1.CONTROLUL CALITII BETOANELOR Controlul calitii constituie activitile menite s defineasc i s determine conformitatea unui produs, in vederea prevenirii fenomenelor negative determinate de deficienele de calitate, in legislaia statelor avansate au aprut msuri concrete pentru instituirea sub diverse forme a unui control organizat al calitii in domeniul construciilor (normative, reglementri, prescripii tehnice, standarde, legi, decrete etc). Calitatea materialelor de construcii i a construciilor, se asigur i se controleaz prin aplicarea unui Sistem al Calitii instituionalizat, care funcioneaz la nivelul ntregii ri. La creterea caliti obiectelor realizate participa toate sectoarele: cercetare, proiectare, procedee de realizare, control pe faze i final, utilizarea, funcionarea i consumul, intre acestea stabilindu-se o spiral a calitii, nu un ciclu Inchis (fig. 1-1). Principalele componente ale spiralei creterii calitii sunt: cercetarea tiinific, acestea constituind fiecare inceput de ciclu; proiectarea obiectului; incercrile de laborator i antierele experimentale; proiectarea procedeelor de realizare, cu creterea parametrilor mijloacelor de producie; calitatea intrrilor in proces, respectiv calitatea materiilor i materialelor; exigena controlului pe faze i controlul final; factorul uman - nu in ultim instan - ridicarea calificrii i a contiinei profesionale. Sistemul calitii existent n construcii determin , toi factorii implicai n activitatea din acest domeniu (cercetarea, proiectarea, productorii de materiale de construcii, executanii construciilor, instituiile de inspecie i control,laboratoarele de specialitate etc.), s aplice prevederile legale (Legile, Standardele,Normativele, Regulamentele, Instruciunile, Manualele de Calitate ale firmei etc.), pentru ca produsul finit construcia- s ndeplineasc integral cerinele de calitate precizate n proiect,reglementrile tehnice specifice fiecrei lucrri i cele ale beneficiarului. Dezvoltarea aspectelor de calitate dominante din sfera betonului i componenilor si este motivat de: 1. utilizarea betonului i betonului armat, cu o foarte mare pondere, n 2. executare a 3. structurilor de rezisten a construciilor; 4. dependena rezistenei, stabilitii i durabilitii construciei de calitatea structurii, respectiv betonului; 5. multitudinea factorilor de influen asupra calitii betonului determinat de varietate i de variabilitatea caracteristicilor componenilor; 6. influena factorilor tehnologici i a condiiilor de mediu asupra calitii betonului.

Ca urmare, n cazul primelor capitole ale lucrrii sunt prezentate materialele componente cu principalele lor proprieti i influene asupra betonului proaspt i ntrit,precum i consecinele negative folosirii de materiale neconforme calitativ. n acest sens menionm: aspectele de durabilitate tratate n capitolul 1; caracteristicile de compoziie ale betoanelor, caracteristicile i proprietile cimenturilor, agregatelor i aditivilor (cap. 2); principalele proprieti ale betoanelor proaspete i ntrite, determinrile i ncercrile ce se efectueaz asupra betoanelor (cap. 3); prepararea betoanelor i factorii care influeneaz calitatea amestecului (cap. 4). Efecte negative provocate de calitatea deficitar de realizare a unei construcii pot s conduc la fenomene nedorite, precum: punerea in funciune cu intirziere a unor obiective; compromiterea parial sau integral a construciei, cauzat de deficiene ascunse; ingreunarea executrii proceselor urmtoare i mrirea consumului de materiale; mrirea costului (cheltuieli suplimentare provocate de slaba calitate a materialelor i a lucrrilor). Practica activitii de construcii arat c principalii factori care influeneaz negativ calitatea, sunt: calitatea necorespunztoare in proiectare calitatea necorespunztoare a materialelor componente prin folosirea unor materiale necorespunztoare, etc.; calitatea inferioar a executrii tehnologice etc.; calitatea necorespunztoare a intreinerii i urmririi in timp. Aceti factori pot s intervin cu o pondere diferit in funcie de tipul construciei i de condiiile specifice de realizare. In ultima vreme s-au elaborat tehnologii moderne de executare a controlului care includ echipamente de control automat asigurind astfel calitatea cerut de proiect. Rolul fie crui factor care particip la realizarea construciei: Beneficiarul - stabilete un program prin care definete obiectivele calitii i cere organizarea controlului calitii dup anumite norme. Proiectantul - elaboreaz prescripii pentru organizarea controlului calitii specifice fiecrui caz In parte. Organele de studii i cercetri contribuie la crearea condiiilor pentru asigurarea calitii conform specificaiilor. Constructorii i fabricanii - organizeaz asigurarea calitii conform specificaiilor contractuale. Controlul exterior - este efectuat de o persoan desemnat de beneficiar care examineaz i avizeaz modul In care se efectueaz controlul interior (efectuat de ctre proiectant i executant). In prezent calitatea se asigur prin realizarea unui control sistematic In toate etapele de realizare a construciei. Asigurarea ca litii construciilor se poate obine prin urmtoarele modaliti de control: Controlul In timpul proiectrii. Se refer la: - concepia general a structurii; - bazele de calcul; - concordanele cu principalele cerine i cu condiiile de executare; - gradul de definire (msura In care calculele acoper complet necesitile); - utilizarea metodelor de calcul relevante; - evitarea discrepanelor Intre diferitele pri ale calculului; - aciunile luate In considerare; - factorii de siguran adoptai;

- nivelul de siguran adoptat; - metodele de proiectare aplicate; - calitatea efectiv a calculelor. Controlul preventiv. Se refer la examinarea din timp a documentaiei de proiect pentru a sesizarea eventualelor deficiene ale acestora: omisiuni, imprecizii, erori care ar putea preveni efectele negative. De asemenea, verificarea materiilor prime, semifabricatelor, fabricatelor, se efectueaz conform prevederii documentelor acestora. Autocontrolul sau controlul executantului const In extragerea unui eantion din lot, verificarea caracteristicilor de calitate ale acestuia i formularea concluziilor pentru Intreg lotul de produse. Acest tip de control contientizeaz muncitorii asupra necesitii realizrii produselor de calitate. Funciile operaionale In autocontrol sunt: controlul operaiei anterioare, cu admiteri sau respingeri, remedierea defectului anterior, executarea operaiei curente i controlul cu decizia de admis retu rebut. Controlul (tehnologic) operativ. Se efectueaz direct la locul de lucru, efectuat de ctre eful de echip, maistru, eful de antier i face parte din procesul de producie. La realizarea acestui control se folosesc instruciuni tehnice i caietul de sarcini, instrumente, aparate i echipamente de msur i control. Se urmresc urmtoarele aspecte: - calitatea materialelor, subansamblelor etc. - se apreciaz prin examinarea respectrii condiiilor de fabricaie prevzute in standardele, normele i specificaiile prevzute. Prin aceasta urmrindu-se Incadrarea In cimpul valorilor admisibile. Depirea acestor valorilor limit conduce la respingerea calitativ a materialului sau produsului respectiv. - calitatea lucrrilor - se apreciaz prin prelevri de probe sau Incercri nedistructive asupra elementelor de construcii. Controlul intermediar. Se efectueaz pentru recepia unor lucrri care pot s rmin ascunse prin Inglobare sau prin acoperire i care pot periclita rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea construciei sau/i la terminarea unor faze de lucrri (terasamente, infrastructuri, suprastructuri, finisaje etc.), In cazul In care sunt implicate mai multe societi de construcii. Controlul final. Se efectueaz dup terminarea construciei prin recepia provizorie a lucrrilor i apoi recepia final dup circa un an. Se stabilesc defectele lucrrilor care se remediaz pe cheltuiala constructorului. Controlul In timpul exploatrii construciei. Urmrirea comportrii construciei se face pe baza unui program stabilit de proiectant, care va trebui s cuprind, In principal, urmtoarele: - documentaia tehnic (cartea tehnic a construciei) care trebuie s conin prevederi ale proiectantului privind programele de urmrire curent i special dac este cazul; elementele de construcie care sunt supuse urmririi i In care se gsesc aparate de msur i control; fenomenele supuse urmririi; modul de observare al fenomenelor; metodele de msurare i analiz; frecvena msurtorilor; modul de Inregistrare i pstrare a datelor; modul de prelucrare i transmitere a datelor; parametrii care se urmresc, documentaia de interpretare a urmririi; lista prescripiilor de baz); - aparatura i echipamentele necesare. 2.REZIST. BETONULUI la INALTE t si ACTIUNI COMPLEXE Dilatarea termic (expansiunea termic difereniat) reprezint variaia dimensiunilor elementului de beton, rezultat al expansiunii termice difereniate a componenilor datorit valorii diferite ale coeficienilor de dilatare termic ale acestora (piatra de ciment, aer i agregate din beton). Dilatarea termic al betonului obinuit este de ordinul 10 -5 oK -1 (iar pentru betonul cu agregate uoare 0,8 x 10 -5 oK -1 ), fiind de acelai ordin de mrime cu al oelului moale, permiind Inglobarea oelului In beton sub form de armturi. =t *t PRINCIPALELE PROPRIETI ALE BETOANELOR unde: - deformaia longitudinal; t - coeficient de dilatare termic liniar; t temperatura.

Figura. Principalele tipuri de dilatri i contracii ale betonului a. Contracie liber, b. Expansiune In seciune, c. Beton fisurat. Principalele cauze ale degradrii fizice a structurii betonului sunt: dilatarea termic difereniat a componenilor betonului, dilatarea termic difereniat a elementului in ansamblu i pierderea apei din beton prin evaporare. Dilatarea termica a betonului depinde de natura componentilor sai si de proportia lor inamestec. Coeficientul de dilatare termica liniara variaza intre 0 ,0 0 9 0 ,0 1 1 m m/ m C la temperaturi cuprinse intre -15...+50C. Pentru betonul armat standardul admite = 0,014 mm/mC Conductibilitatea termica se poate caracteriza prin coeficientul care reprezintacantitatea de caldura in kcal care strabate intr-o ora un strat de material de 1m grosime printr-osuprafata de 1m 1m, diferenta dintre cele doua fete ale stratului fiind de 1C. La betoane pe masura ce densitatea aparenta scade (cresterea porozitatii betonului conduce lao izolare termica mai buna). Pentru betonul armat = 1,1 kcal/m2hC. -incalzirea agregatelor ( t + 50 C ) si a apei de amestecare ( + 50 .... 70 C ); -evitarea pierderilor de caldura la transportul betonului: distante scurte , acoperire cu prelate .. curatarea cofrajelor cu jet de aer cald sau abur ; -compactarea betonului prin vibrare ; -dupa turnare acoperire cu:prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante ; Decofrarea numai dupa verificarea rezistentelor mecanice pe probe de beton pastrate in aceleasi conditii . Influenta temperaturilor ridicate asupra proprietatilor betonului .. - la temperaturi peste + 35 C , procesele de priza si intarire sunt infranate datorita evaporarii apei de amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile pana la temperaturi de + 150 C .Peste aceste temperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale betonului . -betoanele rezistente la temperaturi inalte se executa cu ciment aluminos , ciment portland cu stabilizatori ceramici sau lianti speciali .Ca agregate se folosesc materiale stabile la temperaturi inalte zgura aluminotitanica , minereu de cromit ,sparturi de caramizi refractare ,zgura de furnal ,andezit Accelerarea intariri betoanelor - Utilizarea cimenturilor cu intarire rapida , simbolizate cu R , caracterizate prin : finete de macinare , viteza de hidratare si intarire mare . -Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire . Cel mai utilizat este clorura de calciu . -Tratamente hidrotermice _ procese de accelerare a intaririi betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei calde .Procese specifice fabricilor de prefabricate . Dupa modul lor de realizare sunt : -tratamente termice fara presiune -tratamente termice cu presiune Tratamente termice fara presiune _constau in incalzirea elementelor la scurt timp de la confectionare, la temperaturi de max. 100C, in anumite conditii de umiditate , care sa nu permita evaporarea apei din beton . Aburirea foloseste ca agent de incalzire aburul la presiune normala .Efectul final al aburirii depinde de : compozitia cimentului , dozajulde ciment , raportul apa / ciment , varsta betonului in momentul aburirii, regimul de aburire (

incalzire , tratare , racire ) , sectiunea piesei de beton. Betoanele tratate termic prin aburire au rezistentele mecanice finale inferioare cu 10 20 % celor intarite in conditii normale , au rezistente la inghet dezghet , la soc mai mici . Tratamente sub presiune de vapori_autoclavizarea Se realizeaza in autoclave , la presiuni 68 atm.si temperaturi de 170 200C , dupa o intarire prealabila a betonului de cateva ore in mediu umed la temperatura normala .Ridicarea si coborarea temperaturii si presiunii sa fac lent ( cate 3 4 ore fiecare ), iar tratarea izoterma dureaza 6-10 ore.La sfarsit se obtin rezistente mecanice echivalente cu cele la 28 zile in conditii normale de intarire . Autoclavizarea permite inlocuirea partiala sau totala a cimentului cu var gras ,daca agregatele sunt silicioase si destul de fine . Procedeul de autoclavizare se foloseste la fabricarea B C A . Accelerarea intaririi betonului se mai poate realiza : incalzire cu aer cald , curent electric , raze infrarosii , tratare in campuri de inalta frecventa . 3.STUDIEREA COMPONENTEI BETONULUI GREU Amestecul de beton (conform NE 013-2002) reprezint cantitatea de beton proaspt produs Intr-un singur ciclu, de ctre un malaxor discontinuu, sau cantitatea de beton descrcat sub amestec continuu Intr-un minut. Amestecul de beton proiectat (conform NE 013-2002) reprezint betonul pentru care beneficiarul specific performanele necesare, iar productorul este responsabil s furnizeze un beton care asigur aceste performane i eventuale caracteristici suplimentare. Amestecul de beton cu compoziie prescris (conform NE 013-2002) reprezint betonul pentru care beneficiarul specific materialele componente i compoziie amestecului, productorul fiind responsabil de furnizarea unui beton avind compoziia prescris, ins nerspunzind de performanele lui. Componenta betonului greu se determina cu scopul de a allege materialele sistabili asa consum al lor la un metro cub de beton, conform caruia se asigurarezistenta betonului necesara, rezistenta la inghet, plasticitate luind in seama siaspectul economic cit sic el de siguranta.Controlul calitatii betonului se executa de catre laboratoare. Laboratoarele seorganizeaza pe teritoriul de constructie sau uzine unde volumul de lucru depaseste2000 m. Controlul include in sine incercari dupa normative a tuturor materialelor folosite pentru amestecul din beton, se va determina componenta betonului,incercari asupra betonului amestecat, calitatii amestecarii, turnarii si intaririiacestuia. Pentru aceasta laboratoarele utilizeaza numeroase metode distructive si nedistructive. Proporiile i consumul de ciment, nisip i pietri pentru a face cub de beton a unui implicit dat de resurse, aa cum se recomand de ctre productorii de ciment. Compoziia amestecului de beton finit depinde de dimensiunea (fraciunile) pietri sau piatr spart, marca ciment, prospeimea. Este cunoscut faptul c depozitare prelungit de ciment isi pierde proprietatile sale, i umiditate ridicate de calitate ciment se deterioreaz rapid. Trebuie s reinei c, n saci de ciment nu pot greutatea de 50 kg, dup cum este scris. ncredere, dar verific. Ct de mult v ciment turnat mai bine pentru a verifica. V rugm s reinei c costul de nisip si pietris este specificat n programul de 1 tona. Vnztorii a anunat, de asemenea, un pret pe metru cub de nisip sau pietri sau pietri. Proporia de nisip depinde de originea sa, cum ar fi nisip ru este mai greu dect o carier. 1 metru cub de nisip cantareste 1200-1700 kg n medie - 1500 kg. Pietris si piatra sparta. Potrivit unor surse diverse, greutate de 1 metru cub variaz 1200 2500 kg, n funcie de fraciunea (dimensiunea). Mai grele - mai mult dect bine.

Cu toate acestea, calculul nc ajut s cunoasc costurile estimate pentru materiale de construcii pentru pregtirea de cantitatea dorit de beton. Proporiile de beton ciment : nisip : drum cu macadam din greutate- 1; 2,5; 3,6.

6.CONTROLUL COMPONENTEI BETONULUI GREU Controlul de conformitate (SR EN 206-1/2002) este parte integrant a controlului de producie; cuprinde o combinaie de aciuni i decizii care se iau conform regulilor de conformitate adoptate In avans, pentru verificarea acceptabilitii betonului cu reglementrile In vigoare. Control de conformitate are drept scop determinarea cu ajutorul statisticii matematice, a identificrii produsului neconform (proprietilor betonului detectare, marcare, Inregistrare), izolarea rezultatelor, examinarea lor i deciziile care se impun a fi luate, aciunile corective i preventive, documentaia care trebuie completat la zi; ininduse CONTROLUL STATISTIC AL CALITII - CONTROLUL DE CONFORMITATE seama, In acelai timp, de o serie de variabile (denumite i procese speciale), care au o importan Insemnat In calcule, care in seama de: proprietile fizico-mecanice ( de rezisten, deformabilitate, stabilitate, oboseal) ale materialelor, seciunilor sau elementelor lor componente; caracteristicile geometrice ale structurilor i elementelor lor componente etc. Componenta betonului greu se determina cu scopul de a allege materialele si stabili asa consum al lor la un metro cub de beton, conform caruia se asigura rezistenta betonului necesara, rezistenta la inghet, plasticitate luind in seama si aspectul economic cit sic el de siguranta. Controlul calitatii betonului se executa de catre laboratoare. Laboratoarele se organizeaza pe teritoriul de constructie sau uzine unde volumul de lucru depaseste 2000 m. Controlul include in sine incercari dupa normative a tuturor materialelor folosite pentru amestecul din beton, se va determina componenta betonului, incercari asupra betonului amestecat, calitatii amestecarii, turnarii si intaririi acestuia. Pentru aceasta laboratoarele utilizeaza numeroase metode distructive si nedistructive. Metode nedistructive:

-metoda ciocanului lui Cascarov:la lovirea cu ciocanul dat a epruvetei, ramine o amprenta in forma de adincitura. Tot odata asa amprenta este lasata pe un etalon de otel cu rezistenta cunoscuta. Dupa raportul diametrelor epruvetei de beton la cea etalon, utilizind curba graficului pute deduce rezistenta betonulu in MPa. Pentru a valida rezultatul este nevoie de minim 10 incercari.

Constructia ciocanului cascarov: 1- corpus; 2- miner de metal; 3- capul; 4- arcul elastic; 5pahar cu orificii pentru bila si tarus etalon; 6- tarus etalon; 7- bila de otel; 8- miner de cauciuc; 9- epruveta de beton. 1

-metoda ciocanului Fizdeli:

2 1- ciocan; 2-miner; 3- lagar sferic; 4- bila; 5- scara unghiulara.

-metoda ultrasunetului: generatorul electric al aparatului produce impulsuri de frecventa inalta

(ultra sunete 20000 Hz) care prin intermediul camerei de emanate sunete se transforma in ultrasunete, unde mecanice. Aparatul se amplaseaza in contact cu elemental, trimitind in el unde de frecventa inalta. Pe distanta l de la elemental de cercetare se amplaseaza receptor care transforma oscilatiile de frecventa inalta in oscilatii electrice. Prin amplificator aceste oscilatii se transmit la aparatulde masurat, care permite determinarea timpului de trecere a ultrasunetului prin epruveta. v=l / ( t t0 ); t0 timpul de trecere a ultrasunetului in timpul cind capetele contactelor sunt unite, suprapuse ceea ce determina retinerea sursei de emitere in locul unde contactele se ating cu elemental. Cu cit densitatea este mai mare cu atit este mai mare si rezistenta(dependeta graphic).

3 1- generator de impulsuri ultrasonore; 2- emitator; 3- receptor; 4-epruveta; 5- amplificator; 6- tub electro-unda; 8- cronometru de difuzare a undelor; 9-unde trimise la epruveta.

Aparate de incercari distructive reprezinta aparate, masini de rupere, prese hidraulice s.a. Incercari la inovoiere: - predispus incercarilor prismelor din beton. Pe desen: 1- corpul; 2- aplicatia; 3- stoc; 4- rola de sus; 5,6- rolele de jos; 7- surub; 8- piulita; 9- segment; 10- virf metallic. Permite incercarea epruvetelor la incarcari de 15-20 kN. Caracteristici: dimensiuni epruvete 40x40x160; gabarite LxlxH, mm 190x60x200; masa 4.9 kg.

Incercari cu presa hidraulica: -500 predispus masurarii rezistentei a epruvetelor din beton. Caracteristici: dezvolta o fotra de distrugere egala cu 500 kN; eroarea maxima constitue 1%; dimensiunile zonei de lucru 200x200x320mm; gabarite 360x430x900mm; masa 120 kg.

4

Incercari la intindere: 100-1 permite efectuarea automatizata a experientei si expune datele fiecarii incercari in forma de grafic si protocol.

C aracreristici generale ale masinii de rupere 100-1:Incarcarea maximala a masinii de rupere, nu mai putin de valoare indicate, kN ipul de funcionare a masinii 100 hidraulic

Diapazonul masurarii incarcarii, kN la 2 pina la 100 De De la 0,2 pina la 100 Diapazonul de masurare a miscarilor active de captare a masinii de testare, Inaltimea zonei de lucru, mm Latimea zonei de lucru Traiectoria de lucru pe verticala a miscarilor active(instalata) Traiectoria de lucru pe verticala a miscarilor active(de lucru) , Puterea consumata, nu mai mult de, W Gabarit , lungine latime inaltime, luind in considerare traiectoria de lucru asa masinii de incercare, nu mai mult de, kg 2100 1900 1950 * 940 * 400 * 350 300 * 100 1,6

- -50 incarcarea maximal a masinii in regim de lucru intindere constitue 500 kN; lucru incovoiere 300 kN; diapazonul de masurare a tensiunilor 40-200, 100-500 kn; bratul deviaza vertical cu maxim 150 mm; gabarite Lxlxh 1035x530x1550; masa 860 kg.

- 6054-200-0 exista variatii a masinii date: Marime tip al masinii Denumiri 6053-100-0 Tensiuni maximale, kN Tip de lucru ip de masurare Diapazonul de masurare a tensiunii, kN 2 20 5 50 10 100 0,04 0,10 0,20 0,1 10 100

6

6054-200-0 6055-500-0 200 Hidraulic De torsiune 4 40 10 100 20 200 0,08 0,20 0,40 0,2 20 10 100 20 200 50 500 0,20 0,40 1,0 0,5 50 500

III Ii Is I sI, Diapazonul vitezelor de incarcare, N/s Viteza deplasarii captarii active fara incarcare mm/min maximala minimala Viteza deplasarii captarii active,

360 3

320 3

120 3

0,1 400

Varietatea elementelor ce pot fi incercate, : Diametrele celor cilindrice 5 20 5 30 0,5 2540 8 20 420 400 400 100 950 1300 1900*(2050**) 8 36 0,5 4040 8 25 420 (1070**) 500 400

Grosimea si latimea celor plane 0,5 2040 Diametrul celor cu caciula Inaltimea zonei de lucru, * Latimea zonei de lucru, Deplasari pe verticala , Volumul rezervorului de ulei, l Masa 5 15 400 350 400

7 Incercari la compresiune:- -6084-1000-0 Marime tip al masinii Denumire 6083-5006084-100060856082-100-0 0 0 2000-0 100 5 50 10 100 Diapazonul de masurare a tensiunii, kN 500 20 200 50 500 1000 2000

Tensiuni maximale, kN

50 500 20 200 100 50 500 1000 100 1000 200 2000 0,4 1,0 2,0 1 500 390 1,0 2,0 4,0 1 610 530

Unitati

0,1 0,2

0,4 1,0

Limita erorii masurate,% Inaltimea zonei de lucru, Latimea zonei de lucru,

1 350 230

1 360 340

Mersul cilindrului , Viteza maximala de miscare a cilindrului

100 600

100 240

100 130

100 60 320 320

Dimensiunile placilor de sprijin, 210 210 Diapazonul vitezelor de incarcare, / 0,25 5 Devieri de viteza la incarcare,% Volumul rezervorului de ulei, l Gabarit ,mm -lungime -latime -inaltime Parametrii de putere 1,5 sa, kg 380 20 50

320 320 320 320 0,5 25 20 50

1,0 100 2,0 100 20 120 20 120

1000 605 1620

1160 605 1620 380 W, 50 hz 1,5 710

1500 720 1860

1760 725 2300

2,9 1600

2,9 3370

Modele tip de prese hidraulice si schema de amplasare a elementului pentru executarea experientei, automatizate, manuale, de gabarit mic. Dozarea: include in sine alegerea componentelor pentru beton din depozite si transportarea lor la malaxoare.Aceste etape de producere se include intrun singur proces in urma progresului tehnologic, fapt ce permite amestecarea in cantitati mar a componentelor.Dozarea se efectueaza in kg sau m.Dozarea a devenit dirijabila si admite doar neinsemnate abateri de la valorile medii, ca urmare atingindu-se un effect sesizabil din punct de vedere a economisirii materialelor si anume ciment.O abatere de la doza cu 3% a componentelor , raportul A/C +6% ceea ce duce la micsorarea rezistentei betonului M 300 cu 4 MPa. 10

Precizia dozarii,cauzele erorilor si consecintele Cauze Compone nte Influenta asupra calitatii Amestec preparat Beton

Ciment

1. regulare cu greseli, aparate si masini defectate 1.regulare cu greseli, aparate si masini defectate 2.determinarea incorecta a umeditati agregatelor inglobate

neinsemnat

Apa

Foarte insemnat,are de suferit rezistenta finala a betonului Foarte mare

Nisip

1.regulare cu greseli, aparate si masini defectate 2.determinarea incorecta a umeditati agregatelor inglobate 3.nu se ia in consideratie forta de apasare asupra cintarului la nisipire. Foarte insemnata, indesire insuficienta si despicarea, Insemnata desprindera

Prundis

1.regulare cu greseli, aparate si masini defectate 1.regulare cu greseli, aparate si masini defectate 2.variatii de proportii

Neinsemnata

Neinsemnata

Adaosuri

Foarte mare

Insemnata, scadere considerabila de rezistenta.

11.Dozarea apei- pentru malaxoare cu dirijare la distanta se executa dupa fractia masica. Pentru a evita erori considerabile trebuie de urmarit periodic si-n dependenta de umeditatea agregatelor de regulat valoarea adaugata pentru prepararea amestecului de beton , precum dozarea automata permite sa micsoram cantitatea de ciment cu 10- 30 kg. Dozare de ciment si piese inglobate Mod dozare Dozator Organizare Eroare Termeni Avantaje Aparataj pentru uzine Medie Medie

Dupa masa Cintar cu cupe Treptat in cupa cintarului Cintar transportabil Buncare suspendate

In paralel, Malaxoare pe concomitent santier, pentru fiecare malaxoare Neinsemnat Neinsemnat component mari si Transportoare instalatii de cintare mestecat Buncare suspendate Cintar transportabil

12

Transportoare cintare(conveiere cu racleti,melc,banda)

7.CONTROLUL PREGATIRII AMESTECULUI DE BETON (BETON PROASPAT) Prepararea betonului pe santie In cazul In care folosesti o betonier mobil (de santier) pentru prepararea betonului, respect reteta betonului pentru obtinerea clasei de beton prevzute In proiectul de executie. Spal betoniera cu ap curat sau amestec de ap cu pietris la sfirsitul zilei de munc. Inainte de introducerea componentilor betonului asigur-te c In betonier nu a rmas ap. Asigur-te c betoniera este curat Inainte de Inceperea umplerii acesteia. Asigur-te c agregatele sunt uscate Inainte de a fi introduse In betonier. In caz contrar sunt necesare corecTii asupra cantitTii de ap adugate In betonier. Iti recomandm ca ordinea de umplere a betonierei de santier s fie urmtoarea: I agregatul grosier (pietrisul) impreun cu 15% din ap si ciment; se va asigura umezirea uniform a granulelor de agregat mare prin malaxare. In cazul in care observi c apar cocoloase de mortar continu malaxarea pin la obTinerea rezultatului dorit. I nisipul, restul de ap, aditivul si cimentul se introduc numai dup umezirea total si uniform a granulelor de agregat mare.Amestecarea componenTilor betonului seva facepin la obtinerea unui amestec In cazul in care prin proiect se indic utilizarea unor aditivi, respect cu stricteTe aceast cerinT precum si dozajul impus. Durata amestecrii se consider inceput numai dup introducerea ultimului component. Durata de amestecare este in funcTie de tipul si compoziTia betonului, de condiTiile de mediu (temperatur) si tipul betonierei. Agregatele pe sorturi recomandate la prepararea betoanelor pentru lucrri in regie proprie sunt: I Nisip: granule cu diametrul cuprins intre 0 si 3 mm sau intre 0 si 7 mm; I Pietris: granule cu diametrul cuprins intre 7 si 16 mm sau intre 16 si 31 mm; I Balast - amestec natural de nisip si pietris: granule cu diametrul cuprins intre 0 si 31 mm. Pentru prepararea betoanelor iTi recomandm utilizarea nisipului si pietrisului(ca materiale sortate si splate in balastier.

Cerinte nisip: particulele trebuie sa fie aspre, colturoase; Sa contina nu carbuni argila, mica,saruri,humus, resturi vegetalesi petroliere. Cerinte pietris: sa nu fie acoperit cu argila,impuritati organice; sa nu aiba forma deteriorate Alegerea apei de preparare-Utilizeaz ap potabil. Calitatea apei pentru prepararea si comportarea betonului proaspt si intrit este foarte important. 8.MODUL AMESTECARII BETONULUI Amestecarea materialelor componente trebuie efectuat in malaxoare (Malaxoarele trebuie s fie capabile s asigure un amestec omogen al materialelor componente i o consisten uniform a betonului pentru un timp i o capacitate de amestecare date. Camioanele malaxoare i cuvele agitatoare trebuie s fie echipate astfel Incit s poat livra betonul perfect omogen. In plus, camioanele malaxoare trebuie s fie dotate cu echipament de msurare i de distribuire, potrivite, In cazurile In care aditivii, sub responsabilitatea productorului, trebuie s fie adugai pe antier. )i continuat pin la obinerea unui amestec de beton cu aspect uniform. Malaxoarele nu trebuie Incrcate peste capacitatea lor nominal de amestecare. In cazul In care se utilizeaz aditivi, acetia trebuie adugai In timpul procesului principal de amestecare, exceptind aditivii mari reductori de ap sau aditivii reductori de ap care pot s fie adugai, dup amestecarea principal. In ultimul caz, betonul trebuie amestecat din nou pin la dispersarea complet a aditivului In amestec i pin ce el a acionat complet. Intr-un malaxor, durata de re-amestecare dup adugarea aditivilor trebuie sa se stabileasc In funcie de tipul utilajului de amestecare, dar nu trebuie s fie mai mic de 1 min/m3 sau de 5 min pentru o cantitate mai mic de 5 m3. Pentru betonul uor preparat cu agregate nesaturate cu ap, perioada Intre amestecarea iniial i sfIritul amestecrii finale (de exemplu amestecarea Intr-un camion malaxor) trebuie prelungit pin ce absorbia de ap de ctre agregat i evacuarea cvasicomplet a aerului inclus In agregatele uoare nu mai are nici o aciune cu impact negativ asupra proprietilor betonului Intrit. Compoziia betonului proaspt nu trebuie s fie modificat dup descrcarea din malaxor. Agregatele pe sorturi recomandate la prepararea betoanelor pentru lucrri In regie proprie sunt: I Nisip: granule cu diametrul cuprins intre 0 si 3 mm sau Intre 0 si 7 mm; I Pietris: granule cu diametrul cuprins intre 7 si 16 mm sau Intre 16 si 31 mm; I Balast - amestec natural de nisip si pietris: granule cu diametrul cuprins intre o si 31 mm. Utilizeaz ap potabil. Calitatea apei pentru prepararea si comportarea betonului proaspt si intrit este foarte important. Pentru betonul uor preparat cu agregate nesaturate cu ap, perioada intre amestecarea iniial i sfiritul amestecrii finale (de exemplu amestecarea intr-un camion malaxor) trebuie prelungit pin ce absorbia de ap de ctre agregat i evacuarea cvasicomplet a aerului inclus in agregatele uoare nu mai are nici o aciune cu impact negativ asupra proprietilor betonului intrit. Compoziia betonului proaspt nu trebuie s fie modificat dup descrcarea din malaxor. Prepararea betonului pe santier:

In cazul in care folosesti o betonier mobil (de santier) pentru prepararea betonului,respect reteta betonului pentru obtinerea clasei de beton prevzute in proiectul de executie. Spal betoniera cu ap curat sau amestec de ap cu pietris la sfirsitul zilei de munc. Inainte de introducerea componentilor betonului asigur-te c In betonier nu a rmas ap. Asigur-te c betoniera este curat Inainte de Inceperea umplerii acesteia. Asigur-te c agregatele sunt uscate inainte de a fi introduse In betonier. In caz contrar sunt necesare corectii asupra cantittii de ap adugate In betonier. Iti recomandm ca ordinea de umplere a betonierei de santier s fie urmtoarea: agregatul grosier (pietrisul) Impreun cu 15% din ap si ciment; se va asigura umezirea uniform a granulelor de agregatmare prin malaxare. In cazul In care observi c apar cocoloase de mortar continu malaxarea pin la obtinerea rezultatului dorit. nisipul, restul de ap, aditivul si cimentul se introduc numai dup umezirea total si uniform a granulelor de agregat mare. Amestecarea componentilor betonului se va face pin la obtinerea unui amestec omogen si fr cocoloase de mortar. In cazul In care prin proiect se indic utilizarea unor aditivi, respect cu strictete aceast cerint precum si dozajul impus. Durata amestecrii se consider Inceput numai dup introducerea ultimului component. Durata de amestecare este In functie de tipului compozitia betonului,de conditiile de mediu (temperatur) si tipul betonierei. Iti recomandm o malaxare de 1-3 minute. Durata amestecrii va fi de cel putin 45 sec. de la introducerea ultimului component si se va majora In cazul utilizrii aditivilor, agregatelor cu granule mari ( >31mm), betoanelor cu lucrabilitate redus sau turnate pe timp friguros. Pe canicul durata malaxrii va fi de maxim 45 secunde de la introducerea ultimului component pentru a reduce cantitatea de ap evaporat pe timpul malaxrii. Urmreste cu strictete ca amestecul rezultat s fie omogen. Malaxarea mecanizat a betonului este obligatorie pentru fundatii, plansee, structuri de rezistent, scri si elemente direct expuse conditiilor de mediu (In exterior). Doar pentru betonul de egalizare se poate folosi amestecarea manual. Amestecarea manual ("la lopat") a compozitiei betonului se va face pe o suprafat impermeabil (ex:dala de beton) udat In prealabil. La amestecarea manual respect dozajele de ciment, ap si agregate indicate prin proiect. 9.PROBLEMELE PRINCIPALE SI ORGANIZAREA CONTROLULUI Principalele co mponente ale spiralei creterii calitii sunt: cercetarea tiinific, acestea constituind fiecare Inceput de ciclu; proiectarea obiectului; Incercrile de laborator i antierele experimentale; proiectarea procedeelor de realizare, cu creterea parametrilor mijloacelor de producie; calitatea Intrrilor In proces, respectiv calitatea materiilor i materialelor; exigena controlului pe faze i controlul final; factorul uman - nu In ultim instan - ridicarea calificrii i a contiinei profesionale. Efecte negative provocate de calitatea deficitar de realizare a unei construcii pot s conduc la fenomene nedorite, precum: punerea in funciune cu intirziere a unor obiective; compromiterea parial sau integral a construciei, cauzat de deficiene ascunse; ingreunarea executrii proceselor urmtoare i mrirea consumului de materiale;

mrirea costului (cheltuieli suplimentare provocate de slaba calitate a materialelor i a lucrrilor). Practica activitii de construcii arat c principalii factori care influeneaz negativ calitatea, sunt: calitatea necorespunztoare in proiectare calitatea necorespunztoare a materialelor componente prin folosirea unor materiale necorespunztoare, etc.; calitatea inferioar a executrii tehnologice etc.; calitatea necorespunztoare a intreinerii i urmririi in timp. Aceti factori pot s intervin cu o pondere diferit in funcie de tipul construciei i de condiiile specifice de realizare. In ultima vreme s-au elaborat tehnologii moderne de executare a controlului care includ echipamente de control automat asigurind astfel calitatea cerut de proiect. Rolul fie crui factor care particip la realizarea construciei: Beneficiarul - stabilete un program prin care definete obiectivele calitii i cere organizarea controlului calitii dup anumite norme. Proiectantul - elaboreaz prescripii pentru organizarea controlului calitii specifice fiecrui caz In parte. Organele de studii i cercetri contribuie la crearea condiiilor pentru asigurarea calitii conform specificaiilor. Constructorii i fabricanii - organizeaz asigurarea calitii conform specificaiilor contractuale. Controlul exterior - este efectuat de o persoan desemnat de beneficiar care examineaz i avizeaz modul In care se efectueaz controlul interior (efectuat de ctre proiectant i executant). In prezent calitatea se asigur prin realizarea unui control sistematic In toate etapele de realizare a construciei. Asigurarea ca litii construciilor se poate obine prin urmtoarele modaliti de control: Controlul In timpul proiectrii. Se refer la: - concepia general a structurii; - bazele de calcul; - concordanele cu principalele cerine i cu condiiile de executare; - gradul de definire (msura In care calculele acoper complet necesitile); - utilizarea metodelor de calcul relevante; - evitarea discrepanelor Intre diferitele pri ale calculului; - aciunile luate In considerare; - factorii de siguran adoptai; - nivelul de siguran adoptat; - metodele de proiectare aplicate; - calitatea efectiv a calculelor. Controlul preventiv. Se refer la examinarea din timp a documentaiei de proiect pentru a sesizarea eventualelor deficiene ale acestora: omisiuni, imprecizii, erori care ar putea preveni efectele negative. De asemenea, verificarea materiilor prime, semifabricatelor, fabricatelor, se efectueaz conform prevederii documentelor acestora. Autocontrolul sau controlul executantului const In extragerea unui eantion din lot, verificarea caracteristicilor de calitate ale acestuia i formularea concluziilor pentru Intreg lotul de produse. Acest tip de control contientizeaz muncitorii asupra necesitii realizrii produselor de calitate. Funciile operaionale In autocontrol sunt: controlul operaiei anterioare, cu admiteri sau respingeri, remedierea defectului anterior, executarea operaiei curente i controlul cu decizia de admis retu rebut. Controlul (tehnologic) operativ. Se efectueaz direct la locul de lucru, efectuat de ctre eful de echip, maistru, eful de antier i face parte din procesul de producie. La realizarea acestui control se folosesc instruciuni tehnice i caietul de sarcini, instrumente, aparate i echipamente de msur i control. Se urmresc urmtoarele aspecte:

- calitatea materialelor, subansamblelor etc. - se apreciaz prin examinarea respectrii condiiilor de fabricaie prevzute In standardele, normele i specificaiile prevzute. Prin aceasta urmrindu-se Incadrarea In cimpul valorilor admisibile. Depirea acestor valorilor limit conduce la respingerea calitativ a materialului sau produsului respectiv. - calitatea lucrrilor - se apreciaz prin prelevri de probe sau Incercri nedistructive asupra elementelor de construcii. Controlul intermediar. Se efectueaz pentru recepia unor lucrri care pot s rmin ascunse prin Inglobare sau prin acoperire i care pot periclita rezistena, stabilitatea, durabilitatea sau funcionalitatea construciei sau/i la terminarea unor faze de lucrri (terasamente, infrastructuri, suprastructuri, finisaje etc.), In cazul In care sunt implicate mai multe societi de construcii. Controlul final. Se efectueaz dup terminarea construciei prin recepia provizorie a lucrrilor i apoi recepia final dup circa un an. Se stabilesc defectele lucrrilor care se remediaz pe cheltuiala constructorului. Controlul In timpul exploatrii construciei. Urmrirea comportrii construciei se face pe baza unui program stabilit de proiectant, care va trebui s cuprind, In principal, urmtoarele: - documentaia tehnic (cartea tehnic a construciei) care trebuie s conin prevederi ale proiectantului privind programele de urmrire curent i special dac este cazul; elementele de construcie care sunt supuse urmririi i In care se gsesc aparate de msur i control; fenomenele supuse urmririi; modul de observare al fenomenelor; metodele de msurare i analiz; frecvena msurtorilor; modul de Inregistrare i pstrare a datelor; modul de prelucrare i transmitere a datelor; parametrii care se urmresc, documentaia de interpretare a urmririi; lista prescripiilor de baz); - aparatura i echipamentele necesare. Printre alte tipuri de metode de control se pot meniona: Control integral (denumit i control bucat cu bucat sau regula celor 4N) const In controlul caracteristicilor de calitate la fiecare produs In parte (aplicat la producia de serie mic sau unicate). Controlul integral prezint o serie de neajunsuri, de aceea se mai denumete i regula celor 4N, respectiv: N1 neeconomic implic un numr mare de controlori de calitate i de mijloace de msurare, volumul de munc i timpul necesar acestei realizrii acestui control este mare. N2 neaplicabil In cazurile controlului distructiv. N3 nefiabil, datorit monotoniei operaiei de control (puterea de percepere a operatorului este diminuat de oboseal, de rutin i chiar de plictiseal), conducind In final la acceptarea unor piese neconforme sau respingerea unora corespunztoare calitativ. N4 neantrenant pentru executant. Controlul prin sondaj empiric const In extragerea unui eantion din lot, verificarea caracteristicilor de calitate ale acestuia i formularea concluziilor pentru Intregul lotul de produse (aplicat la producia de serie sau de mas, unde controlul integral ar fi prea costisitor i greu de realizat). Metoda nefiind o metod tiinific bazat pe calcule statistico matematice i neavind la baz o analiz aprofundat, are urmtoarele dezavantaje: nu ofer suficiente informaii asupra calitii elementelor studiate In baza crora s se poat elimina eventualele deficiene, nu se poate aprecia riscul la care este supus atit productorul, cit i beneficiarul i nu permite luarea deciziilor privind reglajul parametrilor procesului de fabricaie. Controlul statistic al calitii (control de conformitate sau control de acceptabilitate) este un control prin sondaj, dar implic efectuarea unei analize statistico matematice, avind la baz o analiz aprofundat, asupra stabilitii procesului de fabricaie. Se aplic la recepia loturilor de produse finite sau pe fluxul de fabricaie. Pe baza studiului statistic realizat, precum i In funcie de nivelul Inelegerii dintre furnizor i beneficiar, se stabilete un plan de control. In

funcie de mrimea lotului i de nivelul de calitate stabilit se prelev, din lotul finit sau direct din fluxul tehnologic, un eantion care se controleaz i la care se calculeaz media valorilor msurate (care ofer informaii asupra stabilitii procesului ca precizie). Rezultatele obinute In urma acestui tip de control se trec In fia de control.

10.DETERM.CARACTER.DE DEFORMATIE A BETONULUI Deformaia betonului reprezint modificarea de volum a betonului la preparare, In timpul prizei i Intririi, chiar i dup Intrire datorit fenomenelor fizico-chimice, care acioneaz asupra acestuia cu diferite intensiti (umiditate, temperatur, presiune, aciuni exterioare etc). Principalele mo dificri de volum produse asupra betonului sunt: contracia, umflarea, dilatarea, deformaiile elastice, visco-plastice, elasto-visco plastice. Contracia la uscare i umflarea la reumezire reprezint fenomene datorate variaiei de volum i absenei, respectiv prezenei apei In amestec. Contracia betonului (STAS 2833-80) reprezint micorarea volumului acestuia la intrire In aer, datorit pierderii prin evaporare apei liber din porii capilari i geluri i a ruperii scheletului cristalin a pietrei de ciment (In fazele iniiale ale Intririi). Datorit acestui fenomen de deshidratare, gelurile se contract, generind tensiuni interioare in masa betonului care conduc la formarea microfisurilor. Prin tratarea i protecia suprafeelor betonului se controleaz pierderile de umiditate din beton dup ce a fost pus In lucrare, fr a modifica natura fazelor care se formeaz prin hidratare-hidroliz a cimentului. Prin conservarea unui grad ridicat de umiditate pe o anumit interval de timp, dup turnare, producerea contraciei betonului se intirzie i se diminueaz, dar nu se elimin. Contracia betonului crete logaritmic In timp, atingind pentru betoane obinuite valori de 0,20,4 mm/m dup un an de la preparare. Contracia betonului se determin prin msurarea distanelor Intre repere fixate pe epruvete prismatice, pstrate la temperatur i umiditate constant. Contracia betonului la o virst oarecare t, se calculeaz cu relaia: unde: c - contracia betonului; o - distana Intre repere la 7 zile (mm); t - distana pe microprocesor la timpul t (mm); Lo - distana Intre reperele epruvetei (mm). Umflarea betonului reprezint creterea volumului acestuia In timpul prizei i al intririi betonului. Umezirea, pe un interval de timp lung sau imersarea permanent in ap, determin mrirea umiditii masei de beton i implicit umflarea betonului. Fenomenul este invers contraciei i se explic prin faptul c gelurile, prin Imbtrinire, Ii modific parial structura, astfel Incit la umflare nu mai poate ptrunde aceeai cantitate de ap pe care a pierdut-o la uscare (gelurile prin peliculele de ap Indeprteaz microcristalele unele de altele). Valorile Inregistrate ale umflrii fiind cu mult mai mici decit cele ale contraciei, nereprezentind un pericol al degradrii structurii interne a betonului. Dilatarea termic (expansiunea termic difereniat) reprezint variaia dimensiunilor elementului de beton, rezultat al expansiunii termice difereniate a componenilor datorit valorii diferite ale coeficienilor de dilatare termic ale acestora (piatra de ciment, aer i agregate din beton). Dilatarea termic al betonului obinuit este de ordinul 10 -5 oK -1 (iar pentru betonul cu agregate uoare 0,8 x 10 -5 oK -1 ), fiind de acelai ordin de mrime cu al oelului moale, permiind Inglobarea oelului In beton sub form de armturi. =t *t PRINCIPALELE PROPRIETI ALE BETOANELOR unde: - deformaia longitudinal; t - coeficient de dilatare termic liniar; t temperatura.

Figura. Principalele tipuri de dilatri i contracii ale betonului a. Contracie liber, b. Expansiune In seciune, c. Beton fisurat. Principalele cauze ale degradrii fizice a structurii betonului sunt: dilatarea termic difereniat a componenilor betonului, dilatarea termic difereniat a elementului in ansamblu i pierderea apei din beton prin evaporare. Dilatarea termica a betonului depinde de natura componentilor sai si de proportia lor inamestec. Coeficientul de dilatare termica liniara variaza intre 0 ,0 0 9 0 ,0 1 1 m m/ m C la temperaturi cuprinse intre -15...+50C. 11.PUNEREA IN OPERA A BETONULUI PROASPAT Nu turna (si nu vibra) beton pe timp de ploaie. Iti recomandm ca temperatura betonului proaspt la Inceperea turnrii s fie intre +5 si+30C. Cresterea temperaturii betonului proaspat peste valoarea de +30C duneaz, intrucit prin accelerarea prizei si Intririi betonului apa de pe suprafetele libere ale elementelor turnate se evapor relativ rapid, aprind fisuri de contractie.Inaltimea de cdere liber a betonului pus in oper nu trebuie s fie mai mare de 1.50 m. Asigur, dac este cazul, pentru betonul descrcat din cif, un sistem de jgheaburi sau tuburi asa Incit s respecTi aceast conditie. Asigur-te de etanseitatea sistemului de jgheaburi si tuburi asa incit prin acestea s nu se piard lapte de ciment.Pentru betonul transportat cu gleata sau roaba, asigur-te In prealabil de etanseitatea acestora si de faptul c sunt curate, fr mortar vechi Intrit, reziduuri petroliere sau de alt natur. Nu descrca betonul transportat cu roaba sau gleata de la Inltime. Rspindeste uniform betonul turnat In straturi de maxim 50 cm Inltime. Turnarea unui nou strat de beton trebuie s se realizeze Inainte de Inceperea prizei betonului turnat anterior.Dac In timpul turnrii betonului, observe deformarea sau deplasarea armturilor fat de poziTia prevzut prin proiect, corecteaz poziTia armturilor chiar pe timpul turnrii (cit betonul este plastic) asigurind rigiditatea armturii pe poziTia prevzut. Acord atenTia cuvenit respectrii stratului de acoperire. Compactarea betonului Compactarea betonului este o operaTiune strict necesar. Betonul se va compacta numai atit timp cit este plastic (lucrabil).Compacteaz betonul folosind un vibrator de interior (pervibrator).Nu aseza vibratorul pe armturi sau pe cofraje.Dac nu poTi introduce lancea vibratorului sau acesta se defecteaz, foloseste un mai sau vergele metalice pin cind se

ajunge cu betonarea In dreptul unui rost de lucru.Indeas cu sipci sau vergele metalice betonul proaspt pe laterala elementului turnat In zona stratului de acoperire si pe zonele cu armturi dese.Introdu lancea vibratorului la maxim 1 m distanT Intre dou puncte succesive. In funcTie de caracteristicile secTiunii si desimea armturilor aceast distanT poate fi mai mic.Durata de vibrare este Intre 5-30 secunde In funcTie de tipul betonului si de tipul de vibrator utilizat. Nu vibra betonul In exces sunt posibile segregri (pe care nu le poTi vedea In momentul vibrrii) la partea inferioar a elementului vibrat. Acestea vor fi descoperite abia la decofrare. 12.DEFORMATIILE BETONULUI LA TEMPERATURADilatarea termica a betonului este proprietatea acestuia de asi mari volumul la cresterea temperaturii si este rezultatul dilatarii tuturor componentilor sai. Fenomenul are loc atat datorita cresterii temperaturii mediului ambiant cat si datorita degajarii de caldura ce insoteste procesele de hidratare-hidroliza ale cimentului. Dilatarea termica a betonului creste odata cu dozajul in ciment. Cand coeficientul de dilatare termica a agregatelor este mult diferit de cel al pietrei de ciment apare efectul distructiv al dilatarii si constructiei differentiate care determina amplificarea sistemului de microfisuri al betonului. Aprecierea dilatarii si contractiei termice a betonului se face prin determinarea coeficientului de dilatare liniara masurat pe epruvete prismatice iar pt unele lucrari si dupa coeficientul de dilatare volumica masurat pe eprufete cubice. Determinarea experimentala a coeficientului de dilatare termica este o operatie dificil de realizat, deoarece prin ridicarea temperaturii se produce si o pierdere a apei din beton ceeace conduce la maifestarea fenomenului de contractie. Coeficientul de dilatare lineara a betonului obisnuit are val cuprine intre 0.7*10 la -5 1.3*10la 5. in functie de natura agregatelor dozajul si natura cimentului. Influenta temperaturilor ridicateasupra proprietatilor betonului .. - la temperaturi peste + 35 C , procesele de priza si intarire sunt infranate datorita evaporarii apei de amestecare . Betonul intarit isi pastreaza proprietatile pana la temperaturi de + 150 C .Peste aceste temperaturi incep sa scada rezistentele mecanice ale betonului . -betoanele rezistente la temperaturi inalte se executa cu ciment aluminos , ciment portland cu stabilizatori ceramici sau lianti speciali .Ca agregate se folosesc materiale stabile la temperaturi inalte zgura aluminotitanica , minereu de cromit ,sparturi de caramizi refractare ,zgura de furnal ,andezit ,.. Accelerarea intariri betoanelor - Utilizarea cimenturilor cu intarire rapida , simbolizate cu R , caracterizate prin : finete de macinare , viteza de hidratare si intarire mare . -Utilizarea aditivilor acceleratori de intarire . Cel mai utilizat este clorura de calciu . -Tratamente hidrotermice _ procese de accelerare a intaririi betonului prin incalzirea lui in prezenta aburului sau a apei calde .Procese specifice fabricilor de prefabricate . Dupa modul lor de realizare sunt : -tratamente termice fara presiune -tratamente termice cu presiune Tratamente termice fara presiune _constau in incalzirea elementelor la scurt timp de la confectionare, la temperaturi de max. 100 C, in anumite conditii de umiditate , care sa nu permita evaporarea apei din beton . Aburirea foloseste ca agent de incalzire aburul la presiune normala .Efectul final al aburirii depinde de : compozitia cimentului , dozajulde ciment , raportul apa / ciment , varsta betonului in momentul aburirii, regimul de aburire ( incalzire , tratare , racire ) , sectiunea piesei de beton. Betoanele tratate termic prin aburire au rezistentele mecanice finale inferioare cu 10 20 % celor intarite in conditii normale , au rezistente la inghet dezghet , la soc mai mici . Tratamente sub presiune de vapori_autoclavizarea Se realizeaza in autoclave , la presiuni 6-8 atm.si temperaturi de 170 200 C , dupa o intarire prealabila a betonului de cateva ore in mediu umed la temperatura normala .Ridicarea si coborarea temperaturii si presiunii sa fac lent ( cate 3 4 ore fiecare ), iar tratarea izoterma dureaza 6-10 ore.La sfarsit se obtin rezistente mecanice echivalente cu cele la 28 zile in conditii normale de intarire . Autoclavizarea permite inlocuirea partiala sau totala a cimentului cu var gras ,daca agregatele sunt silicioase si destul de fine . Procedeul de autoclavizare se foloseste la fabricarea

B C A . Accelerarea intaririi betonului se mai poate realiza : incalzire cu aer cald , curent electric , raze infrarosii , tratare in campuri de inalta frecventa .

13.CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR SUDATE Lucrari de cofrare

Inainte de inceperea lucrarii, se verifica : calitatea panourilor de cofraj; existenta proiectului de executare a lucrarii pe timp friguros (daca e cazul); existenta fisei de insotire a lucrarii care trebuie sa contina si programul de control al calitatii pe faze de executie a cofrajelor;

suprafetele de cofraj care vor veni in contact cu betonul ce urmeaza a se turna; pozitia armaturilor de legatura sau continuitate; trasarea cofrajelor conform detaliilor de executie;

In timpul executarii lucrarii, se verifica : pozitionarea cofrajelor in raport cu trasarea; respectarea proiectului si incadrarea in abaterile admisibile; Acte incheiate : Proces verbal de receptie calitativa

La terminarea executarii lucrarii Acte incheiate : Proces verbal pentru verificarea calitatii lucrarilor ce devin ascunse, care va contine constatari cu privire la : alcatuirea elementelor de sustinere si sprijinire, etanseitatea cofrajelor, dimensiunile interioare ale cofrajelor, pozitia golurilor in raport cu cele ale elementelor care se vor betona. Lucrari de armare

Inainte de inceperea armarii, se verifica : documentele de la furnizori (certificat de calitate sau certificat de garantie); existenta procesului verbal de receptie calitativa a cofrajelor; acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare in cazul elementelor de structura care depasesc 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare; existenta certificatului de calificare a sudorilor; autorizarea tehnologiei de sudare; verificarea calitatii armaturilor : dimensiunea sectiunilor , examinarea aspectului, verificarea prin indoire la rece; In timpul executarii armarii, se verifica : respectarea montarii armaturilor in pozitia prevazuta in proiect; abaterile limita admisibile; prevederile constructive pentru armarea elementelor din beton; inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va inscrie in procesul verbal de lucrari ascunse si vor fi vizate de seful de lucru, de proiectant si de verificatorul de proiecte; respectarea tehnologiei de sudare; La terminrea montarii armaturilor, se verifica : numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni ale elementelor; distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare; lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se betoneaza ulterior;

pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor; calitatea sudurilor si marcarea sudurilor; numarul si calitatea legaturilor dintre bare; dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii; modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate; rezultatelele controalelor nedistructive pe suduri ( buletine de incercari

acestuia;

nedistructive); Acte incheiate : Proces verbal de receptie a lotului de armaturi sudate; Proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ce devin ascunse; Proces verbal de control a calitatii lucrarilor in faze determinante (daca este cazul). In procesele verble se va preciza daca se admite trecere la executarea fazei urmatoare. Se vor anexa : Buletine de incercari nedistructive ( pentru suduri); Buletine de examinare vizuala a sudurilor. Lucrari de betonare

Inainte de inceperea betonarii, se verifica : acceptarea de catre beneficiar a fisei tehnologice pentru betonare; in cazul betoanelor de clasa egala sau mai mare de C 20/25 se dispune de incercari preliminare, iar compozitia betonului a fost acceptata de proiectant sau beneficiar; daca sunt realizate masurile pregatitoare, sunt aprovizionate si verificate materialele, utilajele si dotarile necesare, in conformitate cu prevederile fisei tehnologice; daca sunt stabilite si instruite formatiile de lucru in ceea ce priveste tehnologia de executie; daca au fost receptionate calitativ lucrarile de sapaturi, cofraje si armaturi (dupa caz); calitatea suprafetelor din beton turnat anterior si intarit; daca sunt stabilite si pregatite masurile ce vor fi adoptate pentru continuarea betonarii in cazul interventiei unor situatii accidentale; Acte necesare : Fisa de betonare; pentru beton ( bon de transport, certificat de calitate)

In timpul betonarii, se verifica daca : datele inscrise in bonurile de transport ale betonului corespund celor prevazute si nu s-a depasit durata admisa de transport;

lucrabilitatea betonului corespunde celei prevazute; se respecta frecventa de efectuare a incercarilor si prelevarilor de probe; sunt corespunzatoare masurile adoptate de mentinere a pozitiei armaturilor, dimensiunilor si formelor cofrajelor; se aplica corespunzator masurile de protectie a suprafetelor libere ale betonului proaspat; Acte necesare : Bonuri de transport; Condica de betoane ( se vor consemna bonurile de transport corespunzatoare betonului pus in lucrare, locul unde a fost pus in lucrare, ora inceperii si terminarii betonarii, probe de beton prelevate, masurile adoptate pentru protectia betonului proaspat, evenimente intervenite, temperatura mediului, personlul care a supravegheat betonarea. Daca betonul se prepara la locul punerii in opera, conducatorul punctului de lucru va inscrie in condica de betoane si verificarile cu privire la : calitatea cimentului, calitatea agregatelor, dozarea betonului, transportul betonului);Buletine de incercari

Calitatea betonului pus in lucrare se va aprecia tinand cont de : concluziile asupra rezultatelor incercarii probelor de verificare a clasei prezentate in buletinul de laborator emis;

concluziile interpretarii rezultatelor incercarilor nedistructive sau a incercarilor pe carote; Acte incheiate : Buletin unic emis de laborator; Proces verbal de receptie calitativa semnat de constructor, beneficiar si proiectant, in care se consemneaza rezultatul aprecierii calitatii betonului ; Proces verbal de control al calitatii lucrarilor in fazele determinante (daca e cazul) Lucrari de decofrare

Inainte de inceperea lucrarilor, se verifica daca :

rezistentele la care au ajuns partile de constructie in vederea decofrarii prin incercarea epruvetelor de control pe faze confectionate in acest scop si pastrate in conditii similare elementelor in cauza sau prin incercari nedistructive. In lipsa incercarilor se vor respecta prevederile NE 012-2/2007. Acte necesare : Buletin de incercare; Graficul de intarire pentru beton (in cazul executarii pe timp friguros)

In timpul decofrarii, se verifica : sa nu existe defecte de turnare (goluri, zone segregate) care pot afecta stabilitatea constructiei. Daca se constata existenta unor defecte se va sista decofrarea pana la aplicarea masurilor de remediere sau consolidare; daca decofrarea se face astfel incat sa se evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decofreaza, ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialelor din care este alcatuit cofrajul; Dupa decofrarea elementelor din beton Acte intocmite : Proces verbal de verificare a aspectului betonului dupa decofrare si pozitionare goluri tehnologice si de instalatii, care se incheie in maximum 24 de ore de la decofrarea oricarei parti de constructie. Se incheie intre conducatorul punctului de lucru, delegatul beneficiarului si de catre proiectant (daca acesta a solicitat sa fie prezent). In procesul verbal se consemneaza rezultatele urmatoarelor verificari : aspectul elementelor, semnalandu-se daca se intalnesc zone necorespunzatoare (segregari, goluri, rosturi, etc), dimensiunile elementelor, pozitia elementelor verticale in raport cu cele situate inferior, pozitia si dimensiunile golurilor. 14. CONTROLUL CALITATII LA BETONARE PE TIMP DE IARNA Materialele componente ale betonului sunt: cimentul, agregatele, apa i aditivii. Materialele componente ale betonului sunt: cimentul, agregatele, apa i aditivii. Aceast informaie este ins general i insuficient pentru a proiecta un beton cu rezisten la inghe-dezghe repetat.Aceste materialele au compoziii chimice i mineralogice, caracteristici fizico-mecanice variate. Alegerea lor pentru asigurarea uni durabiliti optime a betonului.Msuri de protecTie a betonului turnat pe timp friguros cele mai mari pierderi de cldur ale betonului proaspt au loc la descrcarea din mijlocul de transport si in timpul turnrii propriu-zise in cofraje. Pentru a preveni pierderea de cldur ia msuri ca operaTia de turnare s se incheie cit mai repede.Anterior turnrii, dispune pe lateralele elementului ce va fi turnat rogojini, prelate, saltele de vat mineral, plci de polistiren etc. asa incit s menTii o temperatur pe cit posibil constant in jurul elementului turnat. Imediat dup turnare si compactare dispune la suprafaTa elementului turnat materiale de protecTie dar care s nu adere la suprafaTa betonului proaspt.Dac esti surprins de temperaturi sczute (sub +5C inclusiv) este strict interzis stropirea betonului cu ap.In cazul in care esti surprins de temperaturi sczute, este important s stii c temperaturile sczute prelungesc si pot chiar intrerupe priza si intrirea betonului.Influenta temperaturilor scazute asupra proprietatilor betonului .Betonarea pe timp friguros. -se considera timp friguros sub_ 5 C . Intarire lenta , rezistentele finale pot avea valori ridicate , uneori chiar mai bune decat in cazul betoanelor intarite in conditii normale. La temperaturi scazute , dar superioare celei de inghet , granulele de ciment se hidrateaza , produsele de hidratare obtinute au o0 structura mai fina si cu mai

putine defecte . - la temperaturi sub 0 C betonul nu se mai intareste , reactiile de hidratare se desfasoara foarte lent , iar in jur de 10 C se opresc complet ,deoarece ingheata si apa absorbita. Inghetarea apei la temperaturi sub 0 C , slabeste adeziunea pietrei de ciment fata de agregate si armaturi , fenomen mai accentuat cu cat raportul apa/ ciment este mai mare La punerea in lucrare pe timp friguros , trebuie sa se asigure temperaturi minime de + 5 C , pe toata perioada de intarire . La betonarea pe timp friguros se recomanda urmatoarele masuri : -cantitate cat mai redusa de apa de amestecare ; -utilizare de aditivi plastifianti , acceleratori de priza si intarire sau antigel ; -prelungirea duratei de amestecare cu 50% fata de durata de amestecare in conditii normale ; -incalzirea agregatelor ( t + 50 C ) si a apei de amestecare ( + 50 .... 70 C ); -evitarea pierderilor de caldura la transportul betonului: distante scurte , acoperire cu prelate .. -curatarea cofrajelor cu jet de aer cald sau abur ; -compactarea betonului prin vibrare ; -dupa turnare acoperire cu:prelate , folii de polietilena , saltele termoizolante ; Decofrarea numai dupa verificarea rezistentelor mecanice pe probe de beton pastrate in aceleasi conditii .

Modul de preparare, punere in lucrare i tratare al betonului iarna Prima condiie este aceea de asigurare a calitii amestecului proaspt.Temperaturile sczute consecine nefavorabile asupra vitezei de intrire a betonului reducind-o sensibil. Tratarea betonului dup punerea opera prin protejarea impotriva ingherii a apai din beton, pin cind acesta a ajuns la gradul critic de maturizare i/sau crearea unor condiii de intrire care s aib efecte cit mai favorabile asupra vitezei de intrire i asupra proprietilor fizico- chimico- mecanice ale betonului intrit. 15 ( REZISTENTA BETONULUI LA FISURI) Fisurile In elementele de beton armat pot aprea i din alte cauze (nefiind obligatorie existena aciunilor) cum ar fi contracia sau tasarea plastic a betonului proaspt, reaciile chimice dintre alcalii i agregate, efectul ciclurilor de Inghe-dezghe, expansiunea armturii corodate etc. Fisurile din elementele de beton armat, luind In considerare factorii care le produc, pot fi clasificate in dou mari categorii: fisuri datorate Incrcrilor exterioare (fig.1); fisuri datorate tensiunilor interioare (fig.2). Fisurile orientate In lungul armturii (fisuri de aderen) sau fisuri din cauza coroziunii armturii) sunt mult mai periculoase decit fisurile transversale, deoarece In cazul fisurilor transversale coroziunea este limitat la o suprafa redus i pericolul de decojire a stratului de acoperire cu beton practic nu exist. Fisuri datorate contraciei plastice a betonului proaspt- prin faptul c permit ptrunderea apei In masa betonului, aprind astfel pericolul de Inghe. Ele se formeaz la citeva ore dup turnare, cind betonul se gsete Inc In stare plastic. Fisuri datorate tasrii plastice a betonului proaspt Aceste fisuri se produc, de regul, In elementele cu Inlime mai mare (de exemplu la turnarea unor grinzi sau stilpi prefabricai). Migrarea apei spre suprafaa betonului proaspt provoac, sub aciunea forelor de gravitaie, o reducere a volumului betonului (tasare). De multe ori aceast reducere de volum este impiedicat de existena unor armturi sau de ctre cofraj. Astfel pot aprea fisuri in dreptul armturilor aezate la partea superioar a elementului, sau in dreptul etrierilor la turnarea grinzilor sau a stilpilor In poziie orizontal. Dac armturile sunt apropiate, datorit tasrii betonului, pot aprea fisuri orizontale care produc separarea stratului de acoperire cu beton a rindului superior de armturi. 17.CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE ARMARE

Lucrari de armare

Inainte de inceperea armarii, se verifica : documentele de la furnizori (certificat de calitate sau certificat de garantie); existenta procesului verbal de receptie calitativa a cofrajelor; acceptarea de catre proiectant a fisei tehnologice de betonare in cazul elementelor de structura care depasesc 100 mc si este necesar sa fie prevazute rosturi de turnare; existenta certificatului de calificare a sudorilor; autorizarea tehnologiei de sudare; verificarea calitatii armaturilor : dimensiunea sectiunilor , examinarea aspectului, verificarea prin indoire la rece; In timpul executarii armarii, se verifica : respectarea montarii armaturilor in pozitia prevazuta in proiect; abaterile limita admisibile; prevederile constructive pentru armarea elementelor din beton; inlocuirea armaturilor prevazute in proiect se va inscrie in procesul verbal de lucrari ascunse si vor fi vizate de seful de lucru, de proiectant si de verificatorul de proiecte; respectarea tehnologiei de sudare; La terminrea montarii armaturilor, se verifica : numarul, diametrul si pozitia armaturilor in diferite sectiuni ale elementelor; distanta dintre etrieri, diametrul acestora si modul lor de fixare; lungimea portiunilor de bare care depasesc reazemele sau care urmeaza a fi inglobate in elemente ce se betoneaza ulterior; pozitia innadirilor si lungimile de petrecere a barelor; calitatea sudurilor si marcarea sudurilor; numarul si calitatea legaturilor dintre bare; dispozitivele de mentinere a pozitiei armaturilor in cursul betonarii; modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire cu beton si dimensiunile acestuia; pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor inglobate; rezultatelele controalelor nedistructive pe suduri ( buletine de incercari nedistructive); Acte incheiate : Proces verbal de receptie a lotului de armaturi sudate; Proces verbal de verificare a calitatii lucrarilor ce devin ascunse; Proces verbal de control a calitatii lucrarilor in faze determinante (daca este cazul). In procesele verble se va preciza daca se admite trecere la executarea fazei urmatoare. Se vor anexa : Buletine de incercari nedistructive ( pentru suduri); Buletine de examinare vizuala a sudurilor.

18.GEVILITATEA.REZISTENTA BETONULUI LA SCHIMBAREA TEMPERATURII In timpul exploatrii anumitor construcii, pe perioadele de iarn, betonul din aceste elemente de construcii este supus, In general, la cicluri alternante de Inghe-dezghe. Dac masa de beton Intrit expus acestui fenomen se gsete In stare umed i saturat cu ap, deteriorarea se va

finaliza printr-o distrugere rapid a betonului prin dezagregare (exfoliere i dislocri) In straturi paralele (fig. 3-11). Acest fenomen apare datorit tensiunilor interne care iau natere ca urmare a mririi volumului apei Ingheate (cu cca. 9 %) In pori i fisuri, conducind la mrirea permeabilitii la ap, micorarea masei, a rezistenelor mecanice i modulului de elasticitate. Gradul de gelivitate (STAS 3518-89) se definete prin numrul de cicluri de Inghe-dezghe succesive, pe care epruvetele de beton saturate cu ap (care au virsta de cel puin 28 de zile) le pot suporta, fr ca reducerea rezistenei la compresiune s fie mai mare de 25% sau a modulului de elasticitate cu mai mult de 15% i pierderea In greutate s scad mai mult de 5%, fa de pe epruvete martor care sunt identice din toate punctele de vedere, care Ins nu se supun la gelivitate. In schimb, gelivitatea betonului exprim aptitudinea sa de a rezista fr a suferii deteriorri la variaiile climatice care se produc, In condiiile de utilizare, corespunztoare mediului.Rezistena la Inghe-dezghe a betonului se determin (conform STAS 3518-1989), folosind: metoda distructiv, care urmrete variaia rezistenei la compresiune a epruvetelor de beton Incercate la Inghe-dezghe fa de epruvetele martor (confecionate In acelai timp, din acelai beton i conservate pin In momentul Incercrii In acelai condiii cu epruvetele care se supun Incercrii); metoda nedistructiv, care urmrete variaia modului de elasticitate dinamic relativ. Rezistena la Inghe - dezghe este o problem actual, datorit efectelor complexe induse de apariia eforturilor interne de Intindere (exercitate In urma Ingherii apei) i de contracie termic (exercitate In urma dezgherii apei). Deteriorarea se produce In momentul In care eforturile interioare depesc rezistena la Intindere a betonului i se agraveaz pin la distrugere, pe msura amplificrii i generalizrii In masa betonului a acestui proces.Principalii factori care influeneaz rezistena la inghe-dezghe a betonului, sunt: tipul de ciment; meninerea raportului A/C in limitele minime admise pentru a menine volumului de pori minim; existena in masa betonului a unui volum corespunztor de aer antrenat (folosirea aditivilor antrenori de aer), agregate negelive cu coeficient de dilatare termic redus, curate; fineea de mcinare a cimenturilor (cu cit cimentul este mai fin, cu atit scade gelivitatea); dozajul de ciment (creterea dozajului de ciment reduce gelivitatea); utilizarea adaosurilor active i inerte introduse la mcinarea cimentului sau la prepararea betonului conduc la imbuntire a lucrabilitii i compactitii betonului; utilizarea aditivilor (antrenori de aer, reductori de ap, impermeabilizatori etc.) in compoziiile betoanelor (utilizai corect, reduc considerabil gelivitatea).

23.CONTROLUL MATERIALELOR PENTRU BETOANE GRELE Pentru prepararea betoanelor i recomandm utilizarea nisipului si pietrisului (ca materiale sortate si splate n balastier). Agregatele folosite In domeniul construciilor trebuie s Indeplineasc urmtoarele condiii principale de calitate: s fie curate (s nu conin pri fine nocive argil, praf, substane organice sau materiale strine etc.); s fie sntoase i compacte, In nici un caz friabile. Asigur-te c cimentul este in perioada de valabilitate citind data livrrii inscripTionat pe sac si pe documentele de certificare a calitTii (DeclaraTie de Conformitate CS). Cimenturile de tip CEM II au perioada de valabilitate 60 zile de la data livrrii.La execuTia lucrrilor de mic anvergur,pentru usurinTa manipulrii si dozrii, este recomandabil s te aprovizionezi cu ciment in saci.Asigur-te la aprovizionare c cimentul este omogen, c nu are bulgri si c nu s-a pietrificat in saci.Adaptarea dozajelor de ciment sau modificarea tipului de ciment faT de prevederile proiectului se pot face numai cu acordul proiectantului. Respect specificatiile agregatelor si diametrul maxim al granulei de agregat posibil a fi folosit. A utilizeaz ap potabil. Calitatea apei pentru prepararea si comportarea betonului proaspt si ntrit este foarte important.cest lucru este prevzut prin proiectul de executie.

28.REZISTENTELE MECANICE ALE BETONULUI.DETERMINAREA CLASEI DE REZISTENTEI ALE REZISTENTEI ALE BETONULUI INTARIT. Incercrile de rezistena pot fi folosite ca un criteriu rapid de evaluare a unor proprieti ale betonului, fiind folosit ca o msur a calitii acestuia. Diversele procedee de incercare sunt caracterizate prin: tipul de solicitare: intindere, compresiune, incovoiere, forfecare, torsiune; evoluia in timp a solicitrii: continu, constant, oc, oscilant. Valorile caracteristicilor de material se determin in laborator pe epruvete de dimensiuni standardizate (cubice cu latura de 150 mm, cilindrice de 150 x H 300 mm sau prismatice), in condiii standardizate cu maini de incercat specifice, prin unul din urmtoarele procedee: msurarea forei ce determin o anumit deformare sau rupere a probei, pentru a determina de exemplu: alungirea, rezistena de rupere la traciune; msurarea deformrii cauzate de o for definit pentru a determina de exemplu limita de deformare in timp, modului de elasticitate longitudinal i transversal; msurarea deformrii maxim posibile, pentru a determina de exemplu alungirea la rupere, unghiul de incovoiere la "incercarea de pliere", coeficientul de flambaj; determinarea numrului maxim posibil de aciuni ale forei sau de deformri, pentru a determina de exemplu rezistena la oboseal, numrul de incovoieri de o parte i de alta pin la rupere; msurarea lucrului mecanic ce determin o anumit deformare sau rupere, pentru a determina de exemplu reziliena, rezistena la incovoiere sau intindere prin oc; Prin procedeele de incercare se imit condiii tipice de solicitare, plecindu-se de la

condiii reale. Clasa betonului este definit pe baza rezistenei caracteristice fck,28 la compresiune (N/mm2; MPa) determinat pe epruvete cubice cu latura de 150 mm (sau cilindrice cu de 150/300 mm, pstrate in condiii standard i incercate la virsta de 28 zile, in condiii de laborator conform STAS 1275-88. TB. Clase de betoane (N/mm2; MPa) Clasa de R a C* C C* C C C C* C C C* C C* C C C beton 2,8 4 6 8 12 16 18 20 25 28 30 32 35 40 45NE012-1999

C 50 60 50 60

3,5 5

fc,28 cilindru fc,28 cub

7,5 10 15 20 22,5 25 30 35 Rezisten caracteristic (clasa) betonului (MPa) 2,8 4 6 8 12 16 18 20 25 283,5 5 7,5 10 15 20 22,5 25 30 35

37 30 37

40 32 40

45 35 45

50 40 50

55 45 55

Mrimea rezistenei caracteristice este definit probabilistic ca valoare sub care se pot situa cel mult 5% din rezultate. Tabel. Rezistena betonului funcie de virst Clasa Rezistenta Rezistenta cubica la virste (MPa) betonului betonului 7 zile 2luni 3 luni 6 luni 1 an fc (MPa) 20 20,0 13,5 22 23 34 25 25 25,0 16,5 27,5 29 30 31 30 30,0 20 33 35 36 37 40 40,0 28 44 45,5 47,5 50 50 50,0 36 54 55,5 57,5 60 Marca betonului este rezistena minim la compresiune (daN/cm2) determinat la virsta de 28 zile pe epruvete cu latura de 141 mm, in condiii de laborator, corespunztoare unui coeficient de variaie cv = 15 % acceptat convenional ca reprezentind o calitate medie a execuie.