Evolutionism vs Creationism
2
O BELGI In biologie, evolu ţioni smul repr ezintă un proces complex prin care caracteristicile organismelor vii suferă transformări pe parcursul mai multor generaţii. Ştiinţa evoluţionismului caută să inţeleagă mecanismele biologice care au eclan!at sc"imbarea plantelor !i animalelor e acum mii !i mii e ani p#nă la rezultatul in zilele noastre. O GRECU Charles Robert Darwin $%&'()%&&*+, om e !tiinţă britanic, este cel care a pus bazele teoriei moerne a e voluţionismulu i. reinţa sa era că toate formele e viaţă au evoluat atorită procesului e selecţie naturală. Originea speciilor prin selecţia naturală sau păstrarea raselor favorizate in lupta pentru existenţă a apărut in %&-(. aterialist !i ialectician, el a emonstrat primul, pe baze experimentale, materialitatea lumii vii !i a susţinut originea animală a omului $Originea omului şi selecţia sexuala , %&/%+. oncepţia sa evoluţionistă a avut o mare in0uenţă asupra 1loso1ei cunoa!terii, in1rm#n teoria 1xistă !i creaţionistă. O BELGI Creaționismul este crein2a că universul 3i toate formele e via2ă au fost create e 4umnezeu sau e o altă formă e inteligen2ă extra)terestră. rea2ioni3tii biblici acceptă relatarea in Cartea Facerii $Geneză+, potrivit căreia 4umnezeu creează totul 5n 6 zile, pe c#n aep2ii crea2ionismulu i 3tiin2i1c cre că un creator a făcut tot ce există, ace3tia put#n 5nsă să respingă teza crea2iei 5n 6 zile ca 1in relatarea istorică a procesului. O GRECU Creaţionismul biblic 7 rea2ionismul biblic, at#t ieatic c#t 3i te"nic, interpretează literal escrierea crea2iei in artea Genezei 3i a altor ogme biblice. O TOT GRECU Creaționism evoluționist 7 porne3te e la ieea creării 8niversului e către 4umnezeu in nimic. 9stfel, 5n concep2ia acestui curent, upă ce 4umnezeu a creat lumea ea a fost spusă unor legi evolu2ioniste, care au eterminat o sc"imbare a speciilor intr)una 5ntr)alta, p#nă la formele actuale. O BELGI ontr oversa crea2ionism ) evolu 2ioni sm implică o ispută cult urala , politica , precum 3i teologică recurentă espre originile :ăm#ntului , ale umanită2ii , precum 3i ale altor forme forme e via2ă . 9ceastă ezbatere are loc cel mai es 5n ;tatele 8nite ale 9mericii , precum 3i 5ntr)o mai mică măsură 5n Europa 3i 5n alte parti, aesea escrisa ca parte a unui război cultural . O BELGI <ivelul e spri=in pentru evolu2ionism este extrem e mare 5n carul comunită2ii 3tiin2i1 ce 3i 5n meiul acaemic , cu (- > in oamenii e 3tiin2ă sus2inan evolu2ionismul. O G?E8 In conc epţia acestui curent, upa ce 4umnezeu a crea t lumea ea a fost supusă unor legi e voluţioniste, care au eterminat o sc"imbare a speciilor intr) una 5ntr)alta, p#na la formele actuale. 9ceastă formă e creaţionism a apărut la 5nceputul secolului al @ AIII)lea printre savanţii ei!ti ai vremii $<eton, A oltaire, Cobbes, :aine, etc.+. O G?E8 4upa ecl inul ei, 1los o1 ca 4avi Cume i)au găsi t o nouă vocaţ ie ca moel sincretic e viz iune espre lume, facilit#n acceptar ea e către inivi a cuno!tinţelor !tiinţi1ce insu!ite prin eucaţia generală, fără a respinge creinţele religioase traiţionale. 9ceastă teorie imbină cumva reaţia cu evoluţia speciilor, insă
-
Upload
stefan-roman -
Category
Documents
-
view
3 -
download
0
description
Eseu despre dezbaterea Evolutionism-Creationism
Transcript of Evolutionism vs Creationism
BELGI In biologie, evoluionismul reprezint un proces complex prin care caracteristicile organismelor vii sufer transformri pe parcursul mai multor generaii. tiina evoluionismului caut s ineleag mecanismele biologice care au declanat schimbarea plantelor i animalelor de acum mii i mii de ani pn la rezultatul dinzilele noastre. GRECU Charles Robert Darwin (1809-1882), om de tiin britanic, este cel care a pus bazele teoriei moderne a evoluionismului. Credina sa era c toate formele de via au evoluat datorit procesului de selecie natural.Originea speciilor prin selecia natural sau pstrarea raselor favorizate in lupta pentru existena aprut in 1859. Materialist i dialectician, el a demonstrat primul, pe baze experimentale, materialitatea lumii vii i a susinut originea animal a omului (Originea omului i selecia sexuala, 1871). Concepia sa evoluionist a avut o mare influen asupra filosofiei cunoaterii, infirmnd teoria fixist i creaionist. BELGI Creaionismuleste credina c universul i toate formele de via au fost create de Dumnezeu sau de o alt form de inteligen extra-terestr. Creaionitii biblici accept relatarea dinCartea Facerii(Genez), potrivit creia Dumnezeu creeaz totul n 6 zile, pe cnd adepii creaionismului tiinific cred c un creator a fcut tot ce exist, acetia putnd ns s resping teza creaiei n 6 zile ca fiind relatarea istoric a procesului. GRECU Creaionismul biblic : Creaionismul biblic, att ideatic ct i tehnic, interpreteaz literal descrierea creaiei din Cartea Genezei i a altor dogme biblice. TOT GRECU Creaionism evoluionist : pornete de la ideea crerii Universului de ctre Dumnezeu din nimic. Astfel, n concepia acestui curent, dup ce Dumnezeu a creat lumea ea a fost spus unor legi evoluioniste, care au determinat o schimbare a speciilor dintr-una ntr-alta, pn la formele actuale. BELGI Controversa creaionism - evoluionism implic o disput culturala , politica , precum i teologic recurent despre originile Pmntului , ale umanitii , precum i ale altor forme forme de via . Aceast dezbatere are loc cel mai des n Statele Unite ale Americii , precum i ntr-o mai mic msur n Europa i n alte parti, adesea descrisa ca parte a unui rzboi cultural . BELGI Nivelul de sprijin pentru evoluionism este extrem de mare n cadrul comunitii tiinifice i n mediul academic , cu 95 % din oamenii de tiin susinand evoluionismul. GRECU In concepia acestui curent, dupa ce Dumnezeu a creat lumea ea a fost supus unor legi evoluioniste, care au determinat o schimbare a speciilor dintr-una ntr-alta, pna la formele actuale. Aceast form de creaionism a aprut la nceputul secolului al XVIII-lea printre savanii deiti ai vremii (Newton, Voltaire, Hobbes, Paine, etc.). GRECU Dupa declinul ei, filosofi ca David Hume i-au gsit o nou vocaie ca model sincretic de viziune despre lume, facilitnd acceptarea de ctre individ a cunotinelor tiinifice insuite prin educaia general, fr a respinge credinele religioase tradiionale. Aceast teorie imbin cumva Creaia cu evoluia speciilor, ins nu ne raspunde la intrebrile ce treneaz decand omenirea: Cine suntem? De unde venim? i care este scopul nostru?
