8/12/2019 Exam ..Benes.

1/24

1.Dreptul comparat inainte de 1990O privire de ansamblu asupra teoriei comparatiei drepturilor nu se poate face in afara unei incursiuni insistemul acestei discipline. Aceasta deoarece, astfel cum se va vedea , drptul comparat cu toate radacinilesale stravechi, era altceva decit a devenit dupa congresul din 1990, cind a inceput sa se structureze pe obaza stiintifica. Evolutia sa in secolul XX a fost spectaculoasa , el devenind astazi una din disciplinilejuridice de cel mai mare interes. Aceasta evolutie a marcat si diferentierea , astazi categorical dintre drpublic sau mai prcis constitutional , comparat di dt privat comparat.Precursorii toate incercariile de periodizare a istoriei dreptului comparat au luat ca moment de reperprimul congres mondial ce a avut loc la Paris in anul 1990.Congresul a adus cristalizari atit deinsemnatate incit este evident ca el a marcat un punct de cotitura hotiritor in orientarea acestei discipline,ca dr comparat a devenit dupa congres altceva decit ceea ce era inaintea acestuia.Spartanul Licurg sauatenianul Solon doivdin cei mai mari legiuitori ai lumii vechi calatoreau pe meleaguri starine pt acunoaste institutilee ,legiile si obiceiurile altor cetati inainte de a-si edicta propriile legii. -Englezii:desi englezii au fost mereu cunoscuti pentru conservatismul lor, ei au facut ceamai mare parte amuncii de pioneer in domeniul dreptului comparat.-Francezii: gindirea filozoficasi juridical franceza a adus o contribuite pretioasa la definirea premiselor dreptului comparat,avind un aport deosebit, in special, prin intermediul marelui Montesquieu.-Germanii: reprezentantulgermanilor in cadrul aparitiei dreptului roman a fost Gottfried Wilhelm Leibnitz,ca re reclama unitatea reala a intregii lumi.-Italienii si spaniolii:ideologia lor in necesitateadreptului comparata a fost cea de impunere a unei stiinteautonome a legislatiilor comparate.

2. Precursorii- englezii ,francezii, germanii, italieni si spaniloliiPrecursorii toate incercariile de periodizare a istoriei dreptului comparat au luat ca moment de reperprimul congres mondial ce a avut loc la Paris in anul 1990.Congresul a adus cristalizari atit deinsemnatate incit este evident ca el a marcat un punct de cotitura hotiritor in orientarea acestei discipline,ca dr comparat a devenit dupa congres altceva decit ceea ce era inaintea acestuia.Spartanul Licurg sauatenianul Solon doivdin cei mai mari legiuitori ai lumii vechi calatoreau pe meleaguri starine pt acunoaste institutilee ,legiile si obiceiurile altor cetati inainte de a-si edicta propriile legii.-Englezii:desi englezii au fost mereu cunoscuti pentru conservatismul lor, ei au facut ceamai mare parte amuncii de pioneer in domeniul dreptului comparat.-Francezii: gindirea filozofica

si juridical franceza a adus o contribuite pretioasa la definirea premiselor dreptului comparat,avind un aport deosebit, in special, prin intermediul marelui Montesquieu.-Germanii: reprezentantulgermanilor in cadrul aparitiei dreptului roman a fost Gottfried Wilhelm L eibnitz,ca re reclama unitatea reala a intregii lumi.-Italienii si spaniolii:ideologia lor in necesitateadreptului comparata a fost cea de impunere a unei stiinteautonome a legislatiilor comparate.

3. Dr comparat in secolul XXlea pina la sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial.Reuniunea comparatista de la Paris , care a marcat inceputul unei epoci noi in istoria dr comparat , nu avut locintimplator.Ea a fost rezultatul firesc al marii dezvoltari pe care dr comparat o luase in ultimile decenii ale secoluluial XX-lea in tarile europene dezvoltate. Intr-adevar cea de a doua jumatate a veacului trecut este epoca afirmariiunor stiinte ca anatomia comparata ori filologia comparata, discipline a caroc cristalizare vadea tendinta tot mai

puternica in gindirea stiintifica europeana de afirmare a metodei comparatiste.Prima dintre societatile , care isi desfasora activitatea, reprezentind unul dintre cele mai inseminate focare de dr

comparat de pe continetul nostrum este societatea franceza de legislatie comparata. Primul Presedinte al societatii afost Edouard Laboulaye.Sfirsitul razboiului franco-german din 1870-1871 a dat un nou avint activitati societati ,din care 1872 a inceput

publicarea Anularului de legislatie strina. Anularul reprezinta si astazi un instrument de lucrur pretios ptcomparatistii si istoricii dreptului de pretutindeni.Ceva mai tirziu decit in celelate tari , interesul pt dr comparat ainceput sa se manifeste si in Germania in cel de al optulea deceniu al secolului.In Principatele Romine ca si dupa unire , in statul romin modern nu au fost infiintate nici o societate , nici

publicartii periodice de dr comparat.Cu toate acestea , preocupariile comparatiste nu au ramas fara ecou , dovadalucarile lui Nacu si Alexandresco. Aceasta sunt directiile in care sa dezvoltat dr comparatit pina la sfirsiutl sec XIX.4.NECESITATEA STUDIERII DREPTULUI COMPARAT.

Sistemele de drept s-au conturat prin adaptarile legislatiei straine, unele pe calea exportului delegislatie(coloniile), altele prin import de legislatie sau prin tratate internationale daca ne referim la dreptul canoniccare a fost impus prin acordurile cu Vaticanul.

Dreptul comparat este necesar in procesul cerecetarilor istorice si filosofice asupra dreptului deoarece multe dinaspectele juridice contemporane pot fi intelese doar facind referinta la dreptul roman ,la dreptul canonic sau lacoran. Dreptul comparat este necesar pentru o mai buna cunoastere si ameliorare a dreptului national. Astfel cu

8/12/2019 Exam ..Benes.

2/24

ajutorul comparatiei putem deosebi originalitatea institutiilor de drept romano-germanic sau acelor din commonlaw(anglo-saxon) care in cadrul sau dezvolta citeva structuri de drept.

Dreptul comparat confrunta izvoarele dreptului strain si elementele practicii extrajudiciare, dar fara ca sa leizoleze de cadrul lor nici de evolutia lor istorica. El are drept functie sa propuna bazele esentiale ale reformelor

pentru legislatiile interne,apropiind principiile juridice care exprima in diferite tari aspiratiile si necesitatileindivizilor care le compun .

Dreptul comparat se prezinta ca un ansamblu de procedee potrivit carora se realizeaza comapararea unor norme,unor reglementari ,unor institutii sau unor sisteme juridice nationale cu norme, reglementar,i institutii si sisteme

juridice din alte tari in scopul de a evidentia asemenarile si deosebirile dintre ele si a propune imbunatatirea unorasau altora.

Functiile dreptului comparat sunt-de cunoastere a dreptului national-cecetarea elementelor.-normativa-stiintifica (de cerecatre a institutiilor dezvoltate de fiecare sistem de drept in parte).

Stiinta dreptului comparat sa dezvoltat pe etape:I)anul 1800-1850-in aceasta perioada dreptul comparat este folosit ca o metoda comaparativa .In aceasta perioada elnu este un drept cu carareter universal dre dj se contureaza ideea unei discipline aparte printer celelalte ramuri dedreptII)1850-1900-este caracterizata prin aparitia si dezvoltarea codurilor ca mijloace de reglementare a vietii socialedintr-un stat.In aceasta perioada se dezvolta legislatia comparata in scopuri practice de aplicare a legii sau de politica

legislativa.III)1900-1950-care este etapa de nastere a stiintei dreptului privat comparat.

5.DIFICULTATILR STUDIERII DREPTULUI COMPARAT.este dificil de a studia dreptul comparat deoarec in perioda modena nu exista o delimitare concreta a sistemelor dedrept acestea au multe puncte comune iar tarile care leau preluat au adunat cite ceva din fiecare sistem de drept dindnastere unor noi sisteme care nu le putem incadre in niciunul din aceste mari sisteme common law sau romanogermanic deaceia si este dificil de a studia dreptul comparat deorece delimitarea dintre sisteme devine din ce in cemai mica.6.PROBLEME ACTUALE ALE DREPTULUI COMPARAT.Victor Dan Zltescu definete dreptul comparat ca fiind ,,Un ansamblu de procedee potrivit crora se realizeazcompararea unor norme , unor reglementri , unor instituii sau unor sisteme juridice naionale cu norme,reglementri , instituii sau sisteme juridice din alte ri n scopul de a evidenia asemnrile i deosebirile dintre ele

i a propune mbuntirea unora sau altora.Dreptul comparat cunoaste urmatoarele trei etape de dezvoltare:1)1800-1850. primele incercari in aceasta perioada au fost facute de catre scoala germana. Cercetatorii au ajuns la concluziaca cunoasterea dreptului strain ajuta la ameliorarea dreptului national. Scopul este de a largi cunostintele juristilornational asupra principalelor coduri, legi si reforme juridice straine. Montesque este primul intermediar intre dreptulgerman si dreptul strain.2)1850-1900au aparut primele reviste de drept comparat. Dreptul comparat este disciplinade studio in universitati. In aceasta perioada apar societatile de legislatia comparata cu raspindirea in intreagaEuropa care aveau ca scop: de a aduna material referitoare la dreptul strain; de a face traduceri; de a asigura o mai

buna cunoastere a dreptului strain.3)1900-1950.In1900 a avut loc congresul de la paris, al carui obective principalesunt:sa elucideze si sa studieze definitiile si metodele dreptului comparat. Cei mai cunoscuti comparatisti din aceastaperioada sunt: Lamber,Georgio Del Vecchio etc.Dreptul comparat este o tiin care analizeaz legturile dintresietemele juridice existente n comunitaea internaional.Compararea drepturilor pune in lumina nu numai ceea ceacestea au deosebit zona de divergenta dar si ceea ce le aseamana sau este identic,o zona de convergenta.Principala caracteristica a dreptului comparat din zilele noastre consta in universalismul pe care l-a dobindit,in

imprejurarea ca el ia in considerare toate sistemele ale umanitatii contemporane. Rolul dreptului comparat se relevain functiile acestuia:1)functia de cunoastere a dreptului national.2)functia normativa.Dreptul comparat are un aportinsemnat si in perfectionarea legislatiilor nationale.Adoptarea unei legi nu trebuie sa aiba loc decit dupa cunoastereaexperientei, dobindita in alte tari in problem similare.3)functia stiintifica.4)functia de a contribui la unificarealegislatiilor.Dificultatile dreptului comparat se manifesta prin urmatorul aspect: dreptul comparat studiaza totaliteasistemelor juridice ale lumii, problema in cazul de fata consta in surplusul de materie excesiva, care trebuie sa oasimilezi;pentru a face comparative specialistii trebuie sa dispuna de un sir de cunostinte asupra legislatiilornationale ale fiecarui stat studiat.7.Congresul de la Paris 1900

Lucrarile marii reuniuni comparatiste din anul 1900 sunt legate de numele lui Raymond Saleilles adevaratul sau

organizator.Congresul a avut un ecou deosebit de puternic in lumea juridica, reprezentind un stimulent pt

dezvoltarea unor adincite cercetari comparative , cit si pt elaborarea unor contributii notabile la teroia

comparatiei.Multe din lucrarile cele mai insemnate aparute in aceasta materie inainte de primul razboi mondial isigasesc surse de inspiratie sau ,in orice caz punctul de pornire in lucrarile prezentate la Congres.

Important este faptulatestat de intreg istoricul dezvoltarii cercetarilor teoretice si practica de drept comparat din

8/12/2019 Exam ..Benes.

3/24

secolul nostru ca Congresul de la Paris a marcat inceputul unui drum nou, a deschis fereste necunoscute ,

conferind dr comparat o baza teoretica , o metodologie stiintifica , definindu-i cmpul de actiune si precizndu-i

scopurile.

8. Dezvoltare dr comparat in zilele noastre

Daca in prima sa etapa din epoca moderna , dr comparat a insemnat , in fond compararea dr francez cu cel german

dc mai tirzu confruntarea avea sa se poarte examinindu-se aria cercetarii ,intre dr englez pe de o parte si cel

continental pe de alta , specilisti pudindu-si problema deosebirii marilor sisteme de dr ca entitati care integrau mai

multe sisteme nationale , instalarea regiurilor comuniste intr-un insemnat numar de tari din Europa , Asia si apoi

din America si Africa , dupa cel de al doile razboi mondial , care au condus la constituirea sistemelor de dr socialiste

din aceste tari, a schimbat pt a doua oara , dimensiunile si seminificatia comparatiei. Problema sa pus de altfel inca

dupa instaurarea regimului bolsevic in Rusia.O mare imprejuarare de natura sa deschida noi orizonturi dr comparat

a fost luarea in considerare a dr islamic. Desigur dr islamic a existat de secole, dar comparatisti europeni preferau

sa-l ignore , considerind in genere ca el repezinta dr unei civilizatii care are putine constigente cu cea europeana.

Sistemul juridic islamic aplicabil astazi unor populatii de sute de milioane de locuitori este prezent in toate

clasificarile marilor sisteme juridice contemporane. Se poate afirma astfel ca principala caracteristica a dreptului

comparat in zilele noastre consta in universalismul pe care l-a dobindit in imprejurarea ca el cel putin virtual ia in

considerare toate sistemele juridce ale umanitatii contemporane.Sensul ideii de universalism consta aici in faptulca cercetarea comparativa nu se mai margineste la confrunatrea drepturlor citorva state socotite ca purtatoarele

unei civilizatii superioare ,in principiu cel putin sa ia in sema toate sistemel juridice ale lumii .Harta juridica a lumii

este astazi completa.

9.Functiile dreptului comparat:

1 . F u n c t i a d e c u n o a st er e a dr e p t u l u i n a t i o n a l

Deoarece dreptul comparat se refera la compararea tuturor sistemelor de drept existente, aproape fara exceptie,autoriicare au abordat funciile dreptului comparat, au subliniat insemnatatea deosebita pe care o are dreptulcomparat asupracunoasterii propriului sistem de drept, compararea ei cu diferite reglementari.

2 . F u n c t i a n o r m a t i v a Functia normativa trebuie inteleasa numai in sensul de sursa de inspiratie, deoarece nu poate fi vorba deo aplicaredirecta a normelor straine.3 . F u n c t i a s t i i n t i f i c a Functia stiintifica este reprezentata prin faptul ca, comparind diferite sisteme de drept, are loc o perfectionare,oimbogatire a tuturor ramurilor dreptului national (civi, penal, constitutional, international, al muncii, etc)4.Funct ia de a cont r i bu i la un i f icarea legis la t i i l o r

Aceasta functie era considerata ca fiind una principala, mai ales in literatura mai veche a dreptului comparat,deoareceo abordare stiintifica impune ca orice regula uniforma sa fie determinata in temeiul unei comparatii dintrenormele cereglementau materia in dreptul tuturor tarilor intre care opera unificarea.

10.Nivelurile si procedeele comparatiei Comparatia se poate situa la nivelul normei de drept, constind in

juxtapunerea regulilor pe care le cunosc in acest sens legislatiile comparate.Astfel cum remarca Marc Ancel , care astudiat problema , ne gasim aici intr-un stadiu informativ, totdeauna posibil si relativ usor de realizat.Un nivel

superior este cel al institutilor si in acest caz se ajunge relativ usor la reglementari , cu alte cuvint la cadrul legal sau

la figur juridica a institutilor cercetate.Cel de al treilea nivel este cel ai sistemului .Comparatia sustine M.Ancel este

atunci mai complex dar in final mai putin supusa erorilor si oricine ar fi diferentele dintre sisteme ea apare ca

putind intodeauna sa se justifice.La primul nivel cel al regulei de dr metoda esentiala folosita este cea informativa

sau descriptiva.Comparatisiti vor identifica cit mai precis norma staina ce va forma obiectul lui comparandum.

In cadrul celui de al doilea nivel al institutilor , metoda va fi preponderent tehnica dc nu chiar astfel cum se

exprima M.Ancel chiar tehnicist. In sfirsit la nivelul superior cel al sistemului , informatia reprezinta un factor

necesar , dar nu suficient. Se poate afirma ca la cel de-al treilea nivel al comparatiei , metoda este esentialmente

structurala. Vom intilni mai apoi un procedeu care consta nu in confruntare normelor ci in cea a institutilor din

care fac parte , procedeu care studiaza desigur interdependenta normelor si reglementarilor din fiecare institutie ,

dar face abstractie de spirit , viziunea intregului sistem. In sfirsit exista un procedeu structural acela care singurul

8/12/2019 Exam ..Benes.

4/24

ajunge la o viziune de ansambul intregului sitem care il priveste ca pe o structura , ce trebuie analizata in

componentele sale.Aceasta diversitate de procedee nu trebuie intelesa ca o fractionare nefireasca metafizica- a

metodei comparatieve.Dimpotriva , metoda izoleaza diversele aspecte ce-l intereseaza pe comparatist ,aplicindu-le

fiecaruia in parte procedeul ce i se potriveste cel mai bine.

13.Criteriile de impartire in mari familii de drept

David Rene propune urmatoarele criterii de clasificare a famililor de drept:- criteriul ierarhiei izvoarelor de

drept dupa care distingem: dreptul statelor in care izvor principal de drept este legea Franta, Germania,

Italia etc.;- dreptul statelor in care acest rol este jucat de jurisprudenta sau de cutuma sistemul de drept

common-low englez si cel american;-identitatea unor institutii, concepte si tehnici fundamentale

Printre numeroasele incercari de clasificare a sistemelor de drept care folosesc diferiti factori, incepind cu

unele criterii etice, rasiale, geografice, religioase si terminind cu tehnica juridica si stilul dreptului.

Juristul german K. Zweigerdt, in calitate de criteriu de clasificare ia notiunea de stil juridic, care ia in consideratiecinci factori:

1. aparitia si evolutia sistemului juridic;

2. specificul gindirii juridice;

3. institutiile juridice specifice;

4. natura izvoarelor dreptului si modurile de interpretare a lor;

5. factorii ideologici.

14.Clasificarea marilor sisteme de drept in opiniile reputatilor comparatisti ai timpurilor

In ultimul timp, David Rene a inaintat ideea despre o noua clasificare, conform careia in lume ar existacinci sisteme principale de drept. Primul, cel al lumii occidentale, bazat pe principiile moralei crestine, pe

principiile politice si sociale ale democratiei libere si pe o structura economica capitala. Al doilea sistemil denumeste al lumii sovietice diferit din cauza structurii orinduirii sociale careia i se aplica. Cel de -altreilea este sistemul islamic, al patrulea, cel hindus, iar al cincilea, sistemul chinez traditional.David Rene

propune urmatoarele criterii de clasificare a famililor de drept:

-criteriul ierarhiei izvoarelor de drept dupa care distingem: dreptul statelor in care izvor principal dedrept este legeaFranta, Germania, Italia etc.;

- dreptul statelor in care acest rol este jucat de jurisprudenta sau de cutuma sistemul de drept common-lowenglez si cel american;

- identitatea unor institutii, concepte si tehnici fundamentale.

Juristul german K. Zweigerdt, in calitate de criteriu de clasificare ia notiunea de stil juridic, care ia in consideratiecinci factori:

1. aparitia si evolutia sistemului juridic;2. specificul gindirii juridice;3. institutiile juridicespecifice;4. natura izvoarelor dreptului si modurile de interpretare a lor;5. factorii ideologici.

In aceasta baza K. Zweigerdt deosebeste opt cercuri juridice: romanic, germanic, scandinavic, anglo-saxon,socialist, islamic, hindus.Deci, tipologia juridica poate fi abordata, in principal, sub doua aspecte: al

tipurilor istorice de drept si al familiilor juridice, fiecare tinind cont de criteriile mentionate mai sus.

8/12/2019 Exam ..Benes.

5/24

15. Raspindirea dr francez in lume-primul pilon al dr romano-germanic.

Istoria dreptului francez se imparte in trei perioade. Cea dintai, purtand denumirea de "ancient droit", se intinde de

la origini pana la data de 17 iunie 1789, cand s-a format Adunarea Constituanta. Cea de a doua - care este

perioada revolutiei franceze - este cunoscuta sub numele de "dreptul intermediar" si dureaza pana la inceputurile

perioadei codificarilor napoleoniene. In sfarsit, cea de a treia este cea inceputa in timpul imperiului si care

continua si astazi, codurile elaborate sub Napoleon gasindu-si aplicarea pana in zilele noastre. Prin "ancien droit"

(dreptul vechi) se inteleg numeroasele cutume aflate in vigoare pe intreg teritoriul de astazi al Frantei.

Contradictiile dintre cutume, caracterul fragmentar si incomplet al unora dintre ele au determinat necesitatea

redactarii lor. Astfel au aparut marile culegeri de cutume, denumite "cutumiere" dintre care amintim: "Marile

cutumier al Normandiei" din secolul al XIII-lea sau "foarte vechea cutuma din Bretania" (le tres ancienne cutume

de Bretagne) din secolul al XIV-lea.

Revolutia franceza a furnizat substanta profundelor transformari legislative petrecute in perioada asa-numitului

"drept intermediar". Sensul numeroaselor legi adoptate dupa 17 iunie 1789 a constat in inlaturarea mecanismului

statului feudal si in crearea unui mecanism propriu celui modern in conturarea cadrului juridic propice dezvoltarii

relatiilor capitaliste.Un moment de referinta in formarea marelui sistem ramano-germanic il reprezinta elaborarea

si adoptarea codului civil al lui Napoleon, cel mai raspandit act normativ aflat in vigoare in lumea moderna.

Dreptul francez a fost receptat in unele tari datorita calitatilor sale incontestabile si ascendentei culturii franceze

(Romania, Portugalia, Spania, Egipt). Tarile care erau posesoarele unor vaste imperii coloniale (Spania, Portugalia,

Olanda) au exportat legislatia provocand receptari de gradele 2 si 3. Cel de-al doilea val al receptarii directe adreptului francez s-a produs in prima jumatate a secolului nostru in colonii franceze, acesta ramanand in vigoare

dupa dobandirea independentei fostelor colonii.Cel de-al doilea mare pilon al dreptului romano-germanic il

reprezinta sistemul juridic german. Un moment de seama in procesul de formare a sistemului german este

reprezentat de codificarea realizata in Prusia in anul 1794 care cuprindea reglementari nu numai de drept privat,

dar si de drept constitutional, administrativ, penal si drept canonic. Acesta exprima insa o epoca pe cale de

disparitie, intruchipand spiritul statului politist. Codul civil german (B.G.B.) - s-a apreciat - reprezinta unul dintre

cele mai importante si originale monumente legislative ale marelui sistem juridic romano-germanic prin elementele

sale inedite, limbajul tehnicist pe care il promoveaza definirea unor concepte de baza, structura sa originala

16. Rolul cutumei, dreptului canonic i jurisprudenei n evoluia dr. francez;

La sfritul sec 12 lea regalitatea francez a organizatjurisdicia local.

Precedentul devine n Frana obligatoriu ,mai importantca n Anglia.El constituie , de fapt , obiceiul local , care devine n sec 18 drept

comun cutumiar.tiina juridic francez , mpartedreptul francez n 3 perioade

a) perioda veche- ancien droit ,care era format din cutumele locale , care la rndul

lor se divizau n cutumele din nord, unde predomina dreptul romandenumita

pays de droit ecrit i cutumeledin sud-vest , unde predomina dreptul

nescris.Cutumele importantecele din Auvergn , Bourbonais ,Flandra. n aceast

perioad alturi de cutume se emiteau edicte , ordonane, scrisori patente aleregilor,care se aplicau pe intreg regatul.Amintim ordonanele din 1673, de la

Versailes , care a stat la baza Codului comercial ,ordonana supra marinei ,din

1861 , ordonanele lui Dageuesseau ,din sec.18 , careau stat la baza c.civil al nul

Napoleon.

b)a doua period este cea a revoluiei franceze , formnd perioada aa numitului

drept intermediar,inaugurat de Adunarea Constituant- transformat dup 17

iunie 1789 din Statele Generale;

8/12/2019 Exam ..Benes.

6/24

c) cea de a treia period este dup apariia codului civil al lui Napolen , care

continu i azi. Codul civil francez a fost elaborat aproape 5 ani : la 12 august

1799.Codul civil a fost preluat de Belgia , Luxemburg ,Polonia, Elveia romand i

mpreun cu altelegi francrze , de Romni8 1864-65 ),Portugalia (1867 ), Spania (

1885 ) , Egipt ( 1883 ) .

raspindirea dr. Francez s-a manifestat prin:

a) Impunerea dreptului civil francez n Euroapa.b) Transferul dreptului francez n colonii .

rile care fceau parte din imperiul francez mai puin Guineea- au acceptat s

fac partedin Comunitatea francez , denumit dup 1958 , Uniunea

Francez.Din punct de vedere juridic ,fiecare stat i are propria politic , dar din

punct de vedere jurisdicional , mai toate se ndreapt spreoccident.

17. Principalele codificri franceze i rolul acestora nconturarea si stemului juridic de

drept privat francez;

a)Cutumele au fost culese n mai multe culegeri- Marele cutumier al Normandiei ,

Foarte vechea cutum din Bretania , Carol al VII-le a emis chiar o ordonan prin

care obliga redactareacutumelorOrdonaa Montil les Tours din 1453.Pe acest

baz a fost ntocmit culegerea Cutumelor de Paris , care cuprindea 362 articole ,

cea din Orleans , care avea 492 articole.

b) adoptarea mai multor decrete care au nlturat relaiile feudale ,au instituit

relaii de tip capitalist ,au eliminat normele dreptului cononic , care interziceua

dobnda,a suprimat inegalitateantre motenitori- dreptul de primogenitur fiind

nlturat , copii din afara cstorie beneficiind de aceleai drepturi ca i copii din

cstorie , regimul bunurilor se unific- diferena dintre bunurile mobilei imobile

, practic , dispare , se instituie regula publicitii imobiliare, etc..

c) codului civil al lui Napolen , care continu i azi. Codul civil francez a fost

elaborat aproape 5 ani : la 12 august 1799.

d) Codul rezerva 1766 articole dreptului de proprietate , dreptul peronoanei era

reglementat n 500 de articole , succesiunile cuprindeau reglementrile bazate

pe principiile revoluiei : dreptul la testament , rezerva testamentar ,familia era

legitim, dar femeia nu avea puterea juridic .Codul civil a fost preluat de Belgia ,

8/12/2019 Exam ..Benes.

7/24

Luxemburg ,Polonia, Elveia romand i mpreun cu alte legi francrze , de

Romni8 1864-65 ),Portugalia (1867 ), Spania ( 1885 ) , Egipt ( 1883 ) .

18. Izvoarele de drept n SRG

1)Legeaeste izvorul principal al dreptului romano germanic. Toate rile acestui drept apar ca ri aledreptului scris; juritii caut mai nti s descopere regulile i soluiile de drept plecnd de la textelegislative sau regulamentare ce eman de la parlament sau de la autoritile guvernamentale sauadministrative. Alte izvoare dect lege ocupa un loc subordonat i au o importan foarte redus. Toatestatele din familia romano-germanic au Constituii scrise, dispoziiilor crora li se recunoate un roldeosebit.Conveniile internaionale pot fi puse ntr-o situaie comparabil cu cea a legilorconstituionale. Unele Constituii proclam c tratatele au o valoare suprem asupra legilor( Frana,Olanda, Moldova).Printre legile ordinare, unele primesc denumirea de coduri. Regulamentele idecretele. n afar de legile propriu zise, dreptul scris a rilor familiei romano -germanice conine laetapa actual o multitudine de reguli i dispoziii diverse, emannd de la alte autoriti dectParlamentul. 2)Cutuma. Juritii francezi i germani au o atitudine diferit asupra rolului jucat de cutum

n sistemul romano-germanic. Francezii vd n cutum un izvor de drept care nu joac dect un rolimportant . n Germania, Elveia i Grecia legea i cutuma sunt dou izvoare de drept situate la acelainivel. ns, aceast diferen care exist n teorie n-are nici o consecin n practic. Legea are uneorinevoie de a fi suplinit de cutum pentru a fi neleas, iar noiunile care sunt folosite de legislator cerexplicarea prin intermediul cutumei. 3)Jusprudenta. Rolul jurisprudenei n rile familiei romano-germanice , nu poate fi precizat dect n legtur cu cel al legii. Care n-ar fi contribuia adus de

jurispruden n familia romano-germanic, ea este cu totul de alt ordin dect cel al legislatorului.Legislatorul n epoca noastr stabilete cadrul ordinii juridice i doar el stabilete regulile de drept ncadrul crora care se va dezvolta jurisprudena. Jurisprudena nu creeaz reguli de drept. ntre regulilede drept create de legislator i regulile ce decurg din jurispruden exist diferene importante. Regulilecreate de jurispruden n-au aceiai autoritate ca i cele create de legislator i nu pot fi aplicatedeoarece judectorul le-a aplicat anterior. 4)Doctrina. O anumit perioad de timp doctrina a fostizvorul fundamental de drept, doar recent ea a fost substituit de lege odat cu ideile democratice icodificarea.19. Rspndirea dreptului german n lume - cel de-al doilea mare pilon al dreptului romano-germanic;

Colonizarea vastelor teritorii peste mri a adus la expansiunea n afara Europei a

familiei de drept romano-germanice. Iar codificarea adoptat n secolele XIX i XX

a favorizat pe de alt parte aceastexpansiune ntr-un numr mare de alte ri.

America. Coloniile spaniole, portugheze, franceze i olandeze din America,

stabilite pe teritorii practic nelocuite sau a cror civilizaii erau gata s dispar, au

acceptat n mod natural concepiile juridice caracteristice familiei romano-

germanice. La nceput exista pe aceste teritorii un drept foarte primitiv, dar odat

cu dezvoltarea Americii, dreptul practic existent a nceput s se apropie de

dreptul savant, adic acel drept doctrinar care era studiat n universitile din

Fostele colonii spaniole care astzi fac parte din SUA (Florida, California, Nieu

Mexic, Arizona, Texas etc.) au putut pstra unele instituii din dreptul colonial

anterior, dar n prezent au devenit state aparinnd la Common-Law. Louisiana,

Quebec, Santa-Lucia i Puerto-Rica au meninut pn astzi tradiia lor i sunt

8/12/2019 Exam ..Benes.

8/24

supuse unui drept mixt mprumutnd unele elemente de Common-Law dar

meninnd ntr-o oarecare msur apartenena lor la familia romano-germanic.

Africa i Madagascar. Expansiunea familiei de drept romano-germanic a avut loc

n egal msur n Africa i Madagascar ca consecin a colonizrii. n aceste ri

nu exista nici un sistem de drept elaborat i structura tribal existent n genere

paraliza evoluia dreptului

Asia i Indonezia.Familia romano-germanic are adepi i la cele dou extremiti

ale Asiei. ncepnd cu anul 1839, Turcia a cutat n modelul codurilor europene a

formul de modernizare a dreptului su. Rmnnd fidel tradiiei musulmane

pn la rzboiul din 1914, ea a ncercat de atunci s resping aceast tradiie i a

adoptat n anul 1926 Codul elveian al obligaiilor i de atunci aparine la familia

romano-germanic. Celelalte state arabe au fost mai puin revoluionare.

Peninsula Araba fost supus influenei romano-germanice. Influena englez i

american a fost puternic n Arabia Saudit i Emirate, dar legturile petroliere

au favorizat schimburile cu rile din sistemul romano germanic. Astfel, o anumit

influen a aprut doar n unele ramuri de drept. Astfel, Kuweitul a adoptat un

cod de comer dup cel egiptean, influenat i el la rndul su de dreptul francez.

Legturi puternice cu familia romano-germanic exist n Japonia, Taiwan,

Coreea de Sudiar o situaie confuz domin n Cambodgia i Laos. Colonizareaspaniol a adus Filipine n cadrul familiei romano-germanice dar ocupaia

american de 50 de ani a adus la constituirea unor elemente noi de drept mixt. Sri

Lanka de asemenea poate fi atribuit unui sistem mixt de drept (ca i Africa de

Sud).

Indoneziai ea de asemenea, colonizat de olandezi, se apropie de familia

romano-germanic, dar datorit influenei dreptului musulman i dreptului

cutumiar astfel nct am putea considera acest sistem de drept de asemeneamixt.

20. Marele sistem de common-law;

. Juritii englezi definesc termenul common-law drept bunul sim al comunitii,

regrupat i formulat de strmoii notri. Se poate de adugat c sistemul de common-

law este unul acuzator i le d prilor o mai mare facilitate de dirijare a procesului

i stabilire a probelor.Dreptul de common-law (cndva numit dreptul judiciar) are

rdcini departe in istorie. El este produsul regulilor nescrise elaborate de tribunaleleengleze care au elaborat o oper creatoare.Savantul Andre TUNC spunea c common

8/12/2019 Exam ..Benes.

9/24

law se bazeaz pe trei principii fundamentale: respectul precedentului judiciar,

recurgerea la un juriu care sa statueze asupra faptelor litigiului, supremaia dreptului

care se impune tuturor persoanelor fizice sau juridice de drept public sau de drept

privat. Circumstanele n care s-a creat common law au doar un interes istoric ns ele

au marcat dreptul englez n patru moduri:

a) Ele au fcut ca juritii englezi s se concentreze asupra procedurii. Common law nuse prezint ca un sistem de protecie a drepturilor dar n esenial ca nite reguli deprocedur considerate capabile s asigure soluia litigiilor n conformitate cujustiia.

b) Ele au determinat un anumit numr de categorii i au servit la consolidarea maimultor concepte de drept englez, n deosebi n materie de contracte.

c) Ele au condus la respingerea distinciei dintre dreptul public i dreptul privat.

Instanele regale au ntrit competena lor dezvoltnd ideea originar c interesulcoroanei justifica intervenia lor. Dacinteresele persoanelor particulare erau njoc atunci erau sesizate alte instane. Aceste instane i-au lrgit competena i adisprut ideea de drept privat. Toate litigiile supuse instanelor regale apar dreptcontestaii de drept public. Chiar i tehnica de obinere a unui WRIT este de dreptpublic.

d) Ele au creat un obstacol pentru recepia n Anglia a categoriilor i conceptelor dedrept roman. Juritii din Anglia nu primeau o instruire universitar de ordinteoretic ci doar de ordin practic.

21. Rspndirea sistemului juridic common-law;

Acest drept a fost reluat i remodelat de alte ri, Irlanda, Statele Unite, Canada,

Australia, Noua Zeland. Dreptul de common-law, care are o esen jurisprudenial

i deci mai flexibil, este opus SRG, fondat pe lege care este foarte rigid.

Preponderena capitalismului anglo-saxon n schimburile internaionale se explic

prin invazia sistemului dat n detrimentul SRG. Folosirea dreptului common-law n

contractele internaionale a devenit o regul, precum i engleza a devenit o limb

predominant.22. Instituii caracteristice pentru common-law;

Noiunea de trust, este o noiune fundamental a dreptului englez i cea mai

important noiune de equity. Mecanismul trust exprima posibilitatea unui

proprietar-trusteede a transmite dreptul sau de proprietate altei

persoane.Aceast noiune const n urmtoarele: O persoan ce constituie trustul

stipuleaz c unele bunuri vor fi administrate de ctre unul sau mai muli trustees

n interesul uneia sau a mai multor persoane numite beneficiari. Aceast metod

este foarte frecvent n Anglia i rolul ei este de a proteja incapabilii, soia

8/12/2019 Exam ..Benes.

10/24

cstorit i pentru afacerile succesorale sau activitatea fundaiilor. Caracteristic

dreptului englez este bogia probelor sale. Judectorul englez percepe prin drept

principiile ordinii sociale i el ncearc s amelioreze aceast ordine social prin

prisma acestor principii: el pune problema libertilor politice, a drepturilor

sociale, a caracterului sacru al contractelor i proprietii etc. n generalmajoritatea litigiilor n Anglia sunt rezolvate de Curile inferioare, iar controlul

Curilor superioare este asupra modalitii n care ele au interpretat i aplicat

dreptul i asupra felului n care a fost organizat procesul. Ele nu controleaz dac

hotrrea luat de o administraie a fost corect sau nu.Dei in zilele noastre locul

ocupat de dreptul scris este considerabil dreptul englez rmine undrept al

precedentelor.Precedentul judiciar reprezint mecanismulcel mai important in

formarea unui sistem. Acest drept al precedentelor cuprinde cel mai adesea reguli

extrem de tehnice i formaliste, accesibile doar specialitilor, fcute pentrutribunale, iar nu pentru justiiabili. Aspectul original al common-law-ului este

reprezentat de coexistena a trei subsisteme normative, autonome i paralele,

care reglementeaz uneori diferit sau contradictoriu, relaiile sociale: common-

law in sens restrins, equity i statute-law. Ele exprim cele trei izvoare principale

ale dreptului englez.Habeas Corpus- una dintre legile fundamentale

constitutionale din Anglia in baza careia nimeni nu poate fi arestat fara ordonanta

scrisa a judecatorului, iar celui arestat trebuie sa i se aduca la cunostinta acuzatia

in termen de 24 ore.Habeas Corpus - drept care garanteaz libertatea

individual i protejeaz mpotriva arestrii arbitrare, permind arestatului s

cear prin avocatul su s compar n faa unui magistrat care urmeaz s decid

asupra legalitii arestrii.Instituia equity,introduce n dreptul englez principiil

dreptului continental i o procedur

inspirat din dreptul canonic i chiar din dreptul roman.Equity se aplic numai

persoanelorin personam- nu i averilor lor- in rem. instituia obligaia ca

oricenclcare a legii, trebuie sancionat.Msura era revoluionar , cci dac

common law nu prevedea sanciuni , Curtea trebuia s gseasc forme moderne

de reaprare a prejudiciilor.

23. Istoria dreptului englez. Perioada medieval 1066-1485.

Dreptul englez cunoate n istoria sa 4 perioade importante de dezvoltare. I perioada- este cea

anterioar cuceririi normande, adic pn n anul 1066. n prima perioad dreptul folosit era cel numit

anglo-saxon. Dreptul anglo-saxon din aceast perioad este puin cunoscut. n epoca anglo-saxon au

fost redactate anumite legi care reglementau doar domenii anume foarte reduse, de exemplu legile

8/12/2019 Exam ..Benes.

11/24

regelui Kent n anul 600 conin doar 90 de fraze scurte.n aceast perioad dominau cutumele locale i

nu exista un drept comun pentru toat Anglia nainte de cuceririle normande. Cucerirea normand

constituie un eveniment deosebit n istoria dreptului englez deoarece ea aduce n Anglia odat cu

ocupaia strin o putere solid, centralizat, bogat n experiena administrativ. II perioada - din 1066

pn la instaurarea dinastiei Tudor 1485- crearea unui commonlaw pentru tot regatul care substituie

cutumele locale. III perioada - din 1485- 1832, marcat prin dezvoltarea alturi de common-law a unui

sistem rival regulile de equity . Persoanele care n-au obinut justiie mai aveau o ultim ans de a se

adresa regelui pentru a mpiedica efectuarea unei nedrepti n regat. Regele, apoi cancelarul

interveneau nu pentru a crea noi reguli de drept, dar n numele moralei pentru a evita nedreptatea. IV

perioada din 1832-n prezent, perioada modern n care are loc dezvoltarea deosebit a legii.Secolul XX

a adus transformri grandioase n dreptul englez:1)au fost adoptate texte legislative i regulamentare

mai ales n domeniul economic i social (impozite, comer, educaie, sntate, munc etc.). 2)Din 1972,

Parlamentul a ncorporat n dreptul englez tratatele i regulile comunitare care utilizeaz conceptele i

categoriile juridice de drept continental: n caz de conflict tratatele i regulile comunitare sunt prioritare

asupra legilor engleze.3)Apariia i dezvoltarea unui drept public.

24.Rivalitatea cu equity 1485-1832.

a) Preponderena dreptului scris pentru a revendica drepturile;b) Procedura scris i inchizitorial;c) Lipsa unuijuriu, pe cnd n common law era prezena unui juriu chiar i n

cauzele civile pn n sec. XIX.d) Intervenia discreionar a cancelarului n toate cauzele aduse n faa sa.

Deci, acum deja nu mai era cazul procedurii verbale i contradictorii ca i n

common-law. ncetul cu ncetul apare o concuren activ ntre common-law i

equity. n 1616, regele Jacques I a oprit printr-o hotrre dezvoltarea rapid si

necontrolat a lui equity. ncepnd cu aceast dat equity rmne avnd doar un

rol corectiv isuplimentar al lui commonlaw care devine fundamentul esenial al

justiiei. Aceast decizie regal introduce dou principii stricte:

Equity trebuie s respecte dreptul

Cancelarul trebuie s acioneze ntotdeauna n acelai mod, prin ordonane, i

ordine adresate solicitantului,

Common-law i equity au continuat s existe mpreun n paralel pn n anul

1875, cnd n conformitate cu legea cu privire la reforma judiciar vechile curi de

common-law i curtea cancelarului au fost lichidate i nlocuite cu o instan unic

Curtea Suprem de Justiie(Supreme Court of Judicature) n care fiecare tribunalera autorizat s ntrebuineze att common-law ct i equity. Aceiai lege prescria

8/12/2019 Exam ..Benes.

12/24

c n caz de conflict ntre regulile de common-law i cele de equity, atunci

prevaleaz legile equity.

Astfel, a avut loc fuziunea administrrii regulilor de common-law i equity, ns

cele dou sisteme de reguli n-au fuzionat. Regulile de equity au continuat s fie

distincte de cele de common-law, dar de-acum nainte solicitantul putea s le

invoce att pe unele ct i pe altele n cadrul aceleiai aciuni n faa unei singure

jurisdicii. Equity are rolul s completeze i s corijeze la unele puncte regulile de

common-law, astfel cazurile de nulitate a contractelor prevzute de common law,

sunt completate de viciile de consimmnt sancionate de equity. Equity

continu s evolueze. n ultimii 50 de ani a aprut un nou principiu: o persoan nu

poate invoca drepturile sale recunoscute de lege daca aceasta aduce prejudicii

unui ter nevinovat, iar judectorii au dreptul discreionar de a aplica sau nuregulile de equity dup regulile urmtoare:

Equity acts in prsonam rather than in rem: equity vizeaz mai degrab protecia

persoanelor dect cea a bunurilor;

Equity looks to the intempt rather than the forms: equity, contrar lui common-

law, nu refuz acordarea unui remediu dac procedura n-a fost respectat;

Equity qcts on the conscience:equity se inspir din necesitile contiinei morale;

Equity will not suffer a wrong to be without a remedy: Equity nu va permite ca o

nclcare s rmn fr remediu.

25. Dezvoltarea dreptul englez n sec. XX

n a doua jumtate a secolului XX, dreptul englez a suferit o evoluie important

datorat n mare msur operei legislatorului. Acesta a intervenit mai nti n

materie de organizare judectoreasc i de procedur. Curile regale au devenitjurisdicii dedrept comun. Procedurile au fost simplificate astfel nct juritii

englezi au putut s-i concentreze eforturile asupra fondului dreptului. S-a vorbit

8/12/2019 Exam ..Benes.

13/24

deja despre marea reform care a avut loc n anul 1873-1875. Dar evoluia cea mai

important survenit n secolul trecut a fost aceea c legislatorul s-a ocupat de

problemele de fond astfel nct a aprut un nou izvor de drept legea (Statute

law). Exist Statute Law Revieuw, editat de Universitatea din Oxford ct i

Statute Law Society la Londra. Multitudinea de noi legi aprute reprezint oruptur cu secolele trecute n care chiar dac erau legi ele fceau referin

ntotdeauna la dreptul public i nu la dreptul privat. Aceste noi legi, care au fost

introduse prin reforma Reform Bill din 1832 au realizat reforme de fond att n

materie de proprietate funciar ct i succesiuni, societi comerciale. Legea a

aprut aici ca un instrument de modernizare a dreptului, exprimnd un spirit nou,

diferit de cel individualist al lui common law i viza creterea mputernicirilor

guvernului i a colectivitilor publice. Adesea aceste legi nu sunt votate de

Parlament dar sunt adoptate de Guvern n virtutea unei legi de abilitare. Chiardac legea n Anglia rmne doar un izvor secundar de drept rolul su n-a ncetat

s creasc alturi de common law i equity. Secolul XX a adus transformri

grandioase n dreptul englez. Aceste transformri au provenit n esenial din patru

fenomene.

1) Primul este dezvoltarea dup cel de-al doilea rzboi mondial a unui Partidmuncitor al Statului care ncearc s obin o societate mai just i mai egalitar.

De aici rezult multiplicarea unor texte legislative i regulamentare mai ales ndomeniul economic i social (impozite, comer, educaie, sntate, munc etc.).Toate acestea se studiaz n cadrul dreptului administrativ (administrative law).Aceasta a nsemnat nu doar o evoluie dar o revoluie pentru juritii englezi.Pentru acetia legea nu reprezint modul normal de expresie a dreptului, oricumlegea scris presupune i existenalui common law. Ei explic c legea scris nueste dect un supliment al lui common law deoarece, consider ei, chiar daclegea scris ar fi abrogat oricum ar rmne un sistem de drept,iar dac amsuprima common law, legea scris n-ar putea face cerinelor. Ei mai uor citeaz o

decizie de jurispruden care face trimitere la o lege dect textul legii el nsui. Draoricum, judectorul englez controleaz aplicarea noilor legi considerndu-le ca oexpresie a unui moment a societii engleze. Dreptul englez n-are un monitoroficial ca i DRG, legile sunt reunite n Statute of law reports.

2) Al doilea fenomen este reorganizarea jurisdiciilor engleze odat cu mareareform din 1873-1875 i reformele ulterioare, n deosebi n materie deprocedur.

3) Din 1972, Parlamentul a ncorporat n dreptul englez tratatele i regulilecomunitare care utilizeaz conceptele i categoriile juridice de drept continental:n caz de conflict tratatele i regulile comunitare sunt prioritare asupra legilorengleze. Odat cu HumanRights Act din 1998, Convenia european a drepturilor

8/12/2019 Exam ..Benes.

14/24

Omului a fost incorporat n dreptul englez, aducnd chiar la abrogarea unei legicare este contrar.

4) Apariia i dezvoltarea unui drept public.

26. Sistemul judiciar englez contemporan.

Izvoarele dreptului englez:jurisprudena, legea,cutuma,doctrina.Dreptul englez, elaborat de curile din

Westminster rmne a fi un drept jurisprudenial i deci jurisprudena este izvorul primordial.Studiul

jurisprudenei n calitate de izvor principal de drept presupune cunoaterea organizrii judiciare n

Anglia i esena regulii precedentului. Organizarea judiciar este complex i se bazeaz pe dou tipuri

de jurisdicii: curile superioare i instanele inferioare. Instanele inferioare au doar rolul rezolvrii

litigiilor pe cnd instanele superioare mai au i rolul crerii precedentului. Curile superioare. Curtea

Suprem de Justiie posed o competen de drept comun universal, nelimitat i cuprinde trei

diviziuni de jurisdicii cu camere compuse dintr-unjudector.nalta Curte de Justiie -jurisdicie de prim

instan n domeniul civil. Ea este compus din circa 100 judectori permanenti. Aceti judectori suntalei printre cei mai buni baristeri (avocai) i printre solicitori care au mai mult de 15 ani de experien.

Instana este compus din trei diviziuni pentru orice tip de cauze civile: Diviziunea Bncii Reginei,

Diviziunea Cancelarului, Diviziunea familiei. Curtea Coroanei este competent n materie penal. Curtea

de Apel - jurisdicie de instana a doua n civil i n penal - corecteaz erorile de drept i foarte rar

rejudec faptele. n cadrul Curii de Apel regsim dou diviziuni: a.Diviziunea civil (23 judectori).

d.Diviziunea penal. Curtea are 35 judectori.Camera Lorzilor este compus din 11 judectori. Aici nu se

desfoar o edin solemn dar are loc o discuie cu avocaii iar hotrrea nu este redactat sub forma

unei hotrri motivate dar sub form de opinii individuale argumentate. Costul unei atare proceduri

este destul de mare iinstana judec circa 40-60 cauze pe an. Comitetul de apel al acestei instane

judec doar cauze care pun n discuie chestiuni fundamentale de drept . Sunt rare cazurile cnd deciziile

emise de instanele inferioare s fie atacate pentru faptul c ele n-au aplicat corect dreptul sau pentru

c ele au nclcat legea. Jurisdiciile inferioare.Curile regiunilor (in materie civila) judec n prim

instan si are o competena este foarte larg : contracte, responsabilitate civil, succesiuni, adopii etc.

Organizarea instanelor penale este foarte original. Ea se bazeaz pe distincia dintre infraciunile

minore i infraciunile foarte grave.Numirea judectorilor. Pentru a fi numit judector n Curile trebuie

fie ca candidatul s fie judector la nalta Curte sau s justifice de o practic de 15 ani de avocat n faa

naltei Curi.Pentru a fi judector la nalta Curte sau judector itinerant candidatul trebuie s aib 10 ani

de practic ca avocat sau s fi fost judector pe timp parial n curs de 5 ani. Apoi, pentru a fi judector

pe timp parial, trebuie s fi exercitat n calitate de avocat sa solicitor timp de 5 ani. Toi judectorii suntnumii de regin. Legea garanteaz numrul, salariul i prestigiul judectorilor. Ei sunt pltii din fondul

de consolidare, o parte din buget atribuit n acest sens. Salariile sunt foarte nalte, mai nalte dect n

Frana mai mult de 80000 pe an. Vrsta de pensionare este de 75 ani.

27.Reguli noi de procedura penala in dr englez Regulile de procedura penala sunt elaborate de catre comitetul de elaborare a regulilor de procedura

penala compus din 18 membri si care si-a inceput activitatea in 2004. Primele reguli de procedura

penala au fost eleaborate prin consolidarea tuturor regulilor de procedura penala existente in 50 de acte

normative separate. Principalele atributii a acestiu comitet este elaborarea regulilor cu privire la practica

instantelor si procedura aplibabila in procesele penale.

8/12/2019 Exam ..Benes.

15/24

Caracteristica regulilor sunt: regulilele fac parte din categoria legislatiei secundare;ele sunt eleborate de

catre un comitet autonom si nu de un organ;ele sunt puse unui control al lordului cancelar si

parlamentului;ele acopera procedura in fata instantei de judecata penala;sunt organizate pe sectiuni ce

corespund etapelor procedurilor penale in fata instantei de judecata si aceste reguli sunt structurate pe

parti conform tematicii abordate.

Obiectul statutar al regulilor de proc penala este: instituirea unui sistem de justitie penala care sa fieaccesibil corect si eficient si exprimarea unor reguli de procedura in mod simplu si cu claritate si acesta

p/u indeplinirea obiectivului principal care este solutionarea in mod corect a cauzelor penale,aceasta

include:achitarea pers nevinovate si condamnarea colr vinovate de savirsirea inf,tratarea apararii si

acuzarii in mod echitabil,respectarea dr inculpatului in special a dr ce decurg din art 6 a

CEDO,solutionarea cauzelor intr-un timp scurt si eficient,furnizarea inform necesare si relevante p/u

instanta atunci cind se dispune eliberarea pe cautiune sau in vederea aplicarii pedespselor.

28.Reguli noi de procedura civila in dr englez Regsim aici curile regiunilor care judec n prim instan i au o competen foarte larg pentru a

evita supra ncrcarea naltei Curi i pentru a oferi justiiabililor o justiie local mai rapid i mai puinscump. n Anglia sunt 223 de curi regionale care au judectori de district i judectori itinerani.

Judectorii de district sunt 334 iar cei itinerani sunt 450.

Instana este competent doar pentru cauze minore de mai puin de 5000 i au o activitate mai mult

cu rol de conciliere dect de judecare. Competena este foarte larg : contracte, responsabilitate civil,

faliment, succesiuni, adopii etc.

29. Dreptul Statelor Unite ale Americii;

in general, n SUA s-a format un sistem dualist, asemanator celui englez: dreptul precedentului n

interactiune cu cel legislativ. n Anglia si SUA exista aceeasi conceptie a dreptului si a rolului sau. n

ambele tari exista aceesi divizare a dreptului, se folosesc aceleasi metode de interpretare a dreptului.

Pentru un jurist american ca si pentru unul englez, dreptul este mai nti de toate un drept al practicii

judiciare. Normele elaborate de legiuitor patrund cu adevarat n sistemul de drept americat numai dupa

o aplicare si interpretare a lui repetata de catre judecatorii si numai dupa ce se va putea face referire la

hotarrile judiciare care l-au aplicat si nu la norme nemijlocit. Prin urmare, dreptul SUA, n general, are o

structura analogica cu structura dreptului comun. Dar numai n general. n procesul examinarii unei

probleme apar diferite deosebiri structurale dintre dreptul englez si cel american, multe din care snt

considerabile cu adevarat si nu pot fi neglijateStatele din componenta SUA snt dotate cu o competenta

destul de larga, n cadrul careia ele s fauresc legislatia lor si sistemul de drept precedent, n legatura cu

aceaste se poate spune ca n SUA exista 51 sisteme de drept - 50 a statelor membre si una federala.

Judecatoriile feicarui stat si exercita jurisdictia independent una fata de alta si de aceea nu este

neaparat conditia de respectare a hotarrii luate de judecatoria unui stat n altul. n dreptul statular al

SUA se ntlnesc numeroase coduri, care snt cunoscute dreptului englez. n cteva state actioneaza

codurile civile, n jumatate din statele SUA coduri de procedura civila, n toate penale, n unele de

8/12/2019 Exam ..Benes.

16/24

procedura penala.O forma de codificare deosebita n SUA a devenit crearea asa numitelor legi si coduri

cu caracter unitar, scopul carora este de a stabili o posibila unitate a acelor parti ale dreptului, unde

acest lucru este deosebit de necesar. Pregatirea proiectelor acestor legi si coduri este nfaptuita de

Comisia Nationala a reprezentantilor tuturor statelor mpreuna cu Institutul American de drept si

Asociatia Americana a avocatilor. Pentru ca proiectul sa devana lege, el trebuie sa fie adoptat de state.Printre codurile de acest gen, primul si cel mai cunoscut este Codul comercial unitar, care a fost adoptat

oficial n 1962.Sistemul judectorescn SUA este compus din dou grade

jud ic ia re: un ul fe de ra l , al tu l al fi ecrui stat , inclusiv n Districtul Columbiaa-) Instanele

federale :-District Courts,funcioneazcel puin una n fiecare stat , inclusiv n Districtul

Columbia;sedinele sunt prezidate de un singur judector ; judecn componende 3

jud ec tori n cauzele speciale ,prevzute n Voting Rigts Act 1965i n cauzele date

n compete nta prin CivilReigts Act1964.; n districtele populate , judec torii sunt ajutaide

United State magistratesfotii US commissioners , desfiinati n 1971.Judecata se face n

circuit , cte cel pu in o sedinpe an n fiecare circumscrip ie ; curtea are mai multe

circumscripii , n care funcioneazca magistrai ajuttori district judges of clercks - n care sunt

repertiza i tineri absolveni; acetia pregtes c de zba ter ile , n c auzele mai simple pot chiar

hotr singuri. Curtea mai este ajutat debailiffs , profesional administratora ,court reporters

, pr oba ion of if iceres .-US Circuit Courts of Appealsunt n numr de 11, funcioneazca

instane de apel ,completul este format din 3 judectori , dar 2 pot formaqvorumul legal.-Cel mai

nalt for judiciar este United States Supreme Court, ca simbol al dreptii naionale

corespunztor instanelor regale din Marea Britanie , fatde care se deosebete care o

putere realEa judec, n primul rnd , demnitari- Preedintele SUA, congresmeni

, guvernatori ; are nconducere un Chief Justice i Ass oc ia te Ju sti ce s .Curtea

Supremfuncioneazi ca instande recurs n cauze de importan pentru naiune , sau pe

baza unui writ of certiorari.b -) Ins tanelestatelor membre .-Fiecar e s tat are pro pri a

structurjudectoresc: n unele state exist dougrade de jurisdicie, n altele 3 grade.n

unele state exist tribunale speciele de tipul equity.De regul ,instana supremse

numete Supreme Court ; n statele - Kentucky , Maryland ,New York - aceste se numesc Court

of Appeals; n Massachusetts ,Mine Supreme Judicial Court ; nVirginiaSupreme Court of

App ea ls.Organizarea judectorescdin statul New York , hotrtn 1962 .

30) Particulariti specifice sistemului federal american.

Competena statelor federale rmne foarte mare n materie de creare a dreptului n pofidafederalismului. Statele Unite sunt divizate n 50 de state; exist deci o foarte mare varietate de

reguli, fie pentru dreptul penal, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal etc. n StateleUnite exist 83.000 de puteri publice locale care compun dreptul: regulile se numescORDONANE, REZOLUII, pe cnd legile propriu zise votate de parlamentele statelor sunt

8/12/2019 Exam ..Benes.

17/24

numite STATUTE. n 23 de state de la vestul i sud vestul Statelor Unite exist iniiativapopular care permite cetenilor s propun texte care sunt apoi supuse referendumului. Putemspune c cu toat diversitatea existent, dreptul American este constituit pe nite principiicare joac un rol unificator:

a) Constituia, text rar modificat: doar 26 amendamente din 1787 ; b) Curtea Suprem;

c) limbajul comun;

d) starea de spirit a juritilor care ncearc permanent s vad factorii de unificare a dreptuluistatelor mai mult dect specificul lor aparte. Iatcteva trsturi generale ale dreptuluiamerican: Deosebirea fundamental ntre dreptul american si dreptul englez const n aceea c, nS.U.A.,puterea judectoreasc este desemnat prin lege ca a treia putere n stat.O alt deosebire formal este faptul c n Constituia american este prevzut proceduraJudecii cu jurai, pe cnd n Marea Britanie aceasta este doar o practic aplicat pentrucauzele penale grave. Dreptul american, spre deosebire de dreptul englez, cunoasteinstituia cunoscut n dreptul romano-germanic sub forma controlului judectoresc alconstituionalitii legilor, care nu este expres prevzut n Common Law.n sfrsit, menionm c,

spre deosebire de Marea Britanie, unde judectorii sunt numii de stat, judectorii din SUA de lainstanele statelor sunt alesi.Regula precedentului este aplicat, n SUA, n principiu, n acelasi fel ca si n MareaBritanie, ns, n SUA, doctrina precedentului nu joac un rol asa important ca n MareaBritanie, pe de o parte; pe de alt parte, ntinderea teritoriului SUA face greu de cunoscut

practica instanelor statelor. Dar, pentru a nu crea probleme, exist regula ,practica schimbat de oinstan nu are valoare dect pentru viitor, ea nu se aplicsituaiilor anterioare. Este principiul bine cunoscut al neretroactivitii legilor n sistemulfamiliei romano-germanice. Fiecare dintre statele care compun SUA are propria organizare

judectoreasc, un drept propriu al familiei, al societilor comerciale, al contractelor si, n general,n toate domeniile care nu aparin competenei federale. Dreptul american este subordonat

Constituiei SUA, care a fost aprobat n 1787 si care niciodat nu a fost abrogat, ci doarmodificat prin amendamente. Sistemul judectoresc din SUA este compus din dou grade judiciare:unul federal si altul al fiecrui stat, inclusiv n Districtul Columbia.Instanele federale. Potrivit Constituiei, n vrful ierarhiei federale si al instanelor dinstatele federate se afl Curtea Suprem a SUA, care este competent, n unele cauze, s

judece fondul, n altele, apelul.

31) Noiunea de stat musulmanStatul musulman este acela a crei religie este islamul, dar cea mai sigur definiie este c statulmusulman acel care face parte din Organizaia Conferinei Islamice. Aceasta n art 8, spune c orice statislamic are dreptul de a deveni membru.

n acest sens practica Organizaiei Conferinei Islamice a permis de a fi utilizate trei criterii: criteriulcantitativ, criteriul constituional i criteriul personal.

criteriul cantitativ - stat musulman este statul n care cel puin 50 % din populaie estemusulman. Dac adoptm acest criteriu atunci n lume exist 42 state musulmane. Totodat, dou state care ndeplinesc acest criteriu nusunt considerate state musulmane Etiopia iNigeria.

criteriul constituional - stat musulman este statul care este definit astfel de constituia sa, sau careproclam islamul drept religie de stat. Dar constatm c sunt membre ale OCI state care suntdeclarate laice sau care separ minuios religia de stat aa ca Turcia, Senegal, Niger i Burkina Faso.

criteriul personalacest criteriu este mai puin important dar el este reinut de OCI pentru a rspunde la

solicitrile particulare care veneau din partea statelor care nu ndeplineau primele dou condiii dar n careefii de stat erau sau au devenit persoane de religie musulman: Uganda, Gabon.

8/12/2019 Exam ..Benes.

18/24

32.Sistemul judiciar american

Common law se sprijinpe trei principii fundamentale :a)respectul pentru precedentul judiciar ;b)

folosirea jurai lor , pentru a stabili starea de fapt c) supremaia dreptului.Sexaminm

cum funcioneazaceste principii n dreptul SUA.Statele Unite ale Americii s-au dezvoltat din coloniile

nfiinate aci , mai nti , de spanioli ,france zi i englezi ; coloniile engleze s-au nfiinat mai

trziu , n sec XVII : Virginia , 1607 , Plymouth, 1 620 , Massac hus ett s ,1630, Mar yla nd ,16 32 ,

Pennsylvania fostcolonie suedezdevine colonie britanicn anul 1681 , New York,

nt em ei at de olan de zi , a de ve ni t colo ni e en glez n 1664.Abia n 1763 aceste colonii au

devenit provincie regal , dar cnd , n 1773 coroana britanic decidea simpundreptul

exclusiv de transport maritim pentru Compania Indiilor Orientale , apare revolta din

Boston , care a dus la independen proclamatn 1776.n prima fazcoloniile au legiferat

independent , respingnd dreptul englez.Ele se guvernau dupa preceptele evanghelice -

doar Massaschsetts a fost populat cu puritani , n Pleymoth au venit pelerinii- cu nava

Mayflower - majoritatea oladezi , care nu cuno teau dreptul englez sau l repudiau- ;ele

foloseau principiile drptului natural i , desigur , aplicau reguli dictate de condi iile

materiale deviaadicpragmatic.Primul cod civil a fost creat n Massachusetts n 16 34,Pensilvania a elaborat un cod n 1682. Au aderat la miscare i Connecticut , Ney Haven i New

Jersey. n Canada , Michigam, Yisconsin se apl ic a Cutuma de Paris, n Florida ,dreptul spaniol.Cum am

vzut , metropola nu putea impune dreptul s u : abia n sec.XVIII-lea n Anglia senfiineaz

Ju dic ial Co mm itt ee of the Priv y Co nci l, care era instande apel cu co mpetent,,nplantai i

. Dar pentru a judeca , acesta trebuia sfie sesizat.Dei refuzat iniial pentru motive

practice - common law nu era nici cunoscut , nefiind speciali ti judectorii n Anglia, am

vzut , se pregtesc n procesul practic,i desigur , fiind binepltii , este greu de crezut c au

emigrat ; de pe altparte , nici nu exista o autoritate ministerialcare s-l aplice , cci

equity era un drept pretorian , iar la nceput tribunalele de common low trebuiau s fie

sesizate pr in wr its. Dreptul englez apare, n SUA , mai trziu , ca un mijloc de luptmpotriva Londrei, cci dreptul , fie el englez , romano germanic sau altfel ,poate fi opus forei statului i abuzului

su.Lucrarea de baza lui Blackstone ,Commentaries, a nlturat lacuna necunoaterii

dreptului englez - n anul 1775 s-au vndut 2500 de exemplare n SUA.Dar ceea ce a dus

la naterea dreptului american a fost miscarea de independen din 1776 ,materializatn

1783.Common lawnvinge : prima Declara ie de Drept a primului Congres constitu ional

american a proclamat ca drept al fostelor colonii common law . Documentul trimitea la

principiile Common Lawenglez care le-am enumerat mai sus - iar causa Calvins era primul

document enblez care prevedea cse aplic n afara teritoriilor engleze Common law ;

aceasta a fost confirmat i prin alte decizii ale Camerei Lorzilor cu precizarea crile ,,de

stabilire auposibilitatea de a prelua- deci opional- dreptul englez.Aa se explic, poate ,

cstatele careau aderat , ulterior, la federa ie- Texas , Noul Mexic,Cali fornia au dec lar at

cadoptcommon law, meninnd , ns, unele prevederi din ,,mo tenirea spaniol-regimul

matrimonial al comuniti i de bunuri , cu consecin asupra succesiunii i cteva

particularit i asupra dreptului de proprietate funciar Louisiana a rmas la dreptul francez,

adoptnd codul lu i Napo leon.Ulterior , state ca New Jersey , Kentucky i Pensilvania , au interzis

sse se invoce deciziile engleze anterior datei de 4 iulie 1776.

34. Dreptul hindus - izvorul dreptului indian;

Dreptul hindus.Este rspndit n India i n alte tridin Asia de SudEst precum i din Africa. Sistemul

nu reprezint doar un set de reguli juridice, ci chiar o conceptie despre viat Majoritatea locuitorilor dinIndia sunt adeptii hinduismului.Sistemul este alctuit din trei prti distincte, bine structurate. Acestea

suntDharmaArtha i Kama Dharmareprezint tiinta justului.Arthaestetiinta politicii i a utilului.

8/12/2019 Exam ..Benes.

19/24

Prin ea se poate ajunge la dobndirea puterii, precum i la bogtie.n sfrit,Kamase preocup de tiinta

agreabilului i plcutului Adeptii hinduismului sunt tinuti s respecte toate cele trei

componente,neexistnd vreo ierarhizare a acestora.n cadrul acestui sistem de drept nu se face

distinctie ntre dreptul obiectiv i dreptul subiectiv. Precedentelor judiciare i doctrinei nu li se

recunoate rolul de izvor de drept.n perioada modern i cea contemporan,n India s-

a adoptat o legislatie laic,independentde credintele religioase ale individului. De asemenea, datorit

colonizrii,n India a fost receptat dreptul englez, ns ntr-oformcare respect specificul trii. Dina

ceast perspectiv, dreptul indian s-a integrat n sistemul anglo saxon.

36. Coranul ca izvor de drept;

Dreptul islamic.Acest sistem este astzi larg rspndit n AsiaOriental in Africa. O important parte a

popula tiei lumii este adepta acestui sistem.Pentru musulmani ordinea social nu poate exclude regulile

religioase, aceste dou tipuri de reguli coexistnd n societate.n cadrul acestui sistem, principalul izvor

este Coranul , alctuit din peste 6.000 de versete. Dintre acestea, aproximativ 500 sunt reguli de

drept.Dar dreptul musulman are i alte izvoare precum: Sunna Idjima i Idjitihad. Sunna este compus din

prezentarea unei sume de fapte s vrite de profetul Mohamed. Sunna include i diferitele formulriatribuite acestuia. Idjimansumeaz conceptia nvtatilor musulmani.Idjitihad reprezint

jurisprudenta.Dreptul islamic reglementeaz doar relatiile juridice dintre musulmani,raporturile de

drept care au ca subiecte indivizi ce au alte religii fiind supuse altuiregim juridic. Coranuleste cuvntul

lui Allah i cartea sfnt a islamului. Allah a transmis Coranul ngerului Gavril, care la rndul su l-a

transmis profetului Muhammad . n varianta n care se gsete n zilele noastre, Cartea nu a suferit nici

un fel de schimbare sau intervenie din partea vreunei fiine pmnteti. Spre deosebire de cretinism,

aceast biblie nu este doar o nvtur moral, o ntemeiere a credinei, el reglementeaza ntreaga

via religioas, politic, civil i penal, pn la ocupaia zilnic.

37.Sisteme mixte de dreptAcetsea sunt siteme care combina familia de RG si familia CL. Savantul american Palmer a consacrat

recent o lucrare acestor sisteme mixte in care el incearca sa demonstreze ca aceste sisteme nu trebuie

privite in mod negativ ci trebuie privite ca sisteme combinate. El isi fundamenteaza lucrarea pe exemplul

a 7 modele care justifica conceptul de familie mixta:Scotia,Quebec,louziana,africa de sud, purto

rico,filipine si israel. Cele 7 modele imprumuta elemente din fiecare din cele 2 familii. Cu toate aceste,

faptul ca aceste 2 sisteme de drept exercita o influenta preponderenta nu interzice ca si alte sisteme

juridice sa-si exercite influenta. Indeosebi dr israelului in care nu exista doar CL si RG dar de asemenea si

dr ebraic traditional(religios). Mai apoi, de exemplu sistemul egiptean si cel libanez prezinta sisteme

mixte dintre dr musulman si cel RG.

39) Modernizarea drept islamic

Cu toate c a fost marcat n mod deosebit, totui dreptul musulman n-a fost schimbat darcontinue s guverneze i astzi circa un miliard de indivizi. Dar, cu toate c neschimbat dreptulmusulman trebuie s se adapteze lumii moderne, fr a anula legea divin. Dup unii autoriimixtiunea legislativ modernist n dreptul musulman a nceput cu introducerea legiimusulmane cu privire la drepturile familiale din 1917 i acest proces a continuat n mai multe

ri musulmane. Metode de adaptare: exist4 metode1.Cutuma. Cu toate c ea nu este considerat oficial un izvor de drept, cutuma mai guverneaz oserie de aspecte ale vieii musulmanilor.

8/12/2019 Exam ..Benes.

20/24

2.Acordul (convenia)Dreptul musulman las un larg cmp de aciune iniiativei i libertiiumane. De ex. n cazul cstoriei soii pot conveni c soia poate s se repudieze ea singur ncaz de poligamie. Astfel, statutul cstoriei poate fi profund modificat (Siria).

3.Strategemele juridice. De ex. pentru a descuraja poligamia se pot prevedeaprin lege plicompensatorii ale prejudiciului foarte nalte.

4.Intervenia legislatorului

Pentru adaptarea dreptului musulman la lumea modern cel mai uor este de a face apel lapersoana care deine puterea n societate. Dup dreptul musulman suveranulnu este stpnul darservitorul dreptului. n principiu, el nu poate legifera sau modifica dreptul. Dar aa cum eltrebuie s vegheze la asigurarea justiiei el are o anumit putere de reglementare. Astfel a fostimpus adoptarea aplicrii unei soluii impuse de un rit anume , aplicarea regulilor de procedur

judiciar etc.

40) Raportul dintre religie i Constituie n statele musulmanen statele musulmane noiunea de constituie nu este peste tot admis nici neleas la fel. Ea

nu este acolo neleas ca legea suprem din anumite considerente de ordin istoric, tradiiesau religie. Exist ntotdeauna nite relaii foarte complicate ntre islam i constituie. Putemmeniona trei atitudini ale statelor islamice fa de constituie.

a) Ostilitate absolut a ideologiei religioase fa de constituie, aceasta este cea abordat deFraii Musulmani i de numeroasele grupri extremiste. Sloganul lor este Nici un fel deConstituie n afar de Coran. Aceasta a fost atitudinea Arabiei Saudite pn n 1992 cndaici a fost adoptat legea suprem. ns chiar n ziua adoptrii regele Fahd a declarat Constituia noastr n Arabia Saudit este sfnta carte a lui Dumnezeu i Suna profetului.

b) A doua atitudine este cea a subordonrii Constituiei religiei. Aici constitu ia nu estelegea suprem, ea nu are supremaie n raport cu religia. Este cazul Iranului i

Pakistanului. n Iran, articolul 4 al Constituiei supune toate regulile juridice ale riinormelor islamice. n Pakistan, articolul 277 al Constituiei afirm superioritateaprescripiilor islamului asupra legilor pozitive.

c) A treia atitudine const n introducerea dogmei n Constituie astfel nct statul s fieangajat prin religie i ca aciunile guvernanilor s nu fie rupte de religia statului-islamul.ariatuleste principalul izvor al legislaiei. Constituia este astfel recuperat pentru adeveni un instrument de exprimare a unei politici religioase i chiar a ideologieireligioase. Cum n-ar sta lucrurile constituiile n statele musulmane stabilesc o legturntre ele i islam. Este de remarcat c astzi nu toate statele musulmane dispun de oConstituie, adic de un statut scris al puterii. Sultanatul Oman rmne a fi guvernat detradiiile de origine tribal. Libia de asemenea n-are Constituie n sensul formal al

termenului: proclamarea puterii poporului i cartea verde a colonelului Kadafi i in locul.41) Organizaia Cooperrii Islamiceeste o organizaie internaional format din 57 de state membre rspndite pe 4 continente,Organizaia a fost ntemeiat la summit-ul istoric de la Maroc (n 25 septembrie 1969), astzieste cunoscut i sub denumirea Organizaia Conferinei islamice (2007)

Misiunea OCI este de a reprezenta si proteja interesele lumii islamice, promovnd totodat pacean lume i armonia ntre state. n acest sens, are strnse relaii de cooperare cuONUn peste zecearii de activitate: pace i securitate internaional, dezvoltarea cercetrii tiinifice i tehnologiei,implementarea scopurilor dezvoltrii internaionale (Millennium Development Goals), proteciei asisten pentru refugiai, drepturile omului, dezvoltarea resurselor umane, securitate

alimentar i agricultur, mediu, sntate.42) Declaraia Universal a Drept Omului n islam-1981

http://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONUhttp://ro.wikipedia.org/wiki/ONU

8/12/2019 Exam ..Benes.

21/24

n acesat declaraie sunt stipulate urmtoare drepturi: dreptul la via, drept la protejareaproprietii, Drepturile si obligatiile muncitorilor, Dreptul de a dispune de cele necesare traiului,Dreptul de ntemeiere a unei familii, Dreptul la justitie, Dreptul la un proces drept, Dreptul la

protectie fata de abuzurile de putere, Dreptul la protejare a onoarei si al bunelui renume, Dreptulla participare la viata publica, Dreptul la libertate de gndire, de religie si de exprimare, dreptulla educaie.

43 Dreptul Indiei i noiunea de lex lociIndia este o republica federala si laica,avind capitala New Delhi.Saracia si suprapopulatia sunfactorii care retin dezvoltarea economiei. India si-a proclamat independenta sa in anul1947.Dreptul hindus este dreptul unei comunitati fondate pe atasamentul la o religie.Actualmenteacest drept tinde sa fie inlocuit cu un drept national al carei aplicare este independenta deapartenenta religioasa a persoanelor.In india tendinta moderna este de a substitui conceptultraditional de drept religios prin conceptul occidental de drept laic,autonom in raport cureligia.Acest drept al Indiei este numit dreptul indian in opozitie cu dreptul hindus.El continetoate legile Indiei care sunt de aplicare generala chiar daca anumite dispozitii particulare aleacestor legi le declara ne aplicabile anumitor categorii de persoane.Actul indian cu privire lasuccesiune de exemplu,este considerat ca facind parte din dreptul indian cu toate ca in aceasta

lege este prevazut expres ca unele dispozitii ale sale nu se aplica nici la hindusi,nicimusulmanilor,nici budistilor,nici asupra membrilor parsi.Notiunea de drept teritorial lex loci incare dreptul este conceput ca si un corp de reguli autonome in raport cu religia sau cucomunitatea,este o notiune occidentala,moderna,straina traditiei din india.Ea era cunoscuta inIndia inainte de dominatia Britanica.Atunci dreptul musulman era singurul drept in conformitatecu care se pronunta tribunalele si carui autoritate publice ii asigurau respectul,dar el nu putea ficonsiderat un drept teritorial deoarece dreptul musulman este legat de religia islamica.In materiede drept penal se aplica dreptul musulman doar asupra hindusilor cu titlu de lege a politiei inmajoritatea teritoriului Indiei.In alte materii ei aplicau cutumele,deoarece nu existau un dreptteritorial.Constituirea unui drept teritorial in India sa impus o data cu dominatia britanica.undrept teritorial se impune pentru folosinta acestor populatii,foarte numeroase chiar din momentul

in care in anul 1833 India a ramas deschisa pentru europeni.Codificarea.Periaoda coloniala alasat urme adinci in sistemul judiciar actual.Perioada adoua incepe odata cu Charter Act din1833.Ea a servit la stabilirea unui drept sigur si a permis receptarea unui drept englezsistematizat,modernizat,si adaptat la conditiile Indiei.A fost numit un ministrul al justitiei,prima

personalitate numita la acest post a fost Lordul Macaulay,care era un admirator al lui Bentham sial codificarii.Comisia a prevazut elaborarea a 3 coduri:un cod care sa expuna in mod sistematicregulile dreptului musulman,al doilea regulile de drept hindus si al treilea sa isi expuna reguliledreptului teritorial,lex loci,care sa fie aplicabil in toate cazurile in care dreptul hindus si celmusulman nu puteau fi aplicate.Principalele elemente ale dreptului indian sunt constituite dindiferite legi vaste care au primit denumirea de coduri daca ele dupa continutul lor corespondeaucodurilor napoleoniene.In India exista un cod de procedura civila,un cod penal si un cod de

procedura penala.Alte legi care au codificat common law nu sunt numite coduri.Citam aiciLegea cu privire la prescriptie,Legea cu privire la succesiune,legea cu privire la contracte,legeacu privire la probe,cu privire la transferurile de pproprietate,amenda.Prin efectele acestor legicare erau elaborate de juristii englezi si chiar uneori la Londra a fost operata o receptie adreptului englez in India.45.DREPTUL JAPONEZ.O prima prticularitate a statului japonez este formarea lui tirzie; abia prin anul 400 o parte dintriburi au fost unificate, formindu-se un stat Jamato,aflat sub influenta chineza.Imparatii japoneziau adoptat buddismul in anul 600 ca religie de stat importind-o nu din India, dar din China.Societatea era impartita in clase,fiecare clasa sociala avind anumite sarcini de indeplinit. In

aceasta perioada dreptul era caracterizat prin ritsu-ryo. Ritsu-ryo este un fel de carte adrepturilor: ritsu cuprindea norme ce interziceau anumite fapte, ryo avea prevederi de ordinadministrativ. In anul 645 a avut loc o rascoala care a adus la schimbari sociale . Proprietatea

8/12/2019 Exam ..Benes.

22/24

asupra pamitului se transforma din proprietatea de stat in propritatea privata.Apar marii si miciifeudali; intre marii feudali se desfasoara o lupta pentru suprematie, in care conducatorul statuluidevine Sogunul Tagukava.El a inceput modernizarea , intii armatei, dupa model francez, apoi aeconomiei.In 1882 a fost adoptat codul penal dupa modelul codului francez, a fost introdus uncod de instructie criminala. Sistemul de drept stabilit de Sogun se baza pe credinta absoluta avasalului fata de stapin .Stapinul era stapin absolut ,care facea legea.Vasal concepea obligatiile

sale fata de stapin ca obligatii dintre tata si fiu, fiind gata de jertfa pentru stapinul sau.Societaeaera impartita in 3 clase:1.samurai-militari, preoti, invatati, medici,artisti; 2. taranii care munciupamintul;3.mesteriasii,negustorii.Dreptul japonez prevedea ca obligatiile contractuale trebuienegociate intre debitor si creditor.

46 Dreptul african cutumiar

Dreptul cutumiar gasit de puterile coloniale care au colonizat Africa a fost calificat ca un drepttaranesc, regulile de drept fiind marcate puternic de caracterul agrar al civilizatiei africane. Sefulde trib era administrator al puterii colective si solutiona conflictele dintre membrii grupului.Societatea tribala existenta, aflata adesea inca in faza anterioara sclavagismului, presupunea un

mod de viata comun, caracterul colectivist, comunitar al dreptului, inexistenta totala aconceptului de autonomie de vointa. Dreptul cutumiar este profund religios, dominat de religiatribala, cu riturile ei agrare, in care pamantul este proprietatea divinitatii, care l-a incredintatstramosilor, iar acestia la randul lor generatiei de astazi care nu dispune astfel de un drept de

proprietate, ci de o simpla detentiune.

O alta caracteristica a dreptului african o reprezinta oralitatea, nu numai in cazul cutumelor ci siin cazul edictelor sefului comunitatii, ori cele ale unor societati secrete, ale claselor de varsta,ale asociatiilor comerciale sau ale cooperatiilor mestesugaresti care, uneori, legiferau in temeiulunui fel de delegatie pe care o primeau de la rege sau de la sef.

La acest drept cutumiar de o mare diversitate, dar incomplet, s-au adaugat - formand relatii dedominatie, dar si de coexistenta - un drept al puterii coloniale locale format din legislatia edictatade guvernatori, dreptul metropolei, care a devenit aplicabil in colonii. Astfel, teritoriile africaneau devenit supuse sistemului de common-law ori dreptului francez, italian, spaniol, portughez,

belgian sau german. In urma dezintegrarii marilor imperii coloniale, procesul de decolonizare afost insotit de cel de creare a unui drept national inspirat de dreptul cutumiar, adoptand uneledrepturi cutumiare, in incontestabila legatura cu dreptul european indeosebi cu cel britanic saufrancez si destinat sa reflecte transformarile politico-sociale petrecute pe continentul african.

47) Jurisprudena, izvor principal al sistemului de common-law

In sistemul anglo saxon, jurisprudenta si-a pastrat, tot timpul, rolul si forta sa ca izvor principalal dreptului, judecatorul indeplinind functia de autoritate ce stabileste regulile, iar hotarareajudecatoreasca constituie un precent obligatoriu pentru viitor. Practica judecatoreasca, denumitasi jurisprudena este alcatuita din totalitatea hotarrilor judecatoresti pronuntate de instantele de toategradele. Spre exemplu in SUA ori in Marea Britanie, unde precedentul judiciar joaca un mare rol. Inaceste sisteme, deseori pledoariile ori motivarile avocatilor tin de alte procese asemanatoare ori identice,solutionate cu o anumita hotarare. Judecatorul va fi deci tinut sa admita o actiune, o cerere, daca existaprecedent judiciar in acest sens. Dreptul englez este alcatuit din dreptul statuar (actele Parlamentului) sidreptul comun (common law = format din hotarari judecatoresti si obiceiuri juridice).

48 Particulariti specifice ale dreptului rilor nordice

Din sistemul statelor nordice fac parte: Norvegia, Danemarca, Suedia, Finlanda i Islanda.Aceste state au particulariti specifice comune deoarece au fost influenate de sistemele

8/12/2019 Exam ..Benes.

23/24

cutumiare de drept din Danemarca i Suedia datorit faptului c au aparinut pe parcursul istorieiacestor 2 state.

Astfel, Danemarca a influenat Norvegia i Islanda, iar Suedia a influenat Finlanda i Norvegia..la sf sec XIX aceste state au decis s unfice sistemele lor juridice. Aceast unificare a fostdenumit cooperare juridic nordic i n anul 1862 a avut loc prima reuniune a juritilor nordici

la Copenhaga. Juritii au czut de acord s se ntlneasc n fiecare an pentru a decide asupratextelor legislative care vor reglementa situaia n statele nordice.

Dia anul 1953 reuniunea primete denumierea de Consiliu Juridic care este compus deparlamentari ai acestor state. Sarcina acestui Consiliu este unificarea dreptului n statele nordice.Unificarea dintre aceste state a avut loc deoarece n dreptul scandinav rolul cutumei a fost mai

puternic dect n Germania i Frana i din aceste considerente drep roman nu a fost preluat aaca i n Anglia i Frana. Consiliul dat a decis s adopte nite Legi model, iar prima lege care afost adoptat a fost legea cu privire la cambie (n relaiile comerciale).Mai apoi au fost elaboratelegi model n domeniul comerului maritim, a cecurilor bancare, a proprietii intelectuale.Actualmente, o mare parte din domeniul dreptului contractelor este comun pentru cele 5 state.

Aceast unificare, se refer, de asemenea i la dreptul penal. Acualmente, este n discuieelaborarea unui cod civil. Datorit acestor particulariti comune, astzi se consider c stateledate creaz un subsistem al sistemului de drept romano-germanic. Unii autori ns consider caceste state ar trebui clasificare ntr-un sistem aparte.

49) Dreptul socialist

Familiasocialistade drept formeaza sau, mai corect, au format dupa parerea unor autori, a treiafamilie juridica. Sistemele juridice a tarilor ce se atribuie la lagarul socialist mai inainte s -auatribuit la familia juridica romano-germanica. Si la etapa contemporana ele pastreaza un sir detrasaturi comune. Norma juridica aici intotdeauna se precauta ca un model general decomportament. S-au pastrat intr-o masura considerabila si sistemul dreptului si terminologiastiintei juridice, formata prin straduintele savantilor europeni si sovietici cu radacinile sale indreptul roman. Necatind la considerabilele asemannari cu dreptul continental, sistemele juridicesocialiste au avut evidente trasaturi specifice. Unicul sau principalul izvor a dreptului socialist dela inceputut era creatia revolutionara a executantilor, iar mai tirziu actele normativ-juridicecare reflectau vointa proletariatului, majoritatii populatiei, iar apoiintregului popor, condus de

partidul comunist. Actele normative adoptate, marea parte a carora o formau actele normativesubordonate legii, de fapt exprimau vointa si interesele aparatului de partid statal.Dreptul Publicera dominant fata de cel privat. Dreptul avea un caracter imperativ, era legat de politica de stat,

era un aspect al ei, se asigura cu puterea de partid si forta de constringere a organelorde drept.Teoriei, stiintei i se reducea rolul de interpretare stricta a dreptului. Asupra sistemelorjuridice socialiste ale Europei, Asiei si Americii Latine o influenta considerabila a avut prima dinele sovietica. Sistemele nationale a acestor tari au fost si ramin a fi o varietate a dreptuluisocialist.La momentul actual se poate de constatat anumite schimbari in tarile ex-socialiste, careau pornit pe calea democratizarii societatii, marea majoritate din care merg, in procesul de crearea dreptului national, pe calea dreptului continental.

50) Dreptul chinez

Dreptul chinez prezinta trasaturi specific datorita faptului ca europenii nu au patruns practice de

loc in aceasta zona, iar constructia de stat, desfasurata in mai multe etape a fost influentata de ofilosofie religioasa proprie.Confucianismul este o micare religoas, etic i filosofic eloboratn secolul al 6 .Cr. de ctre Confucius. Pentru chinezi, confucius este o personalitate foarte

8/12/2019 Exam ..Benes.

24/24

importanta ,intrucat fiecare chinez este influenat ntr-o msur mai mare sau mai mic denvtura luiDoctrina lui confucius a ocupat o pozitie importanta in epocca feudala achinei.Confucius a subliniat ierarhizarea strict a societii, considernd drept un grav pcat dacun subaltern nu socotete voina superiorului i un fiu contrazice pe printe. Conform luiatribuia unui suveran este de a pune n bun ordine statul, iar obligatia unui om de rnd este dea rmne devotat suveranului.Ideea de baz era c, pentru a guverna asupra celorlali, individual

trebuie s se guverneze pe sine nsui n primul rnd. Este centrul doctrinei lui Confucius ideaconform careia orice om poate fi perfect, indifferent de originea sa, att timp ct respect normelemorale i legale ale societii. Codificarea.Sarcina staului era de a preveni conflictele.Lasfritul anilor 70 n Republica Popular Chinez elaboreaza coduri noi: codul penal , codul de

procedur civil , codul civil .O lege special a fost introdusmporiva criminalitii economice.Caracteristica acestor coduri este meninerea tradiiei chineze : un rol important l arerecunoaterea vinoviei , mrturisirea i autodenunarea.Constituia este legea fundamental aChinei. Ea cuprinde principiile de baz ale sistemului social i ale sistemului de stat, alestructurilor i sferelor de activitate ale instituiilor guvernamentale, precum i drepturile iobligaiile elementare ale cetenilor. Constituia prevede care sunt drapelul naional, imnul destat i capitala. Nici un act normativ nu are voie s contravin prevederilor Constituiei.n

constituie sunt stipulate sistemul politic i cel economic din ara, drepturile i obligaiilecetenilor, structurile aparatului administrativ al statului i atribuiile acestora, obiectivele de

perspectiv ale statului i altele. Reforma i deschiderea sunt considerate drept orientri de bazpentru poporul chinez. Se subliniaz c nici o organizaie sau persoan nu are voie s ncalceprevederile constituiei.Constituia Chinei are 5 pri: principii generale, drepturile i obligaiilecetenilor, structurile aparatului de stat, drapelul naional i stema rii, n total sunt 138 dearticole.