evolutia organizarii judecatoresti

GHEORGHE A. PETRESCUDOCTOR IN DREPT

CONSILIER LA CURTEA DE APEL BUCUREp

EVOLUTIUNEA ORGANIZ-ARII JUDECATORE5TI

IN ROM4NIA

Extras din Revista de Drept Public No 3-411942

TIPOGRAFIA. BUCO.VINA" I. E. TOR OUT1U

www.dacoromanica.ro

GHEORGHE A. PETRESCUDOCTOR IN DREPT

CONSILIER LA CURTEA DE APEL BUCUREVI

EVOLURNEA ORGANIfARII JUDECATOREFI

TN ROMNIA

:tras din Revista de Drept Public No. 3 4 1942

TIPOGRAFIA BUCOVINA" I. E. TOROUTILI

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNEA ORGANIZARII JUDECATORE5TIIN ROMANIA

Primele reforme mai importante cu privire la adminis-tratiunea justitiei in Principatele Romne, apar in timpuldomniilor fanariote.

Astfel, Constantin Mavrocordat, care domneste inambele Principate, elaboreaz dou asezminte, unul pen-tru Muntenia la Februarie 1740 si altul pentru Moldova laMartie 1743.

In asezmntul pentru Muntenia, care cuprindea 13articole, se prevedeau dispozitiuni cu privire la salarizareaboerilor insrcinati cu distribuirea drepttii la sate, uncle a.cestia se deplasau pentru a judeca pe cei nevoiasi.

In asezmntul pentru Moldova, elaborat in a dauadomnie a lui Const. Mavrocordat, se prevedeau dispozitiuniimpuse ispravnicilor in calitatea lor de judectori.

Acestia erau obligati de a judeca in fiecare zi, fr aputea delega alte persoane care s judece in locul lor.

Ispravnicii, judecau pe boeri, mazili si trani din tinut,pentra once pricini, afar de crime si talhrii care eraucampetenta

www.dacoromanica.ro

4 GHEORGHE A. PETRESCU

Fatut de numkul crescand al pricinilor i pentru o mairepede deslegare a lor, ,s.au stabilit urmkoarele norme:

Pricinile mari se judecau de aclunarea velitilor boeri.Pentru mosii judeca marele logofk. Mari vornici pen-

tru Trile de Sus si de Jos judecau pricinile locuitorilor dinTrile lor.

Marele hatman judeca pricinile oamenilor sai, ale strei-nilor i tiganilor.

Marele vistier judeca diferendele privitoare la strange-rea dkilor, iar marele ag'a pricinile tkgovetilor.

,Din documentele rmase dela Const. Mavrocordat, sepoate vedea grija deosebit pe care acest clomnitor o puneaIn distribuirea drepfatii si msurile luate de el pentru inla-turarea arbitrariului administrativ 1).

Sub domnia lui Ipsilante, s'au infiintat la Bucurestiprimele tribunale pentru afaceri civile si comerciale precTum

sectiile criminate, ale sp'kkiei a streinilor.Codul Ipsilante, in vigoare in Muntenia intre anii 1770

si 1817, era un rezurn.at al bazilicalelor, scris in greceste sicontinea in afara de dispozitiuni de drept adrninistrativ, re-guli cu privire la organizarea ju:Jecatoreasca' si a instantelorde judecat'a' 2).

Codul Caragea, promulgat in Muntenia la 1818 si Co-Jul Calimah, promulgat in Moldova la 1831, au fost invigoare in Principate pan'a la 1 Decembrie 1865 si conti-neau dispozitiuni cu privire la judec4itile civile si penale, pro-cedura de urmat n fata instantelor, recuzarea judectori-lor, etc.

In anul 1832, Principatele Romane fiind sub protecto-ratul rusesc, li s'au impus acestora regulaanentul organic, cecontinea dispozitiuni de drept public si privat cu privire laorganizarea intern a celor dou'i tri, complectandu-se

Ion G. VAntu: Primele proecte de organizare in Principatele Ro-mane. Bucureti 1941, pag. 12 18.

Praviliceasca condica a Domnului Alexandru Ipsilante, Cap.toluIp ntru judecator'a velitilor boeri.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNEA ORGANIZARII JUDECATORESTI 5

acelas timp lacunele cuprinse in legiuirile Caragea si Cali-mach.

Regulamentul organic cldea o important deosebitorganizkii judectoresti, luand ca norm legiuirea francezdela 1790. Instantele judecatoresti, erau pentru prima datreglementate intr'o erarhie, cu competente deosebite, dupnatura litigiilor si valoarea lor bneasca- si cu o selectionarernai riguroas a celor ce erau'insrcinati cu imprtirea drep-ttii.

Reguamentul organic prevedea, separat, atat pentruMuntenia cat si pentru Moldova, la capitolul, partea si ran-duiala judeckoreasca, dispozitiuni relative la admisibilitateain functiunile judeckoresti, la stabilitate, la incompatibili-tate, recuzare, etc.

Instantele judecatoresti erau,In Muntenia:

Judeckoriile de judet,Divanurile judeakoresti din Bucuresti si Craiova,Judectoriile de comert din Bucuresti si Craiova,Tribunalul de comert dela Galati,Jucleckoria de politie din Bucuresti.

In Moldova:TriburAele judetelor,Divanurile de apelatie,Tribunalul de politie.Pentru ambele Principate existau inaltele divanuri de

apelatie, unul la Bucuresti prezidat de marele ban, avandsase judectori si doi supleanti, iar la Iasi altul, avand capresedinte pe inssi domnitorul asistat de sase judeckori,trei numiti de el, iar alti trei alesi de obsteasca adunare.

Pentru afacerile comerciale s'au instituit tribunale decomert la Rucuresti, Craiova si. Galati, la care luau partejudeckori comercianti, alesi clintre negustori instkiti, iar lacelelalte tribunale de judet, unde nu erau sectii speciale, incauzele comerciale, participa si starostele breslei sau doi co-mercianti.

www.dacoromanica.ro


Pentru judecarea contraventiunilor politienesti, s'auinfiintat la Bucuresti si Iasi judecatorii de politie, compusedin trei judecatori.

In celelalte judete din tara, abaterile politienesti eraujudecate de prefecti.

Delictele pedepsite Cu inchisoarea de un an, erau ju-decate in Muntenia de tribunalele de judet, de divanurileapelative sectia criminal a si de inaltul divan, iar crimele sejudecau de sectiile criminale ale divanurilor apelative i deinaltul divan.

In Moldova, atat delktele cat i crimele se judecau nu-mai de divanurile apelative i inaltul divan domnesc.

Judecatorii erau numiti de catre domn pe termen detrei ani si puteau fi mentinuti In functiune Inca sase ani,daca' se artau vrednici si cu bun purtare>>.

Dup zece ani dela punerea in aplicare a regula.mentu-lui, judecatorii puteau deveni inamovibili, cu avizul adu-narii obstesti si aprobarea domnitorului.

Aceasta inamovibilitate era reglementata la articolul215 astfel: Cu aceEt mijloc, lasand stpanirii toata slobo-zenia de a-i schimba la cei dintai ani, vom putea ajungefra Sa se intample vreo necuviinta, dimpotriva cu sporireabunelor moravuri i pasind cu incetul la inceputul neschim-brii judecatorilor. De aceia, spre a putea cunoaste bine ju-decatorii marimea dregatoriei lor 9i a pretui toata intindereadatoriilor lor si spre a aseza tot intr'aceiasi vreme prin toatejudecatoriile un fel de pravila si de obiceiuri reglementatein inceputuri temeinice si tot intr'un feliu, dupa trecere dezece ani, din ziva dupa ce se va pune in lucrare acest regu-Iament, de va gasi cu cale domnul si obsteasca adunare,toti judecatorii oranduindu-re odata de catre domn, vor ra-mane neschimbati pentru totdeauna, afara numai cani vorcadea intru invinovatire, ori se vor inalta la alte dregatoriimai mari, sau se vor lepada de latina' voe>>.

Regulamentul organic prevedea si numirea procurott-lor sau procuratorilor

EVOLUTIUNEA ORGANIZAR!! JUDECATORESTT 7

tamplarile la care se aduc; a se s'varsi intocmai hotaririlejudecatii si a se ingriji pentru toate cate privesc asupra pa-zei bunei r'andueli si a pazei linistei obstesti.

Procurorul, avea potrivit artic. 218 din regulament, su-pravegherea mersiului judecatilor atunci cand nu se va pazipravila sau se va i'mtampla in tinutul judecatoriei sale vreomare rea intamplare, procuratorul va instiinta pe marele lo-gofat, ministrul dreptatii, ca si se dea in judecat de va fitrebuinta, invinovatitul judecator i sa-si ia pedeapsa ceadupe pravila>>.

Pentru functiunea de juclecator de tribunal se cereavarsta de 25 ani, pentru divanuri 27 ani, iar pentru postulde presedinte 30 anL

Candidatii erau de preferinta alesi dintre boerii pa-manteni cunoscuti in iubire i dreptate, proprietari de a-veri nemiscatoare si mai ispititi in magistraturi, ca prin a-cL.ste insusiri sa dee inchezasuiri moralicesti la incredin-tare publica.

Nimeni nu putea indeplini functiunea cre judecator sauprocurator, de nu va avea \Tanta, de nu va sti indestulpravila pamantului si de nu va jura mai intai ca va fi cre-dincios pravilei si nu se va abate nici odata din calea drep-tatii>>.

Actiunea disciplinara contra juclecatorilor se exercita declomn, prin marele logoft.

In genere, regulamentul organic a fost considerat cafiind cea dintai constitutie a Principatelor Romane.

Regulamentul organic introduce principiul separatiuniiputerilor, odespartirea puterilor car' rnuitoare i judecato-reasca, fiind cunoscuta ca este neaparat de trebuinta pentrubuna randuiala in pricini de judecat i pentru paza drep-tatil particularilor, aceste doua ramuri vor fi de acum Ina-inte cu totul deosebite>>.

In fine, regulamentul organic reglementa actele stariicivile, principiul secretului desbaterilor judecatoresti, gratui-tatea justitiei, etc.

www.dacoromanica.ro


Potrivit articolelor 286 si 362 din regulamentul Moldo-vei, domnitorul avea drept sa prezideze divanul domnesc,In once cauze, precum .si in pricinile disciplinare indreptateimpotriva jtidecatorilor acestui inalt for de judecata, iar po-trivit sartic. 357 si 364, el avea dreptul sa confirme hotari-rile divanului pentru executare, sau s'a le infirme i s dis-puna reexaminarea pricinei, atunci cnd el nu luase partela judecata i decizia nu era pronuntata cu majoritatea gla-surilor.

Aceasta dispozitiune regulamentara a provocat pro-testul membrilor partidului national din Moldova, la 1848,care a invederat abuzul savarsit prin temporizarea i impie-decarea mersului normal al judecatilor, din cauza c 1). Dezideratele partidei nationale au fost luate inconsiderare de divanul ad-hoc al Moldovei, care la 14 Noem-brie 1848 a votat urmatoarea motiune:

L Sa se acorde deplina neatarnare a partii judecatorestide puterea administrativa

II. Sa se acorde inamovibilitatea judecatorilor, inscrisaIn regulamentul organic, insa in fapt neaplicata.

Conferinta dela Paris din 1856, hotarind autonomiaorganizarea Principatelor Romane, a dispus ca o comisiuneformata din cate un delegat al Frantei, Prusiei. Austriei, An-gliei, Rusiei, Sardiniei i Turciei sa se informeze asupra stariilucrurilor din Tarile Romanesti si sa redacteze proectul derevizuire a legilor i statutelor, pentru a se da o deplina li-bertate cultului, legislaiei, wmertului, etc. Comisiunea,luand in discutiune dezideratele divanurilor ad-hoc qn Mun-tenia si Moldova, propune cu privire la organizarea justi-

1) N. Mandrea: Magistratura in Statul Romn 1886, Convorbiri Li-terare, pag. 727.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNE ORG AN IZAR1 I JUDECATORESTI 9

tiei: independenta ramurei judecatoresti fa t de cea admi-nistrativa si inamovibilitatea judecatorilor.

Comisiunea europeada, ce-si fixase sediul la Bucuresti,lund in considerare dezideratele divanurilor ad-hoc, pro-pune in raportul catre Conferinta din Paris, la capitolulsa se organizeze autoritatea judecatoreasca in Valachia siMoldova, astfel:

Fiecare jude s aiba cate un tribunal cu competentcomerciala' si penala, compus dintr'un presedinte, doi

judecatori, un procuror si un supleant, numiti dintre boeriide clasa II-a.

La Bucuresti, sa se infiinteze patru tribunale din caredou civile, unul comercial si altul. penal.

Curtile de Apel s'a fie alcatuite dintr'un presedintecinci membri, numiti dintre boerii de clasa I-a. La Bucurestiurmau s fie patru sectiuni, iar la Craiova doua sectiuni.

In ce privea malta Curte de Casatie, se propunea a fio instant tot de fond, ce urma s fie sesizata de domn inmaterie civil sau comerciala si de parti, sau procuror, inmaterie penal.

In Muntenia, malta Curte c'apata denumirea de Curteaprinciara sau divanul domnesc. Comisiunea propunea pen.tru organizarea justitiei in Principate, urmatoarele puncte:

Complecta separatiune a puterii judecatoresti de ceaexecutiv, prin fixarea atributiunilor celei

Selectionarea magistratilor, dup criterii obiectivefara consideratiuni de boerie.

Organizarea institutiei actelor de n.otariat, cu autenti-citate si putere executorie.

Organizarea penitenciarelor.Organizarea corpului avocatilor.Desfiintarea privilegiului streinilor de a fi judecati de

instantele consulare.Dezideratele comisiunii dela Bucuresti, sustinute Cu

caldura de reprezentantii Frantei, au fost in parte acceptatede membrii Conferintei din Paris.

www.dacoromanica.ro


Prin articolele 38-41, Conventiunea a admis a se creiaIn Principate o InaIta Curte de Casatie, comuna ambelortari, cu sediul la Focsani.

Competinta Inaltei Curti era de a cenzura hotaiirilepronuntate de Curtile de Apel si tribunale, exercitand totodata si un drept de disciplina' si jurisdictiune penala asupramembrilor ei.

Ca inalta' Curte de justitie, ea urma s judece fara apel,urrnaririle deschise de domn sau de catre Adunare, contraministrilor. Membrii Inaltei Curti, trebuiau sa fie inamovi-bili.

Intrucat Conventiunea avea caracterul unei Constitutiipentru Principate, inamovibilitatea acordata membrilor Curtiide Casatie, a fost considerata ca fiind de ordin constitu-tional.

Asa se explica faptul c legea de organizare judecato-reasca dela 1865, ocupandu-se de inamovibilitatea celorlalteinstante, nu aminteste nimic despre inamovibilitatea mem-brilor Casatiei, deoarece acestia i pastrau inamovibilitateapotrivit normelor inscrise in conventiunea dela 1858.

Principiile inserate in cele patru articole ale Conventi-unei, au fost desvoltate de Comisia centrala dela Focsani inproectul de lege din Martie 1860, trimes dupa' aceia, Adu-narii din Bucuresti.

In sedinta dela 17 lunie 1860, Adunarea din Munte-niaa hotarit ca discutiile s aiba in vedere atat proectul Comi-siunii centrale dela Focsani, cat si proectul Adunarii dinMoldova.

S'a mai propus de Adurxarea din Bucuresti, sa se co-munice celei din Iasi, articolele votate in fiecare sedinta,pentru ca amendamentele sa fie eventual adoptate si deAdunarea din Iasi.

Raportorul legii, Bozianu, decanul facultatii de dreptdin Bucuresti arata c scopul principal al Curtii de Casatieeste de a priveghea ca legea s'a fie observata in litera si spi-ritul ei si de a opri jurisprudenta, ca nu sub influenta teorii-lor de echitate s'a distribue drepturi intr'un sens cu totulstrein de cugetul i vointa legiuitorului.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNEA ORGANIZAR1I JUDECATORESTI 11

Uniformitatea jurisprudentii, bazata pe spiritul legii siregularitatea proceclu.:ii, sunt scopul esential al Curtii de Ca-satie. Ideia creiatiei Curtii de Casatie este o consequenta aunitatii de legislatie; fara un tribunal inalt, ca.re prin auto-ritatea si luminile sale sa rechieme neincetat jurisprudentala spiritul legii, unitatea de legislatie ar fi iluzorie. Alaturide legea pozitiva s'ar naste in jurisprudenta tribunalelor, olege noua, straina principiilor legislatiei scrise, norma cereguleaza interesele private ale cetatenilor, ar fi variata siincerta.

Titulatura primului articol cu privire la infiintarea Inal-tei Curti de Casatie pentru intregul Stat al PrincipatelorUnite, Moldova si Tara Romaneasca afirma in sentimentulpatriotic al membrilor Adun-arilor, nu numai unirea juri-dica, dar si unirea politica' a Principatelor.

In sedinta dela 21 lunie sl'au discutat si fixat cauzeleprincipale de casare si anume; calcarea legii, neobservareaformelor esentiale de procedura sau prescrise sub pedeapsade nulitate, excesul de putere sau lipsa de competenta dinpartea vreunui tribunal sau Curte si lipsa de publicitate adesbaterilor.

S'a stabilit dreptul procurorului de a ataca cu recurs ho-taririle desavarsite, date cu calcare de lege sau de proce-Jura.

In sedinta dela 23 lunie, s'a discutat, daca hotaririle su-pi emei instante din Valachia puteau fi supuse recursului inCasatie si dupa inlelungate desbateri, propunerea Comisiu-nii centrale a fost admisa, asa cum era inscrisa In proect.

Adunarea din Moldova incepe examinarea proectului la17 lunie 1860, insufletita de acelas entuziasm, mergandpana acolo incat s'a propus stramutarea provizorie a Adu-narii din Iasi la Bucuresti considerand importanta Curtiide Casatie, dela al caruia verdict va atarna nu numai viata,onoarea si averea tuturor cetatenilor, dar si drepturile con-stitutionale ale romnilor 1).

1) Andrei Radulescu: Cercetri privitoare la infiintarea Curtti. deCasatie in Rom&nia, 1932.

www.dacoromanica.ro

1 2 GHEORGHE A. PETRESCU

In sedinta dela 28 Iunie 1860, raportorul A. Donici, aprezentat Adunarii raportul sectiunilor I si V al-ataxia casectiunile intrunite pretuind gingasia obiectului i dorintade intelegere a Camerilor, inca' despartite si regretand lipsachipului de a se intelege deplin pe drumul cel mai firesc,adereaza majoritatea la propunerea Camerii din Bucuresti.

Cu privire la recrutarea membrilor Inaltei Curti, majo-ritatea sectiunilor, au propus ca numirile sa se faca dupa listealcatuite de cele doua Adunari. In urma unor aprinse dis-cutiuni, s'a hotarit ca numirile sa fie facute de domnitor.

Salarizarea membrilor a format obiectul unor intere-saute amendamente, propunanclu-se lefuri mari, din t>.

Tabloul de salarii, votat de ambele Adunari, prevedeaurmatoarele lefuri:

Primul prerdinte al Curtii 4300 lei lunar, presedintiide sectii i procurorul general cate 4000 lei lunar, iar con-silierii 'i cate 370( le lunar.

Interesant de observat e Ea' ih acea vreme, salariul unuiministru era de 2500 lei lunar.

Proectul a foSt adoptat de ambele Adunri i sanctionatde domnitorul Cuza la 12 lanuarie 1861, prin legea pentruinfiintarea Curtii de Casatie i Justitie 1).

Curtea avea trei sectiuni, sectia I-a a reclarnatiunilor(Chambre des requtes) sectia II-a civila si sectia III-a pe-nal, compunandu-se dintiun prim presedinte, trei prese-dinti de sectii si 21 consilieri, cate sapte de fiecare sectiune,top inamovibili. Parchetul, era alcatuit dintr'un procuror ge-

/neral i trei procurori de sectie, amovibili. Curtea judeca incomplect de sapte membri, iar deciziunile se pronuntau cuminimum cinci voturi.

1) Legea a fost publicat in Monitorul Oficial al Trii RomanetiNr. 18 dela 24 Ianuarie 1861.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNEA ORGANIZARII JUDECATORESTI r3

data' cu punerea in aplicare a legii Inaltei Curti de Ca-satie, s'au desfiintat, pe aceiasi data', malta Curte din Bu-curesti si Divanul Domnesc din Iasi.

La 11 Febrtarie 1862, domnitorul face numirile la Ca-satie in urma raportului ministrului de justitie C. N. Brailoiu.

La 15 Martie acelas, an, membrii Inaltei Curti, in fruntecu primul presedinte Vasile Sturza, depun juramantul in fataclomnitorului Cuza si a ministrului Brailoiu, aceasta datafiind socotita' ca inceputul existentii inaltei noastre Curti deCasatie si Justitie 1).

Primii membri ai Curtii de Casatie, au fost numiti din-tre personalitatile de seama, toti avand studii juridice si ac-tivitate consacrata in viata publica a tarii.

Acestia au fost: Prim presedinte, Vasile Sturza; pre-sedinti: Const, Hurmuzachi, Grigorie Racovita si Ion SU-tineanu; membri: principele Nicolae iitu, Alecu Ion Fili-pescu, Alecu Catargiu, Nicolae Cretulescu, lordache Beldi-man, Const. Ion Cantacuzino, Const. Sturza-Batranul, te-fan Ferechide, Anastasie Panu, Const. Bozianu, Lascar Ro-set, Evghenie Predescu, Ion Sturza, Scarlat Fakoianu, PetreManu, Ion Const. Filipescu, stefan Silion, Const. Donescu,Dumitru Roset, Aristide Ghica, principele Scarlat Gr. Ghica.

Parchetul: Procuror general, Mihail Cogalniceanuprocurori: Const. Zefcari, Teodor Veisa si Gheorghe I. Flo-rescu.

Opt dintre cei numiti, in frunte cu Mihail Cogalniceanu,,

n au primit posturile 2).

Discursul d-lui Dim. G. Lupu, prim presedinte al Inaltei Curti deCasatie si Justitie, la deschiderea anului judecatoresc din 15 Septem-brie 1942.

Anastasie Panu a demisionat prin petitia adresara ministruhfijustitiei, avand urrnatorul cuprins:

14 OFILORGHE A. PETRESCU

Imediat dupa' instalarea membrilor Curtii, s'a deslan-tuit o vie polemic in parlament, cu privire la local undetrebuia sa functioneze Curtea de Casatie.

Desi in Conventiunea dela Paris, se prevzuse ca acea-sta inalta instant s functioneze la Focsani, dupi realizareaactului unirii Principatelor, guvernul, de acorcl cu domnito-rul, au hotArit ca sediul Curtii de Casatie s fie in Bucu-resti, capitala trii.

0 parte din deputatii moldoveni au cerut mutafea Inal-tei Curti la Iasi, pentru a se compensa astfel unele pierdeniincercate de acest oras prin actul unirii. In urma atitudiniihotarite a ilustrilor oameni de Stat, Anastasie Panu, MihailCoglniceanu, Barbu Catargiu, Gr. M. Sturza. s. a., Aduna-rea respinge motiunea deputatilor moldoveni i Curtea deCasatie rmne astfel la Bucuresti.

Desi instalata la 15 Martie 1862, malta Curte nu si-aputut incepe activitatea 'dect la sfrsitul lunei Aprilie 1862

Intrarea d-voastra animal de cateva zile in minister imi explicapana la un oarecare punct nestiaita in care sunteti, ca pentru a numi pecineva In vreo functiune se cuvine a-I intreba mai intai, daca' primeste.

Aceasta, Domnule, este un uz, este o datorie ce trebue sa impli-neasca un ministru.

Daca insa ati voit a va pregata o scuza in opiniunea publica pentruni mirea persoanei insemnate deja in combinarile d-voaqtra a ma inlocui,dupa refuzul CP ati asteptat ca voi face unei functiuni ea acele in care

afla aceasta, v'ati inselat, pentru ca opiniunea publica vede totdeaunaadevarul, oricari ar fi incercarile de a-1 tainui .

(ss) A. Panu

Mihail Cogalniceanu a trimes ministrului justitiei urmatoarea petitie:Domnule ministru, primiti expresiunea recunostintei mele pentru

comunicatiunea ce ati binevoit a-mi face, ca Maria Sa Domnitorul a bine-voit a ma numi procuror general la Curtea de Casatiune.

Oricat anagulitoare pentru mine este aceasta nwmire, funcliuneade procuror general, 'Rind dupa lege necompatibila cu mandatul de deputat,prefer a ramana pe bancile Adunarii.

Exprimandu-va refuzul meu, dar totdeodata i recunostinta mea, varog sa primiti asigurarea deosebitei mele consideratiuni".

12 Februarie 1862 Bucuresti.(ss) Cogalniceanu

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNEA ORGANIZAR!! JUDECATOREST! 15

din lipsa de material necesar, din lipsa unui local corespun-zator si impiedecarea catorva mernbri a participa la sedinte.

Legea Inaltei Curti de Casatie a fost modificata la 7August 1864, cand s'a desfiintat sectiunea reclamatiunilor,In urma raportului ministrului justitiei N. Cretulescu. Jur-nalul Consiliului de miri4tri, intocmit la 4 August acelasan, sub prezidentia domnitorului Cuza, invedera .

In acelas timp, se constata ca procedura prea compli-cata a legii producea mare pierdere de timp, care ruina peimpricinati, iar prin desfiintarea sectiunei intaia


cata: judecatoriile de plasa, tribunalele judetene, Curtile cujurati, Curtile de Apel si Curtea de Casatie.

Judecatoriile de plasa sau de ocol erau de trei clase:judecatoriile de clasa l-a, cele din orasele principale capi-tale de judete, de clasa II-a in celelalte capitale de judete,si de clasa Ill-a la resedintele plilor. Toate aceste judeca-torii erau conduse de cAte un judecator si un ajutor.

Tribunalele de judet erau de doua clase: cele din Bucu-resti, Craiova, lasi, Galati, Focsani, Braila Ismail, Giur-giu, Ploesti, Barlad, Botosani i Turnu Severin erau declasa I-a, iar cele din restul capitalelor de judet erau declasa Competinta tribunalelor era de a judeca toate afa-cerile civile, atat personale cat si reale dela 1500 lei, de aexecuta vanzarile silite, de a transcrie actele de mutatiunea imobilelor i constituirile de drepturi reale, de a inscrieprivilegiile, ipotecile, autentificarile, legalizrile, precum sidiferitele proceduri gratioase, etc.

Pentru afacerile comerciale existau sectiuni speciale laBucuresti, Iasi, Craiova, Galati si Ploesti, iar la celelalte tri-bunale din tara, uncle nu existau asemenea sectiuni, cand sejudeca pricini comerciale, se alaturau inca doi judecatoricomerciali desemnati de primariile oraselor le resedinta peo lista, dintre comerciantii romni, avand varsta de mini-mum 30 ani, ce exercitau comertul de trei ani si care pla-teau cea mai mare patenta.

Judecatorii comerciali, luau parte la judecata in ordi-nea in care erau inscrisi pe lista'. In materie penala, tribu-nalele judecau delictele in prima instanta si apelurile ve-nite .dela judecatorul de 000l pronuntate in materie de con-traventii. Pentru judecarea crimelor si a delictelor de presa,era in fiecare judet Cale o Curte cu jurati, compusa dintrei judecatori si 12 jurati.

Curtile de Apel, in numar

EVOLUTILMA ORGAr1ZaR1l JUDECATORESTI 17

Fiecare sectiune de Curte se compunea dintr'un prese-patru membri si un supleant. Parchetul era alc.ituit

dintr'un procuror general si mai multi procurori de sectie.Curtile de Apel aveau competenta de a judeca apelu-

rile fcute contra sentintelor tribunalelor.Pedepsele disciplinare se aplicau magistratilor de catre

plenul Curtii sau tribUnalului care avea obligatiunea de aincunostiinta despre acest lucru, ministerul justitiei.

La 1868, ministrul justitiei Anton I. Arion a propusAdun"rii deputatilor un proect de lege pentru qreformareaCurtii de Casatie care l'usa' n'a fost votat

1) Modificarile aduse legii Curtii de Casatie s'au facut, fie prinlegea organica, fie prin diferitele legi eari reglementau administratiajustitiei.

Astfel, codul civil fiind pus in aplicare la 1 Decembrie 1865, prinarticolul 216 s'aul, abrogat dispozitiunile artic. 2, dup4' care tribunalele bi-sericeW, care exercitau atributiuni in meterle de casatorie elan supusjurisdictiunii Curtii de Casatie.

Procedura civilS, pusd in aplicare la 1 Decembrie 1865, a modificaartic. 78 cu privire la recuzarea judecatorilor.

Legea, pentru organizarea judecatoreasca din 9 Iulie 1865 a modif caartic. 20 cu privire la numarul membrilor complectelor de judecata.

Legea din 12 Martie 1870, a fixat competente sectiunei I-a civila sisectiunei II-a penall

Legea din 1 Martie 1877, a modificat artic. 7-17 cu privare la functionarea grefei, suprimarea unui post de procuror, suplinirea procurorulu_general sau procurorului si atributiunile procurorului general.

Legea d.in 10 Iunie 1886, a modificat artic. 27 privitor la vacantelejudiciare.

Legea din 2 Aperilie 1887, a modificat artic. 5 cu privire la apelu-lile in materie electorala.

Legea de organizare judecatoreascA din 1890, a modificat articolele15. 16, 76 si 81, Cu privire la: cancelarla parchetultd. la conditiunile deadmisibilitate, la cornunicarea viciilor de legislatie, etc.

Legea din 26 ,Aprilie 1896, a modificat artic. 4 cu privire la denu-mirea sectiunilor si la prenoirea lor prin tragare la sort.

Legile din 20 Mai 1900 i 13 Februarie 1902, au modificat artic. 27c u privire la vacante. (Legea pentru Curtea de Casatie din 1910, adnotatde G. Nedelcu).

www.dacoromanica.ro


Prin acest proect se propunea ca numirile primului pre-;edinte si a presedintilor de sectii s'a se faca de domn inurma recomandatiunii ministrului justitiei, iar numirilemembrilor sa se faca dupa doua liste prezentate, una deCamera si alta de Senat.

Membrii Curtii urmau sa fie inamovibili numai petimp de sapte ani, cu drept de realegere, dupa implinireacestui termen. Destituirea membrilor Curtii se putea face

de reprezentatiunea. nationala, in urma propunerii minis-trului justitiei.

Pentru prima data se punea in discutie principiul elec-tivitatii in magistratura tarii, socotindu-se ca prin participa-rea adunarilor legiuitoare la numirile membrilor Curtii deCasatie, se acorda mai multa ga:antie pentru independentajudecatorilor, decat prin numirea directa de catre ministru.Ca argument, se invoca legea belgiana unde principiul elec-tivitatii era admiS. Proectul a fost retras de ministrul jus-titiei Boerescu, inainte ca raportul comitetului delegatilorsi vie in discuta ad.unrilor legiuitoare.

'Pe m'asura ce organizarea judecatoreasca era incadrataprin diferite legi, in. aceiasi masura se manifesta dorinta camagistratura i fie pusa la adapost de influentele din dar',pentru ca ea sa-si poata exercita liber Malta ei misiune inStat.

Prin numeroase mesagii catre Corpurile legiuitoare,prin diferite proecte de legi i discutiuni avute in fata par-lamentului s'a pus continuu problema acordarii deplinei in-dependente a judecatorilor. Astfel, in mesagiul dela 15 No-embrie 1869, se mentiona cu privire la justitie urmatoarele:

Guvernul isi pune toate silintele de a ridica pe fiecarezi justitia la acel gracl de unde ea s'a' inspire iincredere ina-untru, consideratiune in afara.

...Pmectul de lege, clepus la Alunare, privitor la Mamo-vibilitatea Curtilor de Apel este de natura' a garanta inde-pendenta magistraturei, a o asigura contra fluctuatiunilorpresiunilor politice si a o pune astfel in conditiuni de aatinge cu succes marele sau scop>>.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNEA ORGANIZARII JUDECATORE*TI 19

Proectul n'a putut fi votat, dei a fkut obiectul unorindelungate discutiuni in ,Senat.

In 1871, ministrul justitiei Cariagdi, a intocmit un pro-ect de lege, aprobat de consiliul de minitri, pentru inamo-litatea Curtilor si tribunalelor, in care se propunea inamovi-vibilitatea membrilor i supleantilor Curtilor de Apel, prese-dintilor i judecatorilor de instructie de pe langa tribunale,care aveau titlul de doctor sau licentiat in drept.

Proectul ne fiind luat in discutiune, in acelas a-n, la 2lunie 1871, ministrul justitiei N. Cretulescu a intocmitalt proect de lege tot qasupra inamovibilitatii Curtilor deApel i tribunalelor prin care se propunea ca toti presedin-tii, membrii i supleantii dela Curtile de Apel si dela tribu-nale s devfe inamovibili in ziva promulgkii legii. Nici acestproect de lege n'a avut sorti de isbanda. In mesagiul dela17 Octombrie 1871, se mentiona: aln administratiunea jus-titiei se simte de mai mult timp nevoe de molificki in le-gile existente. Deocamdata, vi se va prezenta proectele delegi, pe care experienta si necesitatile actuale, le desemnca cele mai necesare. Astfel, s'a proectat o nou lege de or-ganizatiune Judiciara.

Dei se parea ca nimic nu putea sta in calea realiza-rilor dorite atat de mult de guvernantii timpului, diferiteobstacole interveneau, impiedecand transformarea in legi aproectelor intocmite Cu atka grije.

Aceste imprejurari n'au descurajat pe acei ce luptaupentru independenta justitiei. Astfel, la 15 Noembrie 1873,mesagiul arta preocuparea deosebita pentru personalulchemat a aplica legile prin aducerea unor schimbari in le-gea pentru admisibilitatea si inaintarea in functiuni jude-catoresti, precizandu-se aconditiunile cerute pentru frumoa-sa si delicata cariera de magikrat.

In Martie 1875, Corpurile legiuitoare au votat legeapentru admisibilitatea si inaintarea in functiunile judeca-toresti, care prevedea c nimeni nu putea fi numit prese-dinte, membru, supleant, procuror sau substitut la vreoCurte sau tribunal, daca pe rani celelalte conditiuni ce-

www.dacoromanica.ro


rute de lege, nu avea si titlul de doctor sau licentiat indrept.

Aceasta lege, s'a promulgat tocmai la 3 Aprilie 1876,dar nu s'a aplicat niciodata, fiind abrogata prin legea dela4 August 1876.

Legea juclecatoriilor comunale si de ocoale din 9 Mar-tie 1879, a modificat functionarea judecatoriilor de plasa,astfel cum au functionat prin legea dela 1865, creind jude-catorii/e comunale si de ocoale.

judecatoriile comunale, functionau in fiecare comuna'cj erau compuse din doi jurati, alesi pe timp de cate un an,de locuitorii satului si judecau sub prezidentia primarului,cu drept de apel la judecatoriile de ocol, toate afacerile ci-vile dintre sateni pana la valoarea de 50 lei, precum si toateabaterile la legea politiei rurale si cele de simpla politie.

/n 1881, Adunarea deputatilor primind sugestiile unuigrup de deputati, in frunte cu C. A. Rosetti, a numit o co-misiune care sa studieze si s'a elaboreze un proect de lege,pentru organizarea judecatoreasca pe baza electivitatii,propunere ce a fost pana la urma respinsa de Camera.

Ideia numirii magistratilor numai dintre titratri cloctorisi licentiati in drept, a fost reluata prin proectul de lege alministrului justitiei Gh. Chitu, la 2 Noembrie 1883, insasi de data aceasta, legea n'a putut fi yo. tata. Un alt prooctde lege, intocmit la 1885 de ministrul justitiei C. Nacu,propumea pentru numirea in magistratura, in afara detitluri academice si un examen de intrare. Pentru celelaltegrade, se cerea un stagiu, fie ca magistrat, fie ca profesorsau avocat. Numirile urmau sa se faca dupa listele de pre-eentare intocmite de un consiliu de magistrati, compus dinprimul presedinte, presedintii Curtii de Casatie, Curtilor deApel, tribunalelor si din consilierii Curtii de Casatie siCurtilor de Apel. In aceste liste figurau cate cinci candi-dati, propusi pentru fiecare loc vacant, trei dintre magis-trati iar doi

I) A se vedea expunerea de motive a legh de organizare judecato-reasca dela 24 Martie 1909.


plinara a membrilor Inaltei Curti de Casatie. Acestia urmausi fie judecati de un tribunal special disciplinar, compus dinpresedintii Camerii si Senatului, primii presedinti si prese-dinti ai Curtilor de Apel, rectorii Universitatilor din Bucu-resti si Iasi si decanul Baroului Ilfov, iar ca acuzator dele-gat al ministrului, procurorul general al Curtii de Casatie.

Proectul, n'a putut trece In fata adunarilor legiuitoare,astf el ca la 1887, ministrul Eugeniu Stateseu propunandu-sisa aduca o reforma asemanatoare legiuirei franceze, dupaproectul lui Brenger din 1871, a depus la Senat proectulae lege pentru reforma judecatoreasca prin are se intro-ducea examenul de capacitate si auditoriatul pe langa jude-catoriile de ocol si tribunale care dadea un drept de prefe-rinta la numirile in posturile de ajutori si supleanti.

Proectul mai propunea acordarea inamovibilitatii la totimembrii titrati dela Curti, la presedintii titrati dela tribu-nale, la punerea in aplicare a legii, iar judecatorilor de tri-bunale si ocoale, la trei a,ni de functionare intr'una din a-ceste instante. Totdeodata, se instituia un consiliu superioral magistraturii, pare avea sa intocaneasca cu ajutorul Curti-lor i tribunalelor, tabiourile de admisibilitate pentru fiecaregrad judecatoresc, sa aprecieze valoarea magistratilor, s'a'prezinte ministerului listele de candidati pentru numireasau inaintarea in posturile vacante, la Curti si tribunale,precum 'si sa judece si sa aplice peclepse magistratilor pentruabaterile disciplinare 1)

Nici acest proect n'a reusit sa fie adoptat, astfel ca In-cepAnd abia din anul 1890, situatiunea magistraturei a in-ceput a fi consolidata.

Un prim pas spre implinirea vechilor deziderate, 1'1 facelegea de organizare judecatoreasca dela 1 Sept. 1890, careacorda pentru intaia data inamovibilitatea primilor pree-dinti, presedintilor si consilierilor de Curti de Apel, precurnsi primilor preseclinti si presedinti de tribunale.

www.dacoromanica.ro


Prin legea pentru judecaoriile de pace dela 2 Martie1894, s'au desfiintat judecaoriile comunale si s'a schimbattitulatura din jude,ctorii de ocoale, in judecatorii de pace.

Prima modificare important adus legii organice alnaltei Curti de Casatie s'a fcut la 1 lulie 1905, cand s'acreiat sectiunea Ill-a de contencios administrativ. Prin acea-st reform, particularul atins printr'un act administrativde autoritate sau prin refuzul administratiunii de a da cursunei cereri legale, avea dreptul a cere dela InaIta Curte deC,asatie anularea, modificarea sau facerea actului adminis-trativ. Ministrul justitiei Al. Bdru arta in expunerea demotive ca rostul legii sta mai ales, in extinderea competin-tei acestei instante, cu scop ca si in tara noastr s existeo stvilire mai eficace contra abuzurilor administrative, candacestea puneau in conflict pe particulari cu Statul, lucrndca putere public, fcnd acte de suveranitate.

Ce litigii erau admise a fi judecate de Curtea de Casa-tie ca instant de Contencios administrativ, dup legea din1905 ?

In articolul 5 alin, e. si urmtorii se fcea enumera-rea pricinilor atribuite sectiunei a treia, deci o enumerare

bine determinati, supus unor anumite reguli.Raportul dela Camer le concretiza astfel:I. Recursul era indreptat, nu cont -a persoanei admi-

nistratorului, ci contra actului.

11. Recursul nu era deschis oricui, ci numai aceluiacare justifica un drept ce era atins prin actul administrativ.

Hl. Curtea de Casatie, admitnd recursul, anula actulatacat, cand ilegalitatea rezulta din inssi actul incriminatsau, ordona ca autoritatea administrativ s satisfac care-rea, atunci cand particularul, prin recursul sau, se plngeaca situatiunea juridic ce i-o creia actul aliministrativ, nucorespundea cu realitatea faptelor, iar Curtea examinandchestiunea in fond, verifica temeinicia artrilor recuren-tului.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNEA ORGANIZAR1I JUDECATORESTI 23

Curtea de Casatie nu putea statua si asupra dau-nelor provenite din actul ilegal al administratiunii, acesteatrebuiau urmrite, in mod exceptional, inaintea Curtii deApel.

Deciziunile Curtii de Casatie prin care se anulauactele administrative, nu produceau efecte erg a omnes,ele aveau caracterul de relativitate a luzrului judecat, ca sionce alt sentina judectoreasca.

Din aceste reguli, d.esprindem c recursul in anularese putea indrepta numai contra actului ilegal, nu si contraautorului lui. Simplul interes, nejustificat pe un drept su-biectiv, nu indrituia particularului actiunea in contenciosadministrativ.

Curtea de Casatie putea anula actul, cnd ilegalitatealui rezulta din insi actul atacat, sau ordona autorittii ad-ministrative satisfacerea cererii, cnd petitionarul dovedeaterneinicia ei. Daunele rezultate din actul ilegal anulat, pu-teau fi unnrite numai inaintea Curtilor de Apel.

Deciziunile Curtii in materie de contencios, aveauefect numai intre prtile care s'au judecat, intocmai ca sila celelalte hotariri judectoresti. Se mai stabilea mijlocul deconstrngere in contra adrninistratiilor pentru rezolvareacererilor ce li-erau adresate, prin dreptul acordat cetatenilorde-a ataca cu recurs, nesolutionarea acestora in termen de30 de zile.

Legea niu suprima particularului recursul gratios la au-torittile superioare, dar odat aleas aceast cale, i se in-chidea calea jurisdictiunei contencioase. Pentru punerea inaplicare a acestei legi, a fost nevoe s se infiinteze sectiuneatreia la malta Curte de Casatie, deoarece celelalte dou:i sec-tiuni, supra Inckcate cu alte lucrAri, nu ar mai fi putut su-porta nouile atributiuni.

Legea mai prevedea dispozitiunea obligativittii Curtiide-a examina temeinicia actiunfi Clup actele depuse de par-te la dosar, chiar in lipsa acestuia; introducerea recursului

www.dacoromanica.ro


avea de efect suspendarea actului atacat in contencios pnla rezolvarea sa.

Dup intrarea ei in vigoare, legea a fost criticat c. n'aadmis o formula* general, in care s se arate chnd particu-farul putea s se plng contra unui act administrativ deautoritate.

Legea din 1905 admitea dou sisteme:Acel formulat la artic. 4 lit, h, care cuprindea un

principiu general, ca se putea face recurs in contra oricruitegulament sau ordonant fcut cu clcarea legii.

Acel prevzut la lit, j, unde legiuitorul admiteacursul numai in anumite cazuri limitativ arkate de lege inumai atunci cnd s'ar fi violat un drept patrimonial alrecurentului prin actul administrativ atacat, care puteanumai o deciziune sau ordonant.

Abia pus in aplicare, legea din 1905, a si inceput aprovoca nemultumiri, din cauza puternicului drept de cen-zur. conferit supremei instante, care la adapostul legii, ainteies a da pe fat toate abuzurile administrative, a sane-tiona en- ergic ilegalitkile si a repune in drepturi pe toti ceinedreptkiti prin asemenea acte.

In timpul celor cinci ani de aplicare a acestei legi,Curtea de Casatie a pronuntat deciziuni eroice, exemplaremodel de integritate. Desele anulki de decrete si deciziuniilegale, au format in rndul oamenilor politici un curentostil acestei legi si nu se astepta deck prilejul favorabilpentru desfiintarea ei.

La 15 Februarie 1908, judeckoriile comunale reinfiin-tate prin legea dela 1, Julie 1896, au fost, din nou suprimate,introducndu-se in schimb obligatiunea pentru judeckoriide ocoale ca de dou ori pe lu.ni s se deplaseze la prima-rifle fieckei comune din circumscriptiile lor, pentru a ju-deca pricinile mkunte, a autentifica si legaliza actele, pre.cum i a aranja tutelele.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNEA ORGANIZARII JUDEGATORE$T1 25

La 24 Martie 1909, legea de organizare judecitoreascimodificandu-se sub ministeriatul lui Toma Stelian, s'a intro-dus inamovibilitatea magistratilor incepand dela gradul dejudeckor de judeatorie si tribunal, precum si examenulde capacitate ca mijloc de selectionare la intrarea in ordinuljudeckoresc.

La 25 Martie 1910, printr'o lege modificatoare a legiiInaltei Curti de Casatie s'au desfiintat atributiunile InalteiCurti ca-instant de contencios administrativ.

ldeia ce nu putea prinde in spiritul politic al timpuluiera, c decretul regal fiind intangibil, reformarea sau anu-larea lui nu putea fi justificat, nici chiar cand invedera unabuz.

Se cunosc motivele pentru care s'a combkut cu atkapasiune legea din 1905 si s'a cerut totodat suprimarea ei.

Curtea de Casatie anulase recent decretul prin care ungeneral fusese pus in poziti_e de rezerv5 pentru limit5 devArst, fiindc5 se constatase c5 acesta mai avea drept a stain cadrele active ale armatei, inc5 aproape doi ani. Dease-meni, nu de mult5 vreme malta Curte de Casatie anulaseca ilegale decretele prin,care 105 membri ai inv5t5mntu-lui fuseseii scosi din functiune, fiindc5 se constatase c5 seclcase flagrant legea.

Autorul legii din 1910, obiecta c5 legea din 1905 creiapentru functionari un regim exceptional, mai presus detoate celelalte clase sociale. In asemenea circumstante, sin-gura solutiune ce s'a g5sit, a fost suprimarea in totul a ar-ticolului din legea Curtii de Casatie, care se referea la insti-tutia contenciosului administrativ si revenirea la situatia ceera in vigoare inainte de 1905. Sistemul instaurat prin legeadin 1910, n'a durat deck doi ani, fiindc5 s'a constatat c5aplicarea lui era departe de-a arka un progres in viata pu-blid a trii.

Regimul juridic adoptat de legea din 1910, era o copiea sistemului belgian, care in fapt nu oferea celor lezati prin-tr'un act de autoritate, o protectiune lega15. Spre exemplu,clac5 administratia ordona armarea ca insalubm a unui

www.dacoromanica.ro


imobil, cel v'trnat avea clreptul numai la daune, fr po-sibilitatea de a obtine suspendarea sau anularea actuluiadministrativ.

Un particular avand afaceri urgente in strintate soli-cita un pwport, care ins i se refuza sub motiv ca' nu eracettean roman. Singura cale rezervat celui refuzat eradreptul de a cere daune, iar nici decum obtinerea pasaportu-lui. Un funcionar inamovibil era indepartat din functiunein mod alauziv. Acesta ar fi avut tot interesul s reintrein slujb, lucru ce-i era inchis prin lege, el neavnd altdrept &cat a cere o compensatie bneascA. Prin legea dela1 7 Februarie 191 2, institutia contenciosului este redat incompetenta Inaltei Curti si tot odat s'a extins inamovibi-litatea si asupra procurorului general si membrilor parche-tului, in aceleasi conditiuni ca si a membrilor Inaltei Curti.Institutia contenciosului administrativ a fost redat Curtiide Casatie pentru urmtoaele motive: judecarea poceselorde contencios cernd o mare urgent, acest lucru putea fiimpiedecat in sisternul celor trei instante cu drept de opo-zitie la fiecare. Cenzurarea actelor administrative de catretribunale, contribuia la diminuarea prestigiului a.utorittii.Tribunalele puteau fi usor lanuite de influenta mediuluiirnediat, child era vorba de anularea actelor administrativelocale.

Curtea de Casatie, mai era investit prin diferite legianterioare, a judeca multe alte acte administrative, cumerau spre exemplu, in materie de contributiuni directe, re-cursurile contra deciziunilor comisiunilor de apel fiscale,Curtii de conturi, etc. Regula introdus era: once act ad-miniEtrativ de autoritate putea fi atacat cu recurs, dacviola un drept al unui particular 1)

Recursul era deschis in principiu, in toate cazurile, a-far de exceptiunile anume prevzute de lege.

Exceptiunile se refere.au la actele de guvernAmnt,care erau: declararea sfrii de asediu, faptele de rsboi care

11 F.xp. de motive a legit din 1912.

www.dacoromanica.ro


ar rezulta dintio fort5 majori sau din necesititile imecliateale luptei, executarea si interpretarea tratatelor si conventiu-nilor diplomatice cu statele streine, misurile contra epizoo-tillor, epidemiilor, inundatiilor, foametei, turburkilor inter-ne, extridarea streinilor, expulzarea lor si altele de aceiasinaturi.

Deasemenea mai erau exceptate dela controlul jurisdic-tional al instantei de contencios:

Actele privitoare la exercitiul tutelei administrativesi. la controlul erarhic, cu exceptiunea actelor de gestiune, cer'maneau In competenta instantelor de drept comun;

Recursurile militarilor impotriva actelor autorititi-lor militare superioare, ins5 numai in privi-nta decretelor depunere in retragere si numai pentru quantumul pensiunei.Curtea de Casatie adrnitncl recursul, trebuia si acorde recu-rentului pensiunea gradului su, socotindu-1 ci ar fi inde-plinit maximul de ani de serviciu, fki ca prin aceasta s5 ise inchidi si dreptul la daune conform articolului 33.

Recursurile indreptate in contra refuzului judete-lor, comunelor sau altor stabilimente publice de a inscrieIn bugetele lor o datorie constatati prin titlu executoriu.

Pentru obtinerea modifickii unui buget comunal saujudetean pe exercitiul anului financiar imediat urmitor, ce-rerea de recurs trebuia si fie introdusi cel mai farziu panila 1 Februarie a anului in curs. Prin efectul deciziunei, cre-anta putea fi urmkiti asupra tuturor veniturilor stabilimen-tului public.

In contra deciziunilor Curtilor de Apel in cazurileprevizute de articolul 15 din legea pentru organizarea tea-trelor din Romnia, precum si in cazurile previzute de ar-ticolul 10 din legea asupra numelui.

Dup5 cum arta expunerea de motive recursul, asacum era alc5tuit de lege, nu era un recurs in anulare pro-priu zis, cum era recursul previzut in legea din 1905, ci

www.dacoromanica.ro


un recurs care tindea la inlturarea sau modificarea actului.Curtea de Casatie examinnd recursul, proclama starea dedrept pe care o aducea la cunostinta administratiei si a se-fului acelei administratiuni.

eful administratiunei era dator ca in termen de 30zik s refac actul, &AA pun In concordant cu legea sidac acesta nu voia, dac perzista in a mentine actul de-clarat ca nefiind conform cu legea, prin faptul su, adminis-tratorul cdea in culp, o culpa lata i ca atare acesta erarspunztor de daune. Daunele rezultate din actul, declaratilegal de cAtre Curtea de Casatie, se puteau obtine ca si insistemul legii din 1905, dela Curtile de Apel.

Alturi de contenciosul in anulare apare si contencio-sul de plin jurisdictie, cnd Curtea de Casatie fiind sesizatde plangerea unui particular ea' administratia refuz a-i re-zolva o cerere legal, aceasta d o hotrire judecnd infond.

Recursul in contencios, era supus potrivit legii din1912, la urmtoarele reguli:

SA fi fost indreptat in contra unui at administrativde autoritate.

Recursul se indrepta nu in contra persoanei admi-nistratorului, ci in contra administratiunei dela care a ema-nat actul.

Deciziunile Curtii de Casatie aveau efect, nu ergaomnes, ci inter partes.

ilecursul in contencios nu excludea particularuluidreptul, ca simultan cu acesta, s se adreseze si pe calearer:ursului erarhic la autorittile superioare administrative, -spre deosebire de sistemul legii din 1905, in care o cale ex-cludea pe cealalt.

Lezarea unui simplu interes, nu indrituia pe parti-cular s atace un act in contencios, el trebuia s justificelezarea unui drept subiectiv.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNEA ORGANIZARII JUDECATORE$TI 29

VI. Primirea recursulul se putea efectua pentru motivede exces de putere, incompeten0., deaaturarea actelor, vio-larea legii sau a unui regulament si gresita aprec ere afaptelor.

Principiul adoptat de legea din 1912 era comparat cusistemul englez, in care justitia nu anuleaza, dar proclamanumai care este situatia de chept intr'un anurne litieti sioblig apoi pe administrator sh reintre in legalitate. Refu-zul administratorului constitue un delict civil, el fiind rs-punztor de daune de intarziere. Pe-aru usurinta executrii,particularul le va putea urmri fat de administratie, care,la rndul ei, le va dobnch dela administratorul vinovat.

Legea din 1912 a dat rezultate bune in dccursul celor13 ani de aplicare, pn ce legea special a contenciosuluiadministrativ a fost pu.s in aplicare la 23 Decembrie 1925.Constitutia din 1923 a pus baze solide institutiunil con-tenciosului.

Articolul 107 alin. II din Constitutia dela 1923, atri-buiad in mod expres contenciosul ajmin'strativ competen-tei puterii judectoresti, a inlaturat clefinitiv once contro-N ers, prin care se discuta din punct de vedere constitutio-nal, dreptul autorittii judiciare de a controla si anula acteleadministratiunii.

Constitutia din 1923 mai cuprindea si alt inovatie.Pentru a inltura definitiv discutiunile asupra legali-

ttii sau constitutionalittii legii, care avea s fie votatmai in urrn, s'a inscris chiar in constitutie principiile dupcare avea s' functioneze aceast institutie. Cel vtrnat indrepturile sale, fie printr'un act achninistrativ de autoritate,fie printr'un act de gestiune fr-ut cu elcarea legilor si re-gulamentelor, fie prin reaua voint a autoriftilor de a re-zolva cererea privitoare la un drept, poate face cerere la in-stantele juclectoresti pentru recunoasterea dreptului ..iti.

Organele puterii judiciare judeca dac actul este ile-gal, II pot anula, pot pronunta daune civile pra la data re-stabilirii dreptului vtrnat, avand cderea de a jud.eca si ce-rerea de despgubire, fie clontra autorittii administrative

www.dacoromanica.ro


chemat in judecat, fie contra functionarului vinovat.()data inscrise in Constitutia din 1923 normele dup careavea s functioneze contenciosul adrninistrativ, legiuitoru-lui din 1925 i s'a usurat mult situatia de a concentracateva articole intreaga sa economie. Legea vine cu o ino-vatie fat de trecut, atribuirla Curtilor de Apel, competentade a judeca in prim instant Si cu drept de recurs in Ca-satie afacerile de contencios, att in ce priveste actele deautoritate ilegale cat i asupra daunelor rezultndsele.

malta Curte de Casatie devine si instant de fond incaz de casarea deciziilor pronuntate de Curtile de Apel.

Principiul inscris In Constitutia dela 1923 a fost men-tinut si in Constitutia dela 1938, iar in prezent legea, cumici, modificri, a rmlas in tehnica ei, neschimbat.

Prin Constitutia dela 1923 s'a reglementat recursul incasare, ca fiind de ordin constitutional.

Constitutia din 1938 a mentinut atributiunile date pu-terii judecatoresti prin Constitutia dela 1923, adugndu-iIn plus sarcina de 'a valida ale4rile parlamentare.,

Prin legea moclificatoare a Inaltei Curti de Casatie dinannl 1939 s'a creat sectiunea patra, trecndu-i-se compe-tenta de contencios administrativ dela sectilmea treia. Nu-marul mernbrilor a fost sporit in acel an la 80 i anurne:primul presedinte, patru preselnti, 64 consilieri, procuro-rul general si 10 procurori.

Competenta Inaltei Curti, a rmas aceiasi ca i in1939, cu exceptia dreptului de-a judeca constitutionalitatealegilor, drept suspendat prin lecretul-lege din Oct. 1942.

In urma intregirii teritoriului romnesc, prin alipireasi m-Basarabiei Bucovinei, in anul 1918, s. a sn-

hitnevoia unei unificri judectoresti ceiace s'a realizat prinlegea pentru organizarea judeatoreasc dela lunie 1924.Aceast lege se ocup de toate organele puterii judecto-resti, afar de malta Curte de Casatie, care este organizatpe baza unei legi spciciale si de Curtile cu jurati, organizatepotrivit codului penal si de procedur penara' dela 1865.

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIUNEA ORGANIZAR!! jUDECATORE$TI 31

Prin legea pentru modificarea legii Inaltei Curti deCasatie si Justitie dela 23 Decembrie 1926, s'a reglementatpentru prima data recursul in neconstitutionalitate, atribu-indu-1 sectiunilor unite ale acestei inalte instante, potrivitart. 103 al ConstitOei dela 23 Decembrie 1923.

Aceasta lege a avut ca scop principal, organizareaunei functionari uniforme a Inaltei Curti, prin desfantareacomplectelor speciale pentru rezolvarea recursurilor din te-ritoriile alipite si integrarea acestora in complectele obisnuiteale sectalor.

Din nou modificata la 19 August 1938, legeade organizare judecatoreasca, reinfiinteaza judecatoriile co-munale, organizeaz instantele criminale pe langa Curtile deApel in urma desfiinfrii juriului de catre Constitutia din1938 si reda inamovibilitatea corpului judecatoresc, suspen-data prin decretul dela Februarie acelas an.

Constitutia din 1938, preveclea c inamovibilitateaurma sa fie statornicita printeo lege special, care trebuiasa intervina cel mai tarziu in termen de sase luni dela pro-mulgarea ei.

Intr'adevar, inamovibilitatea a fost redata orin legeade organizare judecatoreasca dela 19 August 1938, insa cumari rezerve si cu multe posibilitati de imixtiune din parteaexecutivei in activitatea justitiei.

Astfel, in conformitate cu prevederile articolului 100,din aceasta lege, ministrul putea sa 'constate printr'un ins-pector sau delegat special ci un magistrat inamovibil areIn circumscriptiunea. Linde functioneaza legaturi si interesepersonale, care sa-i creeze o atmosfera de neincredere sis-I mute in alta localitate, fara avizul consiliului superioral magistraturii.

0 alta imixtiune a puterii executive era posibil po-trivit articolului 240 din legea dela 1938, care acorda mi-nistrului .dreptul sa pedepseasca, chiar cu destituirea, faraavizul comisiunii disciplinare, pe magistratii inamovibili,care ar fi solutionat, in contra vederilor lui, anumite pro-cese penale.

www.dacoromanica.ro


Aceste dispozitiuni vexatorii pentru prestigiul autori-tatii judecatoresti, au fost eliminate din actuala lege de or-ganizare judec4toreasca, redan.du-se magistraturei, in urmacliferitelor modificari '), inamovibilitatea.

Inamovibilitatea corpului judecatoresc, nu este un pri-vilegiu personal, pentru magistrati, ci o dispozitiune legal,creiata in primul rand in folosul justitiabililor, cu scopul dea garanta impartialitatea judecatilor.

De aceia, orice masura luati pentru proteguirea ma-gistraturei si consolidarii inamobivilitatii ei, nu poate

intareasca si mai adanc increderea in justitie, a-oeasta inalta institutie, menita s ocroteasca familia, avereasi libertatemt noatstra a tuturora.

1) Decr. Nr. 167 din 21.1.1939.Decr. Nr. 1494 din 9 V 1939.Decr. Nr. 2919 din 9. V. 1939.Decr. Nr. 2796 din 13. VII. 1939.Decr. Nr. 3067 din 19. VIII. 1939.Decr. Nr. 4091 din 16. XL 1939.Deer. Nr. 8218 din 22. IX. 1940.Decr. Nr. 3326 din 4. X. 1940.Decr. Nr. 3486 dig 17. X. 1940.

Decr. Nr. 3564 din 2. X. 1940.Decr. Nr. 1156 din 30. IV. 1941.Decr. NI% 2028 din 12. VII. 1941.Decr. Nr. 2367 din 23. VIII. 1941.Decr. Nr. 2508 din 4. IX. 1941.Decr. Nr. 2585 din 14 IX. 1941.Decr. Nr. 2929 din 25. X. 1941.Decr. Nr. 3377 din 12. XII. 1941.

www.dacoromanica.ro

DE ACELAS AUTOR:

Evolutittnca jurisvudentialei a contenciosului administrativ.R.-Villcea, 1932, pag. 120.

Notiunea dre pturilor va-anude in con fenciosul administrativ.romeln. Revista de -Drept Public, 1932.

I?esponsabilitatea Statului pentru aceidentele rezultate din exer-itiiie militare. Revista de Drept Public, 1933.

Excepta? ea Statulni Idela caile de executiune- Revista de Drept Public, 1933.

Constitution,alitatea jurisdictiunilor administrative.Revista de Drept Public, 1934.

Bccursul paralel in dreptul public.Revista de Drept Public, 1934.

Destiintarile posturilor magistratilor inamovibili sub. aspectconstitutional. Curierul Judiciar, 1935.

Art. 50 din leg ea licltiddrii datoriilor i creantelor Statului.Justitia Olteniei, 1935.

Tcoria actelor de guvcrnameint in dreptul public.Curierul Judieiar, 1936.

Competen fa instantelor de drept como, de a judeca cererilefunctimiarilor pentru restituirea salariilor.

Curierul Judiciar, 1936.Le rgime jitridique des lois d'assainissement des dettes agri-

coles daM le droit public roumain.Bucuresti, 1936, pag. 26.

Respowsabilitatea puterii 'publice. (Studiu de doctrina si juris-prudentrt). Bucuresti, 1937, pag. 160.

1.3. Note jurisprudentiale.Bucuresti, 1937, pag. 60.

14. Suspendarea actelor de autoritate.Revista de Drept Public, 1941-1942.

15.Nouveaux aspects legislatifs et j'IV^ ''''`"^'^L'^^4^. n7bilit ministerielle

Bi

www.dacoromanica.ro

evolutia organizarii judecatoresti

Documents

Transcript of evolutia organizarii judecatoresti