii termenului pedepsei daca se indeplineste conditia cacondamnatul sa nu mai fi savirsit o noua infr sau incalcare sau sa nu se fi esc*ivat cu

premeditare de la indeplinirea oblig stabilite de instanta de +udecata.

4#.Inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai linda

&ste aplicata in ca!ul in care instanta de +udecata va stabili ca scopurile pedepsei pen pot fiatinse prin executarea de fapt a unei pedepse mai blinde. Potrivit legii inlocuirea partiineexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda poate fi invocata numai in ca!ul

executarii pedepsei cu inc*isoarea.legea pen stabileste 2 conditii: $consta in faptul ca aceastacategorie de pedeapsa pen poate fi aplicata numai in privinta pers care executa pedeapsa cuinc*isoarea pentru savirisirea unei infr usoare sau mai putin grave; $ caracteri!ea!a marimea)fractiunea pedepsei dupa a carei executare efectiva poate interveni aplicarea inlocuirii partiineexecutate a pedepsei cu o pedeapsa mai blinda. -n ca!ul aplicarii acestei categorii deliberare de pedeapsa pers poate fi liberate in intregime sau partial de pedeapsacomplimentara. -nlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai blinda are unc*aracter absolut. -n ca!ul in care condamnatul fiind in executarea unei pedepse mai blindeva savirsi o noua infr instanta de +udecata va adauga in intregime sau partial la pedeapsa

aplicata prin noua sentinta partea neexecutata a pedepsei mai blinde si nu a pedepsei cuinc*isoarea pronuntate initial prin sentinta de condamnare .

4$.'ierarea de pedeapsa datorita sc)imarii situatiei


25/30

Pers care a savirsit o infr usoara sau mai putin grava poate fi liberata de pedeapsa pen dacase va constata ca la data +udecarii cau!ei datorita sc*imbarii situatiei fapta savirsita sia

pierdut caracterul pre+udiciabil. onditile de ba!a: #. pers a savirsit o infr usoara sau mai putin grava)'priveste in primu rind caracterul si gradul pre+udiciabil al infr (2. la data +udecarii cau!ei datorita sc*imbarii situatiei fapta savirista sia pierdut caracterul pre+udiciabil'interventia unor sc*imbari ne ordin obiectiv ca re!ultat a unor reforme social

economice) politice in limitele tarii in intregime sau a unei localitati anume( ". in virtuteacomportarii iresponsabile dupa savirsiresa infr persoana respectiva poate fi corectata faraexecutarea pedepsei'priveste conduita faptuitorului ulterior comiterii infr vi!ind de elementesi date care tin de personalitatea infractorului(. %iberarea de pedeapsa datorita sc*imbariisituatiei are un caracter facultativ acesta fiind un drept si nu o oblige a instantei de +udecata.

5&.'ierarea de la executarea pedepsei a persoanelor gra+ olna+e.

1cest tip de liberarea de la executarea pedepsei stabileste " temeiuri ce pot genera aplicareacategoriei liberarii date: #. imbolnavirea de o boala psi*ica'lipseste pers de posibilitatea deasi da seama de actiunile sale sau de ale diri+a. &ste aplicabil numai asupra pers care sauimbolnavit in timpul executarii pedepsei . are un c*aracter obligatoriu si se aplica indiferentde gradul pre+udiciabil al infr savirsite precum si de caracter(; 2. imbolnavirea de o alta boalagrava'pers care dupa savirisrea infr sau intimpul executarii pedepsei sa imbolnavit deo boalagrava poate fi liberata de executarea pedepsei de catre instanta de +udecata. 1cest tip deliberare are caracter facultativ acesta fiind un drept si nu o oblig.desi se tine cont de tipulmaladiei) de personalitatea infractorului si gradul pre+udiciabil al infr comise(; ".imbolnavirea militarului care il face inapt pentru serviciul militar.'partea neexecuatata seinlocuieste cu o pedeapsa mai blinda(.

51.Aminarea executarii ped.pentru femei gra+id si femei care au copii in +irsta de pinala # ani.

1minarea executarii pedepsei pentru femei gravide si femei care au copii in virsta de pina laB ani include urm.conditii:#. aminarea executarii pedepsei consta in faptul ca aceasta are undestinatar special si este aplicabila numai in privinta femeilor gravide si a celor care au copiiide pina la B ani; 2. re!ida in faptul ca virsta de pina la B ani a copilului trebuie constatata lamomentul pronuntarii sentindtei de condamnare; ". se refera la caracterul si gradul

pre+udiciabil al infr savirsite la tipul si limita de pedeapsa stabilita. P specifica drept subiectal aminarii date femeile care executa pedeapsa cu inc*isoarea stabilita pe un termen nu mai

mare de ani pentru savirsirea infr usoare sau mai putin grave. 1minarea execuatrii pedepseiare un caracter facultativ constituind un drept si nu o oblig a instantei de +udecata. %egeastabileste trei temeiuri pentru anularea aminarii executarii pedpesei:#. consta in faptul cafemeile au renuntat la copil; 2. pers continua se sa esc*ive!e de la educarea copiilor dupaavertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului; ". savirsireade catre condamnata a unei noi infr in perioada aminarii executarii pedepsei.

52. ,rescriptia executarii sentintei de condamnare.

Prescriptia executari sentintei de condamnare$ inlaturarea executarii pedepsei stabilite in

sentinta de condamnare definitiva dupa trecerea unui anumit termen preva!ut de legecalculate din !iua in care sentinta a ramas definitiva. 1ceasta pre!inta o cau!a care stingedreptul statului de a impune executarea pedepsei si oblig condamnatului de a suportaconsecintele faptei sale executind pedeapsa. 5urata termenelor de prescriptie se calculea!a


26/30

din !iua in care sentinta de condamnare a ramasa defitiva. pentru ca prescriptia executariisentintei de condamnare sasi produca efectele este absolute necesar ca termenul de

prescriptie sa decurga neintrerupt si integral) P stabileste doua temeiuri in pre!enta caroracurgerea prescriptiei se intrerupe: #. atunci cind pers se sustrage de la executarea

pedepsei'se intelege orice actiune intentionata savirista in scopul esc*ivarii de la executareasentintei de condamnare(; 2. daca pina la expirarea termenilor pers savirseste cu intentie o

noua infr'pre!inta doar faptul ca infr sa fi fost savirista cu forma intentionata a vinovatiei si pina la expirarea termenului preva!ut de lege(. -n functie de acetse temeiuri exista 2 situatiidiferite de calculare a noului termen de prescriptie: #. in ca!ul esc*ivarii de la execuatrea

pedepsei curgere a termenului de prescriptie incepe din momentul pre!entarii pers pentruexecutarea pedepsei sau din momentul retinerii acesteia. 2. in ca! de comitere a noi infr$ dinmomentul savirisirii ei.

53.Caracteristica scopului si tipurile masurilor de siguranta

onform P masurile de siguranta au drept scop inlaturarea unui pericol si preintimpinareasavirsirii faptelor preva!ute de legea pen. 4asurile de siguranta sunt destinate combateriianumitor stari de pericol social care au contribuit si ar mai putea contribui la savirsirea unor fapte preva!ute de legea pen. 4as de sigur au in esenta un caracter si o destinatie preventivacare vi!ea!a inlaturarea pericolului ce a servit drept temei pentru luarea acestor masuri. 4asde sigur poarta un aspect de constringere) este aplicabil atit timp cit exista starea de pericol;nu vi!ea!a decit prote+area societatii contra unei stari de pericol si este aplicabila fara a tinecont de rasp personala a delicventului. 4as de sigur pot fi aplicate doar in ca!ul comiteriiunei fapte preva!ute de legea pen indifferent de faptul daca aceasta constituie sau nu infr.Sunt sanciutni cu durata nedeterminata) revocabile. =ipurile: $in functie de mi+locul deconstringere mas de sigur pot fi: #. masuri privative de libertate'internarea intro intitutie

psi*iatrica(; 2. masuri restrictive de libertate'supunerea la tratament fortat al alcoolicilor sinarcomanilor(; ". masuri restrictive de drepturi'punerea sub curatela a pers care abu!ea!a dealcool(; . masuri cu caracter patrimonial'confiscarea speciala(. 6 dupa natura starii de

pericol mas de sigur pot fi:#. personale'vi!ea!a p

Examen Penal Partea Generala Anu II

Documents

Transcript of Examen Penal Partea Generala Anu II