Org Inst Judecatoresti

280
CAP. I – ORGANIZAREA JUDICIARĂ I. GENERALITĂŢI LEGEA nr. 304 din 28 iunie 2004, privind organizarea judiciară, republicată şi actualizată până la data de 4 noiembrie 2008, prevede că organizarea judiciară are ca finalitate asigurarea respectării drepturilor si a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, in principal, in următoarele documente: Carta internaţionala a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului si Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum si pentru garantarea respectării Constituţiei si a legilor tarii. Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti in mod imparţial si independent de orice influente extranee. Principiile organizării judiciare: 1. Puterea judecătorească se exercita de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiţiei. Ministerul Public îşi exercita atribuţiile prin procurori constituiţi in parchete, in condiţiile legii. 2. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii, este unica, imparţiala si egala pentru toţi. 3. Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie si Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii. 4. Competenta organelor judiciare si procedura judiciară sunt stabilite de lege. 5. In activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii si apară ordinea de drept, precum si drepturile si libertăţile cetăţenilor. Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecata, conduc si supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, in condiţiile legii. 6. Ministerul Justiţiei asigura buna organizare si administrare a justiţiei ca serviciu public. 1

description

Drept

Transcript of Org Inst Judecatoresti

Page 1: Org Inst Judecatoresti

CAP. I – ORGANIZAREA JUDICIARĂ

I. GENERALITĂŢI LEGEA nr. 304 din 28 iunie 2004, privind organizarea judiciară,

republicată şi actualizată până la data de 4 noiembrie 2008, prevede că organizarea judiciară are ca finalitate asigurarea respectării drepturilor si a libertăţilor fundamentale ale persoanei prevăzute, in principal, in următoarele documente: Carta internaţionala a drepturilor omului, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului si a libertăţilor fundamentale, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra drepturilor copilului si Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum si pentru garantarea respectării Constituţiei si a legilor tarii. Organizarea judiciară are, de asemenea, ca obiectiv de baza asigurarea respectării dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor de către instanţe judecătoreşti in mod imparţial si independent de orice influente extranee. Principiile organizării judiciare: 1. Puterea judecătorească se exercita de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independentei justiţiei. Ministerul Public îşi exercita atribuţiile prin procurori constituiţi in parchete, in condiţiile legii. 2. Justiţia se înfăptuieşte in numele legii, este unica, imparţiala si egala pentru toţi.

3. Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie si Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii. 4. Competenta organelor judiciare si procedura judiciară sunt stabilite de lege. 5. In activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii si apară ordinea de drept, precum si drepturile si libertăţile cetăţenilor. Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecata, conduc si supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, in condiţiile legii. 6. Ministerul Justiţiei asigura buna organizare si administrare a justiţiei ca serviciu public.

1

Page 2: Org Inst Judecatoresti

Accesul la justiţie – principii: 1. orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a

libertăţilor si a intereselor sale legitime in exercitarea dreptului sau la un proces echitabil, sau, cu alte cuvinte, accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.

2. toate persoanele sunt egale in fata legii, fără privilegii si fără

discriminări. 3. justiţia se realizează in mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasa,

naţionalitate, origine etnică, limba, religie, sex, orientare sexuală, opinie, apartenenţa politica, avere, origine ori condiţie socială sau de orice alte criterii discriminatorii. Asistenta judiciară internaţionala - se solicita sau se acorda in condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este parte sau, după caz, pe baza de reciprocitate. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii - funcţionează ca instanta de judecata pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători si procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date in materie disciplinară. Dispoziţii generale privind procedura judiciară 1. Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil si la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţa imparţială si independentă, constituită potrivit legii. 2. Activitatea de judecata se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor si continuităţii, cu excepţia situaţiilor in care judecătorul nu poate participa la judecata din motive obiective. ( abţinere, recuzare, prorogarea competenţei materiale).

3. Şedinţele de judecata sunt publice, in afară de cazurile prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face in şedinţa publica, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

4. Şedinţele de judecata se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio (în materie penală) ori se consemnează prin stenografiere( în materie civilă). Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.

5.Grefierul sau specialistul in stenografie consemnează toate afirmaţiile, întrebările si susţinerile celor prezenţi, inclusiv ale preşedintelui completului de judecata.

6. La cerere, părţile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului.

2

Page 3: Org Inst Judecatoresti

7. Procedura judiciară se desfăşoară in limba romana. Cetăţenii romani aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul sa se

exprime in limba maternă, in fata instanţelor de judecata, in condiţiile prezentei legi.

In cazul in care una sau mai multe părţi solicita sa se exprime in limba maternă, instanţa de judecata trebuie sa asigure, in mod gratuit, folosirea unui interpret sau traducător autorizat.

In situaţia in care toate părţile solicita sau sunt de acord sa se exprime in limba maternă, instanţa de judecata trebuie sa asigure exercitarea acestui drept, precum si buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii si publicităţii.

Cererile si actele procedurale se întocmesc numai in limba romana. Dezbaterile purtate de părţi in limba maternă se înregistrează,

consemnându-se in limba romana. Obiecţiunile formulate de cei interesaţi cu privire la traduceri si consemnarea acestora se rezolva de instanţa de judecata pana la încheierea dezbaterilor din acel dosar, consemnându-se in încheierea de şedinţa.

Interpretul sau traducătorul va semna pe toate actele întocmite, pentru conformitate, atunci când acestea au fost redactate sau consemnarea s-a făcut in baza traducerii sale. 8. Dreptul la apărare este garantat. In tot cursul procesului, părţile au dreptul sa fie reprezentate sau, după caz, asistate de un apărător, ales sau numit din oficiu, potrivit legii.

9. Hotărârile judecătoreşti trebuie respectate si aduse la îndeplinire in condiţiile legii. Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinţate sau modificate numai in căile de atac prevăzute de lege si exercitate conform dispoziţiilor legale. Instanţele judecătoreşti Înalta Curte de Casaţie si Justiţie Organizarea Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie

In România funcţionează o singura instanţa suprema, denumita Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, cu personalitate juridică si cu sediul in capitala tarii.

Înalta Curte de Casaţie si Justiţie asigura interpretarea si aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competentei sale.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.

3

Page 4: Org Inst Judecatoresti

Cheltuielile necesare funcţionarii se finanţează din bugetul de stat. Înalta Curte de Casaţie si Justiţie se compune din: preşedinte, un

vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii si judecători. Înalta Curte de Casaţie si Justiţie este organizată in 4 secţii: - Secţia civilă si de proprietate intelectuală, - Secţia penală, - Secţia comercială, - Secţia de contencios administrativ si fiscal –, la care se adaugă - Completul de 9 judecători si - Secţiile Unite, fiecare având competenta proprie.

In cadrul Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie funcţionează magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.

Înalta Curte de Casaţie si Justiţie cuprinde in structura: - Cancelaria, - direcţii, - servicii si - birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.

Competenta Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie A)pe secţii Secţia civilă si de proprietate intelectuală, Secţia penală, Secţia comercială si Secţia de contencios administrativ si fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie judeca recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel si a altor hotărâri, in cazurile prevăzute de lege. Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie judeca: a) in prima instanţa, procesele si cererile date prin lege in competenta de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie; b) recursurile, in condiţiile prevăzute de lege. Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, in raport cu competenta fiecăreia, soluţionează: a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute in codurile de procedura; b) conflictele de competenta, in cazurile prevăzute de lege; c) orice alte cereri prevăzute de lege.

Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie soluţionează si recursurile declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecaţii a fost întrerupt in fata curţilor de apel.

4

Page 5: Org Inst Judecatoresti

B)Completul de 9 judecători Soluţionează recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanţă

de Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie,precum şi alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanţă disciplinară.

C) Secţii Unite Înalta Curte de Casaţie si Justiţie se constituie in Secţii Unite pentru:

a) judecarea recursurilor in interesul legii; b) soluţionarea, in condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie; c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare. Dacă o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie considera ca este necesar sa revină asupra propriei jurisprudenţe, întrerupe judecata si sesizează Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, care judeca cu citarea părţilor din dosarul a cărui judecata a fost întreruptă. După ce Secţiile Unite s-au pronunţat asupra sesizării privind schimbarea jurisprudenţei, judecata continua.

La sfârşitul fiecărui an, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, in Secţii Unite, stabileşte cazurile in care este necesară îmbunătăţirea legislaţiei si le comunica ministrului justiţiei.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie poate încuviinţa ca judecătorii sa se informeze la sediul instanţelor asupra aspectelor privind aplicarea corecta si unitară a legii, făcând cunoscută jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, si sa constate situaţii care justifica propuneri de îmbunătăţire a legislaţiei. Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie

Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie se exercita de preşedinte, vicepreşedinte si colegiul de conducere.

Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie in relaţiile interne si internaţionale.

Preşedintele, vicepreşedintele si 9 judecători, aleşi pe o perioada de 3 ani in adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare si administrative, la şedinţele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de conducere pot participa si preşedinţii de secţii.

Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie are următoarele atribuţii: a) aproba Regulamentul privind organizarea si funcţionarea administrativă, precum si statele de funcţii si de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie;

5

Page 6: Org Inst Judecatoresti

b) analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării in funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie; c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea, transferul, suspendarea si încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi; d) organizează si supraveghează rezolvarea petiţiilor, in condiţiile legii; e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie; f) exercita alte atribuţii prevăzute in Regulamentul privind organizarea si funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie.

Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar in lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.

Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este necesar, la convocarea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie sau la solicitarea a cel puţin 3 dintre membrii săi. Hotărârile Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie se adopta cu votul majorităţii membrilor săi. Adunarea generală a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie se întruneşte pentru: a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicităţii; b) aprobarea bugetului Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice; c) alegerea celor 2 membri pentru Consiliul Superior al Magistraturii, in condiţiile legii. Completele de judecata

Completele de judecata se compun din 3 judecători ai aceleiaşi secţii. Dacă numărul de judecători necesar formării completului de judecata nu

se poate asigura, acesta se constituie cu judecători de la celelalte secţii, desemnaţi de către preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie.

Completul de 9 judecători este prezidat de preşedintele sau vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie. In lipsa acestora, completul poate fi prezidat de un preşedinte de secţie sau de un judecător desemnat in acest scop de preşedintele ori vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie.

Completul de 9 judecători se constituie, de regula, din judecători specializaţi, in funcţie de natura cauzei.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie prezidează Secţiile Unite, Completul de 9 judecători, iar in cadrul secţiilor orice complet, când participa la judecata.

In lipsa preşedintelui, şedinţele la care acesta trebuie sa ia parte sunt prezidate de vicepreşedintele instanţei sau de un preşedinte de secţie.

6

Page 7: Org Inst Judecatoresti

Preşedinţii de secţii pot prezida orice complet de judecata din cadrul secţiei, iar ceilalţi judecători prezidează prin rotaţie. In cazul in care Înalta Curte de Casaţie si Justiţie judeca in Secţii Unite, la judecata trebuie sa ia parte cel puţin doua treimi din numărul judecătorilor in funcţie. Decizia poate fi luată numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Curţile de apel, tribunalele, tribunalele specializate si judecătoriile- organizarea

Curţile de apel sunt instanţe cu personalitate juridică, in circumscripţia cărora funcţionează mai multe tribunale si tribunale specializate, potrivit anexei nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.

In cadrul curţilor de apel funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurări sociale, precum si, in raport cu natura si numărul cauzelor, secţii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ si al municipiului Bucureşti, si au, de regula, sediul in municipiul reşedinţa de judeţ.

In circumscripţia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeţ sau, după caz, din municipiul Bucureşti.

In cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurări sociale, precum si, in raport cu natura si numărul cauzelor, secţii maritime si fluviale sau pentru alte materii. In domeniile prevăzute de art. 36 alin. (3) se pot înfiinţa tribunale specializate.

Tribunalele specializate sunt instanţe fără personalitate juridică, care pot funcţiona la nivelul judeţelor si al municipiului Bucureşti si au, de regula, sediul in municipiul reşedinţa de judeţ.

Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se înfiinţează.

Judecătoriile sunt instanţe fără personalitate juridică, organizate in judeţe si in sectoarele municipiului Bucureşti, potrivit anexei nr. 1.

Localităţile care fac parte din circumscripţiile judecătoriilor din fiecare judeţ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

In raport cu natura si numărul cauzelor, in cadrul judecătoriilor se pot înfiinţa secţii sau complete specializate.

In cadrul judecătoriilor se vor organiza secţii sau complete specializate pentru minori si familie şi fond funciar( ad. n.).

7

Page 8: Org Inst Judecatoresti

Completele si secţiile specializate pentru minori si familie, precum si tribunalele specializate pentru minori si familie judeca atât infracţiunile săvârşite de minori, cat si infracţiunile săvârşite asupra minorilor.

Când in aceeaşi cauza sunt mai mulţi inculpati, unii minori si alţii majori, si nu este posibila disjungerea, competenta aparţine tribunalului specializat pentru minori si familie.

Dispoziţiile Codului de procedura penală se aplica in mod corespunzător. Secţiile si completele specializate ale curţilor de apel si ale instanţelor din

circumscripţia acestora se înfiinţează, la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanţe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Componenta secţiilor si completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, in raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.

In mod excepţional, in situaţia in care in cadrul unei secţii nu se poate constitui un complet de judecata, colegiul de conducere al instanţei poate dispune participarea unor judecători de la alte secţii. In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse judecaţii, pentru curţile de apel, tribunale si judecătorii se pot înfiinţa sedii secundare cu activitate permanenta in alte localităţi din judeţ sau in municipiul Bucureşti. Conducerea instanţelor judecătoreşti

Fiecare instanţa judecătorească este condusă de un preşedinte care exercita atribuţiile manageriale in scopul organizării eficiente a activităţii acesteia.

Preşedinţii curţilor de apel si ai tribunalelor exercita, de asemenea, atribuţii de coordonare si control ale administrării instanţei unde funcţionează, precum si ale instanţelor din circumscripţie.

Preşedinţii judecătoriilor si ai tribunalelor specializate exercita si atribuţii de administrare a instanţei.

Preşedinţii curţilor de apel au calitatea de ordonator secundar de credite, iar preşedinţii tribunalelor au calitatea de ordonator terţiar de credite.

Pentru instanţele militare, Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării este ordonator terţiar de credite.

In funcţie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curţile de apel, tribunale si tribunale specializate, preşedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepreşedinţi, iar la judecătorii, preşedintele poate fi ajutat de un vicepreşedinte.

La Curtea de Apel Bucureşti si la Tribunalul Bucureşti, preşedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepreşedinţi.

Preşedinţii si vicepreşedinţii instanţelor judecătoreşti iau măsuri pentru organizarea si buna funcţionare a instanţelor pe care le conduc si, după caz, a

8

Page 9: Org Inst Judecatoresti

instanţelor din circumscripţiile acestora, asigura si verifica respectarea obligaţiilor statutare si a regulamentelor de către judecători si personalul auxiliar de specialitate.

Verificările efectuate personal de preşedinţi sau vicepreşedinţi ori prin judecători anume desemnaţi trebuie sa respecte principiile independentei judecătorilor si supunerii lor numai legii, precum si autoritatea de lucru judecat.

Atribuţiile date prin lege sau prin regulament in competenta preşedinţilor sau a vicepreşedinţilor de instanţe nu pot fi delegate colegiilor de conducere. Preşedinţii instanţelor desemnează judecătorii care urmează sa îndeplinească, potrivit legii, si alte atribuţii decât cele privind activitatea de judecata. Secţiile instanţelor judecătoreşti sunt conduse de câte un preşedinte de secţie.

In cadrul fiecărei instanţe judecătoreşti funcţionează un colegiu de conducere, care hotărăşte cu privire la problemele generale de conducere ale instanţei si îndeplineşte atribuţiile prevăzute la art. 41.

Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri si au următoarea componenta: - la curţile de apel si tribunale: preşedintele si 6 judecători, aleşi pe o perioada de 3 ani in adunarea generală a judecătorilor; - la tribunale specializate si judecătorii: preşedintele si 2 sau 4 judecători, aleşi pe o perioada de 3 ani in adunarea generală a judecătorilor.

In cazul in care la judecătorii si tribunale specializate numărul judecătorilor este mai mic de 3, atribuţiile colegiului de conducere se exercita de preşedinte.

Hotărârile colegiului de conducere se adopta cu votul majorităţii membrilor săi.

La şedinţele colegiilor de conducere pot participa si preşedinţii de secţii. La curţile de apel si tribunale, când colegiul de conducere dezbate

probleme economico-financiare sau administrative, la şedinţele acestuia participa si managerul economic al instanţei, cu vot consultativ.

In funcţie de problemele supuse dezbaterii, la şedinţele colegiilor de conducere ale curţilor de apel, ale tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitaţi si judecători de la alte instanţe, care nu au drept de vot.

Membrii aleşi ai colegiilor de conducere pot fi revocaţi de adunările generale in cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor prevăzute de lege.

La instanţele judecătoreşti se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, adunări generale ale judecătorilor.

Adunările generale ale judecătorilor se convoacă după cum urmează: a) adunarea generală a curţii de apel si adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acesteia - de preşedintele curţii de apel; b) adunarea generală a tribunalului si adunarea generală a judecătorilor din circumscripţia acestuia - de preşedintele tribunalului;

9

Page 10: Org Inst Judecatoresti

c) adunarea generală a tribunalului specializat - de preşedintele acestuia; d) adunarea generală a judecătorilor - de preşedintele judecătoriei.

Adunările generale ale judecătorilor se convoacă si la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.

Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca si de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanţei. Adunările generale ale judecătorilor, prevăzute la art. 50 alin. (1), au următoarele atribuţii: a) dezbat activitatea anuala desfăşurata de instanţe; b) aleg, in condiţiile legii, membrii Consiliului Superior al Magistraturii; c) dezbat probleme de drept; d) analizează proiecte de acte normative, la solicitarea ministrului justiţiei sau a Consiliului Superior al Magistraturii; e) formulează puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii; f) aleg si revoca membrii colegiilor de conducere; g) iniţiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, in condiţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004*) privind Consiliul Superior al Magistraturii; h) îndeplinesc alte atribuţii prevăzute de lege sau regulamente. Completele de judecata

Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod excepţional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanţelor judecătoreşti.

Completul de judecata este prezidat, prin rotaţie, de unul dintre membrii acestuia.

Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistem informatizat.

Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decât in condiţiile prevăzute de lege.

Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanţă a judecătoriei, tribunalului si curţii de apel se judeca in complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurări sociale.

Apelurile se judeca in complet format din 2 judecători, iar recursurile, in complet format din 3 judecători, cu excepţia cazurilor in care legea prevede altfel.

In cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, in condiţiile legii.

10

Page 11: Org Inst Judecatoresti

Completul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata, a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenta.

Completul pentru soluţionarea in prima instanţă a cauzelor privind conflictele de munca si asigurări sociale se constituie din 2 judecători si 2 asistenţi judiciari.

Asistenţii judiciari participa la deliberări cu vot consultativ si semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează in hotărâre, iar opinia separată se motivează.

In cazul in care judecătorii care intra in compunerea completului de judecata nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunţa, procesul se judeca din nou in complet de divergenta, prevederile art. 54 alin. (3) si (4) fiind aplicabile.

Instanţele militare

Instanţele militare sunt: a) tribunalele militare; b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti; c) Curtea Militară de Apel Bucureşti.

Circumscripţiile instanţelor militare sunt prevăzute in anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.

Instanţele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

Instanţele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanţa poate dispune ca judecata sa se desfăşoare in alt loc.

Instanţele militare pot judeca si pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai unei forte multinaţionale, in condiţiile in care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia romana.

La şedinţele de judecata, judecătorii si procurorii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militară.

Când inculpatul este militar activ, preşedintele completului de judecata, precum si procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie sa facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.

Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.

In municipiile Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi si Timişoara funcţionează tribunale militare.

Tribunalele militare judeca procesele si cererile date prin lege in competenta lor.

11

Page 12: Org Inst Judecatoresti

Tribunalul militar este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplica in mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din preşedinte si doi judecători.

In municipiul Bucureşti funcţionează Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.

Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti este condus de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplica in mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte si doi judecători.

Preşedintele Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti este ordonator tertiar de credite.

Curtea Militară de Apel funcţionează in municipiul Bucureşti, ca instanţa unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un preşedinte ajutat de un vicepreşedinte. Dispoziţiile art. 49-51 se aplica in mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din preşedinte si doi judecători.

Preşedintele Curţii Militare de Apel Bucureşti este ordonator secundar de credite. Ministerul Public Atribuţiile Ministerului Public

Ministerul Public îşi exercita atribuţiile in temeiul legii si este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiilor legalităţii, imparţialităţii si controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei, in condiţiile legii.

Procurorii îşi exercita funcţiile in conformitate cu legea, respecta si protejează demnitatea umană si apără drepturile persoanei.

Parchetele sunt independente in relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum si cu celelalte autorităţi publice. Ministerul Public exercita, prin procurori, următoarele atribuţii: a) efectuează urmărirea penală in cazurile si in condiţiile prevăzute de lege si participa, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative; b) conduce si supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce si controlează activitatea altor organe de cercetare penală; c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii; d) exercita acţiunea civilă, in cazurile prevăzute de lege; e) participa, in condiţiile legii, la şedinţele de judecata; f) exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, in condiţiile prevăzute de lege;

12

Page 13: Org Inst Judecatoresti

g) apără drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor si ale altor persoane, in condiţiile legii; h) acţionează pentru prevenirea si combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului; i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează si prezintă ministrului justiţiei propuneri in vederea eliminării acestora, precum si pentru perfecţionarea legislaţiei in domeniu; j) verifica respectarea legii la locurile de deţinere preventivă; k) exercita orice alte atribuţii prevăzute de lege.

Dispoziţiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.

In soluţiile dispuse, procurorul este independent, in condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor si procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, in orice forma, in efectuarea urmăririi penale sau in adoptarea soluţiei.

Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către conducătorul parchetului, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Soluţiile adoptate de conducătorii parchetelor pot fi infirmate, motivat, de conducătorul parchetului ierarhic superior.

Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror in următoarele situaţii: a) suspendarea sau încetarea calităţii de procuror, potrivit legii; b) in absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgenta si care împiedica rechemarea sa; c) lăsarea cauzei in nelucrare in mod nejustificat mai mult de 30 de zile.

Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, in cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor si procurorilor, măsura dispusă, potrivit alin. (4), de procurorul ierarhic superior.

Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi conducătorului parchetului respectiv.

Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie.

Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnaţi.

Organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.

Serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune, de îndată, la dispoziţia parchetului

13

Page 14: Org Inst Judecatoresti

competent, la sediul acestuia, toate datele si toate informaţiile, neprelucrate, deţinute in legătura cu săvârşirea infracţiunilor.

Nerespectarea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) si (2) atrage răspunderea juridică potrivit legii.

Procurorul participa la şedinţele de judecata, in condiţiile legii, si are rol activ in aflarea adevărului.

Procurorul este liber sa prezinte in instanţa concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ţinând seama de probele administrate in cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenţia procurorului ierarhic superior, pentru influenţarea in orice forma a concluziilor.

In procesele penale, la şedinţa de judecata, poate participa procurorul care a efectuat urmărirea penală sau alt procuror desemnat de conducătorul parchetului. Procurorul exercita, in condiţiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti pe care le considera netemeinice si nelegale.

Ministrul justiţiei, când considera necesar, din proprie iniţiativa sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnaţi de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, ori de ministrul justiţiei. Controlul consta in verificarea eficientei manageriale, a modului in care procurorii îşi îndeplinesc atribuţiile de serviciu si in care se desfăşoară raporturile de serviciu cu justiţiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrările de competenta parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror in cursul urmăririi penale si soluţiile adoptate.

Ministrul justiţiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sau, după caz, procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor si sa dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea eficienta a criminalităţii. Organizarea Ministerului Public Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege, are personalitate juridică si gestionează bugetul Ministerului Public.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.

14

Page 15: Org Inst Judecatoresti

In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie este ajutat de 3 consilieri.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie este ordonator principal de credite.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie reprezintă Ministerul Public in relaţiile cu celelalte autorităţi publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din ţara sau din străinătate.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie exercita, direct sau prin procurori anume desemnaţi, controlul asupra tuturor parchetelor.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie participa la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie in Secţii Unite, precum si la orice complet al acesteia, când considera necesar.

In cazul imposibilităţii de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, in locul sau, la şedinţele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie prevăzute la alin. (1).

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la şedinţele Curţii Constituţionale, in cazurile prevăzute de lege.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie are in structura secţii conduse de procurori şefi, care pot fi ajutaţi de adjuncţi. In cadrul secţiilor pot funcţiona servicii si birouri conduse de procurori şefi.

In cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie funcţionează Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism, ca structura specializată in combaterea criminalităţii organizate si terorismului.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevăzute in statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

Pentru a fi numiţi in cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism procurorii trebuie sa aibă o buna pregătire profesională, o conduita morala ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani in funcţia de procuror sau judecător si sa fi fost declaraţi admişi in urma interviului organizat de comisia constituită in acest scop.

La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).

Interviul consta in verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii si de a-si asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum si altor calităţi specifice.

15

Page 16: Org Inst Judecatoresti

La evaluarea candidaţilor, vor fi avute in vedere si activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine si cunoştinţele de operare pe calculator.

Comisia prevăzută la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, si este formată din 3 procurori din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism. Din comisie pot face parte si specialişti in psihologie, resurse umane si alte domenii.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism.

Procurorii numiţi in cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau in cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

La data încetării activităţii in cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.

Atribuţiile, competenta, structura, organizarea si funcţionarea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism sunt stabilite prin lege specială.

In exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie emite ordine cu caracter intern.

In cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.

Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, prim-adjunctul, si 5 procurori aleşi in adunarea generală a procurorilor.

Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, anual sau ori de câte ori este necesar.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurata, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

16

Page 17: Org Inst Judecatoresti

Parchetul Naţional Anticorupţie Parchetul Naţional Anticorupţie este specializat in combaterea infracţiunilor de corupţie, potrivit legii, îşi exercita atribuţiile pe întreg teritoriul României si funcţionează pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

Parchetul Naţional Anticorupţie se organizează ca structura autonomă in cadrul Ministerului Public si este coordonat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

Parchetul Naţional Anticorupţie are personalitate juridică si sediul in municipiul Bucureşti.

Parchetul Naţional Anticorupţie îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii si al controlului ierarhic.

Parchetul Naţional Anticorupţie este independent in raport cu instanţele judecătoreşti si cu parchetele de pe lângă acestea, precum si in relaţiile cu celelalte autorităţi publice, exercitându-şi atribuţiile numai in temeiul legii si pentru asigurarea respectării acesteia.

Parchetul Naţional Anticorupţie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, ajutat de 2 adjuncţi, asimilaţi adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

In activitatea sa, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ajutat de 2 consilieri, asimilaţi consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie este ordonator principal de credite.

Finanţarea cheltuielilor curente si de capital ale Parchetului Naţional Anticorupţie se asigura de la bugetul de stat.

In cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează colegiul de conducere, care hotărăşte asupra problemelor generale de conducere ale acestui parchet.

Colegiul de conducere al Parchetului Naţional Anticorupţie este constituit din procurorul general, unul dintre adjuncţii acestuia si 5 procurori aleşi in adunarea generală a procurorilor.

Adunarea generală a procurorilor Parchetului Naţional Anticorupţie se convoacă de către procurorul general al acestui parchet, anual sau ori de câte ori este necesar.

In exercitarea atribuţiilor ce-i revin, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie emite ordine cu caracter intern.

In cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se pot înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.

17

Page 18: Org Inst Judecatoresti

Sediul serviciilor teritoriale si circumscripţia acestora se stabilesc de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, de regula, in localităţile in care îşi au sediul parchetele de pe lângă curţile de apel si in raport cu circumscripţiile acestora.

Parchetul Naţional Anticorupţie se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevăzute in statul de funcţii, aprobat potrivit legii.

Pentru a fi numiţi in cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorii trebuie sa aibă o buna pregătire profesională, o conduita morala ireproşabila, o vechime de cel puţin 6 ani in funcţia de procuror sau judecător si sa fi fost declaraţi admişi in urma unui interviu organizat de comisia constituită in acest scop.

La interviu poate participa orice procuror care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (2).

Interviul consta in verificarea pregătirii profesionale, a capacităţii de a lua decizii si de a-si asuma răspunderea, a rezistentei la stres, precum si altor calităţi specifice.

La evaluarea candidaţilor, vor fi avute in vedere si activitatea desfăşurată de procurori, cunoaşterea unei limbi străine si cunoştinţele de operare pe calculator.

Comisia prevăzută la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie si este formată din 3 procurori de la Parchetul Naţional Anticorupţie. Din comisie pot face parte si specialişti in psihologie, resurse umane si alte domenii.

Procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie evaluează, anual, rezultatele obţinute de procurorii Parchetului Naţional Anticorupţie.

Procurorii numiţi in cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie pot fi revocaţi prin ordin al procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor specifice funcţiei sau in cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare.

La data încetării activităţii in cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcţioneze potrivit legii.

Atribuţiile, competenta, structura, organizarea si funcţionarea Parchetului Naţional Anticorupţie sunt stabilite prin lege specială. Parchetul Naţional Anticorupţie elaborează anual un raport privind activitatea desfăşurată, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justiţiei, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiţiei va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate al Parchetului Naţional Anticorupţie.

18

Page 19: Org Inst Judecatoresti

Parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecătorii

Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecătorie funcţionează un parchet.

Parchetele au sediul in localităţile in care îşi au sediul instanţele pe lângă care funcţionează si au aceeaşi circumscripţie cu acestea.

Parchetele de pe lângă curţile de apel si parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori si familie si parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.

Parchetele de pe lângă curţile de apel si tribunale au in structura secţii, in cadrul cărora pot funcţiona servicii si birouri. Parchetele de pe lângă curţile de apel au in structura si câte o secţie pentru minori si familie.

In raport cu natura si numărul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcţiona secţii maritime si fluviale.

Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, cu avizul ministrului justiţiei.

In localităţile unde funcţionează sediile secundare ale tribunalelor si judecătoriilor se înfiinţează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, având aceeaşi circumscripţie cu sediile secundare ale instanţelor pe lângă care funcţionează.

Parchetele de pe lângă curţile de apel sunt conduse de procurori generali. Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecătorii sunt conduse de prim-procurori.

Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercita si atribuţii de coordonare si control al administrării parchetului unde funcţionează, precum si al parchetelor din circumscripţie.

Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori si prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercita si atribuţii de administrare a parchetului. Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curţile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terţiari de credite.

In funcţie de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curţile de apel si tribunale, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncţi, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori si familie si judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.

La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti si la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncţi.

19

Page 20: Org Inst Judecatoresti

Secţiile, serviciile si birourile parchetelor de pe lângă instanţe sunt conduse de procurori şefi.

Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii si birouri, in funcţie de pregătirea, specializarea si aptitudinile acestora.

Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ţinând cont de specializarea acestora.

In cadrul parchetelor funcţionează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.

Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curţi de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecătorii au in componenta procurori care deţin funcţii de nivelul celor prevăzute la art. 49 alin. (2) pentru colegiile de conducere ale instanţelor. Organizarea parchetelor militare

Pe lângă fiecare instanţa militară funcţionează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti funcţionează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti, iar pe lângă tribunalele militare funcţionează parchetele de pe lângă tribunalele militare.

Circumscripţiile parchetelor militare sunt prevăzute in anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.

Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.

Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct. Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuţiile prevăzute la art. 63, care se aplica in mod corespunzător.

Parchetele militare efectuează urmărirea penală in cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocaţi pe teritoriul altor state, in cadrul unor forte multinaţionale, in condiţiile in care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia romana. Procurorii militari participa la şedinţele de judecata ce se desfăşoară potrivit art. 57.

Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse in serviciul lor si fata de care exercita atribuţiile prevăzute la art. 63 lit. b).

Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie sa facă parte cel puţin din aceeaşi categorie de grade.

Când gradul procurorului nu face parte din aceeaşi categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din

20

Page 21: Org Inst Judecatoresti

categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.

In cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Parchetului Naţional Anticorupţie funcţionează secţii sau servicii de combatere a infracţiunilor săvârşite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

Pentru prevenirea si combaterea criminalităţii, precum si pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea in rândul militarilor, secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Parchetului Naţional Anticorupţie organizează si desfăşoară activităţi comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei si Internelor, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale. Organizarea si funcţionarea Institutului Naţional al Magistraturii

Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publica cu personalitate juridică, aflată in coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a judecătorilor si procurorilor, formarea profesională continua a judecătorilor si procurorilor in funcţie, precum si formarea formatorilor, in condiţiile legii.

Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din sistemul naţional de învăţământ si educaţie si nu este supus dispoziţiilor legale in vigoare cu privire la acreditarea instituţiilor de învăţământ superior si recunoaşterea diplomelor. Institutul Naţional al Magistraturii are sediul in municipiul Bucureşti.

Institutul Naţional al Magistraturii este condus de un consiliu ştiinţific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, un judecător al Curţii de Apel Bucureşti, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, desemnaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandaţi de Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, Facultatea de Drept a Universităţii "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi si Facultatea de Drept a Universităţii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanţi aleşi ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiţie, un reprezentant al asociaţiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor si procurorilor, precum si directorul Institutului Naţional al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu si îl prezidează.

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii si cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor si procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.

21

Page 22: Org Inst Judecatoresti

Directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi cei doi adjuncţi ai acestuia sunt numiţi şi revocaţi de Consiliul Superior al Magistraturii. Numirea directorului Institutului Naţional al Magistraturii şi a celor doi adjuncţi ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor şi procurorilor sau al cadrelor didactice din învăţământul superior juridic acreditat potrivit legii.

Durata mandatului membrilor consiliului ştiinţific este de 3 ani si poate fi reînnoit, cu excepţia mandatului reprezentantului auditorilor de justiţie, care este ales pe un an.

Calitatea de membru al consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic. Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii propune proiectul de buget si hotărăşte asupra problemelor care privesc organizarea si funcţionarea Institutului, la propunerea directorului acestei instituţii.

Institutul Naţional al Magistraturii este finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, in condiţiile legii. Directorul Institutului Naţional al Magistraturii este ordonator secundar de credite.

Numărul maxim de posturi pentru Institutul Naţional al Magistraturii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.

Structura organizatorică, statele de funcţii si statele de personal ale Institutului Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.

Personalul de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor si procurorilor in funcţie, care pot fi detaşaţi in condiţiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avizul consiliului ştiinţific al Institutului.

Institutul Naţional al Magistraturii poate folosi, in condiţiile legii, si cadre didactice din învăţământul juridic superior acreditat potrivit legii, alţi specialişti romani si străini, precum si personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, republicată, pentru desfăşurarea procesului de formare profesională.

Salarizarea personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii la plata cu ora se face in funcţie de numărul de ore de seminar sau curs susţinute, de indemnizaţia bruta lunară a funcţiei de judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si de norma didactica stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările si completările ulterioare.

Prin hotărâre a Guvernului se pot înfiinţa, in subordinea Ministerului Justiţiei si a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor si a altor categorii de personal de specialitate.

22

Page 23: Org Inst Judecatoresti

Asistenţii judiciari Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Economic si Social, pe o perioada de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime in funcţii juridice de cel puţin 5 ani si care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: a) au cetăţenia romana, domiciliul in România si capacitate deplina de exerciţiu; b) sunt licenţiate in drept si dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare; c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal si se bucura de o buna reputaţie; d) cunosc limba romana; e) sunt apte, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea funcţiei.

Asistenţii judiciari se bucura de stabilitate pe durata mandatului si se supun numai legii.

Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile si incompatibilităţile judecătorilor si procurorilor se aplica si asistenţilor judiciari.

Dispoziţiile referitoare la concediul de odihna, asistenta medicală gratuita si gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători si procurori, se aplica si asistenţilor judiciari.

Asistenţii judiciari depun jurământul in condiţiile prevăzute de lege pentru judecători si procurori.

Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari si repartizarea posturilor pe instanţe, in raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei. Asistenţii judiciari exercita atribuţiile prevăzute la art. 55 alin. (2), precum si alte atribuţii prevăzute in Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

Asistenţilor judiciari li se aplica dispoziţiile legale privind abaterile si sancţiunile disciplinare, precum si motivele de eliberare din funcţie prevăzute de lege pentru judecători si procurori.

Sancţiunile disciplinare se aplica de către ministrul justiţiei. Împotriva sancţiunilor aplicate potrivit alin. (2) se poate face contestaţie,

in termen de 30 de zile de la comunicarea sancţiunii, la secţia de contencios administrativ si fiscal a curţii de apel in circumscripţia căreia funcţionează cel sancţionat. Hotărârea curţii de apel este definitiva.

Asistenţii judiciari pot fi eliberaţi din funcţie si ca urmare a reducerii numărului de posturi, in raport cu volumul de activitate al instanţei.

Sancţiunile aplicate asistenţilor judiciari si eliberarea din funcţie a acestora se comunica Consiliului Economic si Social de ministrul justiţiei.

23

Page 24: Org Inst Judecatoresti

Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic si Social si a Ministerului Justiţiei, se stabilesc: a) condiţiile, procedura de selecţie si de propunere de către Consiliul Economic si Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de către ministrul justiţiei; b) condiţiile de delegare, detaşare si transfer al asistenţilor judiciari.

Magistraţii consultanţi in funcţie la data de intrării in vigoare a prezentei legi sunt numiţi de drept in funcţiile de asistenţi judiciari si îşi continua activitatea in cadrul tribunalelor de munca si asigurări sociale sau, după caz, al secţiilor sau completelor specializate. Compartimentele auxiliare de specialitate din cadrul instanţelor si al parchetelor

Toate instanţele judecătoreşti si toate parchetele au in structura următoarele compartimente auxiliare de specialitate: a) registratura; b) grefa; c) arhiva; d) biroul de informare si relaţii publice; e) biblioteca.

Instanţele judecătoreşti si parchetele pot avea si alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 139 alin. (1) si art. 140 alin. (1).

Curţile de apel si parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Parchetul Naţional Anticorupţie au, de asemenea, in structura un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridică. Compartimentele de informatica juridică se pot organiza si in structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor si a parchetelor de pe lângă aceste instanţe.

Instanţele si parchetele militare au in structura si un compartiment de documente clasificate.

Biroul de informare si relaţii publice asigura legăturile instanţei sau ale parchetului cu publicul si cu mijloacele de comunicare in masa, in vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, in condiţiile stabilite de lege.

Conducătorul biroului, care îndeplineşte si rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de preşedintele instanţei sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăţi de jurnalistica sau specialist in comunicare, numit prin concurs sau examen.

Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde funcţionează.

Repartizarea personalului in cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.

24

Page 25: Org Inst Judecatoresti

La curţile de apel, tribunale, tribunale specializate si parchetele de pe lângă acestea, compartimentele in care îşi desfăşoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secţiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, la secţiile Parchetului Naţional Anticorupţie, la judecătorii si parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-şefi.

Personalul de specialitate informatica va fi subordonat din punct de vedere administrativ preşedintelui instanţei din care face parte si profesional Direcţiei de exploatare a tehnologiei informaţiei din cadrul Ministerului Justiţiei.

Personalul auxiliar de la instanţele si parchetele militare, de la secţiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Parchetului Naţional Anticorupţie poate proveni si din rândul militarilor activi.

Grefierii care participa la şedinţele de judecata sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligaţi sa efectueze toate consemnările despre desfăşurarea acestora si sa îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziţia si sub controlul preşedintelui completului de judecata sau, după caz, al procurorului.

La şedinţele de judecata, grefierii sunt obligaţi sa poarte ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei unde funcţionează. Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului si se asigura in mod gratuit.

La şedinţele de judecata, grefierii militari sunt obligaţi sa poarte uniforma militară.

In vederea informatizării activităţii instanţelor si parchetelor, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie iau măsuri pentru dotarea tehnica corespunzătoare a acestora.

Numărul informaticienilor se stabileşte de către preşedintele instanţei sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

In cazul Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie si al Parchetului Naţional Anticorupţie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.

In vederea creării unui sistem informatic unitar si funcţional, instituţiile sistemului judiciar au obligaţia de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute in strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei.

Dotarea tehnica necesară informatizării instanţelor militare, a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie ori, după caz, din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, precum si a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apărării Naţionale.

25

Page 26: Org Inst Judecatoresti

Paza instanţelor judecătoreşti si a parchetelor si protecţia magistraţilor

Paza sediilor instanţelor judecătoreşti si a parchetelor, a bunurilor si valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului si menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii in aceste sedii se asigura, in mod gratuit, de către Jandarmeria Romana, prin structurile sale specializate.

Numărul personalului Jandarmeriei Romane necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei si ministrului administraţiei si internelor, precum si a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie.

Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonata de preşedintele instanţei sau de conducătorul parchetului.

Instanţele si parchetele militare dispun de poliţia militară pusă in serviciul lor de Ministerul Apărării Naţionale, in mod gratuit. Necesarul de personal de poliţie militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei si a Ministerului Apărării Naţionale.

Poliţia militară pusă in serviciul instanţelor si parchetelor militare este subordonata preşedinţilor sau prim-procurorilor acestora.

Paza sediilor instanţelor si parchetelor militare, a celorlalte spaţii folosite de acestea, a bunurilor si valorilor ce le aparţin, supravegherea accesului si menţinerea ordinii interioare necesare desfăşurării normale a activităţii se asigura, in mod gratuit, de către Poliţia Militară.

Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţa sau parchet va fi stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel si a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie. Poliţia Romana si Jandarmeria Romana au obligaţia de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuţiilor legale, instanţelor si parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie, pentru buna desfăşurare a procesului penal, la solicitarea acestora. Modul de utilizare a personalului de poliţie pentru asigurarea protecţiei judecătorilor si procurorilor, precum si modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Romane pentru asigurarea pazei sediilor instanţelor judecătoreşti si parchetelor, a bunurilor si valorilor aparţinând acestora, supravegherea accesului si menţinerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie sau, după caz, Ministerul Justiţiei si Ministerul Administraţiei si Internelor.

26

Page 27: Org Inst Judecatoresti

Gestiunea economico-financiară si administrativă a instanţelor si parchetelor Organizarea departamentului economico-financiar si administrativ

Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Parchetul Naţional Anticorupţie, curţile de apel, parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunalele si parchetele de pe lângă tribunale au in structura câte un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic.

Managerul economic este subordonat preşedintelui instanţei sau, după caz, conducătorului parchetului in cadrul căruia funcţionează.

Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul tribunalelor si parchetelor de pe lângă acestea asigura activitatea economică, financiară si administrativă si pentru tribunalele specializate si judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripţia lor.

Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi ordonatorilor de credite pentru instanţele şi parchetele militare.

Poate fi numita in funcţia de manager economic persoana care a fost admisă la concursul organizat in acest scop de către: a) Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, pentru managerul economic al acestei instanţe; b) curţile de apel, pentru managerii economici ai curţilor de apel si ai tribunalelor; c) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, pentru managerul economic al acestui parchet si pentru managerii economici ai parchetelor de pe lângă curţi de apel si tribunale; d) Parchetul Naţional Anticorupţie, pentru managerul economic al acestui parchet.

La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare si o vechime in specialitate de minimum 5 ani.

Numirea in funcţia de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanţei sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.

Personalul din cadrul departamentului economico-financiar si administrativ este încadrat de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, pe baza de concurs sau proba practica.

Concursul prevăzut la alin. (1) si (4) se organizează potrivit unui regulament aprobat de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, de ministrul justiţiei, de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte

27

Page 28: Org Inst Judecatoresti

de Casaţie si Justiţie sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie. Managerul economic are următoarele atribuţii principale: a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ al instanţei sau parchetului in cadrul căruia funcţionează; b) răspunde pentru gestiunea economico-financiară a instanţelor sau parchetelor fără personalitate juridică din circumscripţia instanţei sau a parchetului in cadrul căruia funcţionează; c) îndeplineşte, pe baza delegării primite din partea ordonatorilor de credite, toate atribuţiile acestora prevăzute de lege; d) organizează elaborarea, fundamentarea si prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele si in condiţiile prevăzute de Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările si completările ulterioare; e) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor si parchetelor si ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale in vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii instanţelor si parchetelor; f) ia măsuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrările de reparaţii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investiţii, urmăreşte si răspunde de realizarea acestora; g) organizează ţinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea instanţelor ori, după caz, a parchetelor, precum si a celorlalte bunuri aflate in patrimoniul acestora; h) urmăreşte si răspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum si a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii; i) organizează ţinerea la zi a contabilităţii instanţei si parchetului din circumscripţia in cadrul căreia funcţionează si controlează efectuarea corecta a tuturor operaţiunilor financiar-contabile in documentele specifice, precum si întocmirea si prezentarea la termenele stabilite a situaţiilor financiare asupra patrimoniului aflat in administrare, potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată; j) coordonează activitatea de administrare a sediilor instanţelor si parchetelor din circumscripţiile in cadrul cărora funcţionează, stabilind măsuri pentru asigurarea condiţiilor materiale in vederea desfăşurării corespunzătoare a activităţii acestora. De asemenea, asigura ordinea, curăţenia si paza bunurilor in sediile instanţelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor. Managerii economici, informaticienii si personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila si din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice si contabile au calitatea de funcţionari publici, având drepturile si obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Managerii economici si personalul de specialitate din activitatea financiar-contabila si din birourile locale pentru expertize judiciare tehnice si contabile au

28

Page 29: Org Inst Judecatoresti

calitatea de funcţionari publici, având drepturile si obligaţiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările si completările ulterioare. Preşedinţii instanţelor si conducătorii parchetelor pot delega calitatea de ordonator de credite managerilor economici.

Instanţele militare care nu au sediul in municipiul Bucureşti si parchetele de pe lângă acestea au in structura un compartiment economico-administrativ.

Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuţii principale: a) întocmeşte documentaţia pentru achiziţiile publice, serviciile si lucrările necesare desfăşurării activităţii instanţelor; b) asigura aprovizionarea cu materiale de întreţinere si uz gospodăresc, mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfăşurării optime a activităţii instanţelor; c) asigura întreţinerea si funcţionarea clădirilor, instalaţiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe si obiecte de inventar din dotare; d) asigura ordinea, curăţenia si paza bunurilor in sediile instanţelor; e) întreprinde măsuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru înlăturarea consecinţelor unor calamitaţi. Bugetele instanţelor si parchetelor

Activitatea instanţelor si parchetelor este finanţată de la bugetul de stat. Bugetul curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al

judecătoriilor este gestionat de Ministerul Justiţiei, ministrul justiţiei având calitatea de ordonator principal de credite.

Bugetul pentru parchetele de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

Bugetele instanţelor si parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naţionale, ministrul apărării naţionale având calitatea de ordonator principal de credite.

Curţile de apel si parchetele de pe lângă curţile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanţele sau, după caz, parchetele din circumscripţiile lor.

Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiţiei sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Parchetul Naţional Anticorupţie îşi elaborează propriile proiecte de buget anual. In bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sunt cuprinse si bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanţe judecătoreşti.

Proiectele de bugete elaborate potrivit alin. (1) si (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

29

Page 30: Org Inst Judecatoresti

Bugetul Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie se aproba de adunarea generală a judecătorilor acestei curţi, cu avizul consultativ al Ministerului Finanţelor Publice.

Proiectele de buget anual ale instanţelor militare se elaborează de Direcţia instanţelor militare din cadrul Ministerului Apărării, iar cele ale parchetelor militare - de secţia sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după consultarea instanţelor, respectiv a parchetelor militare, şi se transmit ordonatorului principal de credite.

Anual, Guvernul României va include in bugetul Ministerului Apărării Naţionale fondurile necesare potrivit art. 131 alin. (4).

Fiecare instanţa si fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum si cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate si personal al departamentului economico-financiar si administrativ.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie si preşedinţii curţilor de apel, împreună cu ministrul justiţiei, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sau, după caz, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie analizează anual volumul de activitate al instanţelor si parchetelor si, in funcţie de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii.

Numărul maxim de posturi pentru instanţe si parchete se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, numărul maxim de posturi se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiţiei si a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru instanţele si parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naţionale. În cazul în care buna funcţionare a instanţelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma: a) numirii în funcţii de conducere; b) numirii ca procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism ori al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; c) detaşării; d) alegerii în funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii; e) suspendării din funcţie, în temeiul art. 62 din Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; f) vacantării din alte cauze, pe o perioadă mai mare de un an.

30

Page 31: Org Inst Judecatoresti

Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanţă sau, după caz, parchet de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.

După încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanţa sau parchetul unde a funcţionat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să-i asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) şi (5), în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanţă sau parchet.

Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situaţiilor prevăzute la alin. (1), se constituie, prin bugetul de stat, un fond de rezervă de 50 de posturi de judecător şi 50 de posturi de procuror. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.

Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanţelor şi parchetelor prin ordin al ministrului justiţiei, în situaţia în care la instanţele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.

În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanţa sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condiţiile alin. (4) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.

Sumele de bani corespunzătoare finanţării posturilor neocupate prevăzute la alin. (1) vor fi virate la bugetul de stat, la sfârşitul fiecărui an calendaristic.

Statele de funcţii si de personal pentru curţile de apel, tribunale, tribunale specializate, judecătorii si parchete se aproba cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiţiei.

Statele de funcţii si de personal pentru fiecare instanţa militară si parchet de pe lângă aceasta se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii si al ministrului apărării naţionale.

Statele de funcţii şi de personal pentru fiecare instanţă militară şi parchet de pe lângă aceasta se aprobă prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului apărării, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuţiile Ministerului Justiţiei referitoare la gestionarea bugetului curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate si al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

31

Page 32: Org Inst Judecatoresti

Dispoziţii tranzitorii si finale

Pe lângă instanţele judecătoreşti funcţionează, in condiţiile legii, următoarele structuri: a) serviciile de reintegrare socială si supraveghere; b) oficiile registrului comerţului; c) alte structuri înfiinţate prin lege specială.

Statul este obligat sa asigure sediile si celelalte mijloace materiale si financiare necesare pentru buna funcţionare a activităţii instanţelor si parchetelor.

Guvernul, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile judeţene si consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziţia Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, a Ministerului Justiţiei, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si a Parchetului Naţional Anticorupţie sediile necesare bunei funcţionari a instanţelor judecătoreşti si a parchetelor.

Drepturile materiale si băneşti ale personalului instanţelor si parchetelor militare si mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcţionarii instanţelor si parchetelor militare, secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului Naţional Anticorupţie se asigura de Ministerul Apărării Naţionale.

Prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se stabilesc: a) organizarea administrativă a curţilor de apel, a tribunalelor, a tribunalelor specializate si a judecătoriilor; b) modul si criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecata, in vederea asigurării respectării principiilor distribuţiei aleatorii si continuităţii; c) atribuţiile preşedinţilor, vicepreşedinţilor, judecătorilor inspectori, preşedinţilor de secţii, ale judecătorilor si ale celorlalte categorii de personal; d) organizarea si modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale instanţelor judecătoreşti si a adunărilor generale ale judecătorilor; e) vacanta judecătorească; f) modul de organizare, funcţionarea si atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate; g) modul de organizare, funcţionarea si atribuţiile departamentului economico-financiar si administrativ.

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii si de Ministerul Justitei si se aproba prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin Regulamentul de ordine interioară al parchetelor se stabilesc:

32

Page 33: Org Inst Judecatoresti

a) organizarea administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, a Parchetului Naţional Anticorupţie, a parchetelor de pe lângă curţile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecătorii; b) atribuţiile procurorilor generali, prim-procurorilor si ale adjuncţilor acestora, ale procurorilor inspectori, ale procurorilor şefi si ale procurorilor, precum si ale celorlalte categorii de personal; c) organizarea si modul de desfăşurare a activităţii colegiilor de conducere ale parchetelor si a adunărilor generale ale procurorilor; d) ierarhia funcţiilor administrative din cadrul Ministerului Public; e) modul de organizare, funcţionarea si atribuţiile compartimentelor auxiliare de specialitate ale parchetelor; f) modul de organizare, funcţionarea si atribuţiile departamentului economico-financiar si administrativ din cadrul parchetelor.

Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Referirile la Curtea Suprema de Justiţie cuprinse in actele normative in vigoare se considera a fi făcute la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

Datele la care vor începe sa funcţioneze tribunalele specializate si localităţile in care îşi vor desfăşura activitatea se stabilesc, in mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

Dispoziţiile prezentei legi privind managerii economici ai instanţelor si ai parchetelor se aplica începând cu 1 iulie 2005.

Funcţia de manager economic se echivalează cu funcţia de director executiv.

Pana la începerea funcţionarii Tribunalului Ilfov si a parchetului de pe lângă aceasta instanţa, cauzele de competenta acestora se soluţionează de Tribunalul Bucureşti si, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Dispoziţiile art. 53 alin. (1) privind repartizarea cauzelor in sistem informatizat se aplica treptat, acţiunea încheindu-se pana in anul 2007.

Pana in anul 2007 repartizarea cauzelor la instanţele care nu dispun de sistem informatizat se face in mod aleatoriu, in condiţiile stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

La data intrării in vigoare a Legii nr. 247/2005, funcţiile de judecător inspector si procuror inspector se desfiinţează, iar posturile se transforma in posturi de judecător, respectiv procuror.

Activităţile aflate in curs de desfăşurare ale judecătorilor inspectori si procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnaţi de conducătorii instanţelor judecătoreşti sau parchetelor.

33

Page 34: Org Inst Judecatoresti

ANEXA 1 A. JUDECĂTORIILE, PARCHETELE SI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA ALE ACESTORA B. TRIBUNALELE, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ TRIBUNALE SI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA C. CURŢILE DE APEL, PARCHETELE DE PE LÂNGĂ CURŢILE DE APEL, CIRCUMSCRIPŢIILE ACESTORA SI LOCALITĂŢILE DE REŞEDINŢA ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 56 din 27 mai 2009 pentru completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 4 iunie 2009 Luând în considerare faptul că dispoziţiile în vigoare ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prevăd accesul procurorilor şi judecătorilor cu o vechime de cel puţin 6 ani în aceste funcţii în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, indiferent de nivelul parchetului unde aceştia funcţionează, având în vedere că, începând din anul 2007, un număr mare de procurori care au activat în cadrul DIICOT şi DNA, la data încetării activităţii în aceste structuri, revenind la posturile ocupate anterior, au solicitat recunoaşterea gradelor profesionale specifice DIICOT şi DNA, fără să fi parcurs procedurile de concurs în vederea obţinerii acestora, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis în mod constant asemenea cereri prin hotărâri irevocabile, constatând că această practică judiciară a avut ca efect acordarea gradului profesional specific Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru un număr de 350 de procurori care nu au parcurs procedurile de

34

Page 35: Org Inst Judecatoresti

concurs prevăzute de lege pentru obţinerea acestuia, dintre care unii funcţionează la parchete de pe lângă judecătorii, în scopul prevenirii pentru viitor a unor asemenea consecinţe, care conduc la inechităţi profesionale şi salariale între procurori care lucrează în cadrul aceloraşi parchete, fără a fi urmate procedurile de concurs pentru avansarea în grad profesional, situaţie ce trebuie reglementată de urgenţă, inechităţile fiind cu atât mai mari cu cât numărul procurorilor salarizaţi cu coeficient maxim va creşte, grevând bugetul de stat în mod inutil, fapt ce justifică situaţia extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. ARTICOL UNIC

Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează: 1. La articolul 75, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (11^1), cu următorul cuprins: "(11^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul acestei direcţiei." 2. La articolul 87, după alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (9^1), cu următorul cuprins: "(9^1) De la data revenirii la parchetul de unde provin sau la alt parchet unde au dreptul să funcţioneze, potrivit legii, procurorii care au activat în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, în timpul desfăşurării activităţii în cadrul direcţiei."

35

Page 36: Org Inst Judecatoresti

CAP. II - LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004, privind statutul judecătorilor si procurorilor

DISPOZIŢII GENERALE

Notiuni si principii Magistratura este activitatea judiciară desfasurata de judecători in scopul infaptuirii justiţiei si de procurori in scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertăţilor cetăţenilor.

Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, in condiţiile prezentei legi.

Judecătorii inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, si pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie in condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii si trebuie sa fie impartiati.

Orice persoana, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare sa respecte independenta judecătorilor.

Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucura de stabilitate si sunt independenţi, in condiţiile legii.

Procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie in condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Judecătorii si procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, sa asigure suprematia legii, sa respecte drepturile si libertăţile persoanelor, precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, sa respecte Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor si sa participe la formarea profesională continua.

Judecătorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta. Incompatibilităţi si interdicţii

Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului Naţional al Magistraturii si al Şcolii Naţionale de Grefieri, in condiţiile legii.

Judecătorii si procurorii sunt obligaţi sa se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie in cazuri care presupun existenta unui conflict între

36

Page 37: Org Inst Judecatoresti

interesele lor si interesul public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii, cu excepţia cazurilor in care conflictul de interese a fost adus la cunoştinţa, in scris, colegiului de conducere al instanţei sau conducătorului parchetului si s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afectează îndeplinirea impartiala a atribuţiilor de serviciu.

Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi si personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi sa dea, anual, o declaraţie pe propria răspundere in care sa menţioneze dacă soţul, rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv exercita o funcţie sau desfăşoară o activitate juridică ori activităţi de investigare sau cercetare penală, precum si locul de munca al acestora. Declaraţiile se înregistrează si se depun la dosarul profesional.

Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor si personalul auxiliar de specialitate sunt obligaţi sa facă o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenenţa sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliţie politica.

Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifica declaraţiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se ataşează la dosarul profesional.

Dispoziţiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securităţii ca poliţie politica se aplica in mod corespunzător.

Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, personalul de specialitate juridică asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti si parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declaraţie autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care sa rezulte ca nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiţi, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informaţii.

Consiliul Suprem de Apărare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), realitatea declaraţiilor prevăzute la alin. (2).

Încălcarea dispoziţiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcţia detinuta, inclusiv cea de judecător sau procuror.

Prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 221 din 23 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 882 din 24 decembrie 2008 s-a dispus reorganizarea unor ministere, astfel: "Art. 12 - Se înfiinţează Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti prin reorganizarea Ministerului Justiţiei."

Judecătorilor si procurorilor le este interzis: a) sa desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; b) sa desfăşoare activităţi de arbitraj in litigii civile, comerciale sau de alta natura;

37

Page 38: Org Inst Judecatoresti

c) sa aibă calitatea de asociat sau de membru in organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome; d) sa aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic.

Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii si procurorii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea in masa.

Judecătorii si procurorii nu pot sa facă parte din partide sau formaţiuni politice si nici sa desfăşoare sau sa participe la activităţi cu caracter politic.

Judecătorii si procurorii sunt obligaţi ca in exercitarea atribuţiilor sa se abţină de la exprimarea sau manifestarea, in orice mod, a convingerilor lor politice.

Judecătorii si procurorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate in curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

Judecătorii si procurorii nu pot sa dea consultaţii scrise sau verbale in probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea in cadrul cărora îşi exercita funcţia si nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat. (3) Judecătorilor si procurorilor le este permis sa pledeze, in condiţiile prevăzute de lege, numai in cauzele lor personale, ale ascendenţilor si descendenţilor, ale soţilor, precum si ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar si in asemenea situaţii însă judecătorilor si procurorilor nu le este ingaduit sa se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenta soluţia instanţei de judecata sau a parchetului si trebuie sa evite a se crea aparenta ca ar putea influenta in orice fel soluţia.

Judecătorii si procurorii pot participa la elaborarea de publicaţii, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori ştiinţifice si pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic.

Judecătorii si procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale.

Judecătorii si procurorii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum si ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. Cariera judecătorilor si procurorilor Admiterea in magistratura si formarea profesională iniţială a judecătorilor si procurorilor Admiterea in magistratura a judecătorilor si procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor si a bunei reputatii.

38

Page 39: Org Inst Judecatoresti

Admiterea in magistratura si formarea profesională iniţială in vederea ocupării funcţiei de judecător si procuror se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei si egalităţii, exclusiv pe baza de concurs.

La concursul pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: a) are cetăţenia romana, domiciliul in România si capacitate deplina de exerciţiu; b) este licentiata in drept; c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal; d) cunoaşte limba romana; e) este aptă, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti şi al ministrului sănătăţii. Taxele examenului medical pentru candidaţii declaraţi admişi se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii. Concursul de admitere se organizează anual la data si locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere si numărul de locuri scoase la concurs se publica in Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoştinţa si printr-un comunicat care se publica in trei cotidiene centrale.

Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plăteşte o taxa al carei cuantum se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, in funcţie de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.

Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte in fiecare an numărul de cursanţi, in funcţie de posturile de judecători si procurori vacante, precum si de cele care vor fi înfiinţate.

Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor si comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor si îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.

Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

Candidaţii nemulţumiţi de rezultatele concursului pot formula contestaţii in termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona in termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a

39

Page 40: Org Inst Judecatoresti

contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (6) fiind aplicabile in mod corespunzător.

Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie.

Formarea profesională iniţială in cadrul Institutului Naţional al Magistraturii consta in pregătirea teoretică si practica a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori.

Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, in ordinea mediilor si in raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror.

In perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practica in cadrul instanţelor judecătoreşti si al parchetelor, asista la şedinţele de judecata si la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte in mod direct activităţile pe care le desfăşoară judecătorii, procurorii si personalul auxiliar de specialitate.

Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. Auditorii de justiţie beneficiază de o bursa având caracterul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare funcţiei de judecător stagiar si procuror stagiar, in raport cu vechimea pe care o au ca auditori.

Bursa auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura si regimul juridic al unui drept salarial si se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru judecătorii si procurorii stagiari, la care se vor calcula retinerile pentru obţinerea indemnizaţiei nete, urmând a se vira obligaţia angajatorului si a asiguraţilor la asigurările sociale de stat, precum si obligaţia angajatorului si a asiguraţilor privind contribuţia la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiţie beneficiază de indemnizaţie si in perioada vacantelor.

Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut in bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.

Auditorii de justiţie beneficiază de drepturile prevăzute de art. 79 alin. (4) si (5), care se aplica in mod corespunzător.

Perioada in care o persoana a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime in funcţia de judecător sau procuror.

Prevederile alin. (1)-(3) si (5) se aplica si auditorilor de justiţie proveniţi din alte tari, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective. Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar.

Constituie abateri disciplinare:

40

Page 41: Org Inst Judecatoresti

a) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atribuţiilor ce le revin; b) atitudinile ireverentioase fata de colegi, personalul de instruire si de conducere al Institutului Naţional al Magistraturii, precum si fata de persoanele cu care intra in contact in perioada efectuării stagiului; c) absentele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o luna.

Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt: a) avertismentul; b) diminuarea bursei cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni; c) diminuarea bursei proporţional cu numărul absentelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o luna; d) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii.

Avertismentul se aplica, in scris, de directorul Institutului Naţional al Magistraturii si poate fi contestat la consiliul ştiinţific al institutului.

Sancţiunile prevăzute la alin. (3) lit. b), c) si d) se apica de Consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii.

Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanta de contencios administrativ si fiscal competenta.

In cazul exmatricularii din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat sa restituie indemnizaţia si cheltuielile de şcolarizare.

Procedura de constatare a abaterilor si de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii.

După încheierea cursurilor in cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând in probe teoretice si practice, prin care se verifica însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror.

Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, de regula, in funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri in cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o data pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. In cazul in care auditorul de justiţie nu se prezintă, in mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul in a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror si este obligat sa restituie bursa si cheltuielile de şcolarizare.

Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi sa îndeplinească timp de 6 ani funcţia de judecător sau de procuror.

In cazul in care un absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din initiativa sa ori din motive care ii sunt imputabile, el este obligat sa restituie bursa de auditor de justiţie si cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas pana la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).

41

Page 42: Org Inst Judecatoresti

În perioada dintre data promovării examenului de absolvire şi data numirii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizaţia lunară corespunzătoare funcţiei de auditor de justiţie. Drepturile salariate se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii. Judecătorii stagiari si procurorii stagiari

Judecătorii stagiari si procurorii stagiari sunt numiţi in funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obţinută prin însumarea celor trei medii de la sfârşitul fiecărui an de studiu si de la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii.

Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire şi numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcţia de judecător sau procuror stagiar, precum şi perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut de art. 25, constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror.

Judecătorii stagiari si procurorii stagiari pot fi numiţi in funcţie numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.

Judecătorii stagiari se bucura de stabilitate. Durata stagiului este de 1 an. In perioada stagiului, judecătorii si procurorii sunt obligaţi sa continue

formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă aceasta instanta.

Conducerea instanţelor si a parchetelor este obligată sa asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului.

Judecătorii stagiari judeca: a) cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările si rectificările in registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite, investirea cu formula executorie si luarea unor măsuri asiguratorii; b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, in cazul in care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 milioane lei (10 mii lei RON); c) plângerile impotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor si de aplicare a sancţiunilor contravenţionale; d) somaţia de plata; e) reabilitarea; f) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii; g) infracţiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedura penală.

42

Page 43: Org Inst Judecatoresti

Procurorii stagiari au dreptul sa pună concluzii in instanta, sa efectueze si sa semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate.

Soluţiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care ii coordonează.

Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmeşte trimestrial un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror.

In vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta.

După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii si procurorii stagiari sunt obligaţi sa se prezinte la examenul de capacitate. In cazul in care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat sa se prezinte la sesiunea următoare.

Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. In aceasta situaţie, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat sa restituie bursa de auditor de justiţie si cheltuielile de şcolarizare efectuate pentru formarea sa profesională.

Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului pana la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplica in mod corespunzător.

După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate sa efectueze din nou stagiul, potrivit legii.

Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari si al procurorilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii.

La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari şi procurorii stagiari, precum şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Public şi al Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.

Data, locul si modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publica in Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum si pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii si se comunica instanţelor judecătoreşti si parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.

Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare si de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul

43

Page 44: Org Inst Judecatoresti

de capacitate al judecătorilor stagiari si al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii in termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului.

Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor si comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, judecători de la curţile de apel si formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor si comisia pentru soluţionarea contestaţiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel si formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

Examenul de capacitate consta in verificarea cunoştinţelor teoretice si practice prin probe scrise si orale.

Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de baza ale dreptului, organizarea judiciară si Codul deontologic al judecătorilor si procurorilor. La susţinerea probelor orale participa cel puţin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 27.

Probele cu caracter practic constau in soluţionarea de spete si întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători si procurori, in funcţie de specificul activităţii acestora.

În cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, probele cu caracter practic constau în întocmirea de lucrări specifice activităţii desfăşurate în cadrul instituţiilor la care funcţionează.

Rezultatele examenului de capacitate se înscriu in tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii.

Contestaţiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Naţional al Magistraturii, in termen de 72 de ore de la afişarea rezultatelor, de către candidaţi, curţile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestaţiile se soluţionează in termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (1) fiind aplicabile in mod corespunzător.

Notarea la probele orale este definitiva. După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior

al Magistraturii validează examenul de capacitate, in prima şedinţa care urmează afişării rezultatelor.

Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, in tot sau in parte, examenul de capacitate in cazurile in care constata ca nu au fost respectate

44

Page 45: Org Inst Judecatoresti

condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau ca exista dovada săvârşirii unor fraude.

După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii si parchetele de pe lângă aceste instanţe se publica de îndată, separat pentru judecători si procurori, in Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, si se afişează la sediile instanţelor si parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.

Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, in ordinea mediilor, sa-si aleagă posturile, in termen de 15 zile libere de la publicarea acestora in Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.

Candidatului care nu si-a exercitat dreptul de alegere a postului in termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.

La medii egale are prioritate la alegerea postului, in următoarea ordine, candidatul care funcţionează la instanta sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare in magistratura.

Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor si al parchetelor, se comunica persoanelor interesate si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

In circumscripţiile instanţelor si parchetelor unde o minoritate naţionala are o pondere de cel puţin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidaţii cunoscători ai limbii acelei minorităţi. Numirea judecătorilor si procurorilor

Judecătorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Propunerile de numire se fac in cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.

Preşedintele României poate refuza o singura data numirea judecătorilor si procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

In situaţia in care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia sa motiveze opţiunea si sa o comunice de îndată Preşedintelui României.

In perioada dintre data validării examenului de capacitate si data intrării in vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, judecătorii si procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar.

45

Page 46: Org Inst Judecatoresti

Poate fi numita judecător sau procuror militar persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru intrarea in magistratura, după dobândirea calităţii de ofiţer activ in cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Verificările pentru chemarea în cadrele active ale armatei, cu privire la persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi numită judecător sau procuror militar, se fac de structura abilitată din Ministerul Apărării Naţionale, care asigură managementul funcţiilor militare la nivelul instanţelor şi parchetelor militare.

Pot fi numiţi in magistratura, pe baza de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător, procuror si care si-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistentii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică in aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, cu o vechime in specialitate de cel puţin 5 ani, precum si magistraţii-asistenţi la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie cu o vechime de cel puţin 5 ani si care si-au încetat activitatea din motive neimputabile.

Pot fi numiţi în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii si parchetele de pe lângă acestea.

In termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea in funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi.

Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod corespunzător. Persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror cel puţin

10 ani si care si-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs, in funcţia de judecător sau procuror.

46

Page 47: Org Inst Judecatoresti

Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi numite la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie.

Persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie cel puţin 10 ani si care si-au încetat activitatea din motive neimputabile, precum si avocaţii cu o vechime in profesie de cel puţin 10 ani pot fi numite, fără concurs, la judecătorii sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea.

Persoanele care îndeplinesc condiţia de la alin. (5) si (7) prin cumularea vechimii in funcţia de judecător, procuror sau in profesia de avocat pot fi numite judecător sau procuror, fără concurs, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie.

In vederea numirii in funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) si (8) vor susţine un interviu in fata sectiei corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru a fi numite in funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) si (8) trebuie sa îndeplinească si condiţiile prevăzute de art. 14 alin. (2).

Persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs, în funcţia de judecător sau procuror.

Persoanele prevăzute la alin. (10^1) pot fi numite la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile, precum şi avocaţii, consilierii juridici, notarii şi profesorii universitari de specialitate juridică cu o vechime în profesie de cel puţin 10 ani pot fi numite, fără concurs, la judecătorii sau parchetele care funcţionează pe lângă acestea.

Persoanele care îndeplinesc condiţia de la alin. (10^1) şi (10^3) prin cumularea vechimii în funcţia de judecător, procuror sau în profesia de avocat pot fi numite judecător ori procuror, fără concurs, la instanţe sau parchete de acelaşi grad cu cele unde au funcţionat, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Persoanele prevăzute la alin. (10^1) şi (10^3) pot fi numite judecător sau procuror sub condiţia ca cererea de admitere în magistratură să fie formulată cu 10 ani înainte de împlinirea vârstei de pensionare.

În vederea numirii în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (10^1), (10^3) şi (10^4) vor susţine un interviu în faţa secţiei corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. Criteriile vor fi stabilite prin hotărâre a plenului Consiliului Superior al Magistraturii în termen

47

Page 48: Org Inst Judecatoresti

de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.

Pentru a fi numite în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (10^1), (10^3) şi (10^4) trebuie să îndeplinească şi condiţiile prevăzute la art. 14 alin. (2).

Preşedintele României poate refuza o singura data numirea judecătorilor si procurorilor prevăzuţi la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.

In situaţia in care Consiliul Superior al Magistraturii susţine propunerea iniţială, are obligaţia sa motiveze opţiunea si sa o comunice de îndată Preşedintelui României.

După numirea in funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1), (5), (7) si (8) sunt obligate sa urmeze, pe o perioada de 6 luni, un curs de formare profesională in cadrul Institutului Naţional al Magistraturii care va cuprinde in mod obligatoriu elemente de drept comunitar.

După numirea în funcţia de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.

Persoanele numite în condiţiile prezentului articol nu pot fi delegate, detaşate, transferate şi nu pot promova la alte instanţe sau parchete timp de cel puţin 3 ani de la numirea în funcţie.

Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sa revină la postul deţinut anterior.

Înainte de a începe sa-si exercite funcţia, judecătorii si procurorii depun următorul jurământ: "Jur sa respect Constituţia si legile tarii, sa apar drepturile si libertăţile fundamentale ale persoanei, sa-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, constiinta si fără partinire. Asa sa-mi ajute Dumnezeus" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinţei religioase a judecătorilor si procurorilor si este facultativă.

Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii in funcţie.

Jurământul se depune in şedinţa solemna, in fata judecătorilor instanţei sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.

Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului si de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenţi, precum si de cel care a depus jurământul.

Depunerea jurământului nu este necesară in cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului in alta funcţie.

48

Page 49: Org Inst Judecatoresti

Formarea profesională continua si evaluarea periodică a judecătorilor si procurorilor

Formarea profesională continua a judecătorilor si procurorilor constituie garanţia independentei si imparţialităţii in exercitarea funcţiei.

Formarea profesională continua trebuie sa ţină seama de dinamica procesului legislativ si consta, in principal, in cunoaşterea si aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene si internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti si a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului si a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, in abordarea multidisciplinara a instituţiilor cu caracter de noutate, precum si in cunoaşterea si aprofundarea unor limbi străine si operarea pe calculator. Responsabilitatea pentru formarea profesională continua a judecătorilor si procurorilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum si fiecărui judecător si procuror, prin pregătire individuală.

Judecătorii si procurorii participa, cel puţin o data la 3 ani, la programe de formare profesională continua organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională.

Judecătorii si procurorii au obligaţia de a urma in cadrul programelor de formare profesională continua un curs intensiv pentru învăţarea sau aprofundarea unei limbi străine si un curs intensiv pentru iniţierea sau aprofundarea cunoştinţelor de operare pe calculator organizate de Institutul Naţional al Magistraturii sau de instanţele judecătoreşti sau parchete, de instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate, precum si de alte instituţii de specialitate.

Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continua a judecătorilor si procurorilor.

Formarea profesională continua a judecătorilor si procurorilor se realizează ţinând seama de necesitatea specializării lor. Cheltuielile de cazare şi masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorilor de justiţie, personalului de instruire prevăzut la art. 108 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.

Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin decizie a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

49

Page 50: Org Inst Judecatoresti

Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul instituţiilor unde îndeplinesc funcţia de bază.

Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiţie şi ale personalului de instruire al Institutului Naţional al Magistraturii, care participă la activităţile de formare profesională continuă organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituţii.

Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, auditorii de justiţie, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile de formare organizate de Institutul Naţional al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.

Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti se suportă din bugetul Institutului Naţional al Magistraturii.

In cadrul fiecărei curţi de apel si in cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continua, constând in consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.

Cheltuielile aferente organizării activităţilor prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa şi transportul personalului de instruire şi al participanţilor, se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel.

Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1^1) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1^1) se stabileşte prin ordin al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curţii de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispoziţiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Judecătorii, procurorii, precum şi personalul de instruire care participă la activităţile prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituţiile unde îndeplinesc funcţia de bază.

Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continua a

50

Page 51: Org Inst Judecatoresti

judecătorilor si procurorilor de la curtea de apel si instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel si parchetele subordonate.

Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenta profesională si de performanta judecătorii si procurorii sunt supuşi la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienta, calitatea activităţii si integritatea, obligaţia de formare profesională continua si absolvirea unor cursuri de specializare, iar in cazul judecătorilor si procurorilor numiţi in funcţii de conducere, si modul de îndeplinire a atribuţiilor manageriale.

Prima evaluare a judecătorilor si procurorilor se face la 2 ani de la numirea in funcţie.

Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători si procurori, formate din preşedintele instanţei sau, după caz, conducătorul parchetului, sectiei sau direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sau Parchetului Naţional Anticoruptie, precum si din 2 judecători sau procurori desemnaţi de colegiul de conducere.

Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism si Parchetului Naţional Anticoruptie fac parte si procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si, respectiv, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie care răspund direct de performanţele acestor structuri.

Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a judecătorilor si procurorilor sunt prevăzute in anexa*) care face parte integrantă din prezenta lege.

Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor si procurorilor se aproba prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a judecătorului sau procurorului întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător".

Judecătorii sau procurorii nemulţumiţi de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la comunicare.

In soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4) orice informaţii pe care le considera necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.

Hotărârile secţiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanta de judecata, sunt definitive si irevocabile.

51

Page 52: Org Inst Judecatoresti

Judecătorii si procurorii care primesc calificativul "nesatisfăcător" sunt obligaţi sa urmeze pentru o perioada cuprinsă între 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

Judecătorii si procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" in urma a doua evaluări consecutive sunt obligaţi sa urmeze pentru o perioada cuprinsă între 3 si 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii.

Cursurile prevăzute la alin. (1) si (2) se încheie prin susţinerea unui examen, in condiţiile prezentei legi.

Judecătorul sau procurorul care primeşte in urma a doua evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Evoluţia carierei de judecător sau procuror se consemnează in fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte si se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.

Datele conţinute in dosarul profesional sunt confidenţiale, in condiţiile prevăzute de lege.

Judecătorii si procurorii au acces la propriul dosar profesional si pot obţine copii ale actelor existente in dosar.

Promovarea judecătorilor si procurorilor si numirea in funcţiile de conducere

Promovarea la tribunale, curţi de apel si la parchete

Promovarea judecătorilor si procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, in limita posturilor vacante existente la tribunale si curţi de apel sau, după caz, la parchete.

Concursul pentru promovarea judecătorilor si procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Comisia pentru promovarea judecătorilor este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, judecători de la curţile de apel si formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

Comisia pentru promovarea procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel si formatori din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii.

52

Page 53: Org Inst Judecatoresti

Data, locul, modul de desfăşurare a concursului si posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunica tuturor judecătorilor si procurorilor, prin curţile de apel si parchete, si se publica pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si in trei cotidiene centrale, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

Pot participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare judecătorii si procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar in ultimii 3 ani si îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime: a) 5 ani vechime in funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea in funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat si procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat; b) 6 ani vechime in funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea in funcţiile de judecător de curte de apel si procuror la parchetul de pe lângă aceasta; c) 8 ani vechime in funcţia de judecător sau procuror, pentru promovarea in funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia in considerare si perioada in care judecătorul sau procurorul a fost avocat.

Consiliul Superior al Magistraturii verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). Judecătorii si procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, in vederea promovării pe loc, in limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii.

Concursul de promovare consta in probe scrise, cu caracter teoretic si practic.

Probele constau in: a) in funcţie de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar si fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat; b) jurisprudenta Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie si jurisprudenta Curţii Constituţionale; c) jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului si jurisprudenta Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene; d) procedura civilă sau procedura penală, in funcţie de specializarea judecătorului sau procurorului.

Procedura de desfăşurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută in Regulamentul privind organizarea si desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor si procurorilor.

Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod corespunzător.

53

Page 54: Org Inst Judecatoresti

In termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor si procurorilor declaraţi admişi. Numirea in funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel si parchetelor corespunzătoare

Numirea in funcţiile de preşedinte si vicepreşedinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate si curţi de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar in ultimii 3 ani si îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.

Judecătorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, in termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.

Concursul sau examenul consta in prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere si in probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii si de a-si asuma răspunderea, rezistenta la stres si un test psihologic.

Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, si este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, 2 judecători de la curţile de apel si 3 specialişti in management si organizare institutionala. La constituirea comisiilor vor fi avuţi in vedere, in principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.

Data, locul, precum si Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii si se afişează pe pagina de Internet a Institutului Naţional al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), Consiliului Superior al Magistraturii si la sediile instanţelor judecătoreşti, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.

Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului si numeşte judecătorii in funcţiile de conducere in termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod corespunzător.

Numirea judecătorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen in funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura data, in condiţiile prevăzute la alin. (1).

54

Page 55: Org Inst Judecatoresti

Numirea judecătorilor in celelalte funcţii de conducere se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui instanţei.

Nu pot fi numiţi in funcţii de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influenţează sau ar putea influenta îndeplinirea cu obiectivitate si impartialitate a atribuţiilor prevăzute de lege.

Judecătorii care participa la concurs sau examen, precum si cei propuşi pentru o funcţie de conducere sunt obligaţi sa dea o declaraţie pe proprie răspundere din care sa rezulte ca nu au făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 si nici nu au colaborat cu acestea, precum si o declaraţie de interese care se actualizează anual sau in termen de 15 zile de la apariţia unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoştinţa despre aceasta.

Înainte de numirea in funcţiile de conducere, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii verifica si comunica, in termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informaţii înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.

Evidenta posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti este publica si disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii si Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), precum si prin afişare la sediile instanţelor judecătoreşti.

Numirea in funcţii de conducere potrivit prezentului articol se face in termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante.

Numirea in funcţiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori si familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie si de adjuncţi ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Naţional al Magistraturii.

Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar in ultimii 3 ani si îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute de lege.

Procurorii îşi depun candidaturile însoţite de orice alte acte considerate relevante, in termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Naţional al Magistraturii.

Dispoziţiile art. 48 alin. (4) se aplica in mod corespunzător. Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii,

la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, si este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel si 3 specialişti in management si organizare institutionala. La constituirea comisiilor vor fi avuţi in vedere, in principal, procurorii care au urmat cursuri de management.

55

Page 56: Org Inst Judecatoresti

Data, locul, precum si Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Naţional al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii si se afişează pe pagina de Internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, a Institutului Naţional al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*) si la sediile parchetelor, cu cel puţin 30 de zile înainte de data desfăşurării acestuia.

Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului si numeşte procurorii in funcţiile de conducere in termen de 15 zile de la data afişării rezultatelor finale. Dispoziţiile art. 30 alin. (6) se aplica in mod corespunzător.

Numirea procurorilor care au obţinut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declaraţi admişi la examen in funcţiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura data, in condiţiile prevăzute la alin. (1).

Numirea in celelalte funcţii de conducere la parchete se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

Pentru numirea in funcţiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea conducătorului parchetului unde urmează sa fie numit procurorul.

Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) si (14) se aplica in mod corespunzător si in cazul numirii procurorilor in funcţiile de conducere.

Evidenta posturilor vacante de conducere de la parchete este publica si disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Naţional al Magistraturii si Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*), precum si prin afişare la sediile parchetelor.

Pentru numirea in funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime: a) pentru funcţia de preşedinte si vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie si adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani in funcţia de judecător sau procuror; b) pentru funcţia de preşedinte si vicepreşedinte de tribunal sau tribunal specializat, precum si preşedinte de secţie la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori si familie, adjunct al acestuia si procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori si familie, o vechime de 6 ani in funcţia de judecător sau procuror; c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel si adunct al

56

Page 57: Org Inst Judecatoresti

acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 8 ani in funcţia de judecător sau procuror.

La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia in considerare si perioada in care judecătorul sau procurorul a fost avocat.

Pentru numirea in funcţii de conducere, judecătorul si procurorul trebuie sa aibă dreptul sa funcţioneze la instanta sau, după caz, parchetul la care urmează sa fie numit in funcţia de conducere.

La încetarea mandatului funcţiei de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, in condiţiile prevăzute de art. 48, 49 si 50, o funcţie de conducere la aceeaşi instanta sau la acelaşi parchet ori la alta instanta sau parchet ori revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanta sau parchet unde au dreptul sa funcţioneze potrivit legii.

Revocarea din funcţia de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a preşedintelui instanţei, pentru următoarele motive: a) in cazul in care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile necesare pentru numirea in funcţia de conducere; b) in cazul exercitării necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale privind organizarea eficienta, comportamentul si comunicarea, asumarea responsabilităţilor si aptitudinile manageriale; c) in cazul aplicării uneia dintre sancţiunile disciplinare.

La verificarea organizării eficiente a activităţii vor fi avute in vedere, in principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane si materiale, evaluarea necesităţilor, gestionarea situaţiilor de criza, raportul resurse investite - rezultate obţinute, gestionarea informaţiilor, organizarea pregătirii si perfecţionării profesionale si repartizarea sarcinilor in cadrul instanţelor sau parchetelor.

La verificarea comportamentului si comunicării vor fi avute in vedere, in principal, comportamentul si comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justitiabilii, persoanele implicate in actul de justiţie, alte instituţii, mass-media, asigurarea accesului la informaţiile de interes public din cadrul instanţei sau parchetului si transparenta actului de conducere.

La verificarea asumarii responsabilităţii vor fi avute in vedere, in principal, îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege si regulamente, implementarea strategiilor naţionale si secventiale in domeniul justiţiei si respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.

La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute in vedere, in principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapida de decizie, rezistenta la stres, autoperfectionarea, capacitatea de analiza, sinteza, previziune, strategie si planificare pe termen scurt, mediu si lung, initiativa si capacitatea de adaptare rapida.

57

Page 58: Org Inst Judecatoresti

Revocarea din funcţia de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2) care se aplica in mod corespunzător. Promovarea in funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si numirea in funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si Parchetului Naţional Anticoruptie

Promovarea in funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au obţinut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat in activitatea profesională si au o vechime in funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 12 ani.

Evidenta posturilor vacante de judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie este publica si disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii si pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie.

Judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, însoţite de orice înscrisuri considerate relevante, in termen de 30 de zile de la publicarea postului vacant, la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, care le analizează si le înaintează Consiliului Superior al Magistraturii, însoţite de un raport consultativ asupra promovării, in termen de 10 zile de la primire.

Preşedintele, vicepreşedintele si preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie care au funcţionat la aceasta instanta cel puţin 2 ani.

Preşedintele României nu poate refuza numirea in funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.

Numirea in funcţiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, in termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacanta.

Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie se face de către Preşedintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la

58

Page 59: Org Inst Judecatoresti

cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzător.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie, adjunctii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum si procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism si adjunctii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in funcţia de judecător sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzător. Preşedintele României poate refuza motivat numirea in funcţiile de

conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

Revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*) care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzător.

Numirea in celelalte funcţii de conducere in cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si al Parchetului Naţional Anticoruptie se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sau a procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, după caz.

Pentru numirea in funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului sectiei ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sau Parchetului Naţional Anticoruptie, unde urmează sa fie numit procurorul.

Dispoziţiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica in mod corespunzător. Revocarea din funcţiile de conducere a procurorilor numiţi potrivit alin.

(1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie ori, după caz, a procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplica in mod corespunzător.

Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secţiilor ori, după caz, al direcţiei din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie sau Parchetului Naţional Anticoruptie.

59

Page 60: Org Inst Judecatoresti

La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 si 55, judecătorii sau procurorii revin la instanţele sau parchetele de unde provin sau la o instanta sau parchet unde au dreptul sa funcţioneze potrivit legii.

Delegarea, detasarea si transferul

In cazul in care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absentei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată, cu acordul scris al acestora.

Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale si tribunale specializate in circumscripţia altei curţi de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel in circumscripţia căreia se cere delegarea si cu avizul preşedintelui curţii de apel unde aceştia funcţionează.

Delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel.

Delegarea in funcţii de conducere a judecătorilor de la curţile de apel, tribunale, tribunale specializate si judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, pana la ocuparea funcţiei prin numire in condiţiile prezentei legi.

Delegarea in funcţiile de conducere de la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie a judecătorilor de la aceasta instanta se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie.

Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioada de cel mult 90 de zile într-un an si poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile.

In interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv in funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioada de cel mult 90 de zile într-un an.

Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 90 de zile.

Pe perioada delegarii judecătorii si procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcţia in care sunt delegaţi. Când salariul si celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia in care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară si celelalte drepturi băneşti.

60

Page 61: Org Inst Judecatoresti

Consiliul Superior al Magistraturii dispune detasarea judecătorilor si procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti*) sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, in orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publica numite, la solicitarea acestor instituţii, precum si la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.

Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni si 3 ani. Detasarea se prelungeşte o singura data, pentru o durata de pana la 3 ani, in condiţiile prevăzute la alin. (1).

In perioada detaşării, judecătorii si procurorii îşi păstrează calitatea de judecător sau procuror si beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul si celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia in care este detaşat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară si celelalte drepturi băneşti.

Judecătorii, procurorii şi personalul asimilat acestora, detaşaţi în străinătate pentru acţiuni în interesul serviciului, beneficiază de drepturi şi au obligaţiile stabilite prin normele speciale ale instituţiei la care sunt detaşaţi.

În lipsa normelor speciale prevăzute la alin. (3^1), personalul detaşat în străinătate beneficiază de următoarele drepturi: a) indemnizaţia de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent prevăzute de lege pentru funcţia deţinută anterior detaşării; b) decontarea costului transportului între locul de domiciliu şi locul detaşării, la începutul şi la sfârşitul perioadei de detaşare, precum şi pentru efectuarea concediului de odihnă în ţară; c) decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit prin ordin al ministrului justiţiei sau al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ori prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii sau a Plenului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; c) decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), al preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi al procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie; d) diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru deplasarea în străinătate a secretarilor de stat.

Personalul detaşat în străinătate nu poate beneficia în ţară de aceleaşi drepturi acordate de instituţia unde este detaşat.

Perioada detaşării constituie vechime in funcţia de judecător sau procuror.

După încetarea detaşării, judecătorul sau procurorul revine in funcţia detinuta anterior.

61

Page 62: Org Inst Judecatoresti

Detasarea nu se poate face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul sa funcţioneze potrivit legii. Transferul judecătorilor si procurorilor de la o instanta la alta instanta sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publica se aproba, la cererea celor in cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii.

La cererea motivată, judecătorii pot fi numiţi in funcţia de procuror, iar procurorii, in funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute in prezenta lege.

Pentru numirea in funcţiile prevăzute la alin. (1), candidaţii vor susţine un interviu in fata sectiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul procurorilor care solicita numirea ca judecători si, respectiv, a sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii in cazul judecătorilor care solicita numirea ca procuror.

Preşedintele României nu poate refuza numirea in funcţiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului. Suspendarea din funcţie si incetara funcţiei de judecător si procuror

Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcţie in următoarele cazuri: a) când a fost pusă in mişcare acţiunea penală impotriva sa prin ordonanţa sau rechizitoriu; b) când suferă de o boala psihică, care îl împiedica sa-si exercite funcţia in mod corespunzător.

Suspendarea din funcţie a judecătorilor si procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii.

In perioada suspendării din funcţie, judecătorului si procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime in magistratura.

In perioada suspendării din funcţie, judecătorului sau procurorului nu ii sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile si incompatibilităţile prevăzute la art. 5 si 8.

In cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunica de îndată judecătorului sau procurorului si conducerii instanţei sau parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie.

Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal fata de judecător sau procuror, suspendarea din funcţie încetează, iar acesta este repus in situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie si i se recunoaşte vechimea in magistratura pentru aceasta perioada.

62

Page 63: Org Inst Judecatoresti

In cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constata printr-o expertiza de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numita in condiţiile art. 14 alin. (2) lit. e).

După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării si repunerea in funcţie a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibila, propune eliberarea din funcţie potrivit legii.

In perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii. (1) Judecătorii si procurorii sunt eliberaţi din funcţie in următoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare, potrivit legii; c) transfer într-o alta funcţie, in condiţiile legii; d) incapacitate profesională; e) ca sancţiune disciplinară; f) condamnarea definitiva a judecătorului sau procurorului pentru o infracţiune; g) încălcarea dispoziţiilor art. 7; h) nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14); i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) si e).

Eliberarea din funcţie a judecătorilor si procurorilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

Trecerea in rezerva sau in retragere a judecătorilor si procurorilor militari se face in condiţiile legii, după eliberarea din funcţie de către Preşedintele României. In caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcţie se face după trecerea in rezerva sau, după caz, in retragere.

Eliberarea din funcţie a judecătorilor stagiari si a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.

In cazul in care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta judecătorului sau procurorului este necesară.

Judecătorul sau procurorul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit in ierarhia instanţelor sau a parchetelor.

Prin derogare de la dispoziţiile art. 29 alin. (8) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările ulterioare, recursul impotriva hotărârilor de suspendare din funcţie a judecătorului sau procurorului nu este suspensiv de executare.

In cazul in care, impotriva hotărârii de eliberare din funcţie a judecătorului sau procurorului se exercita calea de atac a recursului, acesta va fi

63

Page 64: Org Inst Judecatoresti

suspendat din funcţie pana la soluţionarea irevocabilă a cauzei de către instanta competenta.

Dispoziţiile art. 63 alin. (2) si ale art. 64 alin. (3) se aplica in mod corespunzător. Magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie

Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi si magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie se bucura de stabilitate.

Magistraţii-asistenţi sunt numiţi si promovati in funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza de concurs.

Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de judecător si procuror.

Dispoziţiile prezentei legi privind incompatibilităţile si interdicţiile, formarea profesională continua si evaluarea periodică, drepturile si îndatoririle, precum si răspunderea disciplinară a judecătorilor si procurorilor se aplica in mod corespunzător si magistraţilor-asistenţi.

Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 4 ani in aceasta funcţie.

Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovati dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani vechime in aceasta funcţie. După o perioada de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi in gradul II si după alţi 5 ani in gradul I.

Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fără concurs dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime in magistratura de cel puţin 4 ani. După o perioada de 3 ani in aceasta funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi in gradul II, iar după alţi 3 ani in gradul I.

Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 5 ani.

Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii si a funcţionarilor din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie; b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie si ale Completului de 9 judecători, ca instanta disciplinară.

Prim-magistratul-asistent are si alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativă si funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie. Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii: a) participa la şedinţele de judecata ale secţiilor si ale Completului de 9 judecători; b) repartizează magistraţii-asistenţi care participa la şedinţele de judecata;

64

Page 65: Org Inst Judecatoresti

c) asigura ţinerea in bune condiţii a evidentelor secţiilor si realizarea la timp a tuturor lucrărilor. Magistraţii-asistenţi participa la şedinţele de judecata ale secţiilor. Magistraţii-asistenţi care participa la şedinţele de judecata ale Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie redactează încheierile, participa cu vot consultativ la deliberări si redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecata. Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele sectiei. Drepturile si îndatoririle judecătorilor si procurorilor Stabilirea drepturilor judecătorilor si procurorilor se face ţinându-se seama de locul si rolul justiţiei in statul de drept, de răspunderea si complexitatea funcţiei de judecător si procuror, de interdicţiile si incompatibilitile prevăzute de lege pentru aceste funcţii si urmăreşte garantarea independentei si imparţialităţii acestora.

Pentru activitatea desfasurata, judecătorii si procurorii au dreptul la o remuneraţie stabilită in raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia detinuta, cu vechimea in magistratura si cu alte criterii prevăzute de lege.

Drepturile salariale ale judecătorilor si procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât in cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor si procurorilor se stabileşte prin lege specială.

Salarizarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie se stabileşte prin legea privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupa funcţii de demnitate publica.

Judecătorii si procurorii militari sunt militari activi si au toate drepturile si obligaţiile ce decurg din aceasta calitate.

Salarizarea si celelalte drepturi cuvenite judecătorilor si procurorilor militari se asigura de Ministerul Apărării Naţionale, in concordanta cu prevederile legislaţiei privind salarizarea si alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti si cu reglementările referitoare la drepturile materiale si băneşti specifice calităţii de militar activ si, respectiv, de salariat civil al acestui minister.

Acordarea gradelor militare si înaintarea in grad a judecătorilor si procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naţionale.

Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul si obligaţia de a apara judecătorii si procurorii impotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenta sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

65

Page 66: Org Inst Judecatoresti

Judecătorii sau procurorii care considera ca independenta si imparţialitatea le sunt afectate in orice mod prin acte de imixtiune in activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii. Judecătorii si procurorii sunt liberi sa organizeze sau sa adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, in scopul apărării intereselor lor profesionale, precum si la cele prevăzute de art. 11 alin. (3).

Judecătorii si procurorii in funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie impotriva amenintarilor, violentelor sau a oricăror fapte care ii pun in pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.

Măsurile speciale de protecţie, condiţiile si modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti si a Ministerului Administraţiei si Internelor.

Judecătorii si procurorii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie, ale Ministerului Justiţiei, Ministerului Public sau, in cazul judecătorilor si procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naţionale, pentru viaţa, sănătate si bunuri, dacă sunt afectate in exercitarea atribuţiilor de serviciu sau in legătura cu acestea, in limita veniturilor pentru anii lucrati in aceste funcţii, dar nu in mai mult de 15 ani de activitate.

La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. (1) încetează. Asigurarea prevăzută la alin. (1) se realizează in condiţiile stabilite prin

hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorii si procurorii se pot asigura pentru risc profesional peste

limita prevăzută la alin. (1). Prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de asigurări a

judecătorilor si procurorilor. Judecătorii şi procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din

fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor şi procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naţionale, în cazul în care viaţa, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii si procurorii beneficiază anual de un concediu de odihna plătit de 35 de zile lucrătoare.

Judecătorii si procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate in ţara sau in străinătate, pentru pregătirea si susţinerea examenului de capacitate si de doctorat, precum si la concedii fără plata, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor si procurorilor.

66

Page 67: Org Inst Judecatoresti

Judecătorii si procurorii au dreptul la concedii medicale si la alte concedii, in conformitate cu legislaţia in vigoare.

In perioada concediului de creştere a copilului in vârsta de pana la 2 ani, judecătorii sau procurorii au dreptul la o indemnizaţie in cuantum de 75% din media veniturilor nete realizate in ultimele 6 luni anterioare datei de la care se acorda acest concediu.

Judecătorii si procurorii in activitate sau pensionari, precum si soţul sau sotia si copiii aflaţi in întreţinerea acestora beneficiază in mod gratuit de asistenta medicală, medicamente si proteze, in condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale.

Judecătorii si procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu. Locuinţele de serviciu aflate in proprietatea sau administrarea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti si unităţilor subordonate, precum si cele aflate in proprietatea sau in administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alţi salariaţi ai acestor instituţii.

In cazul pensionării pentru limita de vârsta, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) si, după caz, soţul ori sotia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii. Judecătorii si procurorii beneficiază anual de 6 călătorii in ţara dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval si aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii in ţara dus-întors, in cazul in care deplasarea se efectuează cu autoturismul.

Judecătorii si procurorii cu vechime continua in magistratura de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile, de o indemnizaţie egala cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.

Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acorda o singura data in decursul carierei de judecător sau procuror si se înregistrează, potrivit legii.

Modul de calcul al vechimii continue in magistratura se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.

Prevederile alin. (1) se aplica si in cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat in activitate. In acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/sotia si copiii care se afla in întreţinerea acestuia la data decesului.

Judecătorii si procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani in magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni de activitate înainte de data pensionării.

Judecătorii si procurorii sunt pensionaţi la cerere înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege si beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai in aceste funcţii. La calcularea acestei vechimi se iau in considerare si perioadele in care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca ponderea acestora sa poată fi mai mare de 10 ani.

67

Page 68: Org Inst Judecatoresti

Judecătorii, procurorii, precum si judecătorii financiari si procurorii financiari care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi a României sunt pensionaţi, la cerere, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege si beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai in aceste funcţii. La calcularea acestei vechimi se iau in considerare si perioadele in care judecătorul sau procurorul a exercitat profesia de avocat, fără ca acestea sa poată fi mai mari de 10 ani.

Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea de 25 de ani in funcţia de judecător sau procuror, la cuantumul pensiei se adauga câte 1%, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării.

De pensia de serviciu beneficiază si judecătorii si procurorii cu o vechime in magistratura între 20 si 25 de ani, in acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrala.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) si (3) numai in funcţia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o alta ocupaţie. In acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un judecător sau procuror in funcţie in condiţii identice de vechime si nivel al instanţei sau parchetului.

De prevederile alin. (5) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de judecător sau procuror din motive neimputabile.

Judecătorii si procurorii militari pot opta între pensia de serviciu sau pensia militară de serviciu.

Judecătorii si procurorii care beneficiază de pensie de serviciu potrivit alin. (1), (2) si (4) pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.

Judecătorii şi procurorii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

68

Page 69: Org Inst Judecatoresti

Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani şi beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puţin 25 de ani numai în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare şi perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi judecătorul, procurorul financiar şi consilierul de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult.

De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, şi judecătorii şi procurorii cu o vechime în magistratură între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micşorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală în magistratură.

Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecător sau procuror se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de judecător sau procuror din motive neimputabile.

Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

69

Page 70: Org Inst Judecatoresti

De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile.

De prevederile alin. (1), (3) şi (4) pot beneficia şi judecătorii şi procurorii pensionaţi anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi nivel al instanţei sau parchetului unde a funcţionat înaintea eliberării din funcţia de judecător sau procuror, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie.

Judecătorii şi procurorii pot opta între pensia de serviciu şi pensia din sistemul public. Judecătorii şi procurorii militari pot opta între pensia de serviciu şi pensia militară de serviciu.

Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă. Judecătorii si procurorii de la toate instanţele, precum si magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie si personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) nu pot fi mentinuti in funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege.

Judecătorii şi procurorii, precum şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 65 de ani, cu avizul anual al Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menţinuţi în funcţie după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcţie, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menţinerea în activitate este necesar avizul anul al Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii şi procurorii care au fost eliberaţi din funcţie prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective. Reîncadrarea în funcţia de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instanţele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcţionat până la data pensionării. În acest caz, numirea în funcţia de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcţia de judecător sau procuror se face de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.

În situaţia prevăzută la alin. (3), plata pensiei de serviciu se suspendă până la încetarea reîncadrării.

70

Page 71: Org Inst Judecatoresti

În termen de 30 de zile de la data suspendării plăţii pensiei de serviciu în condiţiile alin. (4), judecătorii şi procurorii pensionari sunt obligaţi să restituie instituţiei din cadrul căreia s-au pensionat indemnizaţia prevăzută la art. 81.

Judecătorii şi procurorii pot fi pensionaţi anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depăşesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puţin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condiţiile pentru acordarea pensiei în condiţiile prezentului articol, cât şi pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele două pensii.

Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu. Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula

pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani.

Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) şi (4).

Soţul supravieţuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaş în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul, actualizată, după caz.

Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaş, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susţinătorul decedat, actualizată, după caz, în condiţiile Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, şi în procentele prevăzute de această lege, în funcţie de numărul de urmaşi.

În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplineşte condiţiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum şi copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaş în cuantum de 75% din indemnizaţia de încadrare brută lunară avută de susţinătorul decedat în ultima lună de activitate, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.

Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suporta din bugetul de stat.

Pensiile de serviciu ale judecătorilor si procurorilor, precum si pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează anual in raport cu media veniturilor brute realizate in ultimele 12 luni a judecătorilor si procurorilor in activitate.

71

Page 72: Org Inst Judecatoresti

Dispoziţiile alin. (2) se aplica si judecătorilor sau procurorilor pensionari, precum si persoanelor care beneficiază de pensia de urmaş prevăzută la art. 84.

Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 83^1 şi şi art. 84 alin. (3), precum şi pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiţia de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.

Pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi pensiile de urmaş prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizaţia brută lunară a unui judecător şi procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum şi a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul îşi poate păstra pensia aflată în plată.

Cererile de pensionare formulate de judecătorii şi procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Preşedintelui României ca fiind cea a eliberării din funcţie sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Preşedintelui României de eliberare din funcţie. Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier şi consilier de conturi în secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum şi perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învăţământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofiţer de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probaţiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi, Consiliului Legislativ. Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, din Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie si din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor si procurorilor in ceea ce priveşte drepturile si îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea

72

Page 73: Org Inst Judecatoresti

activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate si de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se in mod corespunzător, cu excepţia dreptului prevăzut de art. 82 alin. (2).

Pe durata îndeplinirii funcţiei, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat judecătorilor şi procurorilor în ceea ce priveşte drepturile şi îndatoririle, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare, dispoziţiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.

Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum si a procedurii de cercetare si aplicare a sancţiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităţilor prevăzute la alin. (1).

Pentru merite deosebite in activitate, judecătorii si procurorii pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar.

Diploma Meritul judiciar se acorda de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, si la propunerea ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti*), pentru procurori.

Modelul diplomei si modul de confectionare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti.

Judecătorii si procurorii sunt datori sa se abţină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor in profesie si in societate.

Relaţiile judecătorilor si procurorilor la locul de munca si in societate se bazează pe respect si buna-credinţa.

Judecătorii si procurorii sunt obligaţi sa rezolve lucrările in termenele stabilite si sa soluţioneze cauzele in termen rezonabil, in funcţie de complexitatea acestora, si sa respecte secretul profesional.

Judecătorul este obligat sa păstreze secretul deliberărilor si al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei.

Judecătorii si procurorii sunt obligaţi sa aibă, in timpul şedinţelor de judecata, ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei la care funcţionează.

Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, si se asigura in mod gratuit. Judecătorii si procurorii sunt obligaţi sa prezinte, in condiţiile si la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere si declaraţia de interese. Răspunderea judecătorilor si procurorilor Dispoziţii generale

73

Page 74: Org Inst Judecatoresti

Judecătorii si procurorii răspund civil, disciplinar si penal, in condiţiile legii. Judecătorii, procurorii si magistraţii-asistenţi pot fi perchezitionati, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

In caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii si magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi si supuşi percheziţiei potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia.

Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.

Răspunderea statului este stabilită in condiţiile legii si nu înlătura răspunderea judecătorilor si procurorilor care si-au exercitat funcţia cu rea-credinţa sau grava neglijenţa.

Cazurile in care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite in procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penală.

Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite in alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât in cazul in care s-a stabilit, in prealabil, printr-o hotărâre definitiva, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o fapta săvârşită in cursul judecaţii procesului si dacă aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciară.

Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, in cursul procesului, a contribuit in orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.

Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate indrepta cu acţiune numai impotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice.

După ce prejudiciul a fost acoperit de stat in temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o acţiune in despăgubiri impotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credinţa sau grava neglijenţa, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.

Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune in toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an.

Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, in legătura cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligaţiilor profesionale in raporturile cu justitiabilii ori săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare.

Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune in discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac.

74

Page 75: Org Inst Judecatoresti

Răspunderea disciplinară a judecătorilor si procurorilor Judecătorii si procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum si pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei.

Răspunderea disciplinară a judecătorilor si procurorilor militari poate fi angajata numai potrivit dispoziţiilor prezentei legi. Constituie abateri disciplinare: a) încălcarea prevederilor legale referitoare la declaraţiile de avere, declaraţiile de interese, incompatibilităţi si interdicţii privind judecătorii si procurorii; b) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât in limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii, precum si imixtiunea in activitatea altui judecător sau procuror; c) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in exercitarea atribuţiilor de serviciu; d) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; e) nerespectarea in mod repetat si din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor; f) refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces; g) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; h) exercitarea funcţiei cu rea-credinţa sau grava neglijenţa, dacă fapta nu constituie infracţiune; h) exercitarea funcţiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credinţa sau din grava neglijenţa, dacă fapta nu constituie infracţiune; i) efectuarea cu întârziere a lucrărilor, din motive imputabile; j) absentele nemotivate de la serviciu, in mod repetat; k) atitudinea nedemna in timpul exercitării atribuţiilor de serviciu fata de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justitiabili; l) neîndeplinirea obligaţiei privind transferarea normei de baza la instanta sau parchetul la care funcţionează; m) nerespectarea dispoziţiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; n) participarea directa sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiţii pentru care nu este asigurata transparenta fondurilor in condiţiile legii. Sancţiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor si procurorilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt: a) avertismentul; b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu pana la 15% pe o perioada de la o luna la 3 luni;

75

Page 76: Org Inst Judecatoresti

c) mutarea disciplinară pentru o perioada de la o luna la 3 luni la o instanta sau la un parchet, situate in circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori in circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă aceasta; d) excluderea din magistratura.

Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplica de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, in condiţiile legii sale organice. Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotărâre care se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I: a) Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere si a examenului de absolvire, precum si media minima de admitere si de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; b) Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii; c) Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari si al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfăşurare si media minima de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari si al procurorilor stagiari; d) Regulamentul privind organizarea si desfăşurarea concursului de admitere in magistratura; e) Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continua a judecătorilor si procurorilor si atestare a rezultatelor obţinute; f) Regulamentul privind organizarea si desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor si procurorilor; g) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea in funcţii de conducere a judecătorilor si procurorilor; h) Regulamentul privind evaluarea activităţii profesionale a judecătorilor si procurorilor; i) Regulamentul privind concediile judecătorilor si procurorilor.

DECIZIE nr. 785 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor EMITENT: CURTEA CONSTITUŢIONALĂ PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 404 din 15 iunie 2009 Ioan Vida - preşedinte Nicolae Cochinescu - judecător Aspazia Cojocaru - judecător Acsinte Gaspar - judecător

76

Page 77: Org Inst Judecatoresti

Ion Predescu - judecător Puskas Valentin Zoltan - judecător Tudorel Toader - judecător Augustin Zegrean - judecător Simona Ricu - procuror Valentina Bărbăţeanu - magistrat-asistent Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia a fost ridicată de Florina Izabela Cîrstea în Dosarul nr. 7.856/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 5 mai 2009, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunţării pentru data de 12 mai 2009. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 3 decembrie 2008, pronunţată în Dosarul nr. 7.856/1/2008, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Florina Izabela Cîrstea într-un litigiu având ca obiect soluţionarea recursului introdus împotriva unei hotărâri a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la înscrierea acesteia la concursul de promovare în funcţia de judecător de tribunal. În motivarea excepţiei autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederea de lege criticată "este neconstituţională prin excludere şi discriminatorie", întrucât face posibilă promovarea în condiţii mai facile la instanţele superioare numai a magistraţilor foşti avocaţi şi excluderea posibilităţii promovării în aceleaşi condiţii a magistraţilor care anterior admiterii în magistratură au fost consilieri juridici. Precizează că judecătorii în funcţie, indiferent de activitatea desfăşurată anterior admiterii în magistratură, au acelaşi statut constituţional. Autoarea excepţiei susţine că discriminarea este cu atât mai evidentă cu cât, anterior admiterii în magistratură, activitatea desfăşurată anterior în funcţia de consilier juridic a fost asimilată cu cea de avocat. Arată că, deşi iniţial toţi magistraţii se află în situaţie de egalitate, pentru admiterea în profesie fiind cerută vechime de 5 ani în diferite profesii juridice, pe parcursul desfăşurării profesiei, legea instituie o prezumţie de "necorespundere profesională" a magistraţilor foşti consilieri juridici faţă de cei care au fost avocaţi, care sunt

77

Page 78: Org Inst Judecatoresti

prezumaţi de lege superiori din punct de vedere profesional, din moment ce li se reduce perioada de activare în magistratură necesară pentru promovare, restrângând astfel dreptul celorlalţi magistraţi. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, întrunită în plen, "a hotărât în unanimitate sesizarea din oficiu în aceste dosare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 44 din Legea nr. 303/2004". Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă, întrucât "autoarea acesteia doreşte, în realitate, completarea dispoziţiei criticate din Legea nr. 303/2004 în sensul luării în considerare, la calculul vechimii prevăzute de art. 44 alin. (1) din acelaşi act normativ, şi a perioadei în care judecătorul sau procurorul a fost consilier juridic", ceea ce excedează competenţei Curţii Constituţionale, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt neconstituţionale. În opinia sa, dispoziţiile de lege criticate fac abstracţie de faptul că dobândirea calităţii de magistrat s-a realizat în urma promovării concursului de admitere în magistratură, cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege, printre care şi cele privind vechimea minimă necesară în funcţii juridice, inclusiv cea în funcţia de consilier juridic. Arată că, în contradicţie cu principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, la examenul de promovare a magistraţilor se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat. Consideră că, pe cale de consecinţă, pentru persoane aflate în aceeaşi situaţie, judecători şi procurori care au promovat concursul de admitere în magistratură, cu îndeplinirea condiţiilor cerute de lege, se aplică un tratament juridic diferit în ceea ce priveşte promovarea la instanţele sau parchetele imediat superioare, fiind încălcat principiul egalităţii în drepturi. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art.

78

Page 79: Org Inst Judecatoresti

2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 44 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005. Din motivarea scrisă a excepţiei rezultă însă că autorul acesteia are în vedere numai alin. (2) al art. 44, care are următorul cuprins: - Art. 44 alin. (2): "La calcularea vechimii prevăzute la alin. (1) se ia în considerare şi perioada în care judecătorul sau procurorul a fost avocat." Art. 44 alin. (1) prevede condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească judecătorii şi procurorii pentru a putea participa la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare, printre acestea numărându-se şi anumite condiţii minime de vechime. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor din Legea fundamentală cuprinse la art. 16 - "Egalitatea în drepturi" şi art. 53 - "Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi". Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că sub incidenţa prevederilor art. 44 din Legea nr. 303/2004 intră, în principal, acei magistraţi care au fost numiţi în magistratură pe bază de concurs în condiţiile art. 33 alin. (1) din aceeaşi lege. Este vorba despre foştii judecători şi procurori care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile lor, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional de Criminologie, Institutul Naţional de Expertize Criminalistice şi din Institutul Naţional al Magistraturii, avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, personalul de probaţiune cu studii superioare juridice, ofiţerii de poliţie judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române şi Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învăţământul juridic superior acreditat şi magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Toate aceste persoane pot participa la concursul de admitere în magistratură dacă au o vechime minimă de 5 ani în funcţiile enumerate. Dintre cei declaraţi admişi la concursul de admitere în magistratură, numai cei care au fost avocaţi se pot înscrie, ulterior, la concursul de promovare la instanţele sau parchetele imediat superioare fără să aibă vechimea minimă efectivă în magistratură necesară, potrivit art. 44 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, beneficiind de asimilarea vechimii în avocatură cu vechimea în magistratură.

79

Page 80: Org Inst Judecatoresti

Aşadar, în ceea ce priveşte condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a accede la funcţia de judecător sau procuror la instanţele sau parchetele superioare, se instituie un privilegiu în favoarea celor care au fost avocaţi, în detrimentul tuturor celorlalţi. Ţinând cont de faptul că, la momentul înscrierii la concursul de admitere în magistratură, toţi candidaţii au fost consideraţi egali sub aspectul profesiei şi al vechimii necesare potrivit art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, este inechitabilă oferirea unui asemenea tratament privilegiat la un moment ulterior unei anumite categorii de magistraţi. Nimic nu justifică apariţia unei diferenţieri între cele două momente din cariera unui magistrat, respectiv momentul admiterii în magistratură şi cel al promovării. De vreme ce au fost declaraţi admişi la concursul de admitere în magistratură, nu se poate presupune decât că toţi magistraţii, indiferent de funcţia în domeniul juridic pe care au avut-o anterior, au evoluat şi s-au perfecţionat în cadrul unor repere profesionale similare, neexistând niciun motiv pentru conferirea unei mai mari îndreptăţiri la promovarea la instanţele sau parchetele superioare unei anumite categorii. Între magistraţi, pe parcursul dezvoltării profesionale, nu pot exista decât eventuale discrepanţe generate de gradul individual de pregătire, nicidecum de împrejurări particulare, anterioare admiterii în magistratură. Diferenţierea nu se poate justifica nici pe considerentul că activitatea pe care o desfăşoară avocaţii este mai apropiată de cea pe care o desfăşoară judecătorii şi procurorii. Acelaşi lucru se poate spune şi despre alte categorii de jurişti, printre cele mai sugestive exemple în acest sens fiind asistenţii judiciari (care participă alături de judecători în completele care soluţionează litigii de muncă), grefierii cu studii superioare juridice (care sunt auxiliari ai justiţiei, fiind îndeaproape implicaţi în partea procedurală a activităţii jurisdicţionale) ori magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (care au un statut foarte asemănător judecătorilor, condiţiile generale de numire a lor fiind cele prevăzute pentru funcţia de judecător şi procuror, iar dispoziţiile Legii nr. 303/2004 privind incompatibilităţile şi interdicţiile, formarea profesională continuă şi evaluarea periodică, drepturile şi îndatoririle, precum şi răspunderea disciplinară a judecătorilor şi procurorilor aplicându-se în mod corespunzător şi acestora). Este de asemenea adevărat că tipul de activitate desfăşurată anterior admiterii în magistratură de alte categorii de jurişti, cum ar fi, spre exemplu, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului ori al Administraţiei Prezidenţiale, este greu să fie asimilat cu activitatea jurisdicţională şi, implicit, vechimea în astfel de funcţii să fie asimilată vechimii în magistratură necesară pentru înscrierea la concursul de promovare la instanţele sau parchetele superioare. Tocmai de aceea soluţia pentru îndepărtarea stării de neconstituţionalitate rezultată din condiţiile diferenţiate pe criteriul funcţiei anterior deţinute, prevăzute de textul de lege criticat, nu poate fi decât constatarea existenţei unei inegalităţi, contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie.

80

Page 81: Org Inst Judecatoresti

Prin urmare, Curtea constată că prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 constituie o încălcare a principiului egalităţii şi nediscriminării, prin instituirea unui tratament diferenţiat unor cazuri egale, în lipsa unei justificări obiective şi rezonabile. Curtea Constituţională a mai fost sesizată în câteva rânduri cu excepţia de neconstituţionalitate ce face obiectul cauzei de faţă, dar a respins-o ca inadmisibilă, fără să examineze conformitatea textului de lege criticat cu normele constituţionale, întrucât motivarea neconstituţionalităţii textului de lege tindea la completarea acestuia, atribuţie ce excedează competenţei instanţei de contencios constituţional. În cazul de faţă, însă, analizând situaţia generală reglementată de norma criticată şi observând că aceasta afectează, într-un fel sau altul, un număr considerabil de magistraţi, Curtea constată că prevederile de lege criticate sunt neconstituţionale, observând, totodată, că legiuitorul este singurul în măsură să remedieze situaţia injustă pe care a generat-o prin edictarea acestui text de lege. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florina Izabela Cîrstea în Dosarul nr. 7.856/1/2008 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 44 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului. Pronunţată în şedinţa publică din data de 12 mai 2009. ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 59 din 27 mai 2009 pentru modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii EMITENT: GUVERNUL PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 26 iunie 2009

81

Page 82: Org Inst Judecatoresti

Luând în considerare necesitatea asigurării independenţei inspectorilor judiciari şi a eficientizării activităţii acestora, aspect semnalat în mod constant de Comisia Europeană cu ocazia evaluării progreselor realizate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi verificare, având în vedere faptul că recent Consiliul Superior al Magistraturii a întreprins un important proces de recrutare de inspectori pentru Inspecţia judiciară, măsură care, însă, ar trebui dublată, în mod necesar, şi de o îmbunătăţire urgentă a cadrului legislativ în care Inspecţia judiciară îşi va desfăşura activitatea, având ca bază propunerile rezultate din experienţa aplicării în practică a reglementărilor în materie până în prezent, ţinând cont de imperativul menţinerii, pe cât posibil, a unui grad înalt de ocupare a posturilor vacante de conducere, pe calea extraordinară a delegării, până la ocuparea lor pe calea ordinară a concursului pentru promovarea în funcţii de execuţie şi, respectiv, de conducere, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă. ART. I Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: - La articolul 57, alineatele (6), (7) şi (8) vor avea următorul cuprins: "(6) Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni şi poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni. (7) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni. (8) Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni." ART. II Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. Articolul 45 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 45. - (1) Acţiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplină ale Consiliului Superior al Magistraturii.

82

Page 83: Org Inst Judecatoresti

(2) Comisiile de disciplină pot fi sesizate de Inspecţia judiciară sau se pot sesiza din oficiu în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor şi procurorilor. (3) Comisiile de disciplină sunt formate din 3 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători şi, respectiv, 3 inspectori ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori. (4) Membrii comisiilor de disciplină nu pot desfăşura pe perioada mandatului decât activitate specifică acestei calităţi şi sunt înlocuiţi de membri supleanţi în situaţiile în care, din motive întemeiate, nu pot participa la soluţionarea lucrărilor. (5) Membrii comisiilor de disciplină şi membrii supleanţi sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru un mandat de un an, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată." 2. După articolul 45 se introduce un nou articol, articolul 45^1, cu următorul cuprins: "Art. 45^1. - (1) Orice persoană interesată, inclusiv conducătorii instanţelor sau ai parchetelor, poate semnala Inspecţiei judiciare aspecte în legătură cu activitatea ori conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, cu încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori cu săvârşirea de către aceştia a unor abateri disciplinare. (2) Orice semnalare privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor şi procurorilor, greşit îndreptată la instanţe sau parchete, va fi înaintată Inspecţiei judiciare în termen de 5 zile de la înregistrare. (3) Aspectele semnalate sunt supuse unor verificări prealabile efectuate de inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv ai Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori, în cadrul cărora se stabileşte dacă există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare. (4) Dacă în urma efectuării verificărilor prealabile se constată că nu există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, rezultatul se comunică direct persoanei care a formulat sesizarea şi persoanei vizate de sesizare. (5) În cazul în care se constată că există indiciile săvârşirii unei abateri disciplinare, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv Serviciul de inspecţie judiciară pentru procurori sesizează comisia de disciplină corespunzătoare." 3. Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 46. - (1) În vederea exercitării acţiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare, care se dispune potrivit art. 45 alin. (2), în termen de maximum 10 zile de la data sesizării. (2) Cercetarea disciplinară se efectuează de inspectorii din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul Serviciului de inspecţie judiciară pentru procurori.

83

Page 84: Org Inst Judecatoresti

(3) În cadrul cercetării disciplinare se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, precum şi orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenţei sau inexistenţei vinovăţiei. Ascultarea celui în cauză şi verificarea apărărilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal şi nu împiedică încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să solicite probe în apărare. (4) Cercetarea disciplinară se desfăşoară cu respectarea dispoziţiilor legale referitoare la informaţiile clasificate şi la protecţia datelor cu caracter personal. (5) Cercetarea disciplinară se suspendă atunci când împotriva judecătorului sau procurorului cercetat s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale pentru aceeaşi faptă. (6) Organul de urmărire penală este obligat să comunice Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen rezonabil actul prin care s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale. (7) Suspendarea se dispune de comisia de disciplină, prin rezoluţie. (8) Suspendarea operează până când soluţia pronunţată în cauza care a motivat suspendarea a devenit definitivă. Dispoziţiile alin. (6) se aplică în mod corespunzător. (9) Cercetarea prealabilă se efectuează în termen de 30 de zile de la data dispunerii acesteia, cu excepţia situaţiei în care intervine suspendarea. Comisia de disciplină poate dispune prelungirea termenului, cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură. (10) În cazul în care, înainte de sesizarea secţiei, comisia de disciplină constată că sunt necesare verificări suplimentare, solicită completarea cercetării disciplinare. Rezultatul verificărilor suplimentare este înaintat comisiei de disciplină în cel mult 30 de zile de la data la care s-a dispus completarea verificărilor. (11) În termen de 20 de zile de la primirea rezultatului cercetării disciplinare sau, după caz, a rezultatului verificărilor suplimentare, comisia de disciplină, în cazul în care consideră că se justifică, sesizează secţia corespunzătoare în vederea soluţionării acţiunii disciplinare. (12) În cazul în care comisia de disciplină consideră că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dispune clasarea. Rezoluţia se comunică persoanelor indicate la art. 45^1 alin. (4) şi inspectorului judiciar care a efectuat cercetarea. (13) Împotriva soluţiei de clasare poate fi formulată contestaţie de persoana indicată la art. 45^1 alin. (1), de persoana vizată sau de inspectorul judiciar care a efectuat cercetarea la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezoluţiei.

84

Page 85: Org Inst Judecatoresti

(14) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termenul de prescripţie de cel mult un an de la data la care fapta a fost cunoscută." 4. La articolul 47, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins: "(2^1) Dispoziţiile art. 46 alin. (5) şi (6) se aplică în mod corespunzător. Suspendarea se dispune, prin încheiere, de secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii." 5. La articolul 47, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: "(4) Dispoziţiile din prezenta lege ce reglementează procedura de soluţionare a acţiunii disciplinare se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă." 6. Articolul 53 se modifică şi va avea următorul cuprins: "Art. 53. - (1) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au calitatea de judecător sau procuror răspund civil, disciplinar şi penal, în condiţiile legii. (2) Prevederile art. 45-47 se aplică în mod corespunzător." 7. Articolul 54 se abrogă. 8. La articolul 61, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(3) Inspectorii din cadrul Inspecţiei judiciare sunt numiţi de plen, prin concurs sau examen, pentru un mandat de 6 ani, dintre persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 60 alin. (2) şi au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare." 9. La articolul 61, după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (3^1)-(3^5), cu următorul cuprins: "(3^1) Pe durata exercitării mandatului de inspector, judecătorii şi procurorii sunt suspendaţi de drept din funcţiile pe care le ocupă la instanţe şi parchete. Judecătorii şi procurorii cu funcţii de conducere sunt obligaţi să opteze între funcţia de conducere şi cea de inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de a ocupa în continuare funcţia de inspector judiciar. După cele 30 de zile, postul de conducere sau de inspector judiciar pentru care nu s-a făcut opţiunea devine vacant de drept. (3^2) Inspectorii din cadrul Inspecţiei judiciare pot fi revocaţi din funcţie de plen, din oficiu sau la propunerea inspectorului şef, pentru neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor de serviciu sau în cazul aplicării unei sancţiuni disciplinare. (3^3) Dispoziţiile art. 45-47 se aplică în mod corespunzător inspectorilor judiciari. Acţiunea disciplinară se exercită de comisia de disciplină

85

Page 86: Org Inst Judecatoresti

corespunzătoare serviciului de inspecţie judiciară din care face parte şi va fi soluţionată de Secţia pentru judecători sau de Secţia pentru procurori, după caz. (3^4) La încetarea funcţiei de inspector în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii şi procurorii revin la instanţele sau parchetele unde au funcţionat anterior ori, cu consimţământul lor, la alte instanţe sau parchete unde au dreptul să funcţioneze potrivit legii. Art. 134^1 alin. (2)-(5) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. (3^5) Perioada în care judecătorul sau procurorul este inspector judiciar în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în funcţia de judecător sau procuror." ART. III (1) Inspectorii judiciari care la data prezentei ordonanţe de urgenţă ocupă aceste funcţii prin detaşare îşi încheie mandatul de inspector judiciar la data expirării detaşării, urmând ca pentru un nou mandat să urmeze procedura prevăzută de lege pentru ocuparea funcţiei de inspector judiciar. (2) Pe perioada mandatului, inspectorii judiciari care, înainte de numirea în funcţie, au funcţionat la alte instanţe sau parchete decât cele din municipiul Bucureşti beneficiază, pe lângă drepturile salariale, de decontarea chiriei.

86

Page 87: Org Inst Judecatoresti

CAP. III REGULAMENTUL DE ORDINE INTERIOARĂ AL

INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI CAP. I Dispozitii generale ART. 1 (1) Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege. (2) Puterea judecatoreasca este separata si in echilibru cu celelalte puteri ale statului, avand atributii proprii, ce sunt exercitate prin instantele judecatoresti, in conformitate cu principiile constitutionale ale independentei si inamovibilitatii judecatorilor, precum si cu celelalte dispozitii legale. (3) Instantele judecatoresti infaptuiesc justitia, in numele legii, in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii, fara privilegii si fara discriminari. (4) Consiliul Superior al Magistraturii este organul constitutional care indeplineste rolul de garant al independentei justitiei. ART. 2 (1) Judecatoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curtile de apel si instantele militare sunt organizate si functioneaza potrivit dispozitiilor Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, si ale prezentului regulament. (2) In cadrul curtilor de apel si al tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii. (3) In domeniile prevazute la alin. (2) se pot infiinta tribunale specializate. (4) In cadrul judecatoriilor se vor organiza sectii sau complete specializate pentru cauze cu minori si familie. In raport cu natura si numarul cauzelor in cadrul judecatoriilor se pot infiinta sectii sau complete specializate si in alte materii. (5) In raport cu volumul de activitate, cu natura si complexitatea cauzelor deduse judecatii, pentru curtile de apel, tribunale si judecatorii se pot infiinta sedii secundare cu activitate permanenta in alte localitati din judet sau in municipiul Bucuresti, in conformitate cu dispozitiile art. 42 din Legea nr. 304/2004, republicata. ART. 3

87

Page 88: Org Inst Judecatoresti

(1) Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public. (2) Mijloacele materiale si financiare necesare functionarii instantelor sunt asigurate de la bugetul de stat, din timbrul judiciar, din amenzi judiciare, cheltuieli judiciare si alte surse extrabugetare, in conditiile legii, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii. Administrarea mijloacelor materiale si financiare se realizeaza prin curtile de apel si tribunale, presedintii acestor instante fiind ordonatori secundari de credite si, respectiv, ordonatori tertiari de credite. CAP. II Dispozitii privind conducerea instantelor, atributiile judecatorilor, ale personalului auxiliar de specialitate si ale personalului din departamentul economico-financiar si administrativ SECTIUNEA I Dispozitii generale ART. 4 (1) Instantele judecatoresti se incadreaza cu numarul necesar de judecatori, precum si cu numarul necesar de personal auxiliar de specialitate si personal al departamentului economico-financiar si administrativ. (2) Conducerea instantelor este asigurata de presedinte si, in functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, de unul sau mai multi vicepresedinti. De asemenea, la fiecare instanta functioneaza colegiul de conducere si adunarea generala a judecatorilor. SECTIUNEA a II-a Dispozitii privind activitatea judecatorilor ART. 5 (1) Judecatorii numiti de Presedintele Romaniei sunt inamovibili. Judecatorii stagiari se bucura de stabilitate. (2) Judecatorii au urmatoarele indatoriri: a) sa asigure, prin activitatea desfasurata, respectarea legii si independenta puterii judecatoresti; b) sa respecte normele codului deontologic, prevederile legale, cele ce rezulta din regulamente, din hotararile adunarilor generale si ale colegiilor de conducere; c) sa-si perfectioneze continuu pregatirea profesionala, conform necesitatilor de specializare; d) sa respecte programul de lucru, sa aiba un comportament decent si civilizat in relatiile de serviciu;

88

Page 89: Org Inst Judecatoresti

e) sa dea dovada de competenta profesionala si sa manifeste calm, rabdare, politete si impartialitate fata de justitiabili, martori, avocati si alte persoane cu care intra in contact in calitate oficiala; f) sa participe la sedintele de judecata, in completele de judecata stabilite conform legii si sa respecte secretul deliberarii; g) sa solutioneze intr-un termen rezonabil cauzele deduse judecatii; h) sa asigure securitatea dosarelor pe perioada in care acestea le sunt incredintate spre studiu, solutionare sau motivare; i) sa aduca de indata la cunostinta presedintelui instantei in care functioneaza orice ingerinta in actul de justitie din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea sa-i afecteze independenta sau impartialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; j) sa indeplineasca, in limitele functiei, alte atributii decat cele privind activitatea de judecata, stabilite in conformitate cu legea de conducerea instantei. ART. 6 (1) Functia de judecator este incompatibila cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior, precum si a celor de instruire din cadrul Institutului National al Magistraturii si al Scolii Nationale de Grefieri, in conditiile legii. (2) Activitatea didactica din invatamantul superior se desfasoara in afara programului de lucru stabilit la instanta la care functioneaza judecatorul. ART. 7 Judecatorii pot participa la elaborarea de publicatii, articole, studii de specialitate, lucrari literare sau stiintifice ori la emisiuni audiovizuale, cu exceptia celor cu caracter politic. Judecatorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de intocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internationale si pot fi membri ai societatilor stiintifice sau academice, precum si ai oricaror persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial. ART. 8 Interdictiile si incompatibilitatile judecatorilor sunt prevazute de lege. SECTIUNEA a III-a Conducerea instantelor ART. 9 (1) Fiecare instanta judecatoreasca este condusa de un presedinte care exercita atributiile manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii acesteia. (2) In functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, tribunale si tribunale specializate presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, iar la judecatorii presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte. Judecatoriile in care presedintii sunt ajutati de catre vicepresedinti se stabilesc de catre Consiliul Superior al Magistraturii.

89

Page 90: Org Inst Judecatoresti

(3) La Curtea de Apel Bucuresti si la Tribunalul Bucuresti presedintele poate fi ajutat de 1-3 vicepresedinti. (4) Sectiile instantelor sunt conduse de presedintii de sectie. §1. Presedintele si vicepresedintele curtii de apel ART. 10 (1) Presedintele curtii de apel exercita prerogative manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii curtii, precum si atributii de coordonare si control privind administrarea curtii de apel si a instantelor din circumscriptie, dupa cum urmeaza: a) ia masuri pentru organizarea si buna functionare a instantei pe care o conduce, precum si a activitatii instantelor din circumscriptia curtii de apel; b) asigura si verifica, personal sau prin intermediul vicepresedintelui ori al altor judecatori pe care ii desemneaza in acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate, la toate instantele din circumscriptie; c) organizeaza si coordoneaza controlul administrarii curtii de apel si al instantelor din circumscriptia acesteia; d) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea in functia de presedinte de sectie; e) desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata; f) urmareste si raspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor, potrivit legii; g) desemneaza, prin rotatie, judecatorii care sa efectueze anumite acte, dintre cele date in competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; h) desemneaza judecatorii care raspund de organizarea activitatii de formare profesionala continua a judecatorilor de la curtea de apel si instantele din circumscriptia acesteia; i) emite avizul consultativ in vederea prezentarii la examenul de capacitate al judecatorilor stagiari; j) deleaga, cu acordul lor, judecatorii de la judecatoriile, tribunalele sau tribunalele specializate din circumscriptia curtii de apel, in conditiile legii; k) solicita Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile legii, delegarea judecatorilor; l) convoaca, anual sau ori de cate ori este necesar, adunarea generala a judecatorilor curtii de apel si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia acesteia, pe care le prezideaza; m) convoaca colegiul de conducere al curtii si prezideaza sedintele acestuia; n) numeste personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul economico-financiar si administrativ al curtii de apel si al instantelor din circumscriptia acesteia, aproba transferul, delegarea, detasarea si dispune

90

Page 91: Org Inst Judecatoresti

promovarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, in conditiile legii; o) repartizeaza personalul in cadrul compartimentelor auxiliare ale curtii de apel; p) urmareste permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la curtea de apel si instantele din circumscriptia acesteia, pentru asigurarea unei dimensionari echilibrate a volumului de activitate, raportat la fiecare persoana, si propune masuri pentru suplimentarea sau reducerea numarului de posturi; q) ia masuri pentru respectarea programului de activitate si folosirea eficienta a timpului afectat acestuia de catre intreg personalul curtii, pentru indeplinirea la timp si in conditii de calitate a lucrarilor si pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care sa asigure realizarea corespunzatoare a atributiilor; r) asigura, in conditiile legii, colaborarea instantelor din circumscriptia curtii de apel cu parchetele de pe langa acestea, organele de politie, organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecatoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii; s) desemneaza vicepresedintele sau, dupa caz, judecatorul care il inlocuieste atunci cand lipseste de la instanta si in toate situatiile de imposibilitate temporara de exercitare a functiei; s) aproba stimulentele banesti provenite din timbrul judiciar, premiile si primele prevazute de lege pentru judecatori si celelalte categorii de personal din cadrul curtii de apel si al instantelor judecatoresti din circumscriptia acesteia; t) indruma si verifica activitatea inginerului constructor de la curtea de apel; aceasta competenta poate fi delegata managerului economic; t) este ordonator secundar de credite si raspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduce, de tinerea la zi a contabilitatii si de prezentarea darilor de seama contabile asupra executiei bugetare. Atributiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic; t) este ordonator secundar de credite si raspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduce, de tinerea la zi a contabilitatii si de prezentarea darilor de seama contabile asupra executiei bugetare. Atributiile specifice de ordonator secundar de credite pot fi delegate vicepresedintelui sau, dupa caz, unuia dintre vicepresedinti ori managerului economic; u) sesizeaza comisia medicala de specialitate in cazul prevazut de art. 62 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata; v) ia masuri pentru elaborarea si publicarea jurisprudentei curtii de apel. (2) Atributiile presedintelui prevazute la alin. (1) lit. e), g), k), p) si s) sunt exercitate cu aprobarea colegiului de conducere al curtii de apel, iar atributia

91

Page 92: Org Inst Judecatoresti

prevazuta la alin. (1) lit. d) este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si a colegiului de conducere. (3) Presedintele curtii de apel indeplineste orice alte atributii prevazute de lege si de regulamente. ART. 11 (1) Vicepresedintele curtii de apel exercita urmatoarele atributii: a) asigura si verifica respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de catre judecatori, personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul economico-financiar si administrativ; b) asigura cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar, a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene; c) asigura informarea zilnica a judecatorilor cu privire la actele normative nou-aparute; d) organizeaza studiul profesional al judecatorilor, urmareste realizarea acestuia si coordoneaza activitatea de unificare a practicii judiciare; e) raspunde de organizarea activitatii de formare profesionala continua a judecatorilor de la curtea de apel si de la instantele din circumscriptia acesteia si de modul in care judecatorii desemnati in acest scop isi indeplinesc atributiile; f) asigura operationalitatea bazei de date informatice privind personalul de la curtea de apel si de la instantele din circumscriptie si ia masurile necesare pentru intretinerea acesteia in conditii optime; g) organizeaza paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza contra incendiilor, in conditiile legii; h) verifica modul in care sunt respectate prevederile legale privind protectia muncii; i) asigura controlul permanent asupra modului in care sunt pastrate dosarele, mapele de hotarari si registrele curtii de apel si ale instantelor din circumscriptia acesteia; j) coordoneaza activitatea corpului de jandarmi la nivelul curtii de apel. (2) Vicepresedintele curtii de apel indeplineste orice alte atributii prevazute de lege si de regulamente ori stabilite de presedintele instantei, conform legii. (3) Vicepresedintele desemnat sa inlocuiasca presedintele instantei exercita, in lipsa acestuia, atributiile prevazute de art. 10. (4) La curtile de apel unde functioneaza 2 sau 3 vicepresedinti, atributiile fiecaruia sunt stabilite prin decizie a presedintelui curtii. § 2. Presedintele si vicepresedintele tribunalului ART. 12 (1) In activitatea de coordonare si control privind administrarea tribunalului si a instantelor din circumscriptie, presedintele tribunalului exercita urmatoarele atributii:

92

Page 93: Org Inst Judecatoresti

a) convoaca, anual sau ori de cate ori este necesar, adunarea generala a judecatorilor tribunalului si adunarea generala a judecatorilor din circumscriptia acestuia, pe care le prezideaza; b) convoaca colegiul de conducere al tribunalului si prezideaza sedintele acestuia; c) asigura buna desfasurare a activitatii tribunalului si a instantelor din circumscriptia acestuia; d) asigura si verifica, personal sau prin intermediul vicepresedintelui ori al altor judecatori pe care ii desemneaza in acest scop, cu aprobarea colegiului de conducere, respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate, la tribunal si la instantele din circumscriptia acestuia; e) desemneaza judecatorii care, potrivit legii, urmeaza sa indeplineasca si alte atributii decat cele privitoare la activitatea de judecata; f) desemneaza, prin rotatie, judecatorii care sa efectueze anumite acte, dintre cele date in competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea in functia de presedinte de sectie; h) urmareste permanent realizarea unui management eficient al resurselor umane la tribunal si la instantele din circumscriptia acestuia, pentru asigurarea unei dimensionari echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare persoana; i) asigura, in conditiile legii, colaborarea instantelor din circumscriptia tribunalului cu parchetele de pe langa acestea, cu organele de politie, cu organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecatoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii; j) repartizeaza personalul in cadrul compartimentelor auxiliare ale instantei; k) desemneaza vicepresedintele sau, dupa caz, judecatorul care il inlocuieste atunci cand lipseste de la instanta si in toate situatiile de imposibilitate temporara de exercitare a functiei; l) exercita, la nivelul tribunalului si in limitele functiei sale, atributiile prevazute la art. 10 alin. (1) lit. a), c), e), f), q), s) si u); m) este ordonator tertiar de credite si raspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduce, de tinerea la zi a contabilitatii si de prezentarea darilor de seama contabile asupra executiei bugetare. Atributiile specifice de ordonator de credite pot fi delegate managerului economic; m) este ordonator tertiar de credite si raspunde de folosirea, conform legii, a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor incredintate unitatii pe care o conduce, de tinerea la zi a contabilitatii si de prezentarea darilor de seama contabile asupra executiei bugetare. Atributiile specifice de ordonator tertiar de

93

Page 94: Org Inst Judecatoresti

credite pot fi delegate vicepresedintelui sau, dupa caz, unuia dintre vicepresedinti ori managerului economic; n) numeste grefierii arhivari si registratorii de la tribunal si judecatoriile din circumscriptia acestuia, potrivit legii. (2) Presedintele tribunalului indeplineste orice alte atributii prevazute de lege si de regulamente. (3) Atributiile prevazute la alin. (1) lit. e), f) si j) se exercita cu aprobarea colegiului de conducere al tribunalului, iar atributia prevazuta la alin. (1) lit. g) este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si a colegiului de conducere. ART. 13 (1) Vicepresedintele tribunalului exercita urmatoarele atributii: a) asigura si verifica respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de catre judecatori, personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul economico-financiar si administrativ; b) raspunde de organizarea activitatii de formare profesionala continua a judecatorilor de la tribunal si de la instantele din circumscriptia acestuia si de modul in care judecatorii desemnati in acest scop isi indeplinesc atributiile; c) asigura cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar, a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene; d) asigura informarea zilnica a judecatorilor cu privire la actele normative nou-aparute; e) organizeaza studiul profesional al judecatorilor, urmareste realizarea acestuia si coordoneaza activitatea de unificare a practicii judiciare; f) organizeaza paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza contra incendiilor, in conditiile legii; g) verifica modul in care sunt respectate prevederile legale privind protectia muncii; h) asigura controlul permanent asupra modului in care sunt pastrate dosarele, mapele de hotarari si registrele tribunalului si ale judecatoriilor din circumscriptia acestuia; i) coordoneaza activitatea corpului de jandarmi, la nivelul tribunalului. (2) Vicepresedintele tribunalului indeplineste orice alte atributii prevazute de lege si de regulamente. (3) Vicepresedintele desemnat sa inlocuiasca presedintele instantei exercita, in lipsa acestuia, atributiile prevazute de art. 12. (4) La tribunalele unde functioneaza 2 sau 3 vicepresedinti, atributiile fiecaruia sunt stabilite prin decizie a presedintelui tribunalului. § 3. Presedintele si vicepresedintele tribunalului specializat ART. 14

94

Page 95: Org Inst Judecatoresti

(1) Presedintele tribunalului specializat exercita atributiile manageriale in vederea organizarii eficiente a activitatii acestuia, precum si atributii de administrare a instantei, scop in care: a) convoaca si prezideaza adunarea generala a judecatorilor, anual sau ori de cate ori este necesar; b) convoaca colegiul de conducere al tribunalului specializat si prezideaza sedintele acestuia; c) numeste, cand este cazul, judecatorul de serviciu si stabileste locul si programul de desfasurare a activitatii acestuia; d) repartizeaza personalul in compartimentele auxiliare si organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea acestuia; e) desemneaza judecatorii care indeplinesc si alte atributii decat cele de judecata; f) desemneaza, prin rotatie, judecatorii care sa efectueze anumite acte, dintre cele date in competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; g) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea in functia de presedinte de sectie, acolo unde este cazul; h) desemneaza vicepresedintele sau, dupa caz, judecatorul care il inlocuieste atunci cand lipseste de la instanta si in toate situatiile de imposibilitate temporara de exercitare a functiei; i) urmareste si raspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor; j) asigura, in conditiile legii, colaborarea cu parchetul de pe langa tribunalul specializat, cu organele de politie, cu organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecatoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii. (2) Atributiile prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se exercita cu aprobarea colegiului de conducere al judecatoriei, iar atributia prevazuta la alin. (1) lit. g) este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si a colegiului de conducere. (3) Presedintele tribunalului specializat indeplineste orice alte atributii prevazute de lege si de regulamente. ART. 15 (1) Vicepresedintele tribunalului specializat exercita urmatoarele atributii: a) asigura si verifica respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate; b) asigura cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar, a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene; c) asigura informarea zilnica a judecatorilor cu privire la actele normative nou-aparute; d) organizeaza studiul profesional al judecatorilor, urmareste realizarea acestuia si coordoneaza activitatea de unificare a practicii judiciare; e) organizeaza paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza contra incendiilor, in conditiile legii;

95

Page 96: Org Inst Judecatoresti

f) verifica modul in care sunt respectate prevederile legale privind protectia muncii; g) asigura controlul permanent asupra modului in care sunt pastrate dosarele, mapele de hotarari si registrele tribunalului specializat; h) coordoneaza activitatea corpului de jandarmi la nivelul tribunalului specializat. (2) Vicepresedintele tribunalului specializat indeplineste orice alte atributii prevazute de lege si de regulamente ori stabilite de presedintele instantei, conform legii. (3) Vicepresedintele tribunalului specializat exercita atributiile presedintelui instantei, in lipsa acestuia. § 4. Presedintele si vicepresedintele judecatoriei ART. 16 (1) Presedintele judecatoriei exercita atributiile manageriale in vederea organizarii eficiente a activitatii acesteia, precum si atributii de administrare a instantei, scop in care: a) convoaca si prezideaza adunarea generala a judecatorilor, anual sau ori de cate ori este necesar; b) convoaca colegiul de conducere al judecatoriei si prezideaza sedintele acestuia; c) organizeaza si verifica activitatea judecatorilor stagiari si asigura conditiile necesare pentru buna desfasurare a stagiului; d) numeste, cand este cazul, judecatorul de serviciu si stabileste locul si programul de desfasurare a activitatii acestuia; e) repartizeaza personalul in compartimentele auxiliare si organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea acestuia; f) desemneaza judecatorii care indeplinesc si alte atributii decat cele de judecata; g) desemneaza, prin rotatie, judecatorii care sa efectueze anumite acte, dintre cele date in competenta Inspectiei judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea acesteia; h) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea in functia de presedinte de sectie, acolo unde este cazul; i) desemneaza vicepresedintele sau, dupa caz, judecatorul care il inlocuieste atunci cand lipseste de la instanta si in toate situatiile de imposibilitate temporara de exercitare a functiei; j) urmareste si raspunde de repartizarea aleatorie a cauzelor; k) asigura, in conditiile legii, colaborarea cu parchetul de pe langa judecatorie, cu organele de politie, cu organizatiile profesionale ale avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici, executorilor judecatoresti, expertilor si interpretilor, precum si cu alte institutii si organizatii.

96

Page 97: Org Inst Judecatoresti

(2) Atributiile prevazute la alin. (1) lit. d) si f) se exercita cu aprobarea colegiului de conducere al judecatoriei, iar atributia prevazuta la alin. (1) lit. h) este exercitata cu consultarea judecatorilor sectiei si a colegiului de conducere. (3) Presedintele judecatoriei indeplineste orice alte atributii prevazute de lege si de regulamente. ART. 17 (1) Vicepresedintele judecatoriei exercita urmatoarele atributii: a) asigura si verifica respectarea obligatiilor legale si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate; b) asigura cunoasterea si valorificarea practicii instantelor de control judiciar, a deciziilor Curtii Constitutionale, precum si a jurisprudentei europene; c) asigura informarea zilnica a judecatorilor cu privire la actele normative nou-aparute; d) organizeaza studiul profesional al judecatorilor, urmareste realizarea acestuia si coordoneaza activitatea de unificare a practicii judiciare; e) organizeaza paza sediului instantei si a celorlalte bunuri, precum si paza contra incendiilor, in conditiile legii; f) verifica modul in care sunt respectate prevederile legale privind protectia muncii; g) asigura controlul permanent asupra modului in care sunt pastrate dosarele, mapele de hotarari si registrele judecatoriei; h) coordoneaza activitatea corpului de jandarmi la nivelul judecatoriei. (2) Vicepresedintele judecatoriei indeplineste orice alte atributii prevazute de lege si de regulamente ori stabilite de presedintele instantei, conform legii. (3) Vicepresedintele judecatoriei exercita atributiile presedintelui instantei, in lipsa acestuia. § 5. Adunarea generala a judecatorilor ART. 18 Adunarea generala a judecatorilor este compusa din toti judecatorii in functie ai instantei, inclusiv judecatorii stagiari, precum si judecatorii delegati sau detasati de la alte instante. ART. 19 Adunarea generala a judecatorilor are urmatoarele atributii: a) dezbate activitatea anuala desfasurata de instanta; b) desemneaza candidatii si alege membrii in Consiliul Superior al Magistraturii, in conditiile legii; c) dezbate probleme de drept; d) analizeaza proiecte de acte normative la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii sau a ministrului justitiei; e) formuleaza puncte de vedere la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

97

Page 98: Org Inst Judecatoresti

f) alege si revoca membrii colegiului de conducere; la tribunalele specializate si judecatorii stabileste numarul membrilor ce urmeaza sa fie alesi, potrivit legii; g) initiaza, daca este cazul, procedura de revocare a judecatorilor alesi in Consiliului Superior al Magistraturii, in conditiile prevazute de lege; h) propune revocarea din functia de conducere a judecatorilor pentru motivele prevazute de art. 51 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicata; i) desemneaza judecatorii care fac parte din Comisia pentru acordarea de compensatii financiare victimelor infractiunilor si supleantii acestora; j) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau de regulamente. ART. 20 (1) Adunarea generala a judecatorilor este convocata de presedintele instantei, iar in lipsa acestuia, de vicepresedinte. (2) Adunarea generala a judecatorilor se convoaca si la solicitarea a cel putin unei treimi din numarul judecatorilor care o compun. (3) Adunarea generala a judecatorilor poate fi convocata si de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau de colegiul de conducere al instantei. (4) La desemnarea candidatilor pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, adunarile generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curtilor de apel. La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarile generale sunt convocate de colegiile de conducere ale curtilor de apel sau, dupa caz, de colegiile de conducere ale tribunalelor. (5) In procedura de revocare a membrilor alesi ai Consiliului Superior al Magistraturii, adunarile generale se convoaca potrivit alin. (2)-(4), care se aplica in mod corespunzator. (6) Adunarea generala a judecatorilor este prezidata de presedinte, iar in lipsa acestuia, de vicepresedinte. Daca presedintele sau vicepresedintele lipseste, adunarea generala este prezidata de un judecator ales de aceasta. (7) Pentru desemnarea candidatilor si alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generala a judecatorilor este prezidata de judecatorul cu cea mai mare vechime in magistratura, care nu si-a depus candidatura pentru functia de membru in Consiliul Superior al Magistraturii. (8) Adunarea generala a judecatorilor este legal constituita in prezenta majoritatii judecatorilor. (9) In procedura de desemnare a candidatilor si de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, adunarea generala a judecatorilor este legal constituita in prezenta a cel putin doua treimi din numarul judecatorilor. (10) Hotararile adunarii generale a judecatorilor se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti. In cazul revocarii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, hotararea de revocare se adopta cu votul a doua treimi din numarul judecatorilor. § 6. Colegiul de conducere

98

Page 99: Org Inst Judecatoresti

ART. 21 (1) In cadrul fiecarei instante judecatoresti functioneaza un colegiu de conducere. Presedintele instantei este si presedintele colegiului de conducere. (2) Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si au urmatoarea componenta: a) la curtile de apel si tribunale: presedintele si 6 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor; b) la tribunalele specializate si la judecatorii: presedintele si 2 sau 4 judecatori, alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor. (3) Adunarea generala pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se convoaca potrivit art. 20 alin. (1). (4) La tribunalele specializate si la judecatorii, adunarea generala a judecatorilor stabileste, prin vot, inainte de declansarea procedurii de alegere, numarul judecatorilor care urmeaza sa fie alesi in colegiu. (5) Pentru alegerea membrilor colegiului de conducere se intocmesc liste cu toti judecatorii instantei, cu exceptia presedintelui si a celor care declara, in prealabil, ca nu inteleg sa faca parte din colegiu. (6) Listele intocmite potrivit alin. (5) se inmaneaza judecatorilor prezenti. Membrii colegiului de conducere se aleg prin vot secret. (7) Fiecare judecator exprima un numar de voturi egal cu numarul membrilor alesi ai colegiului de conducere, stabilit de lege sau, dupa caz, de adunarea generala a judecatorilor, pentru categoria de instante din care face parte. (8) La instantele la care functioneaza sectii, membrii colegiului de conducere se aleg, de regula, din sectii diferite. (9) Sunt declarati alesi membri ai colegiului de conducere judecatorii care obtin cel putin jumatate plus unu din numarul voturilor valabil exprimate. (10) Procedura de votare se repeta in cazul in care, la primul tur de scrutin, nu au fost alesi toti membrii colegiului de conducere. (11) La urmatorul tur de scrutin va fi trecut pe liste, in ordinea descrescatoare a voturilor obtinute, un numar de judecatori mai mare cu cel putin unu fata de numarul locurilor ramase neocupate in colegiul de conducere. Dispozitiile alin. (9) se aplica in mod corespunzator la fiecare tur de scrutin. ART. 22 (1) Colegiul de conducere dezbate problemele generale de conducere a instantei si adopta hotarari menite sa asigure buna organizare si functionare a acesteia. (2) Colegiul de conducere indeplineste urmatoarele atributii: a) propune sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii, in raport cu natura si numarul cauzelor, infiintarea sectiilor si completelor specializate ale instantei; b) stabileste componenta sectiilor si completelor specializate, in functie de volumul de activitate, tinand seama de specializarea judecatorilor;

99

Page 100: Org Inst Judecatoresti

c) stabileste compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii acestora; d) aproba, in mod exceptional, schimbarea membrilor completelor de judecata, in cazurile in care, din motive obiective, se impune aceasta; e) convoaca adunarea generala a judecatorilor, potrivit legii; f) aproba sau, dupa caz, avizeaza, la cererea presedintelui, deciziile acestuia, in cazurile prevazute de prezentul regulament; g) promoveaza in functii de conducere informaticienii-sefi, primii-grefieri, grefierii-sefi, grefierii sefi de sectii si grefierii arhivari sefi. ART. 23 (1) Colegiul de conducere al curtii de apel fundamenteaza si propune proiectul de buget pentru curtea de apel si pentru instantele din circumscriptia acesteia si il transmite Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Justitiei. (2) Colegiul de conducere al curtii de apel solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa se pronunte asupra problemelor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti. ART. 24 (1) Colegiul de conducere al curtii de apel primeste si centralizeaza candidaturile judecatorilor din circumscriptia curtii de apel, pe categorii de instante, pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii si verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege pentru judecatorii care si-au depus candidaturile. (2) Colegiul de conducere al fiecarei curti de apel organizeaza propria adunare generala, adunarea generala a judecatorilor de la tribunale si tribunale specializate, precum si adunarea generala a judecatorilor de la judecatoriile din circumscriptia curtii de apel, in vederea desemnarii candidatilor pentru functia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii. (3) Colegiul de conducere al fiecarei curti de apel convoaca propria adunare generala pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. (4) Colegiul de conducere al fiecarui tribunal convoaca propria adunare generala, la care participa si judecatorii tribunalelor specializate, precum si adunarea generala a judecatorilor de la judecatoriile din circumscriptia sa, pentru alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. ART. 25 (1) Colegiul de conducere se intruneste lunar sau ori de cate ori este necesar. (2) Colegiul de conducere este convocat de presedintele instantei sau de cel putin o treime din numarul membrilor sai. (3) Convocarea colegiului de conducere si comunicarea ordinii de zi se fac prin secretariatul acestuia, cu cel putin o zi inainte de data sedintei. Secretariatul colegiului de conducere este asigurat de primul-grefier sau, dupa caz, de grefierul sef al instantei ori de un alt grefier desemnat de presedinte.

100

Page 101: Org Inst Judecatoresti

(4) La sedintele colegiului de conducere pot participa si presedintii de sectii sau alti judecatori care nu sunt membri ai acestuia, fara drept de vot. (5) La curtile de apel si tribunale, cand colegiul de conducere dezbate probleme financiare sau economico-administrative, la sedintele acestuia participa si managerul economic al instantei, cu vot consultativ. (6) In functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitati si judecatori de la alte instante, care nu au drept de vot. (6) In functie de problemele supuse dezbaterii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, tribunalelor si tribunalelor specializate pot fi invitati si judecatori de la alte instante, care nu au drept de vot. In aceleasi conditii, la sedintele colegiilor de conducere ale curtilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate si judecatoriilor pot fi invitati si reprezentanti ai organizatiilor sindicale din cadrul acestor instante. (7) Sedintele colegiului de conducere nu sunt publice. (8) Colegiul de conducere adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor sai. (9) Dezbaterile si hotararile colegiului de conducere se consemneaza intr-un proces-verbal, incheiat de secretariatul colegiului si semnat de toti membrii sai. Hotararile colegiului de conducere se aduc la cunostinta celor interesati. (10) Procesele-verbale incheiate potrivit alin. (3) se pastreaza intr-o mapa speciala de catre primul-grefier sau, dupa caz, de grefierul sef al instantei ori de grefierul desemnat de presedinte. SECTIUNEA a IV-a Conducerea sectiilor ART. 26 (1) Presedintele sectiei organizeaza activitatea administrativ-judiciara a sectiei, avand urmatoarele atributii: a) asigura buna desfasurare a activitatii de judecata a sectiei; b) propune colegiului de conducere constituirea completelor de judecata, precum si a completelor specializate, daca este cazul, urmarind asigurarea continuitatii acestora; c) organizeaza studiul profesional al judecatorilor sectiei, urmareste realizarea acestuia si coordoneaza activitatea de unificare a practicii judiciare la nivelul sectiei; d) participa la invatamantul profesional al judecatorilor sectiei; e) comunica lunar instantelor arondate situatia hotararilor desfiintate sau casate in caile de atac; f) indruma si verifica activitatea administrativ-judiciara a personalului sectiei; g) face propuneri de desemnare a judecatorilor care indeplinesc si alte atributii decat cele de judecata; h) urmareste solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil;

101

Page 102: Org Inst Judecatoresti

i) tine evidenta cazurilor de aplicare neunitara a legii, in baza referatului intocmit de judecatorul delegat; j) contribuie la elaborarea buletinului jurisprudentei curtii de apel; k) ia masuri in vederea repartizarii aleatorii a cauzelor. (2) Presedintele sectiei indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau regulamente ori stabilite de presedintele instantei, conform legii. SECTIUNEA a IV^1-a Masuri privind unificarea practicii judiciare ART. 26^1 (1) La nivelul fiecarei sectii sau, dupa caz, al fiecarei instante, acolo unde nu sunt organizate sectii se organizeaza intalniri lunare ale judecatorilor, in care vor fi discutate problemele de drept care au condus la pronuntarea unor solutii diferite. (2) Problemele de drept prevazute la alin. (1) sunt analizate, in prealabil, de catre presedintele sectiei sau, dupa caz, de vicepresedintele instantei ori de judecatorul delegat de presedintele instantei, care va prezenta un studiu asupra acestora, cu referire si la practica judiciara a altor instante, in care, in mod obligatoriu, isi va expune opinia motivata, studiu ce se supune dezbaterii judecatorilor. (3) Opiniile judecatorilor asupra problemelor de drept dezbatute se consemneaza intr-o minuta care va fi analizata in cadrul intalnirilor trimestriale ce se organizeaza la nivelul curtii de apel. ART. 26^2 (1) Vicepresedintele curtii de apel raspunde de organizarea intalnirilor trimestriale ale judecatorilor din cadrul curtii si al instantelor din circumscriptia acesteia, in care vor fi dezbatute problemele de drept care au generat o practica neunitara. Intalnirile pot fi organizate si pe domenii de specializare. Dispozitiile alin. (2) ale art. 26^1 se aplica in mod corespunzator. (2) La intalnirile prevazute la alin. (1) poate fi invitat si procurorul general al parchetului de pe langa curtea de apel. ART. 26^3 In cazul in care intalnirile trimestriale se organizeaza pe domenii de specializare, sunt invitati si judecatori din cadrul sectiei de specialitate a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in scopul discutarii problemelor de practica neunitara la nivel national. ART. 26^4 Presedintii sectiilor sau, dupa caz, vicepresedintii instantelor, judecatorul delegat cu organizarea studiului profesional al judecatorilor vor urmari ca in cadrul intalnirilor periodice ale acestora sa fie analizata practica instantelor de control judiciar. De asemenea, va fi organizata discutarea, in colective de judecatori, a noilor reglementari si a modului de interpretare a acestora.

102

Page 103: Org Inst Judecatoresti

ART. 26^5 (1) Pentru publicarea hotararilor judecatoresti pe portalul instantelor de judecata, judecatorii vor prezenta lunar un rezumat al hotararilor considerate relevante din punctul de vedere al problemelor de drept solutionate, cu indicarea numarului hotararii si a domeniului asociat. (2) Trimestrial, curtile de apel vor intocmi Buletinul jurisprudentei cu decizii relevante. SECTIUNEA a V-a Judecatorii desemnati sau delegati § 1. Judecatorii cu atributii privind activitatea compartimentului de executari penale ART. 27 Judecatorii desemnati de presedintii instantelor pentru realizarea activitatii de indrumare si control a compartimentului de excutari penale exercita urmatoarele atributii: a) urmaresc si controleaza modul in care se emit si se comunica mandatele de executare si supravegheaza luarea tuturor masurilor pentru ducerea la indeplinire a acestora, precum si a celorlalte dispozitii din hotararile penale; b) iau masuri pentru rezolvarea tuturor cererilor ivite in cursul executarii; c) urmaresc tinerea evidentei amanarilor si intreruperilor de executare a pedepsei inchisorii, a detentiunii pe viata si a masurii educative a internarii intr-un centru de reeducare si iau masuri pentru emiterea adreselor de revenire; d) sesizeaza instanta de executare in cazul in care, cu prilejul punerii in executare a hotararii sau in cursul executarii, se iveste vreo nelamurire ori impiedicare; e) inchid pozitiile din registrul de executari penale; f) informeaza conducerea instantei despre intarzierile nejustificate in executarea hotararilor; g) verifica pastrarea in bune conditii a dosarelor si a lucrarilor de executari; h) rezolva corespondenta aferenta activitatii de punere in executare a hotararilor penale. § 2. Judecatorii cu atributii privind activitatea de executare civila ART. 28 Judecatorii desemnati de presedintii instantelor pentru realizarea activitatii de executari civile solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite. § 3. Judecatorii cu atributii privind analiza practicii instantelor de control judiciar

103

Page 104: Org Inst Judecatoresti

ART. 29 Judecatorii cu atributii privind analiza practicii instantelor de control judiciar sunt desemnati de presedintii instantelor si intocmesc lunar un referat privind problemele de drept relevante ivite in solutionarea cauzelor, evidentiind practica neunitara atat a propriei instante, cat si a instantei ierarhic superioare, daca este cazul. § 4. Judecatorii cu atributii in solutionarea cererilor privind cetatenia romana ART. 30 Judecatorii desemnati in Comisia pentru constatarea conditiilor de acordare a cetateniei romane au urmatoarele atributii: a) participa la sedintele comisiei in zilele si la orele planificate; b) examineaza cererile de acordare, redobandire sau renuntare la cetatenia romana, pe baza inscrisurilor depuse de solicitanti; c) intocmesc rapoarte, potrivit legii, in vederea promovarii de catre ministrul justitiei a proiectelor de hotarari ale Guvernului pentru acordarea, redobandirea sau renuntarea la cetatenia romana; d) redacteaza incheierile de respingere a cererilor solicitantilor. § 5. Judecatorii cu atributii la oficiul registrului comertului ART. 31 (1) Controlul legalitatii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se inregistreaza in registrul comertului se exercita de catre justitie prin judecatori anume delegati. (2) Judecatorii cu atributii la oficiul registrului comertului sunt delegati de presedintii tribunalelor sau tribunalelor comerciale si indeplinesc, in principal, urmatoarele atributii: a) dispun inmatricularea societatilor comerciale, in conditiile legii; b) dispun inregistrarea mentiunilor privind modificarile intervenite in organizarea si functionarea societatilor comerciale; c) exercita, cel putin o data pe luna, controlul actelor si faptelor de competenta oficiului registrului comertului. (3) Judecatorii cu atributii la oficiul registrului comertului indeplinesc orice alte activitati prevazute de lege. § 6. Judecatorii-sindici ART. 32

104

Page 105: Org Inst Judecatoresti

(1) Judecatorul-sindic nominalizat de presedintele tribunalului sau, dupa caz, al tribunalului comercial, dintre judecatorii desemnati ca judecatori-sindici, conform Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, are ca principale atributii: a) pronunta hotararile de deschidere a procedurii; b) judeca contestatia debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea procedurii; c) desemneaza prin hotarare administratorul sau lichidatorul si stabileste atributiile acestuia; controleaza activitatea administratorului si lichidatorului, iar daca este cazul, dispune inlocuirea lor; d) judeca cererile prin care se solicita debitorului ridicarea dreptului de a-si mai conduce activitatea; e) judeca actiunile introduse de administrator sau de lichidator pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii; f) judeca contestatiile debitorului ori ale creditorilor impotriva masurilor luate de administrator sau de lichidator; g) confirma planul de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori; h) hotaraste asupra continuarii activitatii debitorului, in caz de reorganizare; i) solutioneaza obiectiile la rapoartele trimestriale si la cel final al administratorului sau al lichidatorului; j) autentifica actele juridice incheiate de lichidator, pentru a caror validitate este necesara forma autentica; k) pronunta hotarari de inchidere a procedurii; l) desemneaza, prin incheiere, persoane de specialitate si stabileste retributia acestora; m) poate organiza intalniri cu lichidatorii si administratorii desemnati in cauzele repartizate. (2) Judecatorii-sindici indeplinesc orice alte atributii prevazute de lege. § 7. Judecatorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalitatii juridice asociatiilor de proprietari

ART. 33 Judecatorul desemnat la organul financiar local pentru acordarea personalitatii juridice asociatiilor de proprietari are urmatoarele atributii: a) examineaza cererile avand ca obiect acordarea personalitatii juridice asociatiilor de proprietari si redacteaza incheierile pronuntate in cauzele respective;

105

Page 106: Org Inst Judecatoresti

b) indruma si controleaza activitatea grefierului delegat la acest compartiment, respectiv de tinere a evidentelor, de efectuare a inscrierilor, inregistrarilor, comunicarilor sau publicitatii prevazute de lege. § 8. Judecatorul desemnat cu aplicarea apostilei ART. 34 Judecatorul desemnat, potrivit art. 2 din Ordonanta Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, aprobata prin Legea nr. 52/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, verifica indeplinirea conditiilor prevazute de lege si aplica apostila pe: a) documentele care emana de la o autoritate sau de la un functionar al unei jurisdictii a statului, inclusiv cele care emana de la Ministerul Public, de la un grefier sau de la un executor judecatoresc; b) actele notariale; c) declaratiile oficiale, cum ar fi cele privind mentiuni de inregistrare, viza de investire cu data certa si legalizari sub semnatura, depuse pe un act sub semnatura privata. SECTIUNEA a VI-a Dispozitii privind activitatea asistentilor judiciari ART. 35 Completele pentru solutionarea, in prima instanta, a cauzelor privind conflictele de munca si asigurari sociale se constituie din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari, dintre asistentii judiciari numiti, potrivit legii. ART. 36 (1) Asistentii judiciari participa la deliberare cu vot consultativ si semneaza hotararile pronuntate. Opinia acestora se consemneaza in hotarare, iar opinia separata se motiveaza. (2) Asistentii judiciari sunt datori sa studieze temeinic dosarele in cauzele la a caror solutionare participa, sa respecte programarea sedintelor stabilita de presedintele tribunalului si sa se conformeze dispozitiilor date in aplicarea legii si regulamentelor.

SECTIUNEA a VII-a Dispozitii privind activitatea compartimentelor auxiliare ale instantelor judecatoresti § 1. Dispozitii generale ART. 37

106

Page 107: Org Inst Judecatoresti

(1) La judecatorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel functioneaza personal auxiliar de specialitate si personal incadrat in departamentul economico-financiar si administrativ. (2) Toate instantele au cate o grefa, o registratura, o arhiva, o biblioteca si un birou de informare si relatii publice. (3) Curtile de apel si tribunalele au si cate un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic. (4) Compartimentul personal functioneaza in cadrul departamentului economico-financiar si administrativ. (5) Departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul curtilor de apel si al tribunalelor asigura activitatea economica, financiara si administrativa a instantelor la care functioneaza. Pentru tribunalele specializate si judecatorii aceasta activitate este asigurata de departamentul economico-financiar si administrativ de la tribunalul in a carui circumscriptie functioneaza. (6) Curtile de apel au si un compartiment de documentare si un compartiment de informatica juridica, structuri ce pot fi infiintate si la nivelul tribunalelor, tribunalelor specializate si al judecatoriilor. (7) Instantele militare au in structura si un compartiment de documente clasificate. ART. 38 (1) Grefa, registratura si arhiva efectueaza operatiuni privind primirea, inregistrarea si expedierea corespondentei, indosarierea actelor, pastrarea registrelor, precum si alte lucrari cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activitatii instantelor. (2) Personalul este repartizat pe sectii si compartimente de activitate de catre presedintele instantei, potrivit nevoilor acestora, iar in cadrul sectiei, de catre presedintele sectiei. ART. 39 Departamentul economico-financiar si administrativ are ca atributii principale efectuarea operatiunilor financiar-contabile, evidenta bunurilor, asigurarea conditiilor materiale pentru desfasurarea activitatii instantelor si gospodarirea localurilor. ART. 40 Serviciul de documentare tine evidenta legislatiei, a jurisprudentei, precum si gestiunea bibliotecii. ART. 41 Personalul auxiliar de specialitate si personalul din departamentul economico-financiar si administrativ este angajat in conditiile legii. ART. 42 (1) Activitatea personalului auxiliar de specialitate si a celui din departamentul economico-financiar si administrativ este supusa controlului ierarhic.

107

Page 108: Org Inst Judecatoresti

(2) Atributiile personalului din compartimentele auxiliare ale instantelor sunt cuprinse in fisele posturilor. (3) Pentru personalul auxiliar de specialitate, fisa postului se intocmeste de primul-grefier sau, dupa caz, de grefierul-sef. (4) Pentru personalul din departamentul economico-financiar si administrativ, fisa postului se intocmeste de managerul economic. (5) Fisele posturilor intocmite potrivit alin. (3) si (4) se aproba de presedintele instantei. (6) Pentru primul-grefier sau, dupa caz, grefierul-sef si pentru managerul economic si inginerul constructor, fisa postului se intocmeste de presedintele instantei. ART. 43 (1) Personalul auxiliar de specialitate si din departamentul economico-financiar si administrativ este obligat sa respecte programul de lucru, sa efectueze lucrarile in termenele stabilite, sa indeplineasca toate indatoririle ce ii revin potrivit legilor si regulamentelor. (2) Prezentarea la serviciu dupa orele legale de program, parasirea locului de munca in timpul programului de activitate, precum si invoirile care nu depasesc durata unei zile de munca se aproba de presedintele instantei sau de inlocuitorul acestuia, cu consultarea primului-grefier sau a grefierului-sef, dupa caz. Invoirile de la program pot fi acordate si de presedintii de sectii, in aceleasi conditii. ART. 44 (1) Personalul auxiliar de specialitate si din departamentul economico-financiar si administrativ este obligat sa respecte secretul cu privire la informatiile obtinute in cursul indeplinirii atributiilor lor, care nu sunt destinate publicitatii. (2) Personalul acestor compartimente trebuie sa indeplineasca indatoririle de serviciu fara partinire, sa se manifeste calm, demn si politicos cu partile din proces, cu martorii, avocatii si alte persoane cu care intra in contact in calitate oficiala. (3) Atunci cand apreciaza ca nu are competenta, potrivit fisei postului, sa solutioneze anumite cereri, personalul auxiliar de specialitate va aduce de indata la cunostinta primului-grefier sau, dupa caz, grefierului-sef aceste cereri, iar personalul din departamentul economico-financiar si administrativ va sesiza managerul economic. ART. 45 Activitatea personalului auxiliar de specialitate si din departamentul economico-financiar si administrativ se desfasoara sub coordonarea si sub controlul presedintelui instantei. ART. 46 Coordonarea si controlul prevazute la art. 45 pot fi efectuate si de vicepresedintele instantei sau de membrii colegiului de conducere al instantei, potrivit repartizarii sarcinilor stabilite in cadrul colegiului.

108

Page 109: Org Inst Judecatoresti

ART. 47 Persoanele cu atributii de control verifica cel putin o data pe luna efectuarea in termen a lucrarilor si calitatea acestora si consemneaza constatarile si propunerile in registrul de control, care se pastreaza de catre presedintele instantei. § 2. Grefa ART. 48 Presedintele instantei stabileste, prin ordin de serviciu, repartizarea personalului pe sectii, in raport cu pregatirea profesionala si cu experienta fiecaruia. ART. 49 Presedintele curtii de apel numeste, prin decizie, informaticienii-sefi, primii-grefieri, grefierii-sefi, grefierii sefi de sectii si grefierii arhivari sefi ai curtii de apel si ai instantelor din circumscriptia acesteia, pentru o perioada de 5 ani, in conditiile legii. Primul-grefier si grefierul-sef nu participa, de regula, in sedinte de judecata. ART. 50 (1) Primii-grefieri ai curtilor de apel, ai tribunalelor si ai tribunalelor specializate au urmatoarele atributii: a) coordoneaza si controleaza activitatea personalului auxiliar de specialitate, atat al instantei la care functioneaza, cat si al instantelor din circumscriptie, personal sau prin grefieri cu functii de conducere desemnati; b) intocmesc fisele posturilor pentru personalul auxiliar de specialitate din cadrul instantei; c) coordoneaza si urmaresc uniformizarea inregistrarilor statistice in colaborare cu departamentul de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; d) asigura evidenta si gestionarea datelor si documentelor ce nu sunt destinate publicitatii si verifica modul in care se asigura securitatea lucrarilor; e) intocmesc si contrasemneaza corespondenta cu caracter administrativ a instantei; f) tin registrele speciale prevazute de lege pentru instanta la care functioneaza; g) pastreaza registrul de control al curtii si ia masuri ca un registru de control sa se pastreze la fiecare sectie a curtii si la instantele din circumscriptia acesteia; h) duc la indeplinire masurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instantei, securitatii bunurilor, pazei contra incendiilor si protectiei muncii; i) verifica modul in care se respecta regulile de acces al publicului in incinta instantei; j) intocmesc acte de constatare a neregulilor evidentiate in activitatea personalului auxiliar controlat si sesizeaza presedintele instantei pentru luarea masurilor corespunzatoare;

109

Page 110: Org Inst Judecatoresti

k) urmaresc respectarea de catre personalul auxiliar al instantelor a normelor de conduita in raporturile cu avocatii si cu publicul; l) indruma si verifica evidenta si gestiunea bibliotecii; m) tin evidenta concediilor personalului. (2) Primii-grefieri ai curtilor de apel tin registrele privind controlul averilor, confirmarea si autorizarea interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice, autorizarea perchezitiilor, evidenta cererilor privind accesul la propriul dosar si deconspirarea securitatii ca politie politica, evidenta notarilor publici si a executorilor judecatoresti. (3) Primii-grefieri ai tribunalelor tin registrele privind persoanele juridice, registrele privind confirmarea si autorizarea interceptarii si inregistrarii convorbirilor telefonice, autorizarea perchezitiilor, evidenta traducatorilor si interpretilor autorizati. (4) Primul-grefier al Tribunalului Bucuresti tine registrele privind partidele politice si alte formatiuni politice. (5) Primul-grefier indeplineste, in limita functiei, orice alte atributii de serviciu date de presedintele instantei, potrivit legii. ART. 51 (1) Primii-grefieri pot delega, cu acordul presedintilor instantelor, unele atributii grefierilor anume desemnati. (2) In lipsa primului-grefier al curtii de apel, al tribunalului sau al tribunalului specializat, unul dintre grefierii sefi de sectie sau, dupa caz, un grefier, desemnat de presedintele instantei, il va inlocui in toate atributiile sale. ART. 52 (1) Grefierul sef de sectie are urmatoarele atributii: a) supravegheaza si verifica lucrarile intocmite de personalul auxiliar al sectiei; b) supravegheaza comunicarea in termen a hotararilor penale; c) supravegheaza completarea corecta a registrelor de evidenta si punere in executare a hotararilor penale, precum si a celorlalte evidente prevazute in regulament; d) ajuta judecatorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor; e) tine evidenta solutiilor pronuntate privind recuzarea si abtinerea; f) propune presedintelui de sectie repartizarea grefierilor in sedintele de judecata; g) urmareste tehnoredactarea in termen a hotararilor intocmite in concept de judecatorii sectiei; h) tine registrul de evidenta a redactarii hotararilor sectiei si pastreaza mapele de hotarari; i) verifica dosarele sectiei inainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispozitiilor regulamentare; j) participa, conform programarii, la sedintele de judecata, ca grefier de sedinta;

110

Page 111: Org Inst Judecatoresti

k) intocmeste situatiile lunare cu prezenta zilnica a personalului auxiliar al sectiei, pe care le trimite compartimentului de specialitate, si se ingrijeste de aprovizionarea sectiei cu materialele necesare; l) tine evidenta si gestioneaza titlurile de valoare si obiectele ce servesc ca mijloc de proba in cauzele aflate pe rolul sectiei; m) verifica si semneaza pentru conformitate copiile legalizate si certificatele intocmite; n) tine registrele de evidenta privind arestarea preventiva si celelalte registre prevazute de lege in materie penala, cu exceptia celor date in competenta primului-grefier; o) tine registrul special privind evidenta practicii instantelor de control judiciar, in care inregistreaza toate dosarele sosite din caile de atac; p) verifica modul de completare si pastrare a evidentelor sectiei; q) verifica si supravegheaza modul de inregistrare a sedintelor de judecata, prin mijloace tehnice audio sau video, in conditiile legii; r) tine evidenta inregistrarilor audio sau video ale sedintelor de judecata; s) coordoneaza si supravegheaza activitatea grefierului desemnat cu executarea silita; s) supravegheaza modul de intocmire si trimitere a titlurilor executorii catre organele de executare de catre grefierul desemnat cu executarea silita; t) indruma si controleaza activitatea de evidenta si punere in executare a hotararilor civile prin care s-au stabilit creante pentru care executarea se face din oficiu. (2) Grefierul sef de sectie indeplineste, in limitele functiei, alte sarcini de serviciu date de presedintele sectiei sau de presedintele ori vicepresedintele instantei, conform legii. (3) In cazul sectiilor cu volum mare de activitate, unele atributii ale grefierului sef de sectie pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a presedintelui instantei. ART. 53 (1) Grefierul sef al judecatoriei are urmatoarele atributii: a) supravegheaza si verifica lucrarile intocmite de personalul auxiliar de specialitate al judecatoriei; b) tine evidenta solutiilor pronuntate privind recuzarea si abtinerea; c) ajuta judecatorul desemnat la repartizarea aleatorie a cauzelor; d) participa, conform programarii, la sedintele de judecata, ca grefier de sedinta; e) verifica si semneaza pentru conformitate copiile legalizate si certificatele intocmite; f) tine registrele de evidenta privind arestarea preventiva, precum si celelalte registre prevazute de lege in materie penala; g) tine registrul special privind evidenta practicii instantelor de control judiciar, in care inregistreaza toate dosarele sosite din caile de atac;

111

Page 112: Org Inst Judecatoresti

h) intocmeste situatiile lunare cu prezenta zilnica a personalului auxiliar, pe care le trimite compartimentului de specialitate; i) incaseaza si plateste drepturile salariale ale personalului judecatoriei; j) tine evidenta si gestioneaza bunurile instantei, titlurile de valoare si obiectele ce servesc ca mijloc de proba in cauzele aflate pe rol; k) se ingrijeste de buna desfasurare a activitatilor gospodaresti si de aprovizionarea instantei cu materialele necesare; l) duce la indeplinire masurile stabilite pentru asigurarea pazei sediului instantei, securitatea bunurilor, paza contra incendiilor si protectia muncii; m) verifica modul in care se respecta regulile de acces al publicului in incinta instantei; n) asigura evidenta, pastrarea si manipularea datelor si documentelor ce nu sunt destinate publicitatii si verifica modul cum se asigura securitatea lucrarilor, cu respectarea normelor legale privind informatiile clasificate; o) intocmeste si contrasemneaza corespondenta cu caracter administrativ a judecatoriei; p) organizeaza si urmareste tehnoredactarea in termen a hotararilor redactate in concept de judecatorii instantei; q) propune presedintelui judecatoriei repartizarea grefierilor in sedintele de judecata; r) tine la zi registrul de evidenta a redactarii hotararilor instantei si pastreaza mapele de hotarari; s) verifica dosarele instantei inainte de trimiterea lor altor organe judiciare, cu respectarea dispozitiilor regulamentare; s) tine registrele speciale prevazute de lege pentru instanta la care functioneaza; t) are in pastrare dosarele administrative si biblioteca instantei; t) intocmeste lucrarile de statistica judiciara ale judecatoriei. (2) Grefierul sef al judecatoriei indeplineste, in limitele functiei, orice alte sarcini de serviciu date de presedintele instantei, conform legii. (3) La judecatoriile cu volum mare de activitate, unele dintre atributiile prevazute la alin. (1) pot fi delegate unui alt grefier, prin decizie a presedintelui instantei. ART. 54 (1) Grefierul de sedinta are urmatoarele atributii: a) participa la sedintele de judecata, indeplinind atributiile prevazute de lege si de prezentul regulament, sub controlul presedintelui completului de judecata; b) intocmeste conceptele pentru citarea partilor din proces; c) intocmeste actele de procedura dispuse de completul de judecata; d) completeaza borderourile si preda corespondenta pentru expediere; e) completeaza condica sedintelor de judecata, in care se trec dosarele din sedinta respectiva, in ordinea inscrisa in lista cauzelor, cu urmatoarele mentiuni: numarul curent, numele sau denumirea partilor, numarul dosarului si obiectul

112

Page 113: Org Inst Judecatoresti

cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amanarii cauzei sau, dupa caz, solutia pronuntata, pe baza minutei intocmite de catre presedintele completului; in cazul amanarii pronuntarii se va indica data acesteia; e) completeaza condica sedintelor de judecata, in care se trec dosarele din sedinta respectiva, in ordinea inscrisa in lista cauzelor, cu urmatoarele mentiuni: numarul curent, numele sau denumirea partilor, numarul dosarului si obiectul cauzei, termenul acordat, cu indicarea motivului amanarii cauzei sau, dupa caz, solutia pronuntata, pe baza minutei intocmite de catre presedintele completului; in cazul amanarii pronuntarii se va indica data acesteia; f) comunica hotararile judecatoresti in termenul prevazut de lege; g) tehnoredacteaza hotararile judecatoresti si alte lucrari repartizate de conducerea instantei; hotararile vor cuprinde, in final, initialele redactorului, ale tehnoredactorului, data tehnoredactarii si numarul de exemplare; la instantele de control judiciar se trece, in plus, compunerea completului de judecata a instantei a carei hotarare este supusa controlului judiciar, cu indicarea, daca este cazul, a caracterului reformarii; h) transcrie inregistrarile audio sau stenogramele sedintelor de judecata, in conditiile legii; (2) Grefierul de sedinta indeplineste, in limita functiei, orice alte sarcini de serviciu date de presedintele instantei sau de presedintele completului de judecata. (3) Grefierul debutant participa la sedintele de judecata dupa insusirea cunostintelor necesare pentru indeplinirea acestei activitati. (4) La sedintele de judecata, grefierii sunt obligati sa aiba tinuta vestimentara corespunzatoare instantei unde functioneaza. Grefierii militari sunt obligati sa poarte uniforma militara. ART. 55 Grefierul delegat la compartimentul executari penale exercita atributiile prevazute de art. 110 si 115-118. ART. 56 (1) Grefierul delegat la compartimentul de executari silite are urmatoarele atributii: a) consemneaza in registrul general de evidenta cererile de incuviintare a executarii silite si intocmeste opisul alfabetic dupa numele creditorului si al debitorului; b) participa, in calitate de grefier de sedinta, la solutionarea cauzelor privind incuviintarea executarii silite; c) elibereaza incheierile pronuntate de judecatorul desemnat cu judecarea cauzelor privind executarea silita; d) tine evidenta si raspunde de punerea in executare a hotararilor civile prin care s-au stabilit creante a caror executare se face din oficiu; e) asigura pastrarea in buna stare a dosarelor si registrelor.

113

Page 114: Org Inst Judecatoresti

(2) Grefierul delegat la compartimentul de executari silite indeplineste orice alte atributii stabilite de judecatorul delegat sau de presedintele instantei, conform legii. ART. 57 (1) Grefierul delegat la biroul executari contraventionale are urmatoarele atributii: a) efectueaza inregistrarile corespunzatoare in registrele de punere in executare a hotararilor judecatoresti privind sanctiuni contraventionale; b) intocmeste si expediaza in termen mandatele de executare a sanctiunii contraventionale privind munca in folosul comunitatii, cu respectarea dispozitiilor legale; c) comunica organelor financiare si organelor de politie masurile dispuse prin hotararile judecatoresti; d) participa, in calitate de grefier de sedinta, la sedintele de judecata, conform dispozitiilor presedintelui instantei; e) rezolva corespondenta compartimentului de executari contraventionale si raspunde de expedierea ei; f) asigura pastrarea in bune conditii a dosarelor si registrelor. (2) Grefierul delegat la biroul executari contraventionale indeplineste orice alte atributii stabilite de presedintele instantei, conform legii. ART. 58 (1) Grefierul delegat pentru activitatea de inregistrare si evidenta a persoanelor juridice indeplineste urmatoarele atributii: a) inregistreaza cererile formulate pentru acordarea personalitatii juridice asociatiilor, fundatiilor, sindicatelor si altor persoane juridice de drept privat fara scop patrimonial, pentru modificarea actelor constitutive, si orice alte cereri privind acte sau fapte supuse inscrierii in registrele speciale de evidenta a persoanelor juridice. Cererilor de inregistrare a modificarilor actelor constitutive li se va atribui un numar nou de dosar; b) intocmeste, pastreaza si completeaza registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica sedintelor de judecata si registrul special al asociatiilor si fundatiilor, federatiilor, persoanelor juridice straine, sindicatelor sau alte registre speciale, dupa caz; c) efectueaza inscrierea in registrele prevazute in legi speciale a persoanei juridice in ziua ramanerii irevocabile sau definitive, dupa caz, a hotararii judecatoresti de admitere a cererii de acordare a personalitatii juridice; d) opereaza mentiunile privind modificarea actului constitutiv al statutului, dizolvarea, lichidarea, radierea persoanei juridice; e) elibereaza, la cerere, reprezentantului persoanei juridice certificatul de inscriere, care va cuprinde: denumirea persoanei juridice, sediul acesteia, durata de functionare si data inscrierii in registrul special si alte certificate, in conditiile legii;

114

Page 115: Org Inst Judecatoresti

f) asigura publicarea lichidarii asociatilor sau fundatiilor, prin afisare la usa instantei si efectuarea altor formalitati de publicitate, in cazurile prevazute de lege; g) comunica Ministerului Justitiei copii de pe hotararile judecatoresti privind constituirea, modificarea si incetarea oricarei asociatii, fundatii sau federatii, precum si de pe inscrisurile doveditoare, in termen de 3 zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii; h) comunica organului financiar local in a carui raza teritoriala se afla sediul persoanei juridice incheierea prin care s-a dispus inscrierea persoanei juridice, cu mentionarea numarului de inscriere in registrul asociatiilor si fundatiilor; i) asigura arhivarea in conditii corespunzatoare a registrelor si dosarelor. (2) Grefierul delegat pentru activitatea de inregistrare si evidenta a persoanelor juridice indeplineste, in limitele functiei, orice alte atributii stabilite de presedintele instantei sau de judecatorul delegat, in conditiile prevazute de lege. ART. 59 (1) Grefierul delegat la organul financiar local are urmatoarele atributii: a) inregistreaza cererile formulate pentru acordarea personalitatii juridice a asociatiilor de proprietari sau privind modificarile referitoare la statut ori actul constitutiv; b) intocmeste, completeaza si pastreaza: registrul general de dosare, opisul alfabetic, condica sedintelor de judecata si registrul special al asociatiilor de proprietari; c) intocmeste citatiile si toate celelalte acte de procedura dispuse de judecatorul delegat; d) efectueaza comunicarea incheierilor catre petenti si Ministerul Public, daca este cazul, urmarind ramanerea definitiva a incheierilor pronuntate, dupa care preda organului financiar exemplarul nr. 2 al actelor depuse de solicitanti si copie de pe incheierea ramasa definitiva; e) participa la sedintele de judecata la termenele stabilite pentru solutionarea cererilor de inregistrare formulate de asociatiile de proprietari; f) asigura pastrarea in bune conditii a registrelor si dosarelor. (2) Grefierul delegat la organul financiar local indeplineste, in limitele functiei, orice alte atributii stabilite in sarcina sa de judecatorul delegat sau de presedintele instantei. ART. 60 (1) Grefierul statistician are urmatoarele atributii: a) efectueaza zilnic inregistrarile de statistica judiciara, intocmeste periodic darile de seama statistice si completeaza fisele inculpatilor; b) exploateaza aplicatia de statistica judiciara, colaborand sub acest aspect cu inspectorul sau referentul de specialitate;

115

Page 116: Org Inst Judecatoresti

c) grefierul statistician de la tribunal verifica si indruma personalul de la tribunalele specializate si de la judecatorii care inregistreaza si centralizeaza datele statistice; d) efectueaza lucrarile de statistica judiciara dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, pe care le inainteaza la Biroul de statistica la datele fixate, si orice alte situatii statistice solicitate de Consiliul Superior al Magistraturii, presedintele curtii de apel sau de presedintele tribunalului, precum si de Ministerul Justitiei; e) are in pastrare darile de seama statistice si fisele inculpatilor, pe care le indosariaza anual in mape speciale si le conserva potrivit dispozitiilor legale privind termenele de pastrare a documentelor; f) colaboreaza cu comisiile judetene de statistica in vederea alcatuirii si predarii buletinelor statistice, precum si in legatura cu alte activitati specifice. (2) Grefierul statistician indeplineste orice alte atributii stabilite de presedintele instantei, potrivit legii. (3) Activitatea desfasurata de grefierul statistician si de personalul de la judecatorii care executa lucrarile de statistica judiciara este coordonata de primul-grefier, respectiv grefierul sef al instantei. ART. 61 Grefierul documentarist are urmatoarele atributii: a) tine evidenta legislatiei, jurisprudentei si doctrinei; b) informeaza periodic despre necesarul de carte sau de alte publicatii; c) tine evidenta si gestiunea bibliotecii; d) intocmeste, la cererea conducerii instantei, lucrari privind modificarile legislative; e) informeaza zilnic judecatorii instantei la care functioneaza cu privire la actele normative nou-aparute si la jurisprudenta publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I. ART. 62 (1) Grefierul arhivar si registratorul au urmatoarele atributii: a) primesc, inregistreaza si repartizeaza la sectii si la celelalte compartimente actele de sesizare a instantei, dosarele de la celelalte instante si restul corespondentei; b) expediaza dosarele solutionate si corespondenta; c) primesc si inregistreaza dosarele intrate, tin evidenta acestora si a circulatiei lor; d) intocmesc conceptele pentru citarea partilor din procese, intocmesc citatiile pentru primul termen si urmaresc expedierea acestora; e) pun dosarele la dispozitia publicului si tin evidenta persoanelor care primesc dosarele spre studiu; f) pregatesc dosarele pentru sedintele de judecata si asigura circulatia acestora in cadrul instantei, precum si trimiterea lor la alte instante;

116

Page 117: Org Inst Judecatoresti

g) informeaza persoanele care au calitatea de parti ori sunt imputernicite de acestea, conform legii, asupra datelor solicitate din dosarele in care acestea sunt direct interesate; h) la judecatorii si tribunale, inainteaza instantelor superioare dosarele in care s-a declarat apel sau recurs, iar la sectii, le predau la registratura generala pentru inaintare; i) asigura pastrarea in buna stare a dosarelor si registrelor; j) pastreaza, pe ani, dosarele solutionate, mapele de hotarari, registrele si condicile de sedinta; k) participa anual la activitatea de arhivare si intocmesc lista dosarelor aflate in conservare in arhiva instantei; l) participa anual la activitatea de triere a dosarelor arhivate, la expirarea termenului de pastrare. (2) Grefierul arhivar si registratorul indeplinesc, in limitele functiei, si alte atributii stabilite de presedintele instantei sau al sectiei, potrivit legii. ART. 63 (1) Presedintele instantei poate desemna, dintre grefierii cu studii superioare, grefierul cu atributii privind stabilirea taxelor judiciare de timbru si a timbrului judiciar. (2) Grefierul desemnat calculeaza, sub indrumarea completului de judecata, taxele judiciare de timbru si timbru judiciar, datorate. ART. 64 (1) Inspectorul de specialitate sau referentul de la compartimentul personal functioneaza in cadrul departamentului economico-financiar si administrativ, care isi desfasoara activitatea la curtile de apel si la tribunale, si are urmatoarele atributii: a) completeaza si tine la zi carnetele de munca pentru intregul personal al curtii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate si judecatoriilor din circumscriptia acestuia; b) intocmeste, conduce si inregisteaza la inspectoratul de munca registrele de evidenta a salariatilor, in conditiile legii; c) efectueaza lucrarile privind incadrarea, promovarea si incetarea activitatii pentru personalul numit de presedintele curtii de apel; d) completeaza si inainteaza dosarele de pensie pentru tot personalul curtii de apel sau al tribunalului, tribunalelor specializate si judecatoriilor din circumscriptia acestuia; e) intretine si actualizeaza permanent baza de date informatizata privind personalul de la instantele din circumscriptia curtii de apel sau a tribunalului si judecatoriilor din circumscriptia acestuia si asigura mentinerea legaturii, prin sistemul informatizat, cu directia de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii; pentru aspectele de ordin tehnic el va fi asistat de catre informatician;

117

Page 118: Org Inst Judecatoresti

f) executa, in limitele functiei, si alte sarcini date de presedintele curtii de apel sau de presedintele tribunalului. (2) Compartimentul personal de la nivelul curtii de apel coordoneaza activitatea compartimentelor similare ale tribunalelor din circumscriptia curtii si realizeaza o evidenta centralizata. ART. 65 Agentul procedural are urmatoarele atributii: a) comunica actele procedurale, cu respectarea termenelor prevazute de lege, persoanelor din localitatea unde se afla sediul instantei, depunand cel mai tarziu a doua zi dovezile de inmanare; pentru cazuri urgente si cand dotarea instantelor permite, comunicarea actelor de procedura se va putea efectua prin agent procedural si in alte localitati; b) indeplineste sarcinile stabilite de presedintele instantei si serviciul de curier, primind si predand in aceeasi zi corespondenta pentru destinatarii din localitate. ART. 66 Aprodul are urmatoarele atributii: a) efectueaza, in sedintele de judecata, strigarea partilor, martorilor, expertilor si a celorlalte persoane chemate la instanta si indeplineste dispozitiile date de presedintele completului de judecata; b) indeplineste unele dintre atributiile compartimentelor auxiliare (arhiva, registratura) stabilite de presedintele instantei, cum ar fi: atasarea actelor de procedura la dosare, stocarea dosarelor in arhiva, supravegherea persoanelor care consulta dosarele, asigurarea transportului dosarelor la diferite compartimente, precum si alte activitati; c) ajuta la pastrarea ordinii si curateniei in localul instantei. ART. 67 (1) Personalul de specialitate informatica este subordonat din punct de vedere administrativ presedintelui instantei. (2) Numarul informaticienilor se stabileste de catre presedintele instantei, cu avizul conform al directiei de specialitate din cadrul Ministerului Justitiei. (3) Personalul de specialitate informatica are urmatoarele atributii: a) participa, la solicitarea Ministerului Justitiei, la partea de analiza si implementare a aplicatiilor informatice comune privind activitatea instantelor; b) asigura exploatarea programelor informatice elaborate de Directia informatica juridica si de Biroul de statistica, la nivelul instantelor judecatoresti, instaland produsele informatice si controland periodic respectarea, de catre operatorii de aplicatie, a instructiunilor de utilizare; c) coordoneaza si controleaza activitatea de informatica juridica la instantele din circumscriptia la care functioneaza; d) asigura initierea personalului instantei in exploatarea aplicatiilor; e) realizeaza aplicatii la nivelul instantelor judecatoresti;

118

Page 119: Org Inst Judecatoresti

f) supravegheaza modul de utilizare a tehnicii de calcul si ia masurile necesare pentru asigurarea bunei functionari a acesteia. (4) Personalul de specialitate informatica indeplineste orice alte atributii stabilite de presedintele instantei. § 3. Arhiva si registratura ART. 68 La fiecare instanta functioneaza o registratura si o arhiva. ART. 69 (1) La instantele cu volum mare de activitate poate functiona o registratura generala, precum si cate o registratura si o arhiva pentru fiecare sectie, in baza hotararilor colegiilor de conducere. (2) Colegiile de conducere pot hotari organizarea de arhive distincte pentru completele specializate. ART. 70 La registratura generala se intocmesc si se pastreaza: a) registre generale pentru inregistrarea actelor de sesizare, a dosarelor primite in apel, a dosarelor primite in recurs, a actelor de procedura si a corespondentei; b) borderouri pentru expedierea prin posta si condici de predare a dosarelor, actelor de procedura si a restului corespondentei. ART. 71 La instantele la care nu exista grefier arhivar sef, unul dintre grefierii arhivari, desemnat de presedintele instantei, coordoneaza intreaga activitate de arhiva si registratura. § 4. Departamentul economico-financiar si administrativ ART. 72 (1) In cadrul curtilor de apel si al tribunalelor functioneaza un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic. (2) In cadrul departamentului economico-financiar si administrativ functioneaza: a) compartimentul financiar-contabil; b) compartimentul administrativ. (3) Managerul economic este subordonat presedintelui instantei si exercita urmatoarele atributii: a) conduce departamentul economico-financiar si administrativ; b) raspunde pentru organizarea si tinerea contabilitatii financiare si de gestiune, potrivit dispozitiilor legale; c) coordoneaza activitatea de elaborare si fundamentare a bugetului anual de venituri si cheltuieli;

119

Page 120: Org Inst Judecatoresti

d) indeplineste, pe baza delegarii primite din partea ordonatorilor de credite, atributiile prevazute de lege; e) raspunde de utilizarea creditelor bugetare si de realizarea veniturilor, folosirea cu eficienta a sumelor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, de integritatea bunurilor incredintate instantei, de organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si de prezentarea la termen a situatiilor financiare asupra starii patrimoniului aflat in administrare si a executiei bugetare; f) coordoneaza activitatea de administrare a sediilor instantelor si ia masuri pentru asigurarea conditiilor materiale in vederea desfasurarii corespunzatoare a activitatii acestora; g) elaboreaza programul pentru activitatea economica si administrativa a instantelor in vederea realizarii sarcinilor curente si de perspectiva; h) ia masuri pentru elaborarea si fundamentarea temelor de proiectare pentru lucrarile de reparatii curente si capitale ale sediilor si obiectivelor de investitii; i) urmareste si raspunde de realizarea lucrarilor de reparatii si a obiectivelor de investitii; j) organizeaza tinerea evidentei tuturor imobilelor din proprietatea si administrarea instantelor, precum si a celorlalte bunuri aflate in patrimoniul acestora; k) raspunde de organizarea controlului financiar preventiv; l) informeaza Directia economica din cadrul Ministerului Justitiei cu privire la deficientele constatate de organele de control ale statului, prin transmiterea unei copii de pe procesele-verbale intocmite, in vederea luarii masurilor ce se impun, potrivit legii. (4) Managerul economic indeplineste orice alte atributii in domeniul sau de activitate, stabilite de presedintele curtii de apel sau al tribunalului, precum si cele transmise de ministrul justitiei. ART. 73 (1) Seful compartimentului financiar-contabil indeplineste urmatoarele atributii: a) conduce, coordoneaza si raspunde de activitatea compartimentului financiar-contabil; b) solicita fondurile necesare desfasurarii activitatii si asigura repartizarea lor la instante; c) desemneaza persoana care indeplineste atributiile de casier, de incasare si plata a drepturilor banesti pentru personalul tribunalului, tribunalelor specializate si judecatoriilor, respectiv pentru cel al curtii de apel; d) urmareste respectarea dispozitiilor legale privind plata drepturilor banesti si recuperarea sumelor incasate necuvenit de personalul instantelor; e) controleaza operatiunile patrimoniale, exactitatea operatiunilor contabile si financiare din activitatea curenta, precum si modul de efectuare a inventarierilor;

120

Page 121: Org Inst Judecatoresti

f) comunica compartimentului specializat din Ministerul Justitiei date si informatii privind necesarul de credite, executia bugetara, intocmirea balantelor financiare, a darilor de seama contabile si alte situatii solicitate; g) verifica situatia lucrarilor privind investitiile, reparatiile curente si capitale, in vederea inscrierii acestora in limitele indicatorilor aprobati; h) coordoneaza si raspunde de buna organizare si desfasurare a activitatii financiar-contabile de la biroul local de expertize tehnice judiciare de pe langa tribunal. (2) Seful compartimentului financiar-contabil executa, in limitele functiei, si alte atributii prevazute de lege ori stabilite de presedintele curtii de apel sau, dupa caz, de presedintele tribunalului ori de managerul economic. ART. 74 (1) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil are urmatoarele atributii: a) efectueaza lucrarile pentru elaborarea si fundamentarea proiectului de buget anual de venituri si cheltuieli si pentru deschiderea de credite lunare; b) efectueaza repartizarea creditelor deschise, pe articole si alineate, pentru toate instantele din circumscriptia tribunalului si pentru curtea de apel, atunci cand este cazul, urmarind incadrarea cheltuielilor in limitele stabilite; c) organizeaza si efectueaza operatiile contabile privind evidenta patrimoniului, activitatea de administrare si inventariere a acestuia, casarea si declasarea mijloacelor fixe si a altor bunuri materiale; d) asigura evidenta contabila pentru activitatea desfasurata de instante si intocmeste darile de seama contabile trimestriale si anuale; e) efectueaza lucrarile legate de statele de functii, transformarile si transferurile de posturi si opereaza modificarile intervenite in privinta salariilor si celorlalte drepturi banesti; f) asigura calculul si plata drepturilor banesti, a cheltuielilor de delegare, detasare, a avansurilor spre decontare, a garantiilor gestionare si altele, urmarind justificarea si decontarea lor in termen; g) urmareste executia si decontarea lucrarilor de investitii, reparatii capitale sau curente, pe baza situatiilor de lucrari prezentate de constructori. (2) Personalul din cadrul compartimentului financiar-contabil executa orice alte atributii stabilite de presedintele curtii de apel, presedintele tribunalului, managerul economic sau contabilul-sef. ART. 75 (1) Seful compartimentului administrativ conduce si coordoneaza activitatea acestui compartiment. (2) Personalul din cadrul compartimentului administrativ are urmatoarele atributii: a) intocmeste documentatia pentru achizitiile publice, serviciile si lucrarile necesare desfasurarii activitatii instantelor;

121

Page 122: Org Inst Judecatoresti

b) asigura aprovizionarea cu materiale de intretinere si uz gospodaresc, mijloace fixe si obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfasurarii optime a activitatii instantelor; c) asigura intretinerea si functionarea cladirilor, instalatiilor tehnico-sanitare si de incalzire, a celorlalte mijloace fixe si obiecte de inventar din dotare; d) asigura aprovizionarea cu carburanti, lubrifianti si piese de schimb pentru autoturismele din dotarea instantelor si urmareste decontarea consumurilor; e) asigura ordinea, curatenia si paza bunurilor in sediile instantelor; f) intreprinde masuri pentru prevenirea si stingerea incendiilor, precum si pentru inlaturarea consecintelor unor calamitati. (3) Personalul din cadrul compartimentului administrativ executa orice alte atributii stabilite de conducerea instantelor. ART. 76 (1) La fiecare curte de apel functioneaza un inginer constructor. (2) Inginerul constructor are urmatoarele atributii: a) asigura legatura dintre conducerea curtii de apel si conducerile instantelor din circumscriptia acesteia, cu proiectantii, executantii si dirigintii de santier, in ceea ce priveste proiectarea si/sau executia lucrarilor de reparatii curente, reparatii capitale si de investitii; b) reprezinta conducerea curtii de apel si a instantelor din circumscriptia acesteia, in raporturile cu reprezentantii institutiilor avizatoare, in probleme de investitii, consolidari, reparatii capitale si curente, inclusiv cu cei ai Ministerului Justitiei, scop in care obtine avize, autorizatii de constructie, precum si reinnoirea acestora, potrivit atributiilor ce revin beneficiarului din reglementarile in materie; c) asigura informarea tehnica periodica si, ori de cate ori este nevoie, a presedintelui curtii de apel, a dispecerului responsabil pentru zona respectiva de la Directia investitii si administrativ din cadrul Ministerului Justitiei, a managerului economic, precum si a conducerilor instantelor din circumscriptia curtii de apel; d) asigura controlul tehnic periodic al imobilelor curtii de apel si instantelor din circumscriptia acesteia si dispune, de la caz la caz, masurile necesare pentru prevenirea si remedierea problemelor tehnice constatate, atat in cazul constructiilor, cat si al instalatiilor aferente; e) tine evidenta patrimoniului, a situatiei juridice a constructiilor curtii de apel si ale instantelor din circumscriptia curtii de apel si a modului de utilizare a terenurilor aferente; f) intocmeste, verifica si tine la zi Cartea tehnica a constructiilor si a instalatiilor aferente ale curtii de apel si instantelor din circumscriptia acesteia, precum si fisa tehnica a acestora; g) participa, alaturi de sefii compartimentelor contabile de la tribunale si de la curtea de apel, la fundamentarea necesarului lunar de credite, la repartizarea

122

Page 123: Org Inst Judecatoresti

lunara a creditelor alocate pe obiective si categorii de lucrari; face propuneri de valori pentru bugetul anual privind construirea si reparatiile imobilelor; h) face parte din comisia de casare a mijloacelor fixe; i) participa, din partea beneficiarului, in comisia de aplicare si urmarire a masurilor de protectie a muncii, in cadrul instantelor si pe santiere; j) intocmeste sau participa la intocmirea documentatiilor necesare solicitarii de oferte pentru lucrari de reparatii curente la imobilele curtii de apel si ale instantelor aflate in circumscriptia acesteia; k) verifica intocmirea ofertelor prezentate din punct de vedere al corectitudinii lor si solicita, daca este cazul, completarile necesare; l) face parte din colectivul de analiza si adjudecare a ofertelor de executie pentru lucrarile de reparatii curente, capitale si de investitii, dupa caz; m) face parte, in calitate de specialist desemnat din partea beneficiarului, din comisiile de licitatie pentru executia lucrarilor de investitii, consolidare si reparatii capitale la sediile curtii de apel si ale instantelor din circumscriptia acesteia; n) verifica si aproba documentatiile tehnico-economice, fara obligativitatea de a obtine acordul prealabil al ministerului, pentru lucrarile de reparatii curente si interventii de urgenta, pana la valoarea stabilita prin reglementarile legale in vigoare; o) analizeaza, solicita completari sau restituie, daca este cazul, pentru refacere acele documentatii tehnico-economice ce urmeaza a fi transmise la Ministerul Justitiei, in vederea verificarii si avizarii lor; p) verifica situatia stadiilor fizice aferente lucrarilor de investitii, consolidari, reparatii capitale si curente la toate imobilele in executie apartinand curtii de apel si instantelor din circumscriptia acesteia, in vederea respectarii termenelor din graficul de executie aprobat si a calitatii lucrarilor executate si transmite lunar aceasta situatie dispecerului de zona; q) asigura controlul periodic, ca reprezentant al beneficiarului, asupra dirigintilor de santier privitor la derularea lucrarilor in curs de executie; r) face parte, in calitate de reprezentant al beneficiarului, din comisiile de receptie a lucrarilor si de receptie finala a obiectivelor ce se realizeaza in circumscriptia curtii de apel si participa efectiv la verificarea modului de intocmire a cartilor tehnice ale constructiilor, a completarilor ulterioare, precum si a modului de utilizare a constructiilor, ulterior receptiei. (3) Inginerul constructor indeplineste orice alte atributii stabilite de presedintele instantei.

§ 5. Biroul de informare si relatii publice ART. 77 (1) Biroul de informare si relatii publice este organizat si functioneaza potrivit dispozitiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes

123

Page 124: Org Inst Judecatoresti

public si ale Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 233/2002. (2) Biroul de informare si relatii publice asigura legaturile instantei cu publicul si cu mijloacele de comunicare in masa, in vederea garantarii transparentei activitatii judiciare, in conditiile legii. (3) Biroul de informare si relatii publice asigura activitatea de solutionare in termen a petitiilor, in conditiile legii. ART. 78 (1) Biroul de informare si relatii publice este condus de un judecator desemnat de presedintele instantei ori de un absolvent al facultatii de jurnalistica sau de un specialist in comunicare, numit prin concurs sau examen. Conducatorul biroului indeplineste si rolul de purtator de cuvant. (1^1) Desemnarea unui judecator sa conduca biroul de informare si relatii publice se poate face numai cu acordul prealabil al acestuia. In functie de volumul de activitate al judecatorului desemnat sa conduca biroul de informare si relatii publice, presedintele instantei, cu avizul colegiului de conducere, poate dispune degrevarea partiala sau totala a acestuia de atributiile ce ii revin ca judecator. (2) In cadrul biroului de informare si relatii publice functioneaza consilieri pentru informatii publice si unul sau mai multi grefieri desemnati de presedintele instantei. (2^1) Presedintele instantei poate dispune ca un alt judecator sau, dupa caz, unul dintre consilierii prevazuti la alin. (2) sa-l inlocuiasca pe purtatorul de cuvant in situatia in care acesta lipseste din instanta sau este antrenat in alte activitati. (3) Programul zilnic al biroului coincide cu programul de lucru al instantei, intr-o zi pe saptamana fiind obligatorie stabilirea a 3 ore de functionare si dupa-amiaza, dupa incheierea programului de lucru al instantei. ART. 79 (1) Conducatorul biroului de informare si relatii publice are urmatoarele atributii: a) conduce si coordoneaza activitatea biroului; b) organizeaza activitatea de furnizare pe loc a informatiilor, atunci cand acest lucru este posibil; c) analizeaza cererile de furnizare a informatiilor publice, dispune cu privire la caracterul acestora - comunicate din oficiu, furnizabile la cerere sau exceptate de la liberul acces - si ia masuri pentru rezolvarea solicitarilor, potrivit legii, si pentru transmiterea raspunsurilor catre solicitanti, in termenul legal; d) asigura indeplinirea obligatiei legale de furnizare din oficiu a informatiilor prevazute de lege, prin afisare in locuri vizibile la sediul instantei a inscrisurilor care sa cuprinda aceste informatii si prin publicarea lor pe pagina de Internet a instantei;

124

Page 125: Org Inst Judecatoresti

e) analizeaza petitiile inregistrate si dispune cu privire la modul de solutionare, de redactare a raspunsului, conexare sau clasare, sub coordonarea presedintelui instantei; f) repartizeaza petitiile compartimentelor de specialitate, in functie de activitatea acestora, si asigura solutionarea lor si trimiterea raspunsului in termenul legal; g) identifica stirile difuzate de mass-media locala si nationala, care au un impact negativ asupra activitatii si imaginii instantei sau judecatorilor ce functioneaza in cadrul acesteia, verifica veridicitatea informatiilor si asigura informarea corecta a opiniei publice, exprimand pozitia instantei fata de problemele semnalate; h) redacteaza declaratii de presa si participa la interviuri, furnizand informatiile de interes public, in scopul unei informari corecte si complete; i) sprijina judecatorii in exercitarea dreptului la replica. (2) Conducatorul biroului de informare si relatii publice indeplineste orice alte atributii stabilite de presedintele instantei, conform legii si regulamentului. ART. 80 (1) Purtatorul de cuvant al instantei are dreptul de a consulta documentele sau dosarele aflate la instanta, avand obligatia de a respecta secretul de serviciu si de a proteja informatiile confidentiale de care ia cunostinta. (2) Furnizarea de informatii privind activitatea judiciara poate fi restransa, in conditiile legii, atunci cand aceasta se face in interesul moralitatii, al ordinii publice ori al securitatii nationale sau cand interesele minorilor ori protectia vietii private a partilor in proces o impun. Dreptul la liberul acces la informatii poate fi restrans si atunci cand, in imprejurari speciale, instanta apreciaza ca publicitatea ar fi de natura sa aduca atingere intereselor justitiei. ART. 81 (1) Grefierul din cadrul biroului de informare si relatii publice are urmatoarele atributii: a) primeste si inregistreaza cererile de furnizare a informatiilor publice; b) primeste si inregistreaza petitiile adresate instantei; c) prezinta conducatorului biroului, zilnic, petitiile si cererile inregistrate; d) transmite catre compartimentele de specialitate solicitarile de informatii si petitiile, spre solutionare; e) urmareste solutionarea la timp a solicitarilor si petitiilor si aduce la cunostinta conducatorului biroului orice problema ivita in derularea activitatii; f) comunica raspunsurile catre petitionari si solicitanti; g) redacteaza si pune la dispozitie publicului inscrisurile cu informatiile care se comunica din oficiu, precum si formularele pentru solicitarile de informatii publice si pentru reclamatiile administrative; h) furnizeaza pe loc, atunci cand este posibil, informatiile publice solicitate; i) face mentiunile in registrul de petitii si in registrul pentru inregistrarea cererilor si raspunsurilor privind accesul la informatiile publice;

125

Page 126: Org Inst Judecatoresti

j) pastreaza in mape separate petitiile si cererile, precum si raspunsurile date acestora. (2) Grefierul din cadrul biroului de informare si relatii publice indeplineste orice alte atributii stabilite de conducatorul biroului, potrivit legii si regulamentului. SECTIUNEA a VIII-a Evidenta activitatii instantei ART. 82 (1) Inregistrarile in registrele si condicile existente la fiecare instanta se tin, de regula, in sistem informatizat. (2) Evidenta in sistem informatizat se pastreaza si pe suport hartie, prin listarea periodica a inregistrarilor si legarea lor in mape distincte. (3) Pana la generalizarea sistemului informatizat, la instantele la care acesta nu exista, evidentele se tin pe suport hartie, in registrele si condicile prevazute la art. 83. ART. 83 (1) Pentru evidenta activitatii instantelor se intocmesc si se pastreaza: 1. Registrul general de dosare In acest registru se trec, in ordinea intrarii, toate dosarele inregistrate la judecatorii, tribunale, tribunale specializate, curti de apel sau la sectiile acestora, cu rubricile stabilite in acest scop; sub acelasi numar se vor inregistra toate cererile depuse ulterior sau corespondenta in legatura cu dosarul. La instantele unde exista registratura generala si cate o registratura si o arhiva pentru fiecare sectie se tine un registru la registratura generala in care se va trece si sectia la care a fost repartizat dosarul si cate un registru general la fiecare sectie. Dupa numarul dosarului inregistrat la sectie se va trece indicativul sectiei (C - civila, P - penala, CAF - contencios administrativ si fiscal, Com. - comerciala) si numarul cu care a fost inregistrat la registratura generala. La instantele unde functioneaza mai multe sectii pentru aceeasi materie se utilizeaza indicative numerice pentru identificarea acestora. In cazul utilizarii inregistrarilor in sistem informatizat, se va constitui un singur registru general de dosare care va contine date suplimentare menite sa asigure obtinerea unor evidente derivate. In acest scop, registrul informatizat va fi completat, conform instructiunilor ce insotesc programul de evidenta, cu toate informatiile prevazute in structura bazei de date. Aceste date suplimentare, legate de fiecare cauza, vor fi completate permanent in cursul judecatii. La sfarsitul fiecarei zile de lucru se va proceda la asigurarea bazei de date prin salvarea acesteia pe suport magnetic de tip compact-disc, conform instructiunilor de exploatare a bazei informatice. 2. Opisul alfabetic

126

Page 127: Org Inst Judecatoresti

In acest registru se trec numele si prenumele sau, dupa caz, denumirea partilor din dosar, inclusiv a celor introduse ulterior in proces, precum si numarul dosarului. La instantele la care functioneaza sectii, opisul alfabetic se tine pe sectii. 3. Registrul informativ In acest registru se mentioneaza, pentru fiecare dosar trecut in ordinea numerica, primul termen de judecata si termenele ulterioare; data iesirii dosarului din arhiva si persoana careia i s-a predat, data reintrarii dosarului in arhiva; numarul si data sentintei, deciziei sau incheierii, dupa caz, si solutia pe scurt; data trimiterii dosarului la alte instante, la parchet sau la alte autoritati si data revenirii dosarului, conexarea sau atasarea dosarului la alt dosar. La instantele unde functioneaza sectii se tine cate un registru informativ pentru fiecare sectie. 4. Registrul de termene al arhivei In acest registru se trec toate dosarele pe termenele de judecata fixate, consemnandu-se numarul si data inregistrarii lor. La instantele la care functioneaza sectii se tine cate un registru de termene pentru fiecare sectie. 5. Condica sedintelor de judecata In acest registru se trec, in ordinea inscrisa in lista, dosarele din fiecare sedinta, separat pe complete, noul termen de judecata in caz de amanare a judecatii, hotararea pronuntata si numarul acesteia, precum si initialele judecatorului care o va redacta. La judecatoriile cu volum mare de activitate se tin doua condici, una pentru cauzele penale si una pentru cauzele civile. La instantele unde functioneaza sectii se tine cate o condica pentru fiecare sectie; la instantele unde nu exista sectii, condicile se tin pe materii. La curtile de apel si tribunale se tin condici separate pentru activitatea de prima instanta, de apel si de recurs. Se vor tine condici separate pentru sedintele de judecata desfasurate in camera de consiliu, pentru sedintele de judecata privind adoptia, pentru sedintele de judecata a sesizarilor privind efectuarea perchezitiilor si a interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor telefonice si a sedintelor de judecata a recursurilor solutionate prin incheiere. 6. Registrul privind arestarea preventiva In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numele si prenumele invinuitului/inculpatului; numarul si data adresei parchetului; numarul dosarului instantei; data si solutia pronuntata; numarul si data mandatului de arestare preventiva; durata arestarii, cu indicarea datei la care incepe masura si a datei la care expira; numele si prenumele judecatorului care a emis mandatul; data declararii recursului; data inaintarii recursului la instanta de control judiciar; solutia instantei de recurs, precum si prelungirile arestarii preventive.

127

Page 128: Org Inst Judecatoresti

7. Registrul de evidenta a mandatelor de arestare preventiva emise de judecator in cursul judecatii In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numele si prenumele inculpatului; numarul dosarului; numarul si data incheierii prin care s-a dispus arestarea; numarul si data mandatului de arestare preventiva; durata arestarii, cu indicarea datei la care incepe masura si a datei la care expira; data declararii recursului; data inaintarii dosarului la instanta de recurs; solutia instantei de recurs; observatii. Instanta de recurs va tine un registru distinct pentru aceste spete. In cazul cailor de atac de reformare, in aceste registre se trec, in ordinea datei declararii cailor de atac, calea de atac promovata, numele si prenumele partii care a declarat calea de atac, numarul dosarului, numarul si data pronuntarii hotararii atacate, data declararii caii de atac, data inaintarii dosarului la instanta competenta, data restituirii dosarului, observatii. In cazul cailor de atac de retractare, in registre se vor trece, in ordinea datei declararii cailor de atac, calea de atac promovata, numele si prenumele partii care a declarat calea de atac, numarul dosarului, numarul si data pronuntarii hotararii atacate, data declararii caii de atac, numarul si data hotararii prin care s-a solutionat calea de atac, observatii. 8. Registrul de evidenta a sesizarilor privind autorizarea efectuarii perchezitiilor date de judecator in cursul urmaririi penale In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent, numarul si data adresei parchetului, numarul dosarului instantei, numarul si data incheierii, numarul de autorizatie, data si ora emiterii, numele si prenumele persoanei, sediul unitatii publice sau al persoanei juridice la care se efectueaza perchezitia, a sistemelor informatice si a suporturilor de stocare a datelor informatice, perioada de valabilitate a autorizatiei de perchezitie, numele si prenumele judecatorului care a emis autorizatia. Registrul de evidenta a sesizarilor privind autorizarea efectuarii perchezitiilor nu este destinat publicitatii. 9. Registrul de evidenta a sesizarilor privind confirmarea si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor pe banda magnetica sau pe orice alt tip de suport In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numarul si data adresei parchetului, data inregistrarii cererii persoanei vatamate; numarul dosarului instantei; data pronuntarii incheierii; numarul de autorizatie, data si ora emiterii; numele, prenumele, mijlocul de comunicare sau locul supus supravegherii; judecatorul care a emis autorizatia; data comunicarii de catre parchet a finalizarii operatiunii de interceptare si inregistrare; data efectuarii comunicarii catre persoana a carei convorbire sau comunicare a fost interceptata; data prelungirii. Registrul de evidenta a sesizarilor privind autorizarea efectuarii interceptarilor si inregistrarilor pe banda magnetica sau pe orice tip de suport nu este destinat publicitatii.

128

Page 129: Org Inst Judecatoresti

10. Registrul privind evidenta si punerea in executare a plangerilor introduse impotriva actelor si masurilor luate de procuror in faza urmaririi penale In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numarul dosarului si data inregistrarii, numele si prenumele petentului, numarul si data rezolutiei sau ordonantei, data pronuntarii si solutia, data declararii recursului, data trimiterii dosarului la instanta de recurs, numarul dosarului instantei de recurs, numarul deciziei pronuntate in recurs, cheltuieli judiciare, punerea in executare a cheltuielilor judiciare, mentiuni cu privire la modul de inchidere a pozitiei, semnatura judecatorului delegat. 11. Registrul de evidenta a cailor de atac declarate impotriva hotararilor civile si penale In acest registru se trec, in ordinea datei declararii apelurilor sau, dupa caz, a recursurilor: numele si prenumele partii care a declarat apelul sau recursul; numarul dosarului, data declararii caii de atac si data inaintarii dosarului la instanta competenta. 12. Registrul de evidenta a redactarii hotararilor In acest registru se trec in ordinea numerica, separat pe materii, dupa caz, toate sentintele, deciziile sau incheierile pronuntate si se noteaza: numarul dosarului, numele judecatorului care a redactat hotararea, data predarii de catre judecator a conceptului pentru tehnoredactare, data redactarii (care se considera data depunerii la mapa a hotararii tehnoredactate, facandu-se, cand este cazul, mentiune separata despre data predarii de catre judecator a conceptului pentru tehnoredactare). 13. Registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor penale In acest registru se trec, in ordinea numerica, hotararile penale, inscriindu-se datele si lucrarile prevazute in art. ... In acest registru se trec, in ordinea numerica, hotararile penale, inscriindu-se datele si lucrarile prevazute in art. 117-125. Evidenta in legatura cu amanarea sau intreruperea executarii pedepselor privative de libertate, a masurii educative a internarii minorului intr-un centru de reeducare si a platii amenzii, esalonata in rate lunare, se tine separat. Se va tine separat o evidenta a condamnatilor la pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata a executarii sau cu suspendarea conditionata a executarii sub supraveghere, precum si a celor condamnati la inchisoare cu executare la locul de munca. Separat se va tine si evidenta condamnatilor de alte instante, care executa pedeapsa la locul de munca in una dintre unitatile din circumscriptia instantei. 14. Registrul de evidenta si punere in executare a incheierilor penale pronuntate in recurs In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent, data incheierii, numarul dosarului, numele si prenumele inculpatului, domiciliul inculpatului sau locul de detentie, solutia pronuntata in recurs, cheltuielile judiciare in recurs, data trimiterii si confirmarii primirii extrasului, data trimiterii

129

Page 130: Org Inst Judecatoresti

si confirmarii titlului executoriu pentru cheltuielile judiciare, mentiuni cu privire la modul de inchidere a pozitiei, semnatura judecatorului delegat. 15. Registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor civile In acest registru se tine evidenta creantelor stabilite prin hotarari judecatoresti pentru care executarea se face din oficiu, inclusiv cele care provin din amenzi contraventionale. 16. Registrele judecatorilor-sindici La sectiile comerciale ale tribunalelor, respectiv la tribunalele comerciale se pastreaza registre pentru evidenta masurilor luate si a operatiunilor efectuate de judecatorul-sindic, in conditiile legii. 17. Registrul valorilor si corpurilor delicte In acest registru de evidenta se va face descrierea amanuntita a valorilor care constituie mijloc de proba in procesele civile, precum si, separat de aceasta, a obiectelor-corpuri delicte, aratandu-se starea calitativa, materialul din care sunt confectionate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrica, seria, culoarea, precum si orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de inlocuire. Aceasta evidenta se completeaza cu procesul-verbal de primire si cu procesul-verbal incheiat la sfarsitul fiecarui an, potrivit art. 131 alin. (3) din prezentul regulament. 18. Registrul de intrare-iesire a corespondentei administrative In acest registru se inregistreaza corespondenta care nu are legatura cu dosarele. Corespondenta de serviciu care nu este destinata publicitatii se va inregistra intr-un registru separat. La fiecare instanta se tine un singur registru de intrare-iesire a corespondentei administrative. 19. Registrul de evidenta a petitiilor In acest registru se vor inscrie in ordinea primirii toate petitiile adresate instantei, cu mentionarea datei primirii, a termenului fixat pentru solutionare, a compartimentului caruia i-au fost repartizate si a datei inaintarii la acest compartiment, a datei la care raspunsul redactat a fost inaintat spre semnare persoanei competente, a datei la care raspunsul a fost comunicat petitionarului sau, dupa caz, cu mentionarea altei solutii date petitiei (conexare sau clasare). 20. Registrul de evidenta pentru inregistrarea cererilor si raspunsurilor privind accesul la informatiile de interes public Acest registru cuprinde: numarul si data cererii, numele si prenumele solicitantului, informatiile solicitate si raspunsul comunicat. La rubrica raspuns se va trece: a) da - acces liber la informatii; b) termen - 30 de zile, daca solutionarea necesita un termen de raspuns; c) trimis la alta institutie; d) nu - informatie exceptata; e) nu - informatie inexistenta. 21. Registrul de control

130

Page 131: Org Inst Judecatoresti

In acest registru se vor inscrie constatarile si masurile dispuse de catre persoana care efectueaza controlul, mentionandu-se numarul si data actului de control. La curtile de apel si tribunale se va tine cate un registru de control si la fiecare sectie. 22. Registrul privind evidenta practicii instantelor de control judiciar In acest registru se inregistreaza toate dosarele sosite de la instantele de control judiciar, solutiile pronuntate in caile de atac si caracterul reformarii. 23. Registrul special pentru inregistrarea datelor privind cazierul fiscal In acest registru se vor face urmatoarele mentiuni: numarul curent; numele si prenumele condamnatului, datele de stare civila, codul numeric personal; domiciliul; infractiunea savarsita; hotararea pronuntata; masuri asiguratorii ori masuri privind latura civila; comunicarea hotararii catre Ministerul Finantelor Publice; semnatura judecatorului-delegat. (2) Pentru evidenta activitatii instantelor vor fi tinute orice alte registre prevazute de lege sau stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii. ART. 84 (1) Hotararile redactate si motivate, inclusiv incheierile pronuntate in conformitate cu art. 673^5 din Codul de procedura civila, incheierile de amanare a pronuntarii, incheierile privind indreptarea erorilor materiale si incheierile privind lamurirea sau completarea dispozitivului hotararilor, se pastreaza in mape. (2) Pentru celelalte categorii de incheieri se pot tine mape separate pe materii, in functie de specificul instantei. (3) Fiecare mapa contine, de regula, cate 100 de hotarari, grupate in ordine numerica pe ani si, separat, pe materii. La mapa se pune al doilea exemplar al hotararii, semnat de toti membrii completului de judecata si de grefier. (4) Mapele se tin pe sectii, separat, dupa cum hotararile sunt pronuntate in prima instanta, in apel sau in recurs. (5) Este interzisa scoaterea mapelor din instanta. De asemenea, este interzisa scoaterea hotararilor din mape. (6) Mapele se pastreaza de grefierul-sef sau, dupa caz, de grefierul sef de sectie timp de 6 luni de la data ultimei hotarari, dupa care se predau la arhiva, in conservare. ART. 85 La judecatorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel se infiinteaza dosarele administrative prevazute de lege, cu respectarea normelor tehnice privind inregistrarea, selectionarea si pastrarea documentelor, precum si mapele ce cuprind darile de seama statistice. ART. 86 (1) La sfarsitul fiecarui an, dupa ultima operatie, in fiecare registru se va intocmi un proces-verbal de inchidere, care va fi semnat de presedintele instantei si primul-grefier, respectiv grefierul-sef sau, dupa caz, presedintele de sectie si grefierul sef de sectie, aplicandu-se stampila instantei.

131

Page 132: Org Inst Judecatoresti

(2) Pentru registrele de evidenta a valorilor se aplica in mod corespunzator normele generale referitoare la inventarierea bunurilor materiale si banesti. CAP. III Desfasurarea activitatii administrativ-judiciare a instantelor SECTIUNEA I Raporturile de serviciu cu publicul ART. 87 (1) Personalul instantelor este obligat sa indeplineasca indatoririle ce ii revin potrivit legii si regulamentelor. (2) Pentru depunerea cererilor si a actelor sau obtinerea de informatii, persoanele interesate se pot adresa, dupa caz, presedintelui instantei sau inlocuitorului acestuia, presedintelui de sectie, judecatorului de serviciu, biroului de informare si relatii publice sau personalului de la registratura si arhiva. (2) Pentru depunerea cererilor si actelor sau obtinerea de informatii, persoanele interesate se pot adresa, dupa caz, presedintelui instantei sau inlocuitorului acestuia, presedintelui de sectie, judecatorului de serviciu, biroului de informare si relatii publice sau personalului de la registratura si arhiva. In interesul infaptuirii justitiei, avocatii au prioritate. (3) In incinta instantei, in locuri vizibile pentru public, vor fi afisate regulile de conduita, precum si indrumari catre compartimentele care au relatii cu publicul. (4) La aceste compartimente se vor pune la dispozitia publicului materiale informative ajutatoare pentru o mai buna adresabilitate. (5) Presedintele instantei, cu aprobarea colegiului de conducere, va desemna, daca se impune, prin rotatie, unul sau mai multi judecatori de serviciu care indeplinesc urmatoarele atributii: a) primesc actele de sesizare a instantei si verifica daca sunt indeplinite cerintele prevazute de normele procedurale; b) iau masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure solutionarea fara intarziere a actiunilor si cererilor primite, cu respectarea normelor de repartizare aleatorie a cauzelor. (6) Registratura si arhiva vor fi deschise zilnic pentru public minimum 4 ore, repartizate in functie de programul sedintelor de judecata. ART. 88 (1) Programul de lucru la instante este de 8 ore zilnic, timp de 5 zile pe saptamana; programul incepe de regula la ora 8,00 si se incheie la ora 16,00. (2) Programarea in sedintele de judecata a judecatorilor se face in raport cu nevoile instantei, asigurandu-se acestora si timpul necesar pregatirii profesionale.

132

Page 133: Org Inst Judecatoresti

(3) In cazuri exceptionale, in materie penala, sedintele de judecata pot fi stabilite si in zile nelucratoare. ART. 89 (1) Sedintele de judecata incep de regula la ora 8,30, putand fi fixate si sedinte succesive, iar in cazuri justificate, si dupa-amiaza. (2) Ora de chemare a partilor in fata instantei se va fixa in functie de programarea sedintelor de judecata. (3) In caz de amanare a judecarii cauzei, atunci cand partile convin, instanta va putea fixa o ora de strigare a dosarelor pentru termenul urmator. ART. 90 Purtarea ecusonului in incinta instantei este obligatorie pentru personalul auxiliar de specialitate, inclusiv cel conex, si pentru personalul economico-financiar si administrativ. ART. 91 (1) Accesul publicului este permis: a) in salile de sedinta, cu 30 de minute inainte de deschiderea sedintelor de judecata; b) la compartimentele care desfasoara activitati cu publicul, potrivit programului stabilit, precum si in orele de audienta. (2) Programul sedintelor de judecata si programul de lucru cu publicul se aduc la cunostinta prin afisare la loc vizibil. ART. 92 (1) Scoaterea din incinta instantelor a dosarelor, actelor si lucrarilor, in afara cazurilor prevazute de lege si de prezentul regulament, este interzisa. (2) Dosarele si evidentele instantei privitoare la activitatea de judecata pot fi consultate de persoanele care justifica un interes legitim, precum si de ziaristii acreditati, cu respectarea ordinii de solicitare si a masurilor de asigurare a integritatii documentelor. Cererea, cu datele de identificare a solicitantului, se va depune la dosarul cauzei. Ea va fi aprobata de persoana care coordoneaza activitatea compartimentului arhiva, tinand seama de prioritatile impuse de buna desfasurare a procesului in cauza respectiva. (2) Dosarele si evidentele instantei privitoare la activitatea de judecata pot fi consultate de persoanele care justifica un interes legitim, cu respectarea ordinii de solicitare si a masurilor de asigurare a integritatii documentelor. Cererea, cu datele de identificare ale solicitantului, se aproba de persoana care coordoneaza activitatea compartimentului arhiva. Cererile formulate de ziaristi se aproba de purtatorul de cuvant sau, in lipsa acestuia, de persoana care coordoneaza activitatea compartimentului arhiva. (2^1) Cererile prevazute la alin. (2) se depun in dosarul cauzei. (3) Accesul la dosar si la evidentele instantei este permis cu respectarea dispozitiilor art. 31 din Constitutia Romaniei, republicata, si ale art. 14 din Legea nr. 544/2001 privind accesul la informatiile de interes public.

133

Page 134: Org Inst Judecatoresti

(4) Documentele prevazute la alin. (2) se studiaza numai in arhiva, dupa identificarea solicitantului, prin verificarea actului de identitate, a procurii sau a delegatiei si notarea numelui si prenumelui acestuia. Dupa studiere, se verifica integritatea documentelor. (5) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei partile, avocatii sau reprezentantii partilor, expertii si interpretii desemnati in cauza. (5) Au prioritate la consultarea dosarului cauzei, in urmatoarea ordine: avocatii, partile sau reprezentantii partilor, expertii si interpretii desemnati in cauza. (6) Dosarele privind cauzele care au fost sau sunt judecate in sedinta secreta, cele privind adoptiile, precum si cele privind autorizarea efectuarii perchezitiilor si confirmarea si autorizarea interceptarilor si inregistrarilor convorbirilor telefonice pot fi consultate numai de catre persoanele mentionate la alin. (5), in conditiile legii. In acelasi mod pot fi consultate documentele si evidentele speciale ale instantei care presupun confidentialitate. SECTIUNEA a II-a Activitatea premergatoare sedintei de judecata si de rezolvare a lucrarilor cu caracter administrativ ART. 93 (1) Actele de sesizare a instantei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin posta, curier ori fax, se depun la registratura unde, in aceeasi zi primesc data certa, dupa care se predau presedintelui instantei sau, dupa caz, judecatorului de serviciu, avand atasate dovezile privind modul in care au fost transmise. (1) Actele de sesizare a instanţei, depuse personal sau prin reprezentant, sosite prin poştă, curier ori fax, se depun la registratură, unde, în aceeaşi zi, după stabilirea obiectului cauzei, primesc număr din aplicaţia ECRIS şi dată certă. (2) Dupa rezolutia presedintelui sau a judecatorului de serviciu, actele de sesizare primesc numar din registrul general de dosare. (2) Stabilirea obiectului cauzei se face, de regulă, de către un grefier cu studii superioare, sub coordonarea unui judecător. După stabilirea numărului din aplicaţia ECRIS, dosarele se predau personalului responsabil cu efectuarea repartizării aleatorii, având ataşate dovezile privind modul în care au fost transmise. (3) Celelalte cereri si acte de orice natura, inclusiv corespondenta cu caracter administrativ, sosite prin posta, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se inregistreaza in registrul general de dosare, registrul de intrare-iesire a corespondentei administrative ori registrul de evidenta a petitiilor, dupa caz, si se prezinta presedintelui impreuna cu dovezile de expediere.

134

Page 135: Org Inst Judecatoresti

(3) Celelalte cereri şi acte de orice natură, inclusiv corespondenţa cu caracter administrativ, sosite prin poştă, curier, fax, e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare, se înregistrează în registrul general de dosare, registrul de intrareieşire a corespondenţei administrative ori în registrul de evidenţă a petiţiilor şi se prezintă, după caz, preşedintelui instanţei sau, atunci când cererea priveşte un dosar aflat pe rolul instanţei, completului căruia i-a fost repartizată cauza. În cazul în care o cerere sau un act priveşte un dosar aflat pe rolul instanţei în ziua depunerii lui, după înregistrare, grefierul registrator îl va preda direct grefierului de şedinţă. (4) Dovezile de comunicare a procedurilor se primesc la registratura instantei sub semnatura, dupa caz se predau arhivarului care le ataseaza la dosar, facandu-se mentiune despre aceasta pe conceptul de citare. (5) Actele si cererile de orice natura, prezentate de justitiabili sau de reprezentantii lor, inclusiv avocati, presedintelui instantei ori judecatorului de serviciu, primesc data certa la prezentarea lor, prin aplicarea stampilei de intrare a instantei respective, iar dupa rezolvare se predau registratorului care le inregistreaza potrivit prevederilor alin. (1) sau (3), dupa caz. (6) Partea sau reprezentantul acesteia care prezinta personal la instanta actul de sesizare poate primi, sub semnatura depusa pe act, termen de judecata in cunostinta, cu respectarea criteriului repartizarii aleatorii a cauzelor, in afara de cazul in care legea dispune altfel. (7) Documentele si inscrisurile care nu pot fi atasate la dosar, precum si obiectele ce servesc ca mijloc de proba vor fi predate direct grefierului sef de sectie, respectiv grefierului-sef, cu respectarea dispozitiilor prezentului regulament privind gestiunea corpurilor delicte. (8) Inregistrarea, evidenta si pastrarea documentelor ce nu sunt destinate publicitatii se vor face in conditiile prevazute de lege. (9) Plicurile continand corespondenta cu caracter confidential se inregistreaza in registrul de intrare a corespondentei, cu aceasta mentiune, fara a fi desfacute, dupa care se predau destinatarului. ART. 94 (1) Inregistrarea statistica a cererilor, formarea dosarelor, intocmirea conceptelor de citare, emiterea procedurilor de chemare in fata instantei si comunicarea copiilor de pe actele de sesizare a instantei se fac imediat dupa fixarea termenului de judecata, pentru cauzele de natura urgenta, sau cel mai tarziu a doua zi lucratoare, in celelalte cauze. Persoana care intocmeste procedurile va face mentiune, pe conceptul de citare, despre data predarii acestora spre expediere. (2) Expedierea corespondentei se va realiza prin posta, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail sau prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat si supravegheat si care sa asigure caracterul oficial al acesteia. ART. 95

135

Page 136: Org Inst Judecatoresti

(1) In vederea repartizarii pe complete si a stabilirii primului termen de judecata, dosarele nou-formate vor fi transmise persoanei desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. (2) Repartizarea cauzelor se va efectua in sistem informatic prin programele MJREP sau ECRIS. (2) Repartizarea cauzelor se va efectua în sistem informatic prin programul ECRIS. (3) In cazul in care repartizarea in sistem informatic nu se poate aplica din motive obiective, repartizarea cauzelor se efectueaza prin metoda sistemului ciclic. Repartizarea aleatorie in sistem informatic sau ciclic se realizeaza o singura data, urmand ca in situatiile in care pe parcursul desfasurarii procesului apar incidente procedurale sa se recurga la regulile stabilite in prezentul regulament. (4) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu in sistem informatic sau ciclic, dosarele se inregistreaza in ordinea sosirii la instanta si se repartizeaza in aceeasi ordine de catre persoana sau persoanele desemnate anual de presedintele instantei, cu avizul colegiului de conducere. (5) Pentru aplicarea criteriului aleatoriu, completele se vor constitui la inceputul fiecarui an si se numeroteaza pe instanta sau, dupa caz, pe sectii, tinandu-se seama de materiile in care se judeca, de specializarea completelor si de faza procesuala in care se afla cauzele, respectiv fond, apel sau recurs. Modificarea numarului completelor de judecata sau schimbarea judecatorilor care le compun se va putea realiza doar pentru motive obiective, in conditiile legii. (6) In cazul existentei unui sistem computerizat automat de gestiune a activitatii de inregistrare a actelor de sesizare, presedintele instantei urmareste ca utilizarea acestuia sa se realizeze conform instructiunilor. (7) La sfarsitul fiecarei zile se listeaza cauzele repartizate in ziua respectiva, tinandu-se o evidenta separata a listelor. (8) Pentru repartizarea aleatorie a cauzelor urgente, atat in materie penala, cat si in materie civila, se vor respecta programele informatice sau, dupa caz, metoda sistemului ciclic privind repartizarea aleatorie pentru completele specializate. (8^1) La cererea motivată a completului de judecată învestit cu soluţionarea unui dosar care în mod constant necesită un timp de lucru ce acoperă durata normală a unei şedinţe de judecată, colegiul de conducere al instanţei poate să dispună, până la soluţionarea cauzei respective sau până la un alt moment al procesului, ca acelui complet să nu îi mai fie repartizate alte cauze. (9) Toate modificarile aduse compunerii completului de judecata ori repartizarii dosarelor in conditiile prezentului regulament vor fi evidentiate in programele informatice de repartizare aleatorie. In situatia in care programele informatice nu permit asemenea evidente, se va tine un registru special pentru

136

Page 137: Org Inst Judecatoresti

evidentierea acestor modificari, sub semnatura persoanei sau a persoanelor desemnate cu repartizarea aleatorie a cauzelor. (10) Incheierile si procesele-verbale intocmite in procedura repartizarii aleatorii a cauzelor vor fi pastrate in mape separate. ART. 96 Prin metoda sistemului ciclic dosarele sunt preluate de persoana sau persoanele desemnate potrivit art. 95 alin. (4), care repartizeaza cate un dosar, in ordine, completelor de judecata stabilite conform art. 95 alin. (5). Aceeasi regula se aplica la repartizarea cauzelor catre completele specializate. ART. 96^1 (1) Cererile accesorii referitoare la un dosar repartizat aleatoriu se judeca de acelasi complet. (2) Cererile privind masurile asiguratorii care se pot dispune si fara a fi pe rol o judecata asupra fondului se repartizeaza aleatoriu. (2) Cererile privind măsurile asigurătorii se repartizează aleatoriu, dacă nu este pe rol o judecată asupra fondului. ART. 97 Dosarele repartizate pe complete in mod aleatoriu vor fi preluate de presedintele sau de unul dintre judecatorii completului de judecata, care va lua masurile necesare in scopul pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure solutionarea cu celeritate a cauzelor. (2) In situatia in care judecatorii prevazuti la alin. (1) se afla in imposibilitate sa ia masurile necesare pregatirii judecatii, astfel incat sa se asigure solutionarea cu celeritate a cauzelor, acestea vor fi dispuse de presedintele instantei ori al sectiei sau de judecatorul de serviciu. ART. 98 (1) Incidentele procedurale referitoare la compunerea completelor de judecata se vor solutiona cu respectarea normelor de procedura si a normelor de repartizare aleatorie a cauzelor. (2) Incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului de judecata, precum incompatibilitatea, recuzarea sau abtinerea, se vor solutiona de completul cu numarul imediat urmator, care judeca in aceeasi materie. Daca in materia respectiva nu exista decat un singur complet de judecata, incidentele procedurale referitoare la toti membrii completului vor fi solutionate de completul imediat urmator, indiferent de materia in care judeca. (3) Daca in urma solutionarii incidentelor procedurale prevazute la alin. (2) se constata ca, din motive prevazute de lege, completul caruia i-a fost repartizata aleatoriu cauza nu este in masura sa judece, dosarul se repartizeaza completului care a solutionat incidentul procedural. (3) Daca in urma solutionarii incidentelor procedurale prevazute la alin. (2) se constata ca, din motive prevazute de lege, completul caruia i-a fost repartizata aleatoriu cauza nu este in masura sa judece, dosarul se repartizeaza completului urmator celui care a solutionat incidentul procedural sau, daca nu exista un

137

Page 138: Org Inst Judecatoresti

asemenea complet, cauza va fi judecata de completul care a solutionat incidentul procedural. (4) In situatia in care incidentele procedurale se refera la o parte din membrii completului de judecata, solutionarea acestora se va face de catre un complet constituit prin includerea judecatorului sau a judecatorilor stabiliti prin planificarea de permanenta, pe materii, realizata cel putin semestrial. Completul de judecata astfel constituit va pastra cauza pentru judecata, in situatia in care, in urma solutionarii incidentelor procedurale, se va stabili ca judecatorul sau judecatorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea cauzei. Daca judecata se amana, la termenul urmator constituirea completului se face cu judecatorul de permanenta planificat pentru acea zi. (4) În situaţia în care incidentele procedurale se referă la o parte din membrii completului de judecată, soluţionarea acestora se va face de către un complet constituit prin includerea judecătorului sau a judecătorilor stabiliţi prin planificarea de permanenţă, pe materii, realizată cel puţin semestrial. Completul de judecată astfel constituit va păstra cauza pentru judecată în situaţia în care, în urma soluţionării incidentelor procedurale, se va stabili că judecătorul sau judecătorii cu privire la care s-au invocat incidentele procedurale nu pot participa la judecarea cauzei. (5) Planificarea de permanenta se face de presedintele instantei sau, dupa caz, de presedintele sectiei, cu acordul colegiului de conducere, tinandu-se cont de completele de judecata din care face parte judecatorul, avand prioritate asigurarea timpului necesar studierii dosarului. In cadrul planificarii de permanenta se vor avea in vedere si situatiile in care judecatorii lipsesc din instanta. (5^1) Planificarea de permanenţă se face pentru fiecare zi. În cazul în care incidentele procedurale prevăzute la alin. (4) nu se soluţionează în ziua în care au fost invocate, întregirea completului se face cu judecătorul sau judecătorii din planificarea de permanenţă din ziua în care acestea au fost invocate. Dacă incidentul procedural se invocă între termenele de judecată, în alcătuirea completului intră judecătorul sau judecătorii din lista de permanenţă aferentă zilei în care s-a stabilit termenul de judecată. (6) In caz de absenta, compunerea completului de judecata se va realiza prin participarea judecatorilor din planificarea de permanenta, desemnati conform alin. (4) si (5), intocmindu-se in acest sens un proces-verbal. (7) În cazul existenţei, într-o singură zi, a mai multor incidente procedurale sau a situaţiilor de absenţă a membrilor completului de judecată, soluţionarea acestora se face, prin rotaţie, de judecătorii aflaţi pe planificarea de permanenţă din acea dată, în ordinea înregistrării. ART. 99 (1) Incidentele procedurale, altele decat cele prevazute in art. 98 alin. (2)-(4) si (6), ivite in cursul procesului vor fi solutionate cu respectarea continuitatii

138

Page 139: Org Inst Judecatoresti

completului de judecata, in conditiile legii, precum si a normelor privind repartizarea aleatorie, in cazul in care nu se poate aplica principiul continuitatii. (1) Incidentele procedurale, altele decat cele prevazute in art. 98 alin. (2)-(4) si alin. (6), ivite in cursul procesului vor fi solutionate cu respectarea continuitatii completului de judecata, in conditiile legii, precum si a normelor privind repartizarea aleatorie in cazul in care nu se poate aplica principiul continuitatii. In aceleasi conditii se solutioneaza si declaratiile de abtinere sau cererile de recuzare a procurorului, magistratului-asistent sau grefierului de sedinta. (2) Transpunerea cauzei de la o sectie la alta, in cadrul aceleiasi instante, se va realiza prin incheiere. La instantele la care dosarele se inregistreaza separat pe sectii, sectia competenta care primeste dosarul va da acestuia un numar nou si va proceda la repartizarea lui aleatorie. La instantele la care dosarele nu se inregistreaza separat pe sectii, dosarul isi pastreaza numarul si va fi transpus la completul similar care judeca in aceeasi zi, la sectia competenta, sau, daca in ziua respectiva nu exista sedinta de judecata la aceasta sectie, la completul imediat urmator al sectiei competente. (3) In situatia recalificarii cailor de atac se va proceda astfel: daca apelul este recalificat in recurs, completul de judecata va fi intregit cu un judecator din lista de permanenta, iar daca recursul este recalificat in apel, completul de judecata va fi format din primii 2 judecatori ai completului de recurs. (4) In caz de disjungere, dosarul nou-format se repartizeaza aceluiasi complet pentru respectarea principiului continuitatii. (5) Repunerea pe rol a cauzei dupa suspendare, pentru continuarea judecatii sau pentru perimare, se va realiza de catre completul care a dispus suspendarea. In cazul in care completul care a dispus suspendarea a fost desfiintat sau membrii acestuia nu mai functioneaza in cadrul instantei, dosarul se va repartiza completului care va avea acelasi numar in noua configuratie. In situatia in care nu exista un asemenea complet, dosarul se va repartiza completului imediat urmator competent sa judece cauza, corespunzator fazei procesuale in care se afla aceasta. Aceeasi rezolvare se va da cererilor de indreptare a erorilor materiale si cererilor de completare a hotararii. (5) Repunerea pe rol a cauzei după suspendare, pentru continuarea judecăţii sau pentru perimare, se va realiza de către completul învestit aleatoriu cu soluţionarea cauzei. În cazul în care acest complet a fost desfiinţat sau membrii acestuia nu mai funcţionează în cadrul instanţei, dosarul se va repartiza completului care are acelaşi număr în noua configuraţie. În situaţia în care nu există un asemenea complet, dosarul se va repartiza completului imediat următor competent să judece cauza, corespunzător fazei procesuale în care se află aceasta. Aceeaşi rezolvare se va da cererilor de îndreptare a erorilor materiale şi cererilor de completare a hotărârii. (6) Repartizarea cauzelor trimise spre rejudecare dupa desfiintare/casare se va face prin programul de repartizare aleatorie a cauzelor.

139

Page 140: Org Inst Judecatoresti

(7) Completul de divergenta se va constitui potrivit <LLNK 12004 304 11 202 54 40>art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, republicata, prin includerea presedintelui sau a vicepresedintelui instantei, a presedintelui de sectie ori a judecatorului din planificarea de permanenta. (7) Completul de divergenţă se va constitui potrivit <LLNK 12004 304 11 202 54 40>art. 54 alin. (4) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin includerea preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a judecătorului din planificarea de permanenţă aferentă datei la care se vor relua dezbaterile. (8) Cererile de preschimbare a primului termen de judecata vor fi solutionate de completul de judecata care a primit dosarul prin repartizare aleatorie. (9) Cererile de suspendare a hotararilor supuse cailor de atac se vor solutiona de completul care a fost investit cu judecarea cauzei. Daca cererea de suspendare se inregistreaza mai inainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza in procedura aleatorie. (9) Cererile de suspendare a executării hotărârilor supuse căilor de atac se vor soluţiona de completul care a fost învestit cu judecarea cauzei. Dacă cererea de suspendare se înregistrează înainte de sosirea dosarului, aceasta se va repartiza în procedura aleatorie. (10) Suspendarea provizorie a executarii hotararii in conditiile Codului de procedura civila se va solutiona dupa modelul completelor specializate in compunerea carora intra presedintele instantei sau, dupa caz, presedintele de sectie ori inlocuitorii acestora. (11) In situatia desfiintarii completului, cauzele vor fi repartizate prin sistemul ciclic celorlalte complete ale instantei, competente sa judece in materia respectiva, de presedintele instantei sau de judecatorul desemnat cu repartizarea aleatorie a cauzelor. ART. 99^1 (1) Pentru toate cererile de recurs formulate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorul-sindic in cadrul procedurii deschise impotriva unui debitor se constituie un singur dosar. (2) Cererile de recurs ulterioare, formulate impotriva altor hotarari care vizeaza acelasi debitor, vor primi coperti inscriptionate cu acelasi numar unic de dosar, atribuit prin repartizarea aleatorie a primului recurs. Pentru solutionarea fiecarui recurs, completul astfel investit poate pronunta cate o decizie. (2) Cererile de recurs ulterioare formulate împotriva altor hotărâri care vizează acelaşi debitor vor primi coperte inscripţionate cu acelaşi număr unic de dosar, atribuit prin repartizarea aleatorie a primului recurs, şi cu menţiunea «supliment - recurs ...» 1, 2, 3, ..., după caz. Pentru soluţionarea fiecărui recurs, completul astfel învestit poate pronunţa câte o decizie. ART. 99^2 (1) Incepand cu 1 iulie 2006 se generalizeaza sistemul ECRIS al numarului unic de dosar la toate instantele. Numarul unic al dosarului este format din:

140

Page 141: Org Inst Judecatoresti

numarul din registrul general electronic/numarul identificator al instantei/anul inregistrarii dosarului. (2) Numarul din registrul general electronic reprezinta numarul dosarului in cadrul registrului electronic pentru intreaga instanta. Acest numar incepe de la valoarea 1 pentru primul dosar din anul curent si continua incremental pentru fiecare nou dosar creat. (3) Numarul identificator al instantei reprezinta un numar unic de identificare a instantei de judecata. Lista numerelor de identificare a instantelor de judecata este prevazuta in anexa la prezentul regulament. (4) Numarul unic dat de instanta de fond se pastreaza fara modificari, pe tot parcursul solutionarii dosarului, pana la executarea hotararii. (4) Numărul unic dat de instanţa de fond se păstrează fără modificări pe tot parcursul soluţionării dosarului până la executarea hotărârii. În situaţia casărilor cu trimitere spre rejudecare ori în alte situaţii în care în mod obiectiv programul nu permite păstrarea aceluiaşi număr, se va genera un număr nou în sistem informatic. (5) La data intrarii in utilizare a aplicatiei ECRIS, numerele unice emise anterior in instanta se preiau in sistemul informatic, odata cu introducerea dosarelor aflate pe rol. ART. 99^3 (1) In caz de avarie, instantele care folosesc sistemul ECRIS vor proceda la atribuirea numarului unic de dosar prin alocarea unei plaje de numere care sa porneasca de la un numar mai mare decat ultimul numar atribuit electronic. Fiecare dosar inregistrat se noteaza in registrul de avarie. (2) Dupa ce avaria dispare, grefierii care au gestionat registrul de avarie au obligatia de a inregistra toate dosarele din acest registru in sistemul ECRIS, pentru a deveni numere unice de dosare. (3) Inregistrarea de noi dosare in sistemul ECRIS se realizeaza numai dupa preluarea in sistemul electronic a tututor numerelor din registrul de avarie. ART. 99^4 (1) Instantele judecatoresti care in prezent nu folosesc sistemul ECRIS vor trece la utilizarea acestui program pana cel mai tarziu la 31 decembrie 2006. (2) Instantele judecatoresti care utilizeaza sistemul ECRIS vor lua masuri pentru completarea tuturor campurilor aplicatiei ECRIS cu date complete si corecte, conform instructiunilor de utilizare. ART. 100 Pe perioada vacantei judecatoresti se vor forma complete separate, pentru a se asigura solutionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate. ART. 101 Neluarea masurilor necesare aplicarii normelor criteriului aleatoriu de repartizare a cauzelor sau incalcarea acestor norme atrage raspunderea disciplinara a persoanelor vinovate, in conditiile legii. ART. 102

141

Page 142: Org Inst Judecatoresti

(1) Pe coperta dosarului se va mentiona, dupa caz, denumirea instantei, sectia, completul de judecata, numarul dosarului, numele sau denumirea partilor, obiectul pricinii, starea de arest, termenele de judecata, numarul si data hotararii, initialele judecatorului insarcinat cu redactarea hotararii, indicele statistic si pozitia din registrul de executari penale. (2) Inainte de a fi puse la dispozitia justitiabililor sau predate pentru sedinta de judecata, dosarele trebuie sa aiba toate filele cusute si numerotate. (3) In cazul in care dosarul urmeaza a fi inaintat la instanta de apel sau recurs ori la alta autoritate sau se depune in conservare, se va proceda la snuruirea definitiva si aplicarea sigiliului, iar pe fata interioara a ultimei coperte grefierul arhivar va certifica numarul filelor in cifre si, in paranteza, in litere. (4) In ipoteza in care partile solicita eliberarea unor inscrisuri aflate in dosarele altor autoritati, atasate dosarului ce se conserva, se poate proceda la desigilarea acestora cu intocmirea unui proces-verbal despre operatiunea intreprinsa, realizandu-se in mod corespunzator o noua numerotare, lasandu-se la dosar o copie a actului respectiv. (5) Dosarele se pot forma in doua sau mai multe volume, iar in adresele de inaintare a dosarelor se indica numarul volumelor si numarul de pagini ale fiecarui volum. (6) La instanta de apel si la instanta de recurs se formeaza un nou dosar la care se ataseaza separat dosarul primei instante si, dupa caz, al instantei de apel. (7) In cazul desfiintarii sau casarii hotararii, cu trimitere spre rejudecare, se va forma un dosar nou, la care se va atasa dosarul initial. ART. 103 (1) Grefierul de sedinta preia dosarele de la arhiva, sub semnatura in registrul de termene, cu cel putin doua zile inaintea sedintei, afiseaza lista cauzelor cu o zi inaintea termenului de judecata sau cel mai tarziu cu o ora inainte de inceperea sedintei la instantele la care activitatea se desfasoara in 2-3 timpi. Grefierul de sedinta completeaza condica de sedinta, verifica daca au sosit la instanta si s-au atasat la dosare dovezile de inmanare ori de comunicare a citatiilor si a celorlalte acte de procedura, precum si relatiile si actele solicitate de presedinte sau de instanta de judecata. De asemenea, grefierul de sedinta verifica legalitatea indeplinirii procedurilor de citare sau de comunicare atasate la dosar si informeaza presedintele completului de judecata despre deficientele constatate. Dosarele se predau completului de judecata. (2) La instantele la care se utilizeaza sistemul computerizat lucrarile vor fi realizate prin selectia automata a datelor. (3) Presedintele instantei asigura procurorului de sedinta, partilor, reprezentantilor partilor, avocatilor si celorlalte persoane prevazute de lege posibilitatea consultarii din timp a dosarelor. (4) Cand una dintre parti se afla in stare de arest, presedintele instantei sau presedintele completului ia masuri ca aceasta sa-si poata exercita pe deplin, in

142

Page 143: Org Inst Judecatoresti

tot cursul judecatii, dreptul de a examina actele dosarului si de a lua legatura cu avocatul sau. (5) La inscrierea dosarelor pe lista se da intaietate cauzelor in care sunt arestati si celor cu privire la care legea prevede ca judecata se face de urgenta, tinandu-se seama de orele fixate pentru prezentarea persoanelor chemate in proces. SECTIUNEA a III-a Activitatea in timpul sedintei de judecata ART. 104 (1) Grefierul va fi prezent in sala de sedinta cu jumatate de ora inainte de inceperea sedintei de judecata, pentru a pune la dispozitie dosarele spre consultare; acesta se ingrijeste totodata de atasarea la dosare a ultimelor acte de procedura sau a corespondentei sosite la registratura. (2) Dupa inceperea sedintei de judecata, procurorul, partile, reprezentantii sau avocatii acestora pot studia dosarele numai cu incuviintarea presedintelui de complet, dupa o prealabila verificare a identitatii si calitatii. (3) Grefierul de sedinta verifica buna functionare a instalatiilor de sonorizare, pentru apelul persoanelor chemate in fata instantei de judecata. (4) Grefierul de sedinta anunta publicului din sala intrarea judecatorilor. (5) Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia. (6) Accesul publicului in sala de sedinta poate fi limitat numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege. (7) Fotografierea, filmarea sau inregistrarea in sala de sedinta se fac numai cu aprobarea presedintelui completului. (8) Sedinta de judecata poate fi suspendata pentru motive justificate. Durata suspendarii va fi anuntata si afisata pe usa salii de sedinta, prin grija grefierului. (9) Apelul partilor si al celorlalte persoane citate se face, de regula, de grefierul de sedinta, prin instalatia de sonorizare. (10) Dupa strigarea cauzei si apelul partilor, grefierul de sedinta face oral referatul cauzei, prezentand pe scurt obiectul pricinii si stadiul in care se afla judecata acesteia, comunica modul in care s-a indeplinit procedura de citare a persoanelor chemate la proces si daca s-au realizat celelalte masuri dispuse de instanta la termenele anterioare. (11) Cauzele care se amana, fara discutii, vor putea fi strigate la inceputul sedintei, in ordinea listei, daca toate partile legal citate sunt prezente si cer amanarea sau in cauza s-a solicitat judecata in lipsa. (12) La cererea partilor, instanta va putea lasa cauza la urma, fixand o anumita ora, cand dosarul va fi strigat din nou. (13) In cazul in care nici una dintre parti nu se prezinta la strigarea cauzei, dosarul va fi lasat la sfarsitul sedintei cand, dupa o noua strigare, in ordinea

143

Page 144: Org Inst Judecatoresti

listei, se va proceda conform dispozitiilor procedurale. Pentru motive temeinice, presedintele completului poate dispune luarea cauzelor intr-o alta ordine decat cea inscrisa pe lista de sedinta. (14) Cererile sau actele depuse in timpul sedintei de judecata vor fi datate, vizate si semnate de presedintele completului de judecata. (15) In cursul sedintei de judecata grefierul va consemna in caietul de note: numarul dosarului, pozitia acestuia pe lista de sedinta, sustinerile orale din timpul sedintei, depunerile de cereri si acte in conditiile alin. (14), masurile dispuse de instanta, precum si toate celelalte aspecte din desfasurarea procesului. (16) Notele vor fi vizate de presedintele completului de judecata, care in prealabil va verifica continutul acestora si va urmari atasarea listei de sedinta la caietul de note. (17) Caietul de note va fi numerotat si sigilat; acesta se va depune la arhiva instantei, unde se va pastra timp de 3 ani, socotiti de la data ultimelor note. (18) In cazul in care desfasurarea sedintei de judecata se inregistreaza cu mijloace tehnice, suportul inregistrarii se va pastra in arhiva instantei timp de 3 ani, socotiti de la data efectuarii ultimelor inregistrari. (19) In cazul amanarii judecatii cauzei, la fixarea noului termen si a orei de prezentare la instanta se va tine seama de programarea si incarcatura sedintelor de judecata. (20) In situatia in care cauza ramane in pronuntare, presedintele completului anunta in sedinta ora si, eventual, ziua stabilita pentru pronuntarea hotararii. SECTIUNEA a IV-a Activitatea ulterioara incheierii dezbaterilor ART. 105 (1) Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta care va fi scrisa pe cererea de chemare in judecata, pe cererea de apel sau recurs ori pe ultima incheiere. (1) Rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta care va fi scrisa pe cererea de chemare in judecata, pe cererea de apel sau de recurs ori pe ultima incheiere. Transcrierea minutei, integral sau in extras, in condica sedintelor de judecata se face de presedintele completului ori de un alt judecator, membru al acestuia. (2) Daca nu exista suficient spatiu sau sunt utilizate formulare tipizate ori tehnica de calcul, atunci minuta se va scrie pe o foaie sau, dupa caz, pe foi separate, numerotate. (3) Apelurile si recursurile declarate oral in sedinta in care s-a pronuntat hotararea vor fi consemnate intr-un proces-verbal semnat de presedintele completului si de grefierul de sedinta. (4) Numerele de hotarare se dau in ordinea inscrierii lor in condica de sedinta, separat pe materii.

144

Page 145: Org Inst Judecatoresti

(5) La curtile de apel si tribunale hotararile pronuntate in prima instanta, in apel si in recurs primesc numar separat. ART. 106 Pentru cauzele penale a caror judecata se suspenda, instanta verifica periodic daca mai subzista cauza care a determinat suspendarea, fixand in acest scop termene de control. Aceste termene de control vor fi mentionate in registrul de termene al arhivei. ART. 107 (1) Incheierile de amanare a judecatii cauzelor, conceptele de citare pentru termenul urmator, adresele si celelalte lucrari dispuse de instanta, precum si incheierile de amanare a pronuntarii se intocmesc de grefier in termen de doua zile lucratoare, iar partea introductiva a hotararilor, in 3 zile lucratoare de la terminarea sedintei, cu exceptia situatiilor in care legea prevede termene mai scurte. (2) Termenele prevazute la alin. (1) pot fi depasite, cu aprobarea si in masura stabilita de presedintele instantei, cu exceptia cauzelor urgente sau a celor pentru care legea prevede un termen mai scurt de exercitare a cailor de atac. ART. 108 (1) Judecatorii sunt obligati sa verifice efectuarea in termen a incheierilor si a celorlalte lucrari intocmite de grefierul de sedinta, restituindu-le pe cele necorespunzatoare si dand indrumarile necesare pentru refacerea lor. (2) Dupa redactarea si semnarea incheierilor, grefierii de sedinta predau dosarele amanate grefierului arhivar sef, care semneaza de primirea lor pe listele de sedinta. (3) Citatiile si mandatele de aducere se intocmesc in ordinea urgentei, cel mai tarziu a doua zi dupa intocmirea conceptelor de citare. Notele telefonice sau telegrafice de citare se transmit de indata, in primul caz facandu-se mentiunea datei, orei si persoanei care le-a primit, dupa care se depun la dosarul cauzei. ART. 109 (1) A doua zi dupa pronuntarea hotararilor, grefierii sunt obligati sa prezinte dosarele solutionate si cele in care judecata a fost suspendata grefierului-sef, iar la curtile de apel, tribunale si tribunalele specializate, si persoanei cu atributii pe linie de statistica, spre a fi inregistrate in registrul de evidenta a redactarii hotararilor, in situatiile statistice, precum si in celelalte evidente. (2) Dosarele solutionate se predau grefierului delegat cu intocmirea lucrarilor de executare, care va inscrie hotararile pronuntate in registrul de executari penale sau, dupa caz, in registrul de executari civile. Grefierul delegat la compartimentul de executari penale va face mentiunile cu privire la comunicarea hotararilor pentru cei ce au lipsit la dezbateri si cu privire la apelurile si recursurile declarate oral in sedinta. (3) In cauzele cu inculpati arestati preventiv vor fi atasate dosarele in care s-a dispus luarea si, dupa caz, prelungirea arestarii preventive.

145

Page 146: Org Inst Judecatoresti

(4) Pentru inculpatii militari in termen, pentru cei condamnati cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, cu suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, cu executarea pedepsei la locul de munca, pentru cei gratiati conditionat si pentru cei arestati se va mentiona in plus daca au fost prezenti la pronuntarea hotararii. (5) Grefierul de sedinta va mentiona, sub semnatura, in partea de jos a minutei sau a hotararii redactate, dupa caz, data comunicarii si partile carora li s-a comunicat dispozitivul sau hotararea. (6) In cazul in care, dupa redactarea hotararilor, grefierul de sedinta este in imposibilitate sa semneze hotararea, aceasta va fi semnata de primul-grefier sau grefierul-sef, dupa caz, facandu-se mentiune despre cauza care l-a impiedicat sa semneze. In lipsa primului-grefier sau grefierului-sef, hotararea va fi semnata de un alt grefier desemnat de presedinte. (7) Dosarele penale in care procurorul nu a participat la dezbateri vor fi inaintate parchetului competent, de catre grefierul delegat cu lucrarile de executari penale, imediat dupa redactarea hotararii. (8) In cazul evidentei informatizate, datele statistice vor fi preluate automat de aplicatia de statistica judiciara din baza de date generala. ART. 110 (1) Cel mai tarziu a patra zi dupa pronuntare sau dupa inregistrarea caii de atac, grefierul de sedinta va preda dosarele judecatorilor, in vederea motivarii hotararilor, dupa ce, in prealabil, a intocmit partea introductiva a acestora. (2) Daca se apreciaza ca este necesara amanarea pronuntarii hotararii, aceasta poate fi dispusa potrivit legii. (3) Hotararile tehnoredactate vor purta pe ultima pagina urmatoarele mentiuni: data tehnoredactarii, initialele redactorului si ale tehnoredactorului si numarul exemplarelor, iar la instantele de control judiciar se va trece numele judecatorilor care au pronuntat hotararile supuse controlului si, dupa caz, caracterul reformarii. Hotararile se vor redacta in numarul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede ca hotararea se comunica integral. Primele doua exemplare de pe fiecare hotarare vor fi semnate de membrii completului de judecata si de grefierul de sedinta. (3) Hotararile tehnoredactate vor purta, pe ultima pagina, urmatoarele mentiuni: data tehnoredactarii, initialele redactorului si ale tehnoredactorului si numarul exemplarelor, iar la instantele de control judiciar se va trece numele judecatorilor care au pronuntat hotararile supuse controlului. Hotararile se vor redacta in numarul de exemplare necesar, spre a se asigura comunicarea acestora tuturor persoanelor pentru care legea prevede ca hotararea se comunica integral. Doua exemplare de pe fiecare hotarare vor fi semnate de membrii completului de judecata si de grefierul de sedinta.

146

Page 147: Org Inst Judecatoresti

(4) Dupa verificarea si semnarea hotararii, grefierul de sedinta va preda in aceeasi zi al doilea exemplar de pe hotarare grefierului-sef, respectiv grefierului sef de sectie, in vederea depunerii la mapa. (5) Dupa intocmirea procedurilor de comunicare, grefierul de sedinta va preda dosarele grefierului arhivar sef, sub semnatura pe lista de sedinta. Listele purtand semnatura de predare-primire vor fi indosariate si pastrate pentru evidenta. SECTIUNEA a V-a Inregistrarea cererilor de apel sau de recurs si inaintarea dosarelor la instanta de apel sau de recurs ART. 111 (1) Cererile de apel sau de recurs prezentate direct sau primite prin posta, curier ori fax se inregistreaza mai intai in registrul general de dosare, in forma informatizata sau scrisa, dupa care registratorul le preda presedintelui instantei, care le va rezolva in aceeasi zi. (2) La cererile de apel sau de recurs primite prin posta se vor atasa si plicurile in care au fost expediate. (3) Persoanei care se prezinta nemijlocit la instanta cu cererea de apel sau de recurs i se va elibera, daca solicita, dovada scrisa a depunerii cererii. (4) Registratorul va verifica daca cererile de apel sau de recurs, formulate separat, au fost prezentate in numarul de exemplare necesar pentru comunicare si atasare la dosarul cauzei. (5) Cererile de apel sau de recurs motivate ori motivele scrise de apel sau de recurs formulate separat, expediate prin posta in numar insuficient de exemplare, se vor inregistra asa cum au fost primite, indicandu-se numarul de exemplare pe cerere si in registru. (6) Dupa inregistrare, cererile de apel sau de recurs in materie civila se predau grefierului arhivar, iar cele privind hotararile penale, grefierului delegat cu lucrarile de executari penale. (7) Pana la expedierea dosarelor in apel sau in recurs, aceste cereri se pastreaza in mape. (8) Dupa primirea apelului sau recursului, grefierul arhivar va efectua mentiunile in registrul de evidenta a apelurilor ori recursurilor, dupa caz. ART. 112 (1) Grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari penale face mentiunea despre declararea apelului sau recursului la pozitia respectiva din registrul de executari penale si verifica daca au sosit dovezile de comunicare a hotararii si daca a expirat termenul de apel ori de recurs pentru toate partile. (2) Dosarele penale in care procurorul a declarat apel sau recurs vor fi expediate cu adresa de inaintare la parchetul competent, in cel mult 24 de ore de

147

Page 148: Org Inst Judecatoresti

la redactarea hotararii, iar dupa restituire, se vor inainta instantei de apel ori de recurs, dupa expirarea termenului de apel sau de recurs pentru toate partile. (3) Dosarele vor fi restituite de procuror in cel mult 10 zile, iar in cauzele cu arestati, in cel mult 5 zile. (4) Data inaintarii dosarelor la parchet si data restituirii lor vor fi mentionate in registrul de executari penale. (5) Grefierul delegat cu lucrarile de executari penale va mentiona, in registrul de executari penale, data expedierii fiecarui dosar la instanta de apel sau de recurs si va preda imediat grefierului arhivar dosarele care urmeaza a fi expediate impreuna cu cererile de apel ori de recurs si adresele de inaintare, semnate de presedinte sau judecatorul-delegat; in dosarele in care hotararile au ramas definitive, prin neapelare sau nerecurare, va intocmi de indata lucrarile de punere in executare. ART. 113 (1) Dupa sosirea dovezilor de comunicare a hotararilor civile si dupa implinirea termenului de apel sau de recurs pentru toate partile, grefierul arhivar va inainta dosarul la instanta de apel ori de recurs, cu adresa semnata de presedintele instantei sau de judecatorul desemnat, in care se vor consemna: numarul dosarului, numarul si data hotararii atacate, numele si prenumele partilor care au declarat apel sau recurs, numarul copiilor de pe cererea de apel ori recurs, mentiunea daca apelul sau recursul a fost timbrat, caz in care se va indica valoarea taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar ce au fost achitate. Despre inaintarea dosarului se va face mentiune si in registrul general de dosare. (2) Apelul sau recursul va fi transmis de indata daca s-a facut cerere pentru suspendarea executarii hotararii primei instante. In aceasta situatie, toate comunicarile vor fi efectuate de instanta care a pronuntat hotararea apelata sau recurata. (3) Cererile de apel sau de recurs si adresa de inaintare a dosarului la instanta de apel ori de recurs se ataseaza, necusute, la inceputul fiecarui dosar. ART. 114 Daca se constata intarzieri in restituirea dovezilor de comunicare a hotararilor se vor lua masuri de verificare la oficiul postal sau la agentul procedural. In functie de rezultatul verificarilor, presedintele, la sesizarea grefierului arhivar sau a partii interesate, va lua masurile corespunzatoare.

SECTIUNEA a VI-a Circuitul dosarelor restituite de instantele de apel sau de recurs ART. 115 (1) Dosarele restituite de instantele de apel sau de recurs pentru executare ori conservare vor fi inregistrate in aceeasi zi in registrul general de dosare si in

148

Page 149: Org Inst Judecatoresti

registrul informativ - in sistem informatizat sau scris -, mentionandu-se si data restituirii dosarului. (2) In cazul in care instanta de apel sau de recurs a desfiintat ori a casat hotararea si a trimis cauza pentru rejudecare, dosarul va fi inregistrat ca un nou act de sesizare, sub indicativul "Rj" (rejudecare), cu precizarea tuturor dosarelor componente, facandu-se mentiune despre aceasta si la pozitiile initiale din registrul general de dosare si din registrul informativ. (3) Repartizarea cauzei pentru rejudecare se va face cu respectarea procedurii de repartizare aleatorie. (4) Cand instanta de control judiciar desfiinteaza sau caseaza hotararea cu trimiterea cauzei la alta instanta, la parchet ori la un alt organ, va comunica de indata aceasta solutie instantei initial investite, prin adresa, in vederea efectuarii mentiunilor obligatorii in registrul general de dosare si in registrul informativ. ART. 116 (1) Dupa efectuarea lucrarilor mentionate in art. 115, circuitul dosarelor este urmatorul: a) grefierul arhivar preda de indata dosarele pentru rezolvare presedintelui instantei; b) dupa rezolvare, dosarele se predau presedintelui sectiei sau, dupa caz, judecatorului care urmareste practica instantelor de control judiciar, iar acesta, in urma examinarii deciziilor, le va preda in aceeasi zi persoanei cu atributii pe linie statistica sau grefierului-sef, pentru efectuarea inregistrarilor statistice; c) in cazul anularii sau desfiintarii ori al casarii hotararii, cu retinerea cauzei spre rejudecare, grefierul arhivar mentioneaza in registre noul termen fixat pentru judecata, dupa care se procedeaza potrivit dispozitiilor art. 102. (2) Dupa solutionarea definitiva ori irevocabila, dupa caz, a dosarelor la care au fost atasate alte dosare, acestea din urma vor fi separate, mai inainte de a fi trecute in conservare la arhiva si, atunci cand este cazul, vor fi restituite instantei sau autoritatii de la care au fost primite.

SECTIUNEA a VII-a Punerea in executare a hotararilor §1. Punerea in executare a hotararilor penale ART. 117 Lucrarile de punere in executare a hotararilor penale se indeplinesc la fiecare instanta de grefierul care functioneaza la acest compartiment sub indrumarea si controlul judecatorului-delegat. ART. 118 Grefierul delegat va intocmi toate lucrarile in legatura cu: a) executarea pedepselor principale, complimentare si accesorii, a sanctiunilor cu caracter administrativ, masurilor educative luate fata de inculpatii minori,

149

Page 150: Org Inst Judecatoresti

masurilor de siguranta, cheltuielilor judiciare acordate statului, despagubirilor civile recunoscute ori acordate statului sau institutiilor publice, inclusiv restituirea lucrurilor ori restabilirea situatiei anterioare; b) comunicarea hotararilor penale sau a dispozitivului de pe aceste hotarari catre autoritatile si persoanele obligate de lege sa le inregistreze sau sa le execute (cazierul judiciar, centrul militar, unitatea care face plata salariului sau a oricarui alt venit din munca ori, dupa caz, institutia care dispune efectuarea platii pensiei sau institutia financiara competenta); c) schimbarile intervenite in executarea unor hotarari penale, amanarea si intreruperea executarii pedepselor, a masurii internarii intr-un centru de reeducare, inlaturarea sau modificarea pedepsei, inlocuirea amenzii cu inchisoare ori inlocuirea executarii pedepsei inchisorii prin obligarea la plata unei amenzi; d) comunicarea catre instanta de executare corespunzatoare in grad a datelor necesare privind pe inculpatii condamnati care executa pedeapsa la locul de munca in cadrul unor unitati situate pe raza teritoriala a altei instante; e) evidenta recursurilor declarate in cauzele privind masurile preventive si inaintarea dosarelor la instanta de recurs in termenele prevazute de lege; f) inregistrarea datelor in registrele speciale privind cazierul fiscal si evidenta plangerilor introduse impotriva actelor si masurilor luate de procuror in faza de urmarire penala. ART. 119 (1) Primind dosarele de la grefierul de sedinta, grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari penale va inscrie de indata hotararile respective in registrul de evidenta si punere in executare a hotararilor penale, precum si in celelalte evidente prevazute de regulament. Dosarele vor fi restituite in aceeasi zi grefierului de la care au fost primite. (2) Inscrierea se face prin mentionarea fiecarui inculpat prevazut in sentinta sau decizia respectiva, indiferent de solutia pronuntata si prin completarea, pentru fiecare inculpat, a tuturor datelor la care se refera rubricile registrului; in cazul concursului de infractiuni se vor inscrie toate pedepsele, nu numai pedeapsa ce urmeaza a fi executata; in registru se vor inscrie si alte persoane decat inculpatul, daca prin hotararea penala au fost obligate la cheltuieli judiciare catre stat, la despagubiri civile, restituiri sau reparari; numele acestora se vor mentiona dupa numele inculpatilor, la pozitii separate, aratandu-se si calitatea procesuala, precum si solutia instantei. Fiecare pozitie din registru se va numerota distinct. (3) Intre pozitiile din registru se va lasa un spatiu in care se vor face ulterior, cu culori diferite, mentiunile cuprinse in hotararea data in apel sau in recurs, aratandu-se si data deciziei instantei de apel ori de recurs, solutia pronuntata, iar atunci cand executarea se face pe baza extrasului trimis de instanta de apel sau de recurs, si data inregistrarii extrasului la instanta de apel ori de recurs, data

150

Page 151: Org Inst Judecatoresti

inregistrarii extrasului la instanta de executare, precum si masurile de executare luate. (4) In cazul casarii cu trimitere sau al oricarei alte solutii prin care se desfiinteaza hotararea primei instante, pozitia din registru se va inchide, facandu-se mentiune despre noua solutie. ART. 120 (1) Lucrarile de executare se efectueaza in ziua in care hotararea a devenit executorie sau, dupa caz, la data cand s-a primit de la instanta de apel sau de recurs extrasul deciziei penale. (2) Mandatele de executare se intocmesc potrivit prevederilor Codului de procedura penala. Acestea se tehnoredacteaza si se expediaza in aceeasi zi organului de executare. (3) Dupa intocmirea lucrarilor de executare se va mentiona pe sentinta sau decizia respectiva, aflata la dosar, numarul pozitiei si anul din registrul de executari penale in care s-au inscris lucrarile efectuate. (4) Lucrarile de executare, inclusiv corespondenta, poarta numarul de ordine al pozitiei din registrul de executari penale si numarul dosarului, sub forma de fractie. (5) Actele doveditoare ale executarii se inregistreaza imediat dupa primirea lor in registrul de executari. ART. 121 Pozitiile din registrul de executari penale se vor inchide de judecatorul delegat prin completarea ultimelor doua coloane, numai dupa ce acesta a constatat personal ca: a) a sosit dovada de incarcerare sau, dupa caz, comunicarea de prezentare la unitatea la care s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca ori s-a depus chitanta de plata a amenzii si a cheltuielilor judiciare si s-au intocmit celelalte lucrari de la pozitia respectiva; b) s-au expediat actele de punere in executare a cheltuielilor judiciare, primindu-se confirmarea de inregistrare a debitului; c) s-au achitat toate ratele, in cazul in care plata amenzii a fost esalonata, ori s-a primit de la organele carora li s-a trimis spre executare amenda confirmarea ca aceasta a fost integral achitata; d) s-au efectuat lucrarile de comunicare catre toate institutiile si persoanele obligate de lege sa inregistreze sau sa execute hotararile penale; e) s-au executat toate masurile prevazute in hotararea prin care s-a dispus inlocuirea raspunderii penale; f) a expirat termenul de apel sau de recurs, in cazul achitarii sau al altor solutii care nu comporta nici o lucrare de executare sau comunicare; g) s-a expediat dosarul la instanta in favoarea careia s-a declinat competenta. ART. 122 (1) In registrul de evidenta a executarii deciziilor penale de la tribunal si curtea de apel pozitiile se vor inchide dupa restituirea dosarelor la prima

151

Page 152: Org Inst Judecatoresti

instanta, iar in cazul in care decizia s-a comunicat in extras in vederea punerii ei in executare, numai dupa ce prima instanta a confirmat, in scris, in cel mult 3 zile, primirea extrasului. (2) Extrasele se emit in 24 de ore de la pronuntarea deciziilor si contin solutiile pe scurt, inclusiv cele de declinare a competentei, de trimitere spre rejudecare la prima instanta sau de restituire la organul de urmarire penala. Nu se intocmesc extrase in cazul solutiilor de achitare si de incetare a procesului penal, daca in dosarele respective nu figureaza inculpati condamnati si daca nu s-au acordat despagubiri civile si cheltuieli judiciare ori nu s-a inlocuit raspunderea penala. (3) In extras vor fi mentionate si pedepsele complimentare, masurile de siguranta, masurile educative, pedepsele accesorii, despagubirile civile acordate statului, cheltuielile judiciare, precum si orice alte dispozitii referitoare la executare. (4) Extrasele deciziilor pronuntate in apel se comunica primei instante, cu mentiunea ca sunt definitive sau s-a declarat recurs. (5) Extrasele deciziilor pronuntate in recurs se comunica primei instante, iar cand se judeca recursurile declarate impotriva deciziilor pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, se comunica si acestor instante. ART. 123 (1) Daca mandatele de executare a pedepselor cu inchisoarea nu au fost executate in termen de doua luni de la emiterea lor, se va face revenire la organul caruia i-au fost trimise spre executare. In cazul condamnatilor care au fost dati in urmarire generala pe tara, revenirea se va face in termen de un an la organul la care se afla spre executare mandatul, iar pentru cei care au parasit tara, la Inspectoratul General al Politiei. (2) In celelalte situatii, precum si in cazul neconfirmarii primirii titlurilor care servesc la executarea cheltuielilor judiciare acordate statului, revenirea se va face in termen de 3 luni. (3) De asemenea, se va verifica, in raport de cuantumul amenzii si de posibilitatile de plata ale condamnatului, cel putin o data la 6 luni, situatia incasarii amenzilor transmise spre executare. (4) In cazul in care se constata ca executarea intarzie fara justificare, presedintele instantei sesizeaza organele competente. ART. 124 (1) Orice modificare survenita in executarea hotararii, dupa ramanerea definitiva a acesteia, va fi mentionata atat in registrul de executari, cat si pe hotararea aflata la dosar si la mapa de hotarari. Daca modificarea se face printr-o hotarare judecatoreasca, numarul si data acesteia vor fi mentionate la pozitia respectiva din registrul de executari, iar daca hotararea ultima a fost pronuntata de aceeasi instanta, se va face trimitere si la noua pozitie deschisa in registru. (2) Dosarele in care s-au facut lucrari de executare se vor pastra de grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari penale pana la inchiderea pozitiei de

152

Page 153: Org Inst Judecatoresti

executare, dupa care vor fi predate grefierului arhivar. Toate actele de executare se ataseaza la dosarul de fond, in ordine cronologica. ART. 125 Dupa restituirea dosarelor de catre instantele de apel sau de recurs se va proceda astfel: a) se va controla si se va confrunta continutul dosarelor cu datele inscrise in registru, pe baza extraselor primite anterior, inlaturandu-se imediat eventualele erori si intocmindu-se de indata restul lucrarilor de executare care eventual nu au fost efectuate. Se va face totodata mentiunea de executare pe hotararea ce se executa; b) se vor completa rubricile din registrul de evidenta a executarilor penale ramase necompletate. § 2. Punerea in executare a sanctiunilor contraventionale si a altor dispozitii civile din hotararile judecatoresti ART. 126 (1) Lucrarile privind punerea in executare a hotararilor civile prin care s-au aplicat sanctiuni contraventionale sau prin care s-a inlocuit sanctiunea obligarii contravenientului la prestarea unei activitati in folosul comunitatii se intocmesc de grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari civile sau de catre o alta persoana desemnata de presedintele instantei. (2) In registrul de executari privind aceste sanctiuni se vor inscrie, in ordinea lor numerica, a doua zi dupa pronuntare, toate hotararile pronuntate. Inscrierea se face prin mentionarea numelui contravenientului, al organului administrativ care a propus sanctionarea, precum si al primariei de care apartine locul in care contravenientul executa sanctiunea obligarii la prestarea unei activitati in folosul comunitatii. (3) Pozitiile din registru se vor inchide numai dupa ce: a) a fost confirmata inceperea prestarii activitatii in folosul comunitatii de catre primarul caruia i s-a trimis mandatul de executare; b) a sosit dovada de incarcerare ori s-a restituit mandatul neexecutat, dupa trecerea termenului de un an; c) s-a confirmat primirea titlului referitor la despagubiri civile. (4) Dispozitiile referitoare la punerea in executare a hotararilor penale prevazute la art. 115-118, 121 si 122 se aplica in mod corespunzator. ART. 127 (1) Cand executarea civila se face din oficiu, lucrarile de evidenta si punere in executare a hotararilor civile se indeplinesc de catre grefierul delegat cu efectuarea lucrarilor de executari civile, sub indrumarea si controlul grefierului-sef sau, dupa caz, a grefierului sef de sectie. (2) In registrul de evidenta si punere in executare se inscriu in ordine cronologica toate hotararile prevazute in alineatul precedent, denumirea si sediul

153

Page 154: Org Inst Judecatoresti

creditorului, numele si adresa debitorului, creanta datorata, modul in care hotararea a ramas definitiva (eventual numarul si data deciziei instantei de control judiciar la care hotararea a ramas definitiva sau irevocabila, dupa caz), data cand instanta a comunicat creditorului titlul executoriu. (3) Comunicarea hotararii in vederea executarii se face, potrivit dispozitiilor legale, imediat ce aceasta a devenit executorie. (4) Pozitia din registrul de evidenta se va inchide, dupa confirmarea primirii comunicarii, prin mentiunea si semnatura grefierului-sef sau, dupa caz, a grefierului sef de sectie. (5) Dupa confirmarea comunicarii, dosarul se preda sub semnatura grefierului arhivar care face mentiune despre aceasta in registrul informativ si depune dosarul in conservare. SECTIUNEA a VIII-a Eliberarea certificatelor si a copiilor de pe acte. Restituirea inscrisurilor originale ART. 128 (1) Cererile pentru eliberarea certificatelor se primesc si se rezolva de catre primul-grefier sau, dupa caz, de grefierul-sef. (2) Acestia dispun intocmirea certificatului de catre un grefier sau un grefier arhivar si eliberarea acestuia, de regula, in aceeasi zi. (3) Certificatul se verifica si se semneaza de grefierul-sef sau, dupa caz, de grefierul sef de sectie si se inmaneaza petitionarului, sub luare de semnatura, sau se expediaza prin posta. (4) Inainte de a semna certificatul, grefierul-sef sau dupa caz, grefierul sef de sectie verifica daca s-au achitat taxa judiciara de timbru si timbrul judiciar, in conditiile legii. (5) Copia certificatului impreuna cu cererea petitionarului se ataseaza la dosarul cauzei. (6) Cererea se inregistreaza in registrul de intrare-iesire a corespondentei si, dupa caz, in registrul general de dosare. (7) Dispozitiile alin. (1)-(6) se aplica in mod corespunzator si la eliberarea copiilor de pe hotarari sau de pe alte acte din dosar, termenul de intocmire a acestora fiind de cel mult 3 zile. Copia se verifica pentru conformitate si se aplica stampila instantei pe fiecare fila. (8) La eliberarea copiilor de pe hotarari sau a certificatelor referitoare la solutiile pronuntate de instanta se va face mentiunea daca hotararea respectiva este ramasa definitiva sau irevocabila, in ce mod, aratandu-se si data de cand aceasta a ramas definitiva sau irevocabila. ART. 129 (1) Restituirea inscrisurilor originale depuse la dosarul cauzei se incuviinteaza, pentru dosarele in curs de judecata, de presedintele completului

154

Page 155: Org Inst Judecatoresti

de judecata sau, in lipsa acestuia, de un membru al completului, iar pentru dosarele arhivate, de primul-grefier sau, dupa caz, de grefierul sef al instantei ori inlocuitorii acestora. (2) Restituirea inscrisurilor originale se face numai daca actul poate fi pastrat la instanta si in copie, fara ca prin aceasta sa se produca o vatamare partilor din proces. (3) In vederea obtinerii inscrisului original, petitionarul va depune o cerere motivata si o copie, certificata de el insusi, a actului solicitat. (4) Copia de pe act se va verifica pentru conformitate si se va aplica stampila instantei pe fiecare fila. (5) Cererea si copia actului se vor pastra la dosarul cauzei. SECTIUNEA a IX-a Gestionarea corpurilor delicte si a valorilor ART. 130 (1) Primirea, pastrarea si eliberarea corpurilor delicte la instantele de judecata se fac de catre grefierul-sef, grefierul sef de sectie sau de un alt grefier desemnat de presedintele instantei, cu respectarea conditiilor legale privind ocuparea unei functii cu atributii de gestiune. (2) Primirea obiectelor se face pe baza de proces-verbal in care se vor specifica elementele si caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea lor. In cazul primirii prin posta, obiectele se identifica dupa datele inscrise in inventarul insotitor. ART. 131 (1) Recipisele de consemnare la Casa de Economii si Consemnatiuni - C.E.C. - S.A. care sunt atasate de catre organele de urmarire penala la dosar vor fi preluate de grefierul-sef, grefierul sef de sectie sau de un alt grefier care va lasa in locul lor o nota semnata si datata; aceste documente se vor inregistra in registrul de evidenta a valorilor si corpurilor delicte. (2) Registrul de evidenta a valorilor si corpurilor delicte va fi numerotat, snuruit si parafat, iar pe ultima pagina se va mentiona numarul de file de catre presedintele instantei si grefierul sef de sectie sau, dupa caz, grefierul-sef. (3) La sfarsitul fiecarui an, dupa ultima inregistrare se va incheia un proces-verbal care va cuprinde: numarul pozitiilor inregistrate, numarul pozitiilor lichidate, precum si numarul pozitiilor nelichidate, stabilite cu ocazia inventarierii, care urmeaza a se reporta prin reinregistrare la inceputul anului urmator. ART. 132 (1) Pastrarea corpurilor delicte se va face in deplina securitate, obiectele de valori mari fiind tinute in case de fier sau in dulapuri metalice cu incuietori speciale; fiecare obiect va avea atasata o eticheta pe care se va nota numarul dosarului si pozitia din registrul de evidenta.

155

Page 156: Org Inst Judecatoresti

(2) Obiectele cu volum mic se ambaleaza in pungi sau plicuri pe care se vor nota datele de identificare. ART. 133 (1) Restituirea sau pastrarea corpurilor delicte se face in conditiile si catre persoanele specificate in hotararea judecatoreasca, dupa ramanerea definitiva ori irevocabila a acesteia. (2) In cazul in care restituirea nu se poate face persoanei careia i-au apartinut bunurile, acestea se vor distruge in conditiile stabilite prin lege. (3) Daca prin hotarare s-a dispus confiscarea corpurilor delicte, acestea se vor preda compartimentului de valorificare a bunurilor confiscate din cadrul directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti. (4) Predarea-primirea bunurilor confiscate in conditiile alineatului precedent se va face prin incheierea unui proces-verbal, un exemplar din acesta urmand a fi predat instantei. ART. 134 Prevederile referitoare la gestionarea corpurilor delicte se aplica in mod corespunzator si pentru gestionarea obiectelor de valoare care constituie mijloace de proba in procesele civile. Evidentierea obiectelor de valoare se face in acelasi registru, separat de situatia corpurilor delicte. SECTIUNEA a X-a Organizarea documentarii juridice si a bibliotecilor ART. 135 (1) La fiecare instanta se vor tine exemplare de control din coduri si celelalte acte normative importante, de aplicare frecventa, ce se vor stabili de catre presedintele instantei. (2) Exemplarele de control vor fi actualizate prin atasarea tuturor modificarilor. (3) La instante pot fi utilizate si programe de evidenta informatizata a legislatiei. ART. 136 Pentru fiecare instanta se vor face abonamente la Monitorul Oficial al Romaniei si la reviste de specialitate. ART. 137 La curtile de apel se vor organiza servicii de documentare, a caror activitate va fi coordonata si controlata de catre presedintele instantei. (2) Presedintii curtilor de apel vor lua masuri pentru achizitionarea, de catre serviciile de documentare, in limita fondurilor disponibile, a culegerilor de decizii ale Curtii Constitutionale, jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a curtilor de apel, precum si a jurisprudentei Curtii Europene pentru Drepturile Omului si a Curtii Europene de Justitie. ART. 138

156

Page 157: Org Inst Judecatoresti

(1) Fondurile de tiparituri aflate in dotarea instantelor se inregistreaza si se pastreaza dupa cum urmeaza: a) Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, se pastreaza in mape cu clasor, in ordine cronologica; mapele se tin la biblioteca atat timp cat este necesar, dupa care pot fi tinute la arhiva; b) cartile din biblioteca se inscriu in registrul de inventar, potrivit normelor de inregistrare stabilite; c) publicatiile periodice vor fi inscrise intr-un registru de inventar propriu; la primirea fiecarui numar de revista, acesta va fi inregistrat pe pagina rezervata publicatiei respective. Totodata, se va mentiona pe pagina de titlu a publicatiei numarul de ordine din registrul de inventar. (2) Cartile si revistele din fondul bibliotecii pot fi imprumutate numai personalului instantei. (3) Cartile si revistele imprumutate se inscriu in registrul de imprumut, in care fiecare cititor va avea partida sa pe o fila separata. Cei vinovati de deteriorarea sau pierderea lucrarilor imprumutate vor fi obligati la plata contravalorii acestora, potrivit normelor legale. (4) Asupra activitatii bibliotecii se va intocmi o data pe an o dare de seama statistica. (5) Bibliotecile sunt gestionate de bibliotecar sau, in lipsa acestuia, de grefierul documentarist sau de un grefier desemnat de presedinte. (6) Gestionarul bibliotecii are obligatia sa urmareasca permanent ca toate publicatiile periodice la care instanta este abonata sa fie primite cu regularitate si inregistrate in registrul de inventar. (7) Abonamentele la Monitorul Oficial al Romaniei, la colectiile de legi si revistele juridice se fac de catre curtile de apel si tribunale. (8) Modelul registrului de inventar al bibliotecii, al registrului de imprumut si al darii de seama asupra activitatii bibliotecii sunt cele stabilite de institutiile competente. SECTIUNEA a XI-a Compartimentul de protectie a muncii ART. 139 (1) In raport cu natura, complexitatea si volumul activitatilor desfasurate, cu riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala si cu numarul de personal, la fiecare instanta se organizeaza compartimentul de protectie a muncii sau, dupa caz, se desemneaza persoana responsabila cu atributii in domeniul protectiei muncii. (2) Pe baza criteriilor prevazute la alin. (1) si a cazurilor concrete de accidente si imbolnaviri profesionale, presedintele instantei va face propuneri concrete de organizare a compartimentului de protectie a muncii sau va desemna o persoana cu atributii in domeniul protectiei muncii.

157

Page 158: Org Inst Judecatoresti

(3) Persoanele desemnate cu atributii in domeniul protectiei muncii sunt, de regula, absolventi de studii tehnice. La instantele la care sunt incadrati absolventi cu studii superioare tehnice, unul dintre acestia va fi desemnat cu atributii in domeniul protectiei muncii. (4) La instantele cu volum redus de activitate si riscuri minime de accidente sau imbolnaviri profesionale, presedintele ori vicepresedintele va indeplini si atributiile in domeniul protectiei muncii. ART. 140 (1) La instantele la care se organizeaza compartimente de protectie a muncii, acestea vor cuprinde: a) serviciul de securitate a muncii; b) serviciul de medicina a muncii. (2) Serviciul de securitate a muncii indeplineste functia de fundamentare a deciziilor in domeniul securitatii muncii si exercita urmatoarele atributii: a) evalueaza riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala si propune masurile de prevenire corespunzatoare; b) controleaza, pe baza programului de activitate, toate locurile de munca, in scopul prevenirii accidentelor si imbolnavirilor profesionale; c) asigura instruirea si informarea personalului in probleme de protectie a muncii; d) colaboreaza cu serviciul de medicina a muncii pentru cunoasterea situatiei imbolnavirilor profesionale, efectuarea de controale comune la locurile de munca pentru stabilirea factorilor de risc de imbolnavire profesionala si propune masurile de securitate corespunzatoare. (3) Serviciul de securitate a muncii se incadreaza, de regula, cu personalul prevazut la art. 139 alin. (3). (4) Serviciul de medicina a muncii indeplineste urmatoarele atributii: a) participa la evaluarea, identificarea si comunicarea riscurilor privind imbolnavirile profesionale; b) monitorizeaza starea de sanatate a personalului incadrat, prin controale medicale periodice; c) consiliaza presedintele instantei in fundamentarea strategiei de securitate si sanatate la locul de munca. (5) Prestarea serviciilor medicale de medicina a muncii se realizeaza, in raport cu volumul si gradul concret de complexitate al acestora, fie de un medic de medicina muncii incadrat in statul de functii si personal al instantei, fie - pe baze contractuale - prin intermediul structurilor specializate care functioneaza in baza reglementarilor Ministerului Sanatatii. ART. 141 (1) La fiecare instanta judecatoreasca, potrivit criteriilor stabilite la art. 139 alin. (1), se constituie comitetul de securitate si sanatate in munca sau se desemneaza responsabilul cu protectia muncii care va indeplini atributiile specifice comitetului. Comitetul de securitate si sanatate in munca asigura

158

Page 159: Org Inst Judecatoresti

implicarea personalului in elaborarea si aplicarea deciziilor in domeniul protectiei muncii. (2) Comitetul de securitate si sanatate in munca se compune din presedintele instantei, conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana desemnata cu atributii in acest domeniu, reprezentantul serviciului de medicina a muncii si unul sau mai multi reprezentanti ai personalului instantei, in raport cu numarul acestuia. La instantele cu pana la 50 de membri se desemneaza un reprezentant, la cele care au intre 50 si 199 de membri sunt desemnati 3 reprezentanti, la cele care au intre 200 si 499 de membri sunt desemnati 4 reprezentanti, iar la cele care au peste 500 de membri sunt desemnati 6 reprezentanti. (3) Presedintele instantei este presedintele comitetului de securitate si sanatate in munca. (4) Desemnarea reprezentantilor personalului in comitetul de securitate si sanatate in munca se face prin decizie a presedintelui instantei, dupa consultarea personalului acesteia. (5) Conducatorul compartimentului de protectie a muncii sau persoana desemnata cu atributii in domeniu asigura secretariatul comitetului de securitate si sanatate in munca. (6) Convocarea comitetului de securitate si sanatate in munca se face trimestrial si ori de cate ori este nevoie, de presedintele instantei sau de cel putin o treime din numarul membrilor sai. Convocarea si ordinea de zi a lucrarilor se aduc la cunostinta membrilor comitetului cu cel putin 3 zile inainte. (7) Comitetul de securitate si sanatate in munca este legal constituit in prezenta majoritatii membrilor sai si adopta hotarari cu votul a doua treimi din numarul membrilor prezenti. Lucrarile comitetului se consemneaza intr-un proces-verbal care se semneaza de membrii sai. (8) Hotararile comitetului de securitate si sanatate in munca se aduc la cunostinta celor interesati. ART. 142 Comitetul de securitate si sanatate in munca exercita urmatoarele atributii: a) aproba programul anual de securitate si sanatate in munca si urmareste aplicarea acestuia, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii masurilor cuprinse in program; b) analizeaza propunerile personalului privind prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale si verifica eficienta masurilor luate pentru imbunatatirea conditiilor de munca; c) efectueaza inspectii proprii privind aplicarea si respectarea normelor de securitate si sanatate in munca; d) informeaza inspectoratele teritoriale de protectie a muncii in legatura cu starea protectiei muncii in cadrul instantei; e) asigura participarea personalului la luarea unor hotarari in domeniul protectiei muncii.

159

Page 160: Org Inst Judecatoresti

CAP. IV Numirea, promovarea, eliberarea din functie si raspunderea juridica a personalului auxiliar de specialitate si a personalului din departamentul economico-financiar si administrativ SECTIUNEA I Numirea si eliberarea din functie a personalului auxiliar de specialitate ART. 143 (1) Numirea in functie a personalului auxiliar de specialitate se face in conditiile stabilite prin Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea. (2) Poate fi numita in functia de grefier persoana care indeplineste urmatoarele conditii: a) are cetatenia romana, domiciliul in Romania si capacitate deplina de exercitiu; b) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal si se bucura de o buna reputatie; c) cunoaste limba romana; d) este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei; e) are studii superioare de specialitate juridica sau studii medii, cunostinte de operare pe calculator sau de dactilografiere; f) este absolventa a Scolii Nationale de Grefieri. (3) In cazuri exceptionale, Consiliul Superior al Magistraturii poate decide organizarea unui concurs la nivel national sau poate aviza numirea in functia de grefier, fara concurs, pentru persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (2) lit. a)-e). (4) Pentru indeplinirea conditiei prevazute la alin. (2) lit. e) in vederea numirii in functia de grefier statistician, este necesara absolvirea de studii superioare economice, studii superioare juridice sau studii medii economice. (5) Pentru indeplinirea conditiei prevazute la alin. (2) lit. e) in vederea numirii in functia de grefier documentarist, este necesara absolvirea de studii superioare juridice, studii superioare de administratie publica sau filologice ori studii medii. ART. 144 Persoanele care indeplinesc conditiile prevazute la art. 143 sunt numite in functie la curtea de apel si la instantele din circumscriptia acesteia prin decizie a presedintelui curtii de apel. ART. 145 (1) Pentru numirea in functia de informatician, candidatii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a)-d), sa fie absolventi de studii superioare de specialitate si sa promoveze concursul organizat la

160

Page 161: Org Inst Judecatoresti

nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea ministrului justitiei. (2) Numirea in functia de informatician a persoanelor prevazute la alin. (1) care au promovat concursul se face prin decizie a presedintelui curtii de apel atat pentru aceasta instanta, cat si pentru instantele din circumscriptia curtii de apel. (3) Pentru numirea in functiile de grefier arhivar, registrator, agent procedural si aprod, candidatii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a)-d), sa fie absolventi de studii medii si sa promoveze concursul organizat la nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. (4) Numirea in functiile vacante de grefier arhivar, registrator, agent procedural si aprod din cadrul curtii de apel a persoanelor prevazute la alin. (3) care au promovat concursul se face prin decizie a presedintelui curtii. Numirea in functiile vacante din cadrul tribunalului si al instantelor din circumscriptia acestuia se face prin decizie a presedintelui tribunalului. ART. 146 (1) Personalul auxiliar de specialitate este eliberat din functie in urmatoarele cazuri: a) demisie; b) pensionare, in conditiile legii; c) constatarea nepregatirii profesionale corespunzatoare sau, dupa caz, indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei de conducere; d) neindeplinirea oricareia dintre conditiile prevazute pentru numirea in functie; e) ca sanctiune disciplinara; f) condamnarea definitiva pentru savarsirea unei infractiuni. (2) Eliberarea din functie se face prin decizie a presedintelui instantei care a dispus numirea in functia respectiva. (3) Deciziile de eliberare din functie pentru personalul auxiliar de specialitate care a urmat cursurile Scolii Nationale de Grefieri si nu a implinit 5 ani de la numirea in functie se aduc la cunostinta acesteia, in termen de 30 de zile de la emitere, pentru luarea masurilor prevazute de Legea nr. 567/2004. (4) Decizia de eliberare din functie a informaticienilor pentru cazul prevazut la alin. (1) lit. c) se emite cu avizul compartimentului de specialitate informatica din Ministerul Justitiei. (5) Deciziile de eliberare din functie pentru cazurile prevazute la alin. (1) lit. c)-f) pot fi contestate la instanta competenta. SECTIUNEA a II-a Promovarea personalului auxiliar de specialitate ART. 147

161

Page 162: Org Inst Judecatoresti

(1) Promovarea in functii de executie, in grade sau trepte profesionale superioare, in cadrul aceleiasi instante, a personalului auxiliar de specialitate se face pe baza de examen, organizat potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. (2) Promovarea in functii de executie la instantele superioare a personalului auxiliar de specialitate se face numai prin concurs, organizat la nivelul fiecarei curti de apel, potrivit regulamentului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii. Pentru participarea la concurs, candidatii trebuie sa aiba o vechime de cel putin 3 ani in functia in care sunt incadrati si sa fi obtinut in aceasta perioada calificativul "foarte bine". (3) Regulamentele prevazute la alin. (1) si (2) urmeaza sa contina si propunerile ministrului justitiei in cazul examenului sau concursului organizat pentru promovarea in functie a informaticienilor. (4) Promovarea in functiile de conducere de prim-grefier, grefier-sef, grefier arhivar sef si informatician-sef se face de colegiul de conducere al instantei la care functia este vacanta. Selectia candidatilor se face pe baza candidaturii depuse, a proiectului de imbunatatire a activitatii personalului auxiliar al instantei si a interviului sustinut in fata membrilor colegiului. Candidatul desemnat castigator este numit in functie prin decizie a presedintelui curtii de apel, pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea reinvestirii. Pentru numirea in functia de informatician-sef este necesar avizul compartimentului de specialitate informatica din Ministerul Justitiei. SECTIUNEA a III-a Raspunderea personalului auxiliar de specialitate ART. 148 Personalul auxiliar de specialitate raspunde civil, disciplinar, administrativ si penal, dupa caz, in conditiile legii. ART. 149 (1) Personalul auxiliar de specialitate raspunde disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu, precum si pentru comportarile care dauneaza intereselor serviciului sau prestigiului justitiei. (2) Sunt abateri disciplinare ale personalului auxiliar de specialitate: a) intarzierea nejustificata in efectuarea lucrarilor; b) absentele nemotivate de la serviciu, precum si incalcarea dispozitiilor din regulamentele privind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti, referitoare la programul de lucru; c) interventiile sau staruintele pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor de familie sau ale altor persoane, precum si orice alte imixtiuni in activitatea judecatorilor;

162

Page 163: Org Inst Judecatoresti

d) atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de judecatori si procurori, fata de colegi, avocati, experti, martori, justitiabili sau orice alta persoana cu care intra in relatii; e) nerespectarea confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter; f) nerespectarea dispozitiilor legale care reglementeaza modul de comunicare fata de terte persoane a datelor si informatiilor referitoare la activitatea instantelor judecatoresti; g) manifestari care aduc atingere demnitatii sau probitatii profesionale; h) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire ce ii revine potrivit legii si regulamentelor privind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti ori alte atributii stabilite de conducatorii instantelor judecatoresti; i) neglijenta grava ori neglijente repetate in rezolvarea lucrarilor; j) incalcarea incompatibilitatilor sau interdictiilor prevazute de lege; k) omisiunea grava de a indeplini atributiile ce ii revin potrivit legii; l) nerespectarea prevederilor cuprinse in Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea. (3) Sanctiunile disciplinare ce se pot aplica personalului auxiliar de specialitate in raport cu gravitatea abaterilor sunt: a) avertismentul; b) reducerea cu 5-15% a salariului si/sau a indemnizatiei de conducere pe o durata de 1-3 luni; c) retrogradarea in gradul profesional sau treapta profesionala in cadrul aceleiasi functii, pe o durata de 1-3 luni; d) revocarea din functia de conducere ocupata; e) mutarea disciplinara la o alta instanta din circumscriptia aceleiasi curti de apel, pe o durata de 1-3 luni; f) excluderea din profesie. (4) Sanctiunea prevazuta la alin. (3) lit. a) poate fi aplicata si de conducatorul instantei in cadrul careia isi desfasoara activitatea persoana respectiva, iar sanctiunile prevazute la alin. (3) lit. b)-f) se aplica de presedintele curtii de apel in a carei circumscriptie isi desfasoara activitatea persoana in cauza. (5) In cazul nerespectarii prevederilor cuprinse in Codul deontologic al personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, conducatorul instantei care aplica sanctiunea poate dispune ca, pe langa sanctiunea disciplinara aplicata, persoana sanctionata sa urmeze cursuri de deontologie a profesiei organizate de Scoala Nationala de Grefieri. ART. 150 (1) In cazul in care exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare, presedintele instantei, competent sa aplice sanctiunea, va dispune efectuarea cercetarii prealabile.

163

Page 164: Org Inst Judecatoresti

(2) Cercetarea prealabila este obligatorie in toate cazurile, se efectueaza de catre un judecator desemnat de presedintele instantei si se finalizeaza printr-un act de constatare. (3) In vederea efectuarii cercetarii prealabile se va dispune citarea persoanei in cauza, ascultarea acesteia si verificarea apararilor formulate. Refuzul persoanei cercetate de a se prezenta la cercetari sau de a face declaratii se constata prin proces-verbal si nu impiedica finalizarea cercetarii. (4) Pe perioada cercetarii, presedintele curtii de apel poate dispune, in raport cu gravitatea faptei, suspendarea din functie a persoanei in cauza. Masura suspendarii din functie poate fi contestata, in termen de 30 de zile de la comunicare, la instanta competenta. ART. 151 (1) Sanctiunea disciplinara se aplica in termen de 30 de zile de la data inregistrarii actului de constatare la cabinetul presedintelui instantei, competent sa o aplice, dar nu mai tarziu de un an de la data savarsirii abaterii disciplinare. (2) Sanctiunea disciplinara se aplica prin decizie emisa in forma scrisa si se comunica persoanei sanctionate in cel mult 5 zile de la data emiterii. Comunicarea se face personal, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata trimisa la domiciliul sau la resedinta indicata de persoana in cauza. Decizia produce efecte de la data comunicarii. (3) Sub sanctiunea nulitatii absolute, decizia cuprinde, in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor legale care au fost incalcate de cel sanctionat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de cel sanctionat in timpul cercetarii disciplinare prealabile ori motivele pentru care persoana nu a fost citata sau ascultata; d) temeiul de drept in baza caruia se aplica sanctiunea disciplinara; e) termenul in care sanctiunea disciplinara poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea disciplinara poate fi contestata. (4) Decizia de sanctionare poate fi contestata in termen de 30 de zile de la data comunicarii la instanta competenta. SECTIUNEA a IV-a Numirea, promovarea, eliberarea din functie si raspunderea juridica a personalului din departamentul economico-financiar si administrativ ART. 152 (1) Managerul economic conduce departamentul economico-financiar si administrativ din cadrul curtii de apel si al tribunalului si este subordonat presedintelui instantei. (2) Poate fi numita in functia de manager economic persoana care indeplineste conditiile generale pentru ocuparea unei functii publice, prevazute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu

164

Page 165: Org Inst Judecatoresti

modificarile si completarile ulterioare, are studii superioare economice, o vechime in specialitate de minimum 5 ani si a promovat concursul organizat la nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei. (3) Numirea in functia de manager economic a persoanelor care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), atat la curtea de apel, cat si la tribunalele din circumscriptia acesteia, se face prin decizie a presedintelui curtii de apel. ART. 153 Numirea in celelalte functii publice de executie si de conducere din cadrul departamentului economico-financiar si administrativ se face prin decizie a presedintelui curtii de apel dintre persoanele care indeplinesc conditiile generale pentru ocuparea unei functii publice, prevazute de >Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si au promovat concursul organizat la nivelul curtii de apel. ART. 154 Dispozitiile privind drepturile si indatoririle personalului din departamentul economico-financiar si administrativ, care are calitatea de functionar public, promovarea in functie si evaluarea performantelor profesionale ale acestuia, modificarea, suspendarea si incetarea raporturilor de serviciu, raspunderea juridica, precum si celelalte prevederi stabilite prin <LLNK 11999 188 11 201 0 18>Legea nr. 188/1999, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator. ART. 155 (1) Personalul care desfasoara activitati administrative in cadrul departamentului economico-financiar si administrativ nu are calitatea de functionar public si este angajat cu contract individual de munca. (2) Selectarea personalului care urmeaza sa desfasoare activitati administrative se face pe baza de concurs organizat la nivelul curtii de apel, potrivit regulamentului aprobat de ministrul justitiei. Pentru personalul din cadrul departamentului economico-financiar si administrativ, care urmeaza sa indeplineasca atributii de serviciu, angajarea se face pe baza verificarii aptitudinilor profesionale prin proba practica. Conditiile de organizare a probei practice se stabilesc prin decizie a presedintelui curtii de apel. ART. 156 (1) Personalului angajat in baza unui contract individual de munca ii sunt aplicabile dispozitiile din legislatia muncii in ceea ce priveste incheierea, executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca. (2) Raspunderea disciplinara a personalului prevazut la alin. (1) este angajata pentru savarsirea unei abateri disciplinare. (3) Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si consta intr-o actiune sau inactiune, savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

165

Page 166: Org Inst Judecatoresti

(4) Sanctiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul in cazul in care salariatul savarseste o abatere disciplinara sunt: a) avertismentul scris; b) suspendarea contractului individual de munca pentru o perioada ce nu poate depasi 10 zile lucratoare; c) retrogradarea din functie, cu acordarea salariului corespunzator functiei in care s-a dispus retrogradarea, pentru o durata ce nu poate depasi 60 de zile; d) reducerea salariului de baza pe o perioada de 1-3 luni cu 5-10%; e) desfacerea disciplinara a contractului individual de munca. ART. 157 (1) Cu exceptia sanctiunii prevazute la art. 156 alin. (4) lit. a), nici o alta sanctiune nu poate fi dispusa mai inainte de efectuarea cercetarii disciplinare prealabile de catre persoana imputernicita de presedintele curtii de apel. (2) In vederea efectuarii cercetarii disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana imputernicita sa realizeze cercetarea, precizandu-se obiectul, data, ora si locul intrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta in conditiile alin. (2), fara un motiv obiectiv, ii da dreptul presedintelui curtii de apel sa dispuna sanctionarea fara efectuarea cercetarii disciplinare prealabile. (4) In cursul cercetarii disciplinare prealabile, salariatul are dreptul sa formuleze si sa sustina toate apararile in favoarea sa si sa-i ofere persoanei imputernicite sa realizeze cercetarea toate probele si motivatiile pe care le considera necesare, precum si dreptul de a fi asistat, la cererea sa, de catre un reprezentant al sindicatului al carui membru este. (5) Sanctiunea disciplinara se dispune de presedintele curtii de apel prin decizie, emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luarii la cunostinta de savarsirea abaterii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data savarsirii faptei. (6) Sub sanctiunea nulitatii absolute, decizia cuprinde in mod obligatoriu: a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; b) precizarea prevederilor din actele normative in vigoare care au fost incalcate de cel sanctionat; c) motivele pentru care au fost inlaturate apararile formulate de cel sanctionat in timpul cercetarii disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuata cercetarea; d) temeiul de drept in baza caruia se aplica sanctiunea disciplinara; e) termenul in care sanctiunea disciplinara poate fi contestata; f) instanta competenta la care sanctiunea disciplinara poate fi contestata. (7) Decizia de sanctionare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicarii. (8) Comunicarea se face personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata trimisa la domiciliul sau la resedinta indicata de acesta.

166

Page 167: Org Inst Judecatoresti

(9) Decizia de sanctionare poate fi contestata in termen de 30 de zile de la data comunicarii la instanta competenta. CAP. V Solutionarea cererilor sau reclamatiilor individuale ale salariatilor ART. 158 (1) Cererile sau reclamatiile individuale ale personalului se adreseaza presedintelui instantei/sectiei, care este obligat sa raspunda in timp util si in scris. (2) Persoana nemultumita de continutul raspunsului il poate contesta la colegiul de conducere al instantei. CAP. VI Vacanta judecatoreasca ART. 159 (1) Vacanta judecatoreasca este de doua luni in fiecare an calendaristic, in intervalul 1 iulie - 31 august. (2) Concediul de odihna anual pentru intregul personal al instantelor judecatoresti se efectueaza, de regula, in timpul vacantei judecatoresti. (3) In timpul vacantei judecatoresti vor fi judecate cauzele pentru care legea prevede solutionarea de urgenta si cu celeritate. ART. 160 In timpul vacantei judecatoresti, colegiile de conducere, la propunerea presedintilor, vor stabili numarul si compunerea completelor de judecata care vor functiona numai pentru aceasta perioada. ANEXA LISTA numerelor de identificare ale instanţelor de judecata

CAP. IV - LEGE nr. 36 din 12 mai 1995 (*actualizată*) notarilor publici şi a activităţii notariale (actualizată până la data de 4 octombrie 2009*) EMITENT: PARLAMENTUL ------------- *) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 92 din 16 mai 1995. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 4 octombrie 2009, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 85 din 23 decembrie 1997 abrogată de ORDONANŢA nr. 73 din 27 august 1999; ORDONANŢA DE

167

Page 168: Org Inst Judecatoresti

URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000; LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001; LEGEA nr. 267 din 13 iunie 2003; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 25 din 31 martie 2005; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 190 din 21 noiembrie 2005; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 125 din 5 noiembrie 2007; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 166 din 19 noiembrie 2008; LEGEA nr. 298 din 28 septembrie 2009. **) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai 2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. Parlamentul României adopta prezenta lege. CAP. I Dispoziţii generale ART. 1 Activitatea notarială asigura persoanelor fizice si juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum si exerciţiul drepturilor si ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea. ART. 2 Activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale si consultaţii juridice notariale, in condiţiile prezentei legi. ART. 3 Notarul public este investit sa îndeplinească un serviciu de interes public si are statutul unei funcţii autonome. ART. 4 Actul îndeplinit de notarul public, purtind sigiliul si semnătura acestuia, este de autoritate publica si are forta probanta prevăzută de lege. ART. 5 Actele notariale pot fi efectuate si de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României, precum si de alte instituţii in condiţiile si limitele prevăzute de lege.

168

Page 169: Org Inst Judecatoresti

ART. 6 Notarii publici si celelalte instituţii prevăzute la art. 5, care desfăşoară activitate notarială, au obligaţia sa verifice ca actele pe care le instrumenteaza sa nu cuprindă clauze contrare legii si bunelor moravuri, sa ceara si sa dea lămuriri părţilor asupra conţinutului acestor acte spre a se convinge ca le-au înţeles sensul si le-au acceptat efectele, in scopul prevenirii litigiilor. In cazul in care actul solicitat este contrar legii si bunelor moravuri, notarul public va refuza întocmirea lui. Dacă înscrisul prezentat are un conţinut indoielnic, iar notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atenţia părţilor asupra consecinţelor juridice la care se expun si va face menţiune expresă in act. Dacă partea se opune la inserarea menţiunii, notarul public va refuza întocmirea actului. ART. 7 Activitatea notarială se înfăptuieşte in mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasa, de naţionalitate, de origine etnică, de limba, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţa politica, de avere sau de origine socială. CAP. II Competenta notarilor publici ART. 8 Notarul public îndeplineşte următoarele acte notariale: a) redactarea înscrisurilor cu conţinut juridic, la solicitatea părţilor; b) autentificarea înscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal sau de avocat; c) procedura succesorală notarială; -------------- Litera c^1) a fost eliminată prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai 2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate.

169

Page 170: Org Inst Judecatoresti

d) certificarea unor fapte, in cazurile prevăzute de lege; e) legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătura, precum si a sigiliilor; f) darea de data certa înscrisurilor prezentate de părţi; g) primirea in depozit a înscrisurilor si a documentelor prezentate de părţi; h) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin si al cecurilor; i) legalizarea copiilor de pe înscrisuri; j) efectuarea si legalizarea traducerilor; k) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a întocmit; l) orice alte operaţiuni prevăzute de lege. ART. 9 Notarii publici dau consultaţii juridice in materie notarială, altele decât cele referitoare la conţinutul actelor pe care le îndeplinesc si participa, in calitate de specialişti desemnaţi de părţi, la pregătirea si întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial. ART. 10 In îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin, notarul public are competenta generală, cu excepţiile prevăzute in situaţiile următoare: a) procedura succesorală notarială este de competenta notarului public din biroul notarial situat in circumscripţia teritorială a judecătoriei in care defunctul si-a avut ultimul domiciliu; b) in cazul mostenirilor succesive, moştenitorii pot alege competenta oricăruia dintre birourile notariale din circumscripţia teritorială a judecătoriei in care si-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urma; c) actele de protest al cambiilor, biletelor la ordin si cecurilor se fac de notarul public din circumscripţia teritorială a judecătoriei in care urmează a se face plata; d) eliberarea duplicatelor si reconstituirea actelor notariale se fac de notarul public in al cărui birou se afla originalul acestora. ART. 11 Conflictele de competenta între birourile notarilor publici situate in aceeaşi circumscripţie a unei judecătorii se soluţionează de acea judecătorie, la sesizarea partii interesate. Hotărîrea judecătoriei este definitiva. Cînd conflictul intervine între birouri notariale situate in circumscripţii diferite, competenta aparţine judecătoriei in a carei circumscripţie se afla biroul de notar public cel din urma sesizat. ART. 12 Secretarii consiliilor locale ale comunelor si oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici vor îndeplini, la cererea părţilor, următoarele acte notariale: a) legalizarea semnăturilor de pe înscrisurile prezentate de părţi; b) legalizarea copiilor de pe înscrisuri, cu excepţia înscrisurilor sub semnătura privată.

170

Page 171: Org Inst Judecatoresti

Actele prevăzute la alin. 1, in cazul in care depunerea lor este necesară la unele instituţii sau agenţi economici, vor fi îndeplinite de acestea. ART. 13 Activitatea notarială a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare ale României se desfăşoară pe baza legii romane si a înţelegerilor internaţionale la care România este parte, precum si potrivit uzantelor internaţionale. La cererea persoanelor fizice avînd cetăţenia romana, precum si a persoanelor juridice romane, misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României îndeplinesc următoarele acte notariale: a) redactarea de înscrieri in vederea autentificării sau legalizarii semnăturii; b) autentificarea înscrisurilor, cu excepţia transmisiunilor imobiliare încheiate prin acte juridice între vii; ------------- Litera b) a alin. 2 al art. 13 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 125 din 5 noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 9 noiembrie 2007. c) legalizarea sigiliilor si a semnăturilor; d) darea de data certa înscrisurilor prezentate de părţi; e) certificarea unor fapte; f) legalizarea de copii de pe înscrisuri; g) efectuarea si legalizarea traducerilor; h) primirea in depozit a înscrisurilor si documentelor prezentate de părţi; i) eliberarea de duplicate de pe actele notariale întocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Activităţile notariale prevăzute la alin. 2, care produc efecte juridice în România, pot fi îndeplinite de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României şi la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, în măsura în care legile şi reglementările statului de reşedinţă sau acordurile bilaterale nu se opun. ------------- Alin. 3 al art. 13 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 125 din 5 noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 9 noiembrie 2007. ------------- Alin. 3^1 al art. 13 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 125 din 5 noiembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 760 din 9 noiembrie 2007. Actele notariale se îndeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum si la bordul navelor si aeronavelor sub pavilion romanesc care se afla staţionate in raza de activitate a acestor organe, precum si la domiciliul cetăţeanului roman ori in alt loc, dacă acest lucru este prevăzut in convenţiile

171

Page 172: Org Inst Judecatoresti

internaţionale la care România si statul de reşedinţa sunt părţi sau legea locală nu se opune. CAP. III Organizarea activităţii notarilor publici SECŢIUNEA I Organizarea si funcţionarea birourilor notarilor publici ART. 14 Activitatea notarilor publici se desfăşoară in cadrul unui birou, in care pot funcţiona unul sau mai mulţi notari publici asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzător. Prin asociere, notarul public nu-si pierde dreptul de birou notarial individual. Notarul public sau notarii publici asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja notari stagiari, traducatori, alt personal de specialitate, precum si personal administrativ si de serviciu necesar activităţii notariale. Evidenta birourilor de notari publici si lucrările privind numirea si încetarea funcţiei notarilor publici se întocmesc de personalul de specialitate notarială din Ministerul Justiţiei. ART. 15 In circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de notari publici. Numărul notarilor publici si al birourilor in care aceştia îşi desfăşoară activitatea se stabileşte de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. Numărul de notari publici se actualizează anual de către ministrul justiţiei, potrivit propunerilor Camerelor Notarilor Publici si, cu prioritate, in raport cu numărul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public. In cazul in care in circumscripţia unei judecătorii funcţionează mai multe birouri de notari publici, competenta teritorială a fiecăruia se întinde pe tot cuprinsul acelei circumscripţii. ART. 16 Notar public poate fi cel care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are cetăţenia română şi domiciliul în România şi are capacitatea de exerciţiu al drepturilor civile; --------------- Litera a) a art. 16 a fost modificată de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 166 din 19 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 789 din 25 noiembrie 2008. b) este licenţiat in drept - ştiinţe juridice - sau doctor in drept; c) nu are antecedente penale; d) se bucura de o buna reputaţie;

172

Page 173: Org Inst Judecatoresti

e) cunoaşte limba romana; f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei; g) a îndeplinit timp de 2 ani funcţia de notar stagiar şi a promovat examenul de notar public sau a exercitat timp de 5 ani funcţia de notar, judecător, procuror, avocat sau o altă funcţie de specialitate juridică şi dovedeşte cunoştinţele necesare funcţiei de notar public, prin promovarea unui concurs organizat, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi, de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. --------------- Litera g) a art. 16 a fost modificată de pct. 1 al art. XV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 190 din 21 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.179 din 28 decembrie 2005. ART. 17 Notarul public este numit de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, in baza cererii celui interesat si după ce face dovada îndeplinirii cerinţelor arătate la art. 16. ART. 18 Înainte de a-si începe activitatea, in termen de 60 de zile de la numire, notarul public este obligat sa-si înregistreze biroul la Curtea de apel in circumscripţia căreia îşi are sediul biroul de notar public. Pentru înregistrarea biroului, notarul public va prezenta sigiliul si specimenul de semnătura. Ministrul justiţiei poate, in cazuri temeinic justificate, sa prelungească acest termen. Neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. 1 atrage revocarea numirii notarului public. ART. 19 După îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 18, notarul public va depune jurămîntul in fata ministrului justiţiei si a preşedintelui Uniunii Naţionale a Notarilor Publici sau a reprezentanţilor acestora. Jurămîntul are următorul conţinut: "Jur sa respect Constituţia si legile tarii, sa-mi îndeplinesc cu onoare si credibilitate publica, cu constiinta si fără partinire atribuţiile ce-mi revin si sa păstrez secretul profesional. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurămîntului se schimba potrivit credinţei religioase a notarului public. Notarul public fără confesiune va depune jurămîntul fără formula religioasă, pe constiinta si onoare. ART. 20 Poate fi notar stagiar cel care: a) îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 16 lit. a) - f); b) este angajat într-un birou de notar public;

173

Page 174: Org Inst Judecatoresti

c) se afla in perioada de stagiu pînă la promovarea examenului de notar public. ART. 21 Notarul public poate delega pe notarul stagiar sa îndeplinească următoarele atribuţii: a) efectuarea lucrărilor de secretariat; b) legalizarea copiilor de pe înscrisuri; c) legalizarea semnăturii traducatorului; d) darea de data certa a înscrisurilor prezentate de părţi; e) redactarea unor proiecte de înscrisuri cu conţinut juridic. Condiţiile de încheiere a contractului de munca si formarea profesională a notarului stagiar sunt in sarcina Camerei Notarilor Publici si se stabilesc prin statutul Uniunii Naţionale a notarilor Publici. ART. 22 Examenul de notar public se susţine in fata unei comisii formate din: un membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, reprezentantul Ministerului Justiţiei, un membru al corpului didactic din învăţămîntul superior de specialitate si doi notari publici cu pregătire si prestigiul profesional, desemnaţi in condiţiile prevăzute in regulamentul de aplicare a prezentei legi. ART. 23 Calitatea de notar public încetează: a) la cerere; b) prin pensionare sau in cazul constatării incapacităţii de munca, in condiţiile legii; c) prin desfiinţarea biroului notarului public, urmată de neexercitarea fără justificare de către titularul acestuia a profesiei, in condiţiile legii, într-un alt birou de notar public, in termen de 6 luni; d) prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, in condiţiile prezentei legi; e) in cazul vaditei sale incapacităţi profesionale, constatată in urma unor inspecţii repetate; f) in cazul condamnării definitive pentru săvîrşirea cu intenţie a unei infracţiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei; g) in cazul in care notarul public nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 16 lit. a), d) si f). Încetarea calităţii de notar public se constata sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei. ART. 24 Exerciţiul funcţiei de notar public se suspenda: a) in caz de incompatibilitate; b) in situaţiile prevăzute la art. 41 lit. c) si art. 42 din prezenta lege; c) in caz de neachitare a obligaţiilor băneşti profesionale, după 6 luni de la scadenta acestora, pînă la achitarea debitului;

174

Page 175: Org Inst Judecatoresti

d) in caz de incapacitate temporară de munca. ART. 25 Suspendarea se dispune de ministrul justiţiei, la solicitatea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. Încetarea suspendării se poate dispune cu respectarea condiţiei prevăzute in alineatul precedent. SECŢIUNEA II Camera Notarilor Publici ART. 26 In circumscripţia fiecărei Curţi de apel funcţionează cîte o Camera a Notarilor Publici, cu personalitate juridică. Din Camera fac parte toţi notarii publici care funcţionează in circumscripţia Curţii de apel. Camera Notarilor Publici este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte si 3 - 5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generală a membrilor Camerei, pentru o perioada de 3 ani, dintre notarii publici. Preşedintele Colegiului director va primi o indemnizaţie al carei cuantum se va stabili de adunarea generală. Colegiul director va avea un secretar salarizat si personal auxiliar, in numărul si in structura stabilite de adunarea generală a notarilor publici din judeţele ce compun circumscripţia Camerei. Colegiul director al Camerei Notarilor Publici are următoarele atribuţii: a) rezolva plingerile părţilor impotriva notarilor publici si a notarilor stagiari, luind măsurile corespunzătoare si aducindu-le la cunoştinţa Uniunii Naţionale a Notarilor Publici; b) deleagă, in cazuri excepţionale, pentru o perioada determinata, un notar public, din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei, care sa asigure funcţionarea unui alt birou de notar public, cu încunoştinţarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. Cheltuielile cu delegarea se suporta din veniturile biroului notarului public la care este delegat; c) informează Uniunea Naţionala a Notarilor Publici in legătura cu activitatea birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici si notari stagiari si face recomandări cu privire la persoanele ce urmează sa fie propuse de uniune numirea lor in funcţia de notar public de către ministrul justiţiei; d) reprezintă Camera in relaţiile cu terţii la nivelul circumscripţiei Curţii de apel; e) întocmeşte documentarea juridică si asigura consultarea in informarea curenta a notarilor publici; f) tine evidenta veniturilor si cheltuielilor Camerei si a contribuţiei membrilor săi;

175

Page 176: Org Inst Judecatoresti

g) procura datele si lucrările necesare pentru Buletinul Notarilor Publici si asigura difuzarea acestuia; h) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege si de regulament. SECŢIUNEA III Uniunea Naţionala a Notarilor Publici ART. 27 Notarii publici din România se constituie in Uniunea Naţionala a Notarilor Publici, organizaţie profesională cu personalitate juridică, care îşi alege un consiliu de conducere si alte organe stabilite prin statutul propriu. ART. 28 Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici este constituit din cîte un reprezentant al fiecărei Camere a Notarilor Publici, din care se aleg preşedintele si doi vicepreşedinţi, in condiţiile stabilite prin statutul uniunii. Consiliul uniunii are următoarele atribuţii: a) propune ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea ori încetarea calităţii de notar public; b) propune ministrului justiţiei numărul necesar al birourilor de notari publici si condiţiile de desfăşurare a examenelor de notari publici; c) stabileşte, cu aprobarea ministrului justiţiei, onorariile minimale pentru serviciile prestate de notarii publici; d) aproba cotele de contribuţie ale birourilor notarilor publici la Camera, precum si cele ale Camerelor la Uniunea Naţionala a Notarilor Publici, potrivit statutului acesteia; e) reprezintă Uniunea Naţionala a Notarilor Publici in raporturile cu terţii, pe plan intern si internaţional; f) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulament. ART. 29 In cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici se va organiza si va funcţiona o casa de asigurări pentru garantarea responsabilităţii civile a notarilor publici, cu personalitate juridică, in condiţiile stabilite prin statut propriu, aprobat de Uniunea Naţionala a Notarilor Publici. ART. 29^1 (1) În cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România se înfiinţează, se organizează şi funcţionează Institutul Notarial Român, entitate cu personalitate juridică, în condiţiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. (2) Institutul Notarial Român asigură perfecţionarea activităţii notariale, pregătirea notarilor stagiari, precum şi pregătirea profesională continuă a notarilor publici şi a altor specialişti licenţiaţi în drept, având dreptul de a elibera diplome recunoscute de instituţiile abilitate.

176

Page 177: Org Inst Judecatoresti

(3) Institutul Notarial Român are ştampilă şi siglă proprii şi se înfiinţează, se organizează şi funcţionează fără îndeplinirea altor formalităţi. (4) Statutul Institutului Notarial Român, Regulamentul de organizare şi funcţionare, precum şi modalităţile de formare profesională continuă a notarilor publici şi a notarilor stagiari se vor aproba prin hotărâre a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România. ------------- Art. 29^1 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 298 din 28 septembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 1 octombrie 2009, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 166 din 19 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 789 din 25 noiembrie 2008, cu pct. 2. CAP. IV Drepturile si îndatoririle notarilor publici SECŢIUNEA I Drepturile notarilor publici ART. 30 Notarii publici îşi exercita personal profesiunea si se bucura de stabilitate in funcţie, neputind fi mutati in alta localitate fără acordul lor. ------------- Art. 31 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 25 din 31 martie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 278 din 4 aprilie 2005. ART. 32 Notarii publici au dreptul la onorarii pentru fiecare serviciu prestat, in conformitate cu art. 28 alin. 2 lit. c). ART. 33 Notarul public are dreptul la concediu de odihna, in condiţiile stabilite prin statut. ART. 34 Notarii publici beneficiază de drepturile de asigurări sociale pe baza contribuţiei la sistemul asigurărilor sociale de stat, in condiţiile legii. ART. 35 Exercitarea profesiei de notar public este incompatibilă cu: a) desfăşurarea unei activităţi salarizate sau de executor judecătoresc, avocat ori consilier juridic, cu excepţia: - activităţii didactice universitare; - activităţii literare şi publicistice;

177

Page 178: Org Inst Judecatoresti

- calităţii de deputat sau senator ori a celei de consilier în consiliile judeţene sau locale, pe durata mandatului; - calităţii de membru în organele de conducere sau în alte organisme ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, Camerelor Notarilor Publici ori în alte organizaţii interne şi internaţionale la care Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi Camerele Notarilor Publici sunt afiliate sau cu care colaborează. ------------- Litera a) a art. 35 a fost modificată de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 298 din 28 septembrie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 645 din 1 octombrie 2009, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 166 din 19 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 789 din 25 noiembrie 2008, cu pct. 3. b) desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; c) calitatea de asociat într-o societate in nume colectiv, de asociat comanditat in societăţile in comandită simpla sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitată, preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăţi pe acţiuni, administrator al unei societăţi civile. SECŢIUNEA II Îndatoririle si răspunderile notarilor publici ART. 36 Notarii publici si personalul birourilor notariale au obligaţia sa păstreze secretul profesional cu privire la actele si faptele despre care au luat cunoştinţa in cadrul activităţii lor, chiar si după încetarea funcţiei, cu excepţia cazurilor in care legea sau părţile interesate ii eliberează de aceasta obligaţie. ART. 37 Notarul public nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutiv, fără a asigura functionalitatea biroului sau, in condiţiile legii. In cazul nerespectării dispoziţiilor alin. 1, Camera Notarilor Publici poate delega, după caz, un alt notar public pentru îndeplinirea atribuţiilor notarului public absent, in condiţiile prevăzute de statutul uniunii. ART. 38 Răspunderea civilă a notarului public poate fi angajata, in condiţiile legii civile, pentru încălcarea obligaţiilor sale profesionale, atunci cînd acesta a cauzat un prejudiciu. Asigurarea de răspundere profesională a notarului public se realizează prin casa de asigurări, constituită in acest scop. ART. 39 Răspunderea disciplinară a notarului public intervine pentru următoarele abateri:

178

Page 179: Org Inst Judecatoresti

a) intirziere sau neglijenţa in efectuarea lucrărilor; b) lipsa nejustificată de la birou; c) nerespectarea secretului profesional; d) comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale. ART. 40 Acţiunea disciplinară se exercita de Colegiul director si se judeca de Consiliul de disciplina. Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilă, care se efectuează de către Colegiul director. Audierea celui in cauza este obligatorie, acesta fiind îndreptăţit sa ia cunoştinţa de conţinutul dosarului si sa-si formuleze apărarea. Consiliul de disciplina citeaza părţile si pronunţa o hotărîre motivată, care se comunica acestora. Impotriva hotărîrii părţile pot face contestaţie la Consiliul uniunii, in termen de 10 zile de la comunicare. Hotărîrea Consiliului uniunii poate fi atacată la instanta judecătorească competenta, civilă sau de contencios administrativ, după caz. Hotărîrea definitiva se comunica si Ministerului Justiţiei. Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulament. ART. 41 Sancţiunile disciplinare se aplica in raport cu gravitatea faptelor si constau in: a) observatie scrisă; b) amenda de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea in termen de 30 de zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii atrage suspendarea de drept a notarului public pînă la achitarea sumei. Hotărîrea definitiva constituie titlu executoriu; c) suspendarea din funcţie pe o durata de maximum 6 luni; d) excluderea din profesie. ART. 42 In cazul in care impotriva notarului public s-a luat măsura arestării preventive, ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, va lua măsura suspendării din funcţie pînă la soluţionarea cauzei penale, potrivit legii. Dacă hotărîrea de condamnare a rămas definitiva si ea se referă la infracţiunile prevăzute de art. 23 lit. f) din lege, cu acea data ministrul justiţiei dispune excluderea din profesie a notarului public condamnat. Sigiliul, registrele si lucrările notarului public suspendat sau exclus vor fi depuse la Camera Notarilor Publici, sub luare de dovada. CAP. V Procedura actelor notariale

179

Page 180: Org Inst Judecatoresti

SECŢIUNEA I Dispoziţii comune ART. 43 Toate actele notariale se îndeplinesc la cerere. Înscrisurile redactate de părţi sau, după caz, de reprezentanţii lor legali sau conventionali vor fi verificate cu privire la îndeplinirea condiţiilor de fond si forma, notarul public putindu-le aduce modificările si completările corespunzătoare, cu acordul părţilor. Înscrisurile referitoare la actele notariale se redactează potrivit voinţei părţilor si in condiţiile prevăzute de lege. Înscrisurile vor fi redactate citeţ, îngrijit si fără prescurtări; menţiunile in cifre se vor înscrie si in litere, iar locurile goale se vor completa prin tragere de linii. In cadrul lucrărilor de îndeplinire a actelor notariale, notarul public stabileşte identitatea, domiciliul si capacitatea părţilor, in afară cazurilor in care se solicita dare de data certa, întocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultaţii juridice notariale. ART. 44 Înscrisurile pentru care legea prevede forma autentică vor fi redactate numai de notari publici, de avocatul părţilor interesate sau de consilierul juridic ori reprezentantul legal al persoanei juridice. Persoanele care au pregătire juridică superioară vor putea redacta înscrisurile in care figurează ca parte, ele, sotii, ascendenţii sau descendenţii lor. Consultatiile date de notarul public in domeniul juridic notarial sunt scrise sau verbale si se dau persoanelor fizice sau juridice, la solicitare sau pe baza de contract cu durata determinata. ART. 45 Notarul public are obligaţia sa desluseasca raporturile reale dintre părţi cu privire la actul pe care vor sa-l încheie, sa verifice dacă scopul pe care îl urmăresc este in conformitate cu legea si sa le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice. De asemenea, el trebuie sa ceara părţilor, ori de cîte ori este cazul, documentele justificative si autorizaţiile necesare pentru încheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obţine el însuşi documentaţia necesară. Actele din care rezulta drepturi ce urmează a fi supuse publicităţii mobiliare sau imobiliare se vor comunica de îndată, la locul unde se tine aceasta evidenta, de notarul public, care va face si demersurile necesare in numele titularilor pentru aducerea la îndeplinire a tuturor lucrărilor de publicitate. Se exceptează cazul in care părţile interesate vor cere in scris sa îndeplinească ele însele formalităţile de mai sus. In vederea îndeplinirii obligaţiilor ce-i revin potrivit alin. 2 si 3, notarul public va avea acces liber la birourile de publicitate mobiliară si imobiliară.

180

Page 181: Org Inst Judecatoresti

Notarul public nu poate refuza îndeplinirea actului notarial solicitat decît in condiţiile arătate la art. 6. ART. 46 Organele de ordine publica vor acorda sprijin notarilor publici, in cazul in care aceştia sunt împiedicaţi sa-si exercite atribuţiile. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca in cadrul atribuţiilor lor sa acorde notarilor publici concursul solicitat pentru îndeplinirea actelor notariale. ART. 47 Actele solicitate de părţi si orice acte de procedura notarială de întocmesc in limba romana. Cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale sau persoanelor care nu vorbesc sau nu înţeleg limba romana li se acorda posibilitatea de a lua cunoştinţa de cuprinsul actului printr-un interpret. Funcţia de interpret public poate fi îndeplinită, in afară de notarul public, si de un angajat din cadrul biroului notarial, care cunoaşte limba acelei persoane, precum si de traducatorii autorizaţi. Actele redactate de părţi si prezentate pentru efectuarea operaţiunilor notariale vor fi in limba romana. La cererea justificată a părţilor, notarul public poate îndeplini acte in legătura cu înscrisurile întocmite de părţi într-o alta limba decît cea romana, numai dacă notarul instrumentelor cunoaşte limba in care sunt întocmite actele sau după ce a luat cunoştinţa de cuprinsul acestora prin interpret, caz in care un exemplar tradus in limba romana si semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi ataşat la dosar. Înscrisurile destinate a fi traduse într-o limba străină se vor redacta fie pe doua coloane, cuprinzînd in prima coloana textul in limba romana, iar in cea de-a doua, textul in limba străină, fie in mod succesiv, mai întîi textul in limba romana, continuindu-se cu textul in limba străină. ART. 48 Actele notariale se îndeplinesc la sediul biroului notarului public in timpul programului de serviciu cu publicul, afişat in mod corespunzător. Un act notarial se poate îndeplini in afară sediului biroului notarului public, in limitele circumscripţiei sale teritoriale, dacă la încheierea lui este interesat un număr mai mare de persoane sau partea care-l solicita este împiedicată sa se prezinte, din motive temeinice, la sediul biroului. In cazul in care întocmirea unui act notarial nu suferă amînare din motive obiective, acesta va putea fi îndeplinit si in afară programului de lucru, la cererea partii interesate. ART. 49 Îndeplinirea actelor notariale, in afară de redactarea înscrisurilor si de consultatiile juridice notariale, se constata prin încheiere, care va cuprinde: a) sediul biroului notarial; b) denumirea încheierii si numărul acesteia;

181

Page 182: Org Inst Judecatoresti

c) data îndeplinirii actului notarial; d) numele si prenumele notarului public; e) locul unde s-a îndeplinit actul notarial, in cazul îndeplinirii in afară sediului biroului notarial, precizîndu-se împrejurarea care justifica întocmirea înscrisului in acel loc; f) numele sau denumirea părţilor, domiciliul sau sediul acestora si menţiunea faptului prezentării lor in persoana, reprezentate ori asistate, precum si modul in care li s-a constatat identitatea, cu excepţia încheierilor prin care se da data certa înscrisurilor sau se legalizează copii de pe înscrisuri; g) arătarea îndeplinirii condiţiilor de fond si de forma ale actului notarial întocmit in raport cu natura acelui act; h) constatarea îndeplinirii actului notarial si a citirii acestuia de către părţi; i) menţiunea perceperii taxelor de timbru, a onorariului si cuantumul acestora; j) semnătura notarului public; k) sigiliul biroului notarului public. ART. 50 Părţile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin menţiunea in încheiere ca ele sunt cunoscute personal de acesta. In cazul in care notarul public nu cunoaşte părţile, este obligat sa se convingă de identitatea acestora, stabilită, după caz, prin: a) acte de identitate sau legitimatii oficiale prevăzute cu semnătura, ştampila si fotografia posesorului; b) atestarea avocatului care asista partea; c) doi martori de identitate, cunoscuţi personal de notarul public sau legitimati conform lit. a). Nu poate fi martor de identitate cel care: a) nu a împlinit 18 ani; b) figurează in act ca parte sau ca beneficiar; c) din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu este apt pentru dovedirea identităţii. ART. 51 In situaţia in care se refuza îndeplinirea actului notarial, încheierea de respingere se va da numai dacă părţile stăruie in cerere, după ce li s-a atras atenţia ca actul solicitat este contrar legii sau bunelor moravuri. Încheierea va cuprinde si motivarea refuzului, calea de atac la judecătorie si termenul de exercitare. Îndeplinirea actului notarial poate fi respinsă si pentru următoarele motive: a) solicitarea lucrărilor in afară orelor de lucru, cu excepţiile prevăzute la art. 48 alin. 3; b) neprezentarea documentaţiei necesare sau prezentarea ei incompleta; c) neplata taxelor si a onorariului stabilit; d) imposibilitatea identificarii părţilor sau lipsa lor de discernamint. ART. 52

182

Page 183: Org Inst Judecatoresti

Încălcarea cerinţelor prevăzute la art. 49 lit. c), f), j) si k) se sancţionează cu nulitatea, iar a celorlalte cerinţe cu anularea, in afară de cazul in care îndeplinirea acestora rezulta din lucrările actului. ART. 53 Actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vadite pot fi îndreptate sau completate prin încheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părţilor, dacă lucrurile cuprind date care fac posibila îndreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părţilor se prezuma dacă, fiind legal citate, nu-si manifesta opunerea. Despre îndreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului. ART. 54 Actele care au dispărut fără a mai fi rămas un exemplar original se reconstituie la cerere, prin încheiere, pe baza acordului părţilor sau, după caz, a succesorilor acestora. Reconstituirea se face la biroul notarului la care s-a întocmit actul. In lipsa acordului părţilor, reconstituirea actelor dispărute se va face de judecătoria in circumscripţia căreia îşi are sediul biroul notarial care a întocmit actul, in conformitate cu dispoziţiile din Codul de procedura civilă. In cazul in care actul dispărut a fost întocmit de alte instituţii cu activitate notarială, reconstituirea se face de judecătoria in circumscripţia căreia îşi are sediul instituţia care a întocmit acel act sau se afla domiciliul ori sediul uneia dintre părţi, după caz. ART. 55 La cererea partii de a li se da un duplicat al actului original, biroul notarial care a întocmit acel act poate încuviinţa eliberarea duplicatului. In acest scop, notarul public va cita părţile sau, după caz, pe succesorii acestora. In textul duplicatului se reproduc, cuvint cu cuvint, cuprinsul înscrisului, cît si a încheierii prin care s-a constatat întocmirea înscrisului original. In locul semnăturilor originale se menţionează numele de familie si prenumele fiecărui semnatar. Duplicatul are aceeaşi forta probanta ca si originalul. ART. 56 Notarul public nu poate îndeplini acte notariale, sub sancţiunea nulităţii, dacă: a) in cauza sunt părţi sau interesaţi in orice calitate, el soţul, ascendenţii si descendenţii lor; b) este reprezentantul legal ori împuternicitul unei părţi care participa la procedura notarială. ART. 57 In cazul in care, valabilitatea in străinătate a actului notarial, este necesară supralegalizarea semnăturii si sigiliului notarului public de către Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Externe si misiunea diplomatică sau oficiul consular din România ale statului in care actul urmează a fi folosit, notarul public va pune in vedere partii obligaţia îndeplinirii acestei cerinţe.

183

Page 184: Org Inst Judecatoresti

Birourile notariale nu pot lua in considerare actele care emana de la autorităţile altui stat, decît dacă semnăturile si sigiliile acelor autorităţi sunt supralegalizate de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al României din acest stat sau de către Ministerul Afacerilor Externe al României. In cazul in care prin convenţii internaţionale la care România este parte se prevede altfel, se aplica acele convenţii. SECŢIUNEA II Autentificarea actelor ART. 58 Pentru autentificarea unui act, notarul public verifica si stabileşte, in prealabil, identitatea părţilor. Părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procura specială autentică. ART. 59 Cînd notarul public are îndoieli cu privire la deplinatatea facultăţilor mintale ale vreuneia dintre părţi, procedează la autentificare numai dacă un medic specialist atesta in scris ca partea poate sa-si exprime in mod valabil consimţămîntul in momentul încheierii actului. ART. 60 Pentru a lua consimţămîntul părţilor, după citirea actului, notarul public le va intreba dacă au înţeles conţinutul acestuia si dacă cele cuprinse in act exprima voinţa lor. Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar in aceeaşi zi, consimţămîntul părţilor care figurează in act. In acest caz, in încheierea de încuviinţare a autentificării se va menţiona ora si locul luării consimtamintului fiecărei părţi. ART. 61 Declaraţia de voinţa a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se va da in scris in fata notarului public, prin înscrierea de către parte, înaintea semnăturii, a menţiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit". Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv in imposibilitate de a scrie, declaraţia de voinţa se va lua prin interpret. Pentru a lua consimţămîntul unui nevazator, notarul public va intreba dacă a auzit bine cînd i s-a citit înscrisul si dacă cele auzite reprezintă voinţa sa, consemnind acestea in încheierea de autentificare. ART. 62 In cazul acelora care din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va face menţiune despre aceasta împrejurare in încheierea pe care o întocmeşte, menţiunea astfel făcuta ţinînd loc de semnătura. ART. 63

184

Page 185: Org Inst Judecatoresti

Notarul public sau părţile pot solicita ca martorii prevăzuţi la art. 50 sa fie prezenţi si la semnarea actului. ART. 64 Toate exemplarele originale ale înscrisului autentificat, cerute de părţi, precum si cel ce se păstrează in arhiva biroului notarial, împreună cu anexele care fac parte integrantă din acest înscris, se semnează in fata notarului public de către părţi sau reprezentanţii lor si, după caz, de cei chemaţi a încuviinţa actele pe care părţile le întocmesc, de martorii-asistenţi, atunci cînd este cerută prezenta lor, si - dacă este cazul - de cel care a redactat înscrisul, in condiţiile prezentei legi. Fiecare parte poate solicita cel puţin un exemplar original al înscrisului autentic. ART. 65 Încheierea care constata autentificarea unui înscris va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, pe lîngă datele prevăzute la art. 49, si următoarele menţiuni: a) constatarea ca s-a luat consimţămîntul părţilor; b) constatarea ca înscrisul a fost semnat in fata notarului de toţi cei ţinuţi sa-l semneze. Menţiunea notarului public ca una dintre părţi nu a putut semna tine loc de semnătura pentru aceasta; c) numărul anexelor cuprinse in actul autentic; d) dispoziţia de investire cu forma autentică, care se exprima prin cuvintele: "Se declara autentic prezentul înscris". ART. 66 Actul autentificat de notarul public care constata o creanţa certa si lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilitatii acesteia. In lipsa actului original, titlul executoriu îl poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public. ART. 67 In cazul in care notarul public respinge cererea de autentificare, încheierea va cuprinde menţiunile de la art. 51 alin. 1. Dacă se face plîngere impotriva încheierii de respingere si judecătoria o admite, notarul public va da încheierea de autentificare a actului, conform hotărîrii judecătoreşti rămasă definitiva si irevocabilă, si va menţiona ca actul produce efecte de la înregistrarea cererii de autentificare. SECŢIUNEA III Procedura succesorală ART. 68 Procedura succesorală notarială se deschide, după caz, la cererea oricărei persoane interesate, a procurorului, precum si a secretarului consiliului local al

185

Page 186: Org Inst Judecatoresti

localităţii in raza căreia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, atunci cînd are cunoştinţa ca moştenirea cuprinde bunuri imobile. In cazul decesului unei persoane care nu a avut ultimul domiciliu in ţara, procedura succesorală se poate îndeplini de notarul public din circumscripţia teritorială a judecătoriei in care defunctul si-a avut bunurile cele mai importante ca valoare. Notarul public sesizat are obligaţia de a verifica in prealabil competenta teritorială, iar dacă constata ca succesiunea este in competenta altui birou notarial, se desesizeaza, fără sa mai citeze părţile, trimiţînd cauza notarului public competent. In cazul in care într-o circumscripţie teritorială sunt mai multe birouri de notari publici, competenta de îndeplinire a procedurii succesorale aparţine primului birou sesizat. Notarul public va verifica dacă procedura succesorală nu s-a deschis la un alt birou de notar public din aceeaşi circumscripţie, cercetind, in acest scop, registrul de evidenta a succesiunilor, potrivit regulamentului. ART. 69 In cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi menţionate datele de stare civilă ale defunctului, numele, prenumele si domiciliul moştenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu menţionarea valorii acestora, precum si a pasivului succesoral. Cererea va fi înscrisă in registrul succesoral al notarului public. ART. 70 In cazurile prevăzute de lege sau la cererea celor interesaţi, notarul public, personal sau printr-un delegat, va face inventarierea bunurilor succesorale. Dacă nu exista cerere anterioară pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere tine loc si de cerere de deschidere a acestei proceduri. Inventarierea notarială se va putea face numai cu acordul persoanei in posesia căreia se afla bunurile defunctului. In caz de refuz, se va încheia un proces-verbal, semnat de cei prezenţi. ART. 71 Procesul-verbal de inventariere va cuprinde enumerarea, descrierea si evaluarea provizorie a bunurilor ce se aflau in posesia defunctului la data decesului. Bunurile a căror proprietate este contestată se vor menţiona separat. In inventar se cuprind menţiuni privind pasivul succesoral. Bunurile defunctului care se găsesc in posesia altei persoane vor fi inventariate cu precizarea locului unde se afla si a motivului pentru care se găsesc acolo. In cazul in care, cu ocazia inventarierii, se va găsi testament lăsat de defunct, va fi vizat spre neschimbare si va fi depus in depozit la biroul notarului public. Inventarul se semnează de cel care l-a întocmit, de succesibilii aflaţi la locul inventarului, iar in lipsa acestora sau a refuzului lor de a semna, inventarul va fi semnat de martorii prezenţi.

186

Page 187: Org Inst Judecatoresti

ART. 72 Dacă exista pericol de înstrăinare, pierdere, înlocuire sau distrugere a bunurilor, notarul public va putea pune bunurile sub sigiliu sau le va preda unui custode. In cazul in care conservarea bunurilor succesorale necesita anumite cheltuieli, acestea vor fi făcute, cu încuviinţarea notarului public, de custodele prevăzut la alin. 1 sau, in lipsa custodelui, de un curator special, numit de notar pentru administrarea bunurilor. Bunurile date in custodie sau in administrare se predau pe baza de proces-verbal semnat de notar si de custode sau curator. Dacă predarea are loc o data cu inventarierea, se va menţiona in procesul-verbal de inventariere, un exemplar al procesului-verbal predindu-se custodelui sau curatorului. Custodele sau curatorul este obligat sa restituie bunurile si sa depună conturile la biroul notarului public la finalizarea procedurii succesorale sau atunci cînd notarul considera necesar. ART. 73 Dacă in timpul efectuării inventarului se vor găsi sume de bani, hirtii de valoare, cecuri sau alte valori, se vor depune in depozitul notarial sau la o instituţie specializată, facindu-se menţiune despre aceasta si in procesul-verbal de inventariere. Din sumele de bani găsite la inventariere se vor lasa moştenitorilor sau celor care locuiau cu defunctul si gospodareau împreună cu acesta sumele necesare pentru: a) întreţinerea persoanelor ce era in sarcina celui decedat, pentru maximum 6 luni; b) plata sumelor datorate in baza contractelor de munca sau plata asigurărilor sociale; c) acoperirea cheltuielilor pentru păstrarea si administrarea averii succesorale. In succesiunea in care exista indicii ca urmează a fi declarata vacanta, notarul public va putea incredinta administrarea provizorie a bunurilor succesorale unui curator desemnat, cu încunoştinţarea autorităţii administrativ-teritoriale. ART. 74 Măsurile de conservare luate de notarul public se vor comunica moştenitorilor legali, legatarilor si, după caz, executorilor testamentari, dovada comunicării anexindu-se la dosar. Completarea sau modificarea măsurilor de mai sus poate fi dispusă de notar pînă la încheierea finala a procedurii succesorale. Efectele măsurilor de conservare încetează la data finalizarii procedurii succesorale. Oricine se considera vătămat prin inventarul întocmit sau prin măsurile de conservare luate de notarul public poate face plîngere la judecătorie. ART. 75

187

Page 188: Org Inst Judecatoresti

După ce constata ca este legal sesizat, notarul public înregistrează cauza si dispune citarea celor care au vocaţie la moştenire, iar dacă exista testament, citeaza si pe legatari si executorul testamentar instituit. Dacă printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citeaza, in lipsa de moştenitori rezervatari, numai legatarul; dacă testamentul este olograf sau mistic, se citeaza si moştenitorii legali. In ambele cazuri se va cita si executorul testamentar, dacă a fost desemnat prin testament. In succesiunea ce urmează a fi declarata vacanta, notarul public citeaza autoritatea administraţiei publice competenta a prelua bunurile. In cazul moştenitorului incapabil, se citeaza reprezentantul sau legal si autoritatea tutelara. ART. 76 In cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileşte calitatea moştenitorilor si legatarilor, întinderea drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorale. In cazul existenţei unui testament găsit la inventar sau prezentat de partea interesată, notarul public procedează la deschiderea lui. Dacă testamentul este olograf sau mistic se constata starea lui materială si se întocmeşte un proces-verbal. Pe baza de declaraţie sau probe administrate in cauza se va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea in termenul legal. Declaraţiile de renunţare la succesiune si cele de acceptare sub beneficiu de inventar se înscriu într-un registru special. ART. 77 Calitatea de moştenitor si numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă si cu martori, iar bunurile ce compun masa succesorală se dovedesc prin înscrisuri sau orice ale mijloace de proba admise de lege. In succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii si ale soţului supravieţuitor, cotele de contribuţie ale acestora la dobindirea bunurilor se stabilesc prin acordul moştenitorilor. ART. 78 Procedura succesorală se poate suspenda in următoarele cazuri: a) au trecut 6 luni de la deschiderea succesiunii si, deşi au fost legal citaţi, succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat procedura succesorală, fără a cere eliberarea certificatului de moştenitor si exista dovada ca cel puţin unul dintre ei a acceptat moştenirea; b) succesibilii îşi contesta unii altora calitatea sau nu se înţeleg cu privire la compunerea masei succesorale si la întinderea drepturilor care li se cuvin; c) moştenitorii sau alte persoane interesate prezintă dovada ca s-au adresat instanţei de judecata pentru stabilirea drepturilor lor. In încheierea de suspendare se consemnează elementele care au rezultat din dezbateri, pînă la momentul suspendării, cu privire la identitatea celor prezenţi, opţiunea succesorală a acestora si compunerea masei succesorale.

188

Page 189: Org Inst Judecatoresti

In cazurile prevăzute la alin. 1 lit. b), notarul public stabileşte prin încheiere masa succesorală, cu precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contesta, întinderea drepturilor moştenitorilor si motivele neintelegerii, indrumind părţile sa soluţioneze neînţelegerile dintre ele pe cale judecătorească. In cazurile de suspendare a procedurii succesorale prevăzute la alin. 1 lit. a) si b), dacă nu s-a făcut dovada ca cei in cauza s-au adresat instanţei sau cei interesaţi n-au cerut repunerea pe rol a cauzei, notarul public va stabili taxele succesorale provizorii si onorariile si le va comunica organelor financiare. La cererea părţilor, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral oricind, dacă se constata încetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui. ART. 79 In cadrul dezbaterilor succesorale, la fiecare termen notarul public întocmeşte o încheiere motivată, care va cuprinde menţiunile referitoare la îndeplinirea procedurii, declaraţiile părţilor, prezenta martorilor si măsurile dispuse in vederea soluţionării cauzei. ART. 80 Dacă notarul public constata ca in masa succesorală nu exista bunuri, dispune prin încheiere închiderea procedurii succesorale si claseaza cauza ca fără obiect. ART. 81 In succesiunea in care exista bunuri, s-a realizat acordul între moştenitori si s-au administrat probe îndestulătoare, notarul public întocmeşte încheierea finala a procedurii succesorale. Încheierea finala va cuprinde, pe lîngă menţiunile comune încheierilor notariale, numele, prenumele si ultimul domiciliu al defunctului, data decesului, numele, domiciliul si întinderea drepturilor tuturor moştenitorilor si legatarilor, bunurile si datoriile succesiunii, taxele de timbru, onorariul, precum si alte date care au fost necesare la soluţionarea cauzei. Dacă moştenitorii si-au împărţit bunurile prin buna-învoiala, in încheiere se va arata modul de împărţeala si bunurile succesorale atribuite fiecăruia. Actul de împărţeala va putea fi cuprins in încheierea finala sau se va putea întocmi separat, într-una din formele prescrise de lege. ART. 82 Încheierea procedurii succesorale se poate face si înainte de expirarea termenului de acceptare a succesiunii, dacă este neîndoielnic ca nu mai sunt si alte persoane îndreptăţite la succesiune. De asemenea, procedura succesorală se poate încheia de îndată, in temeiul unui testament, dacă acesta îndeplineşte condiţiile legale de forma, nu conţine dispoziţii contrare legii si nu aduce atingere drepturilor moştenitorilor rezervatari sau exista acordul acestora. In aceleaşi condiţii, notarul public va putea stabili drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin testament. Notarul public, avînd acordul tuturor moştenitorilor, va putea proceda la reducerea liberalităţilor, pînă la limitele prevăzute de lege.

189

Page 190: Org Inst Judecatoresti

ART. 83 Pe baza încheierii finale, in termen de 20 de zile, se redactează certificatul de moştenitor sau de legatar, care va cuprinde constatările din aceasta încheiere referitoare la masa succesorală, numărul si calitatea moştenitorilor si cotele ce le revin din patrimoniul defunctului. Un exemplar al certificatului de moştenitor se eliberează fiecăruia dintre moştenitori sau legatari, după caz, după achitarea taxelor succesorale si a onorariilor. In cazul in care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, in condiţiile de mai sus, un certificat constatator al acestei calităţi. După suspendarea procedurii succesorale in condiţiile art. 78 alin. 1 lit. b) si c), certificatul de moştenitor se eliberează in baza hotărîrii judecătoreşti rămasă definitiva si irevocabilă. ART. 84 In cazul in care nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri in patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesita operaţiuni de durata si moştenitorii solicita sa li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moştenitor. ART. 85 In lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constata ca succesiunea este vacanta, eliberind certificat de vacanta succesorală, după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii. ART. 86 După emiterea certificatului de moştenitor nu se mai poate întocmi alt certificat, decît in situaţiile prevăzute de lege. Cu acordul tuturor moştenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, in vederea completării încheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberind un certificat de moştenitor suplimentar. ART. 87 Erorile materiale cuprinse in încheierea finala, precum si eventualele omisiuni se vor putea indrepta, la cererea moştenitorilor, in baza unei încheieri, facindu-se menţiune despre aceasta in încheierea finala si pe toate exemplarele certificatului de moştenitor. ART. 88 Cei care se considera vătămaţi in drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii. Pînă la anularea sa prin hotărîre judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplina in privinţa calităţii de moştenitor si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor in parte. In cazul anulării certificatului de moştenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărîrii judecătoreşti definitive si irevocabile. In acest scop, instanţelor judecătoreşti le revine obligaţia de a trimite la biroul notarului public

190

Page 191: Org Inst Judecatoresti

competent in soluţionarea cauzei copie de pe hotărîrea rămasă definitiva si irevocabilă, împreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut in timpul judecaţii. ------------- Secţiunea III^1 din Cap. V a fost eliminată prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai 2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. ------------- Art. 88^1 a fost eliminat prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai 2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. ------------- Art. 88^2 a fost eliminat prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:

191

Page 192: Org Inst Judecatoresti

Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai 2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. ------------- Art. 88^3 a fost eliminat prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai 2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. ------------- Art. 88^4 a fost eliminat prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai

192

Page 193: Org Inst Judecatoresti

2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. ------------- Art. 88^5 a fost eliminat prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai 2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. ------------- Art. 88^6 a fost eliminat prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai 2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. ------------- Art. 88^7 a fost eliminat prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ:

193

Page 194: Org Inst Judecatoresti

Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai 2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. ------------- Art. 88^8 a fost eliminat prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai 2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. ------------- Art. 88^9 a fost eliminat prin respingerea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 de către LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001. NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. 1 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 295 din 30 decembrie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 707 din 30 decembrie 2000, pe data de 1 ianuarie 2001 se suspendă aplicarea ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000, până la adoptarea legii de aprobare sau de respingere de catre Parlament. Întrucât prin LEGEA nr. 223 din 30 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 229 din 4 mai 2001, ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 a fost respinsă, rezultă că, în intervalul 1 ianuarie 2001-4 mai

194

Page 195: Org Inst Judecatoresti

2001, dispoziţiile ORDONANŢEI DE URGENŢĂ nr. 177 din 26 octombrie 2000 au fost suspendate. SECŢIUNEA IV Alte proceduri notariale A. Legalizarea semnăturilor si a sigiliilor ART. 89 Notarul public poate legaliza semnătura părţilor numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere forma autentică ca o condiţie de valabilitate a actului. Pentru legalizarea semnăturii, părţile vor prezenta exemplarele înscrisului nesemnate. Notarul public va identifica părţile, se va convinge ca acestea cunosc conţinutul înscrisului, după care le va cere sa subscrie in fata sa toate exemplarele înscrisului. In încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale legalizarii de semnătura, in sensul art. 49 lit. g), prin următoarele menţiuni: a) data (anul, luna, ziua); b) numele partii si faptul prezentării ei in persoana; c) constatarea subscrierii in fata notarului public a tuturor exemplarelor înscrisului. La cererea partii, notarul public poate legaliza specimenul de semnătura al persoanei care se va prezenta personal la sediul biroului notarial si care va semna in fata notarului public. Pentru legalizarea sigiliului, partea îl va prezenta notarului public care, după verificare, va întocmi încheierea de legalizare. B. Dare de data certa înscrisurilor ART. 90 Înscrisul căruia urmează sa i se dea data certa se întocmeşte in numărul de exemplare cerut de parte. In încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale pentru dare de data certa, in sensul art. 49 lit. g), prin următoarele menţiuni: a) data (anul, luna, ziua), iar la cererea partii, si ora; b) starea in care se afla înscrisul. C. Certificarea unor fapte ART. 91 Notarul public poate certifica următoarele fapte pe care le constata personal: a) faptul ca o persoana se afla in viaţa;

195

Page 196: Org Inst Judecatoresti

b) faptul ca o persoana se afla într-un anumit loc; c) faptul ca persoana din fotografie este aceeaşi cu persoana care cere certificarea; d) faptul ca o persoana, ca urmare a unei somaţii sau notificări, s-a prezentat sau nu într-o anumită zi si la o anumită ora la sediul biroului notarial si declaraţia acesteia. In încheiere se va menţiona si ora constatării, precum si fapta care se certifica. ART. 92 Notarul public certifica, la cerere, procesele-verbale si hotărîrile adunărilor generale ale actionarilor sau asociaţilor societăţilor comerciale, printr-o încheiere in care se vor menţiona data si locul adunării, faptul semnării procesului-verbal sau a hotărîrii de către preşedintele adunării generale sau de către toţi participanţii. La cererea preşedintelui sau a unei părţi dintre participanţii la adunarea generală, notarul public poate stabili identitatea participanţilor. D. Legalizarea copiilor după înscrisuri ART. 93 Notarul public eliberează copii legalizate după înscrisurile originale prezentate de părţi, după confruntarea copiei cu originalul. In încheiere se va arata ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale legalizarii copiei, in sensul art. 49 lit. g), prin următoarele menţiuni: a) atestarea conformitatii, copiei cu înscrisul prezentat; b) starea in care se afla înscrisul; c) semnătura secretarului care a făcut colationarea. Dacă se legalizează un înscris sub semnătura privată sau din arhiva biroului notarial, in încheiere se va face menţiune expresă in acest sens. In cazul in care confruntarea copiei cu originalul înscrisului cere o pregătire de specialitate, copia se va elibera numai pe baza confruntarii efectuate de către un expert desemnat de notar, potrivit prevederilor legale. In acest caz încheierea este semnată si de expert. Copii legalizate de pe actele autentificate din arhiva biroului notarial se eliberează numai părţilor, succesorilor si reprezentanţilor acestora, precum si celor ce justifica un drept sau un interes legitim. E. Efectuarea si legalizarea traducerilor ART. 94 Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcuta de notarul public autorizat in acest scop, traducătorul atestat potrivit legii, care a întocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza

196

Page 197: Org Inst Judecatoresti

semnătura traducatorului. Legalizarea semnăturii traducatorului se poate face si după specimenul de semnătura depus la biroul notarului public. Dacă înscrisul se traduce din limba romana într-o limba străină sau dintr-o limba străină in alta limba străină, atît certificarea traducerii, cît si legalizarea semnăturii traducatorului de către notarul public se vor face si in limba străină in care se face traducerea. F. Primirea in depozit de înscrisuri si documente ART. 95 La primirea in depozit a unor înscrisuri si documente, notarul public va menţiona, in încheiere, ca s-au îndeplinit condiţiile esenţiale ale primirii in depozit, in sensul art. 49 lit. g), prin următoarele menţiuni: a) data depunerii (anul, luna, ziua), iar la cererea partii, si ora; b) identificarea înscrisurilor predate, aratindu-se toate datele necesare in acest scop; c) numele deponentului si al persoanei căreia trebuie sa i se elibereze înscrisurile; d) termenul de păstrare. G. Acte de protest al cambiilor, cecurilor si al altor titluri la ordin ART. 96 Întocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor si al altor titluri la ordin se face in condiţiile stabilite prin legile speciale. H. Eliberarea de duplicate ale înscrisurilor notariale ART. 97 La cererea partii, notarul public poate elibera un duplicat al unui act original aflat in arhiva sa. In acest scop notarul public va cita toate părţile sau, după caz, pe succesorii acestora. In textul duplicatului se reproduce cuvint cu cuvint cuprinsul înscrisului, cît si cel al încheierii prin care s-a încuviinţat întocmirea înscrisului original. In locul semnăturii originale se menţionează numele de familie si prenumele fiecărui semnatar. Duplicatul are aceeaşi forta probanta ca si înscrisul original. Competenta eliberării duplicatelor de pe actele emise de notariatele de stat sau alte organe cu activitate notarială aparţine instituţiei care a preluat arhiva acestora. I. Reconstituirea actelor originale

197

Page 198: Org Inst Judecatoresti

ART. 98 In situaţia dispariţiei unui act din care nu mai exista nici un exemplar original se va proceda, la cererea si cu acordul părţilor, la reconstituirea acelui act. Reconstituirea se va face la biroul notarului public unde s-a întocmit actul, cu citarea tuturor părţilor sau, după caz, a succesorilor acestora. In cazul in care actul dispărut a fost întocmit de alte organe cu activitate notarială, reconstituirea se face de judecătoria in raza căreia si-a avut sau îşi are sediul organul care a întocmit actul, in condiţiile prevăzute la alineatele precedente. CAP. VI Controlul activităţii notariale, arhiva si evidenta activităţii SECŢIUNEA I Controlul activităţii notariale ART. 99 Actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc, in condiţiile art. 100. Activitatea notarilor publici este supusă controlului profesional administrativ, in condiţiile prezentei legi. ART. 100 Actele notariale pot fi atacate de părţi sau de orice persoana interesată prin acţiune in anulare la instanta judecătorească, in conformitate cu prevederile Codului de procedura civilă. Totodată, partea nemultumita poate introduce plîngere impotriva încheierii de respingere a cererii de îndeplinire a unui act notarial, in termen de 10 zile de la data cînd a luat cunoştinţa, la judecătoria in circumscripţia căreia îşi are sediul biroul notarial care a refuzat îndeplinirea actului. Plîngerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va înainta de îndată instanţei, împreună cu dosarul cauzei. Judecarea plingerii se face cu citarea tuturor părţilor interesate in cauza. In cazul admiterii plingerii, instanta indica in hotărîre modul in care trebuie întocmit actul. Notarul public este obligat sa se conformeze hotărîrii judecătoreşti rămasă definitiva si irevocabilă. ART. 101 Controlul profesional administrativ se exercita de către Uniunea Naţionala a Notarilor Publici prin consiliul sau de conducere si va avea in vedere: a) organizarea Camerelor Notarilor Publici si a birourilor notarilor publici; b) calitatea actelor si lucrărilor încheiate de notarii publici. Consiliul uniunii poate delega Colegiului director al Camerei Notarilor Publici exercitarea controlului prevăzut la lit. b), in circumscripţia sa.

198

Page 199: Org Inst Judecatoresti

Ministrul justiţiei poate ordona controlul activităţii notarilor publici prin inspectori generali de specialitate. SECŢIUNEA II Arhiva si evidenta activităţii ART. 102 Arhiva activităţii notariale este proprietatea statului si se păstrează, se conserva si se preda in condiţiile legii. ART. 103 Biroul de notar public va avea arhiva si registratura proprii. Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, înregistrarea si expedierea corespondentei, înregistrarea si indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum si alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfasurari a activităţii notariale. Notarul public va tine si o evidenta financiar-contabila. CAP. VII Dispoziţii tranzitorii si finale ART. 104 Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil si cu cele ale Codului de procedura civilă. --------------- Art. 105 a fost abrogat de pct. 2 al art. XV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 190 din 21 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.179 din 28 decembrie 2005. ART. 106 In termen de 90 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi, notarii publici vor proceda la constituirea Camerelor Notarilor Publici si a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. ART. 107 Regulamentul de punere in aplicare a prezentei legi va fi adoptat de Ministerul Justiţiei, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a acesteia. ART. 108 La împlinirea termenului prevăzut la art. 106 de la intrarea in vigoare a legii, atribuţiile de publicitate mobiliară si imobiliară, toate lucrările, evidentele, registrele de transcripţiuni-inscriptiuni, mapele de amanet, precum si cărţile funciare vor trece in competenta judecătorilor in circumscripţia cărora se afla notariatele de stat. Pe aceeaşi data denumirile de "notariat de stat", "notar de stat", "secretariat" sau "secretar", prevăzute in reglementările in vigoare privind atribuţiile de

199

Page 200: Org Inst Judecatoresti

publicitate imobiliară si mobiliară introduse prin Decretul nr. 378/1960, se înlocuiesc cu cele de "judecătorie", "judecător", "grefa" sau "grefier", după caz. Pentru îndeplinirea atribuţiilor de la alin. 1, judecătoriile vor prelua numărul necesar de notari de stat, precum si personalul cu astfel de atribuţii de publicitate, existent la notariatele de stat. ART. 109 Notarii publici îşi vor începe activitatea după 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi. ART. 110 Consiliile locale si judeţene, prefectii, precum si Ministerul Justiţiei au obligaţia de a pune la dispoziţia notarilor publici, la cererea acestora, spaţiile necesare in vederea organizării si funcţionarii corespunzătoare a serviciilor publice pe care le prestează, prin încheiere, fără licitaţie. --------------- Art. 111 a fost abrogat de art. 44 din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 85 din 23 decembrie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 378 din 29 decembrie 1997. ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 85 din 23 decembrie 1997 a fost abrogată de art. 86 din ORDONANŢA nr. 73 din 27 august 1999, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 31 august 1999. ORDONANŢA nr. 73 din 27 august 1999 a fost abrogată de art. 85 din ORDONANŢA nr. 7 din 19 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 3 august 2001. ORDONANŢA nr. 7 din 19 iulie 2001 a fost abrogată de art. 298 din LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003. ART. 112 Notarii publici vor angaja, cu prioritate, notarii debutanti, personalul auxiliar administrativ si de serviciu de la notariatele de stat. Personalul rămas disponibil va fi încadrat prin redistribuire de către Ministerul Justiţiei, in sistemul sau, in condiţiile legii. ART. 113 Lucrările notariale in curs de rezolvare la notariatele de stat vor fi finalizate pînă la data preluării activităţii de către notarii publici, in conformitate cu procedura stabilită in prezenta lege. Arhiva notariatelor de stat care îşi încetează activitatea se va preda judecătorilor in a căror circumscripţie teritorială se afla. Cauzele succesorale care au in continuare termene de dezbatere, după încetarea activităţii notariatelor de stat, se vor preda notarilor publici ale căror birouri sunt situate in circumscripţia judecătoriei in raza căreia defunctul si-a avut ultimul domiciliu, potrivit criteriilor stabilite de Colegiul director al Camerei Notarilor Publici.

200

Page 201: Org Inst Judecatoresti

ART. 114 Competenta teritorială a birourilor de notari publici cu sediul in municipiul Bucureşti se întinde pe tot cuprinsul municipiului. ART. 115 Birourile notariale constituite in condiţiile prezentei legi îşi pot organiza sedii secundare in localităţile din aceeaşi circumscripţie teritorială in care nu au luat fiinţa birouri de notari publici. Sediile secundare îşi vor înceta activitatea o data cu constituirea in acea localitate a unui birou de notar public. Înregistrarea sediului secundar se face cu respectarea procedurii prevăzute de art. 18 alin. 1. ART. 116 Ori de cîte ori in alte acte normative se foloseşte expresia "notariat de stat" sau "notar de stat" se va înţelege "biroul notarului public" si, după caz, "notar public". ART. 117 La expirarea termenului prevăzut la art. 109, Decretul nr. 387/1952 privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea si funcţionarea Notariatului de Stat si Regulamentul privind aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea si funcţionarea Notariatului de Stat, aprobat prin H.C.M. nr. 1518/1960, precum si orice alte dispoziţii contrare se abroga. Aceasta lege a fost adoptată de Senat in şedinţa din 2 martie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. PREŞEDINTELE SENATULUI prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN Aceasta lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor in şedinţa din 14 martie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României. p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR IOAN GAVRA -------------------------

201

Page 202: Org Inst Judecatoresti

CAP. V – STATUTUL Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România (MONITORUL OFICIAL nr. 59 din 11 februarie 1999) CAP. 1 Dispoziţii generale ART. 1 Uniunea Nationala a Notarilor Publici este organizaţia profesională a notarilor publici din România. ART. 2 Uniunea Nationala a Notarilor Publici din România, denumita în continuare Uniunea, are drept scop reprezentarea şi apărarea intereselor profesionale ale membrilor săi şi acţionează pentru asigurarea prestigiului şi autorităţii profesiei de notar public. ART. 3 Uniunea are, potrivit legii, personalitate juridică de la data constituirii ei şi a adoptării statutului de către primul Congres al notarilor publici. Uniunea are sigiliu şi sigla proprii. Sediul Uniunii este în Bucureşti, Str. Calarasilor nr. 177, sectorul 3. ART. 4 Din structura Uniunii fac parte Camerele Notarilor Publici, numite în continuare Camere, în compunerea cărora intra toţi notarii publici care funcţionează în circumscripţia fiecărei Curţi de apel. Relaţiile decurgând din drepturile şi obligaţiile notarilor publici fata de Uniune şi Camere deriva din calitatea lor de membri şi se întemeiază pe colegialitate. CAP. 2 Obiectul şi principiile de funcţionare a Uniunii ART. 5 Uniunea coordonează în plan naţional activitatea notarilor publici şi urmăreşte respectarea regulilor deontologice în activitatea acestora. ART. 6 Uniunea asigura cadrul corespunzător pentru perfecţionarea nivelului profesional, a calităţii actelor întocmite şi a intaririi autorităţii instituţiei notarului public, prin: a) informarea cu privire la practica judiciară, notarială şi doctrina de specialitate în materie; b) organizarea unor centre în care se vor desfasura colocvii semestriale, precum şi desfăşurarea unor reuniuni, simpozioane şi a altor forme de intalniri la nivel zonal, naţional şi internaţional, la care se vor prezenta şi se vor analiza practici, metode sau principii pentru perfecţionarea activităţii notariale;

202

Page 203: Org Inst Judecatoresti

c) editarea unor publicaţii proprii pe probleme de doctrina, practica, drept comparat, breviarul legislativ al actelor emise de Uniune, aspecte din activitatea organelor reprezentative ale Uniunii, participarea la reuniuni, schimburi de experienta în ţara şi în străinătate; d) organizarea controlului profesional, financiar şi administrativ; e) elaborarea unor sinteze de probleme rezultate din controlul profesional, financiar şi administrativ; f) unificarea practicii notariale şi aplicarea unitară a legii prin opinii exprimate în special cu privire la: activitatea notarială, conduita notarilor, pregătirea şi formarea profesională a stagiarilor, evidente notariale, condiţii de funcţionare a birourilor notariale şi de conservare a arhivelor acestora, furnizarea datelor statistice; g) introducerea şi însuşirea tehnicilor noi în activitatea notarială; h) stimularea notarilor publici prin asigurarea condiţiilor de exprimare a opiniilor cu caracter profesional în publicaţiile Uniunii, ale Uniunii Internaţionale a Notariatului Latin, în alte publicaţii de specialitate, precum şi delegarea acestora la manifestări naţionale şi internaţionale de interes notarial. ART. 7 În scopul îmbunătăţirii sistemului legislativ, al actualizării şi oportunităţii acestuia potrivit dezvoltării şi dinamicii social-economice în domeniile de referinta, Uniunea, prin structurile sale, formulează propuneri autorităţilor sau persoanelor cu initiativa legislativă pentru proiecte de legi sau acte ale Guvernului şi ale ministerelor, participând la elaborarea acestora. ART. 8 Funcţionarea Uniunii se bazează pe următoarele principii: a) Uniunea şi Camerele îşi desfăşoară activitatea prin autofinanţare realizată din contribuţia membrilor săi şi din alte surse, potrivit prezentului statut; b) Uniunea şi Camerele nu pot fi angajate politic prin acţiunile membrilor săi; c) organele de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor asigura apărarea intereselor profesionale ale membrilor lor, rezolvarea problemelor Uniunii şi ale Camerelor şi raporturile acestora cu membrii lor printr-o continua şi colegiala colaborare, în mod egal, fără privilegii şi discriminări; d) actele Uniunii şi ale Camerelor, emise în baza atribuţiilor ce le-au fost conferite de Legea notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, denumita în continuare lege de regulamentul de aplicare a acesteia, denumit în continuare regulament, şi de prezentul statut, sunt obligatorii şi executorii fata de membrii săi, în condiţiile stabilite de acestea, sub sancţiunea atragerii răspunderii disciplinare; e) principalul deziderat al Uniunii este de a asigura condiţiile necesare pentru perfecţionarea profesională a notarilor publici şi pentru întărirea autorităţii instituţiei notarului public. ART. 9

203

Page 204: Org Inst Judecatoresti

Uniunea, prin structurile sale, va milita permanent pentru realizarea scopului sau, în conformitate cu dispoziţiile legale, cu regulile statutare şi cu principiile deontologice. CAP. 3 Calitatea de membru al Uniunii, drepturile şi obligaţiile acestuia ART. 10 Sunt membri ai Uniunii toţi notarii publici cuprinşi în Camere, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României. ART. 11 Membrii Uniunii au următoarele drepturi: a) de a alege şi de a fi aleşi în organele reprezentative ale Uniunii şi ale Camerelor, în condiţiile prevăzute în prezentul statut; dreptul la vot nu poate fi delegat; b) sa se adreseze nemijlocit tuturor organelor Uniunii şi ale Camerelor şi sa primească informaţiile solicitate; c) sa participe la manifestările organizate de Uniune şi de Camera din care fac parte; d) sa poarte însemnele Uniunii; e) sa beneficieze de un concediu de odihna anual de 30 de zile lucrătoare; f) sa aibă acces la toate datele care privesc organizarea administrativă a activităţii notariale atât la nivelul Camerelor, cat şi al Uniunii; g) sa li se acorde pentru merite deosebite recompense, diplome de onoare şi de excelenta, la propunerea Colegiului director al Camerei sau, după caz, a Consiliului Uniunii; h) sa beneficieze de asigurări sociale de stat în condiţiile legii. ART. 12 Pentru merite deosebite în promovarea, organizarea şi ridicarea prestigiului instituţiei notarului public Consiliul Uniunii poate acorda calitatea de membru de onoare. Membrii de onoare ai Uniunii au drepturile prevăzute la art. 11 lit. c), d) şi g). ART. 13. - Obligaţiile membrilor Uniunii sunt următoarele: a) sa respecte dispoziţiile legii şi ale regulamentului; b) sa respecte dispoziţiile prezentului statut şi hotărârile organelor de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor; c) sa rezolve sarcinile ce le-au fost încredinţate de organele de conducere, sa conlucreze activ la aplicarea şi executarea hotărârilor acestora şi sa acţioneze pentru realizarea scopului Uniunii; d) sa participe la manifestările iniţiate de organele de conducere, la activităţile profesionale, precum şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte; e) sa se abţină de la deliberările organelor de conducere în care sunt aleşi, în cazul în care, în îndeplinirea unor atribuţii ale acestor organe, au un interes propriu;

204

Page 205: Org Inst Judecatoresti

f) sa achite cu regularitate cotele de contribuţie stabilite pentru formarea bugetului Camerelor şi al Uniunii; g) sa păstreze secretul profesional; h) sa păstreze în cadrul profesiei confidenţialitatea asupra dezbaterilor, opiniilor şi voturilor exprimate în organele de conducere; i) sa respecte normele, principiile şi îndatoririle deontologiei notariale şi sa aibă un comportament demn în exercitarea profesiei. CAP. 4 Structura organizatorică Secţiunea I Uniunea ART. 14 Organele de conducere ale Uniunii sunt: - Congresul notarilor publici; - Consiliul Uniunii; - Biroul executiv al Consiliului Uniunii; - preşedintele. ART. 15 Congresul notarilor publici este constituit din toţi membrii Uniunii. Congresul se întruneşte în sesiuni ordinare şi extraordinare. Congresul se întruneşte în sesiune ordinară o data la 3 ani şi în sesiune extraordinară, la cererea Consiliului Uniunii sau a Camerelor, dacă acestea reprezintă cel puţin o treime din numărul notarilor publici. Convocarea Congresului notarilor publici se face de către Biroul executiv, la cererea Consiliului Uniunii, cu cel puţin o luna calendaristică înainte de data stabilită pentru ţinerea acestuia, iar în sesiune extraordinară, cu cel puţin 10 zile înainte, prin înştiinţarea în scris a Camerelor prin publicaţii în presa, cu menţionarea datei, a locului desfăşurării şi a ordinii de zi. Congresul este valabil constituit în prezenta a doua treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri cu majoritatea simpla a membrilor prezenţi. Cvorumul astfel stabilit la începutul sesiunii va fi valabil, cu toate efectele, pe toată durata acesteia. În cazul în care cvorumul nu este întrunit, prezidiul Congresului, de fata cu cei prezenţi, stabileşte un nou congres în cel mult 30 de zile. Preşedintele Uniunii are obligaţia sa îndeplinească procedura de convocare cu cel puţin 15 zile înainte de data fixată. Congresul convocat în condiţiile prevăzute la alineatul precedent este valabil constituit cu participarea a cel puţin jumătate din numărul membrilor Uniunii şi adopta hotărâri cu majoritatea simpla a membrilor prezenţi. ART. 16 Congresul notarilor publici are următoarele atribuţii: a) adopta Statutul Uniunii şi completările sau modificările care i se aduc;

205

Page 206: Org Inst Judecatoresti

b) adopta Codul deontologic al notarului public şi completările sau modificările care i se aduc; c) adopta Statutul de organizare şi funcţionare a Casei de Asigurări a Notarilor Publici şi completările sau modificările care i se aduc; d) verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute de statut pentru notarii publici desemnaţi ca reprezentanţi ai Camerelor în Consiliul Uniunii şi în Consiliul de disciplina şi constata incompatibilităţile, după caz; după verificare, validează în bloc reprezentanţii în Consiliul Uniunii şi în Consiliul de disciplina; e) alege preşedintele şi vicepreşedinţii dintre reprezentanţii desemnaţi de Camere; f) alege comisia de cenzori a Uniunii; g) alege preşedintele Casei de Asigurări a Notarilor Publici; h) stabileşte plafonul cotelor de contribuţie a notarilor publici la Camere şi la Uniune; i) analizează şi aproba raportul de activitate al Consiliului Uniunii; j) analizează şi aproba raportul de activitate al comisiei de cenzori; k) ratifica între congrese completările sau modificările aduse statutului de către Consiliul Uniunii ca urmare a hotărârilor Camerelor; l) adopta însemnele Uniunii; m) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenta sa prin lege, regulament sau statut. ART. 17 Consiliul Uniunii este organ de conducere, constituit din câte un membru titular reprezentant al fiecărei Camere. Camerele vor alege şi câte un membru supleant al titularului lor în Consiliul Uniunii. În cazul participării la şedinţele Consiliului Uniunii a membrului supleant, acesta are toate drepturile şi obligaţiile membrului titular pe care îl înlocuieşte. Membrul supleant nu îl poate înlocui pe membrul titular al Consiliului Uniunii în calitatea acestuia de membru al Biroului executiv al Consiliului Uniunii. ART. 18 Preşedintele şi vicepreşedinţii vor fi aleşi dintre membrii titulari ai Consiliului Uniunii numai prin vot secret. Desemnarea candidaţilor propuşi se face cu consimţământul acestora. Candidatul care întruneşte majoritatea simpla din numărul voturilor exprimate va fi declarat ales. Dacă pentru ocuparea funcţiei exista o singura candidatura, iar candidatul nu obţine majoritatea cerută, se organizează un al doilea tur de scrutin cu alt (alţi) candidat (candidaţi), fiind declarat ales candidatul care întruneşte majoritatea simpla. În situaţia în care pentru ocuparea funcţiei exista mai multe candidaturi şi nici unul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea, se organizează al doilea tur de

206

Page 207: Org Inst Judecatoresti

scrutin cu participarea primilor doi candidaţi care au obţinut cele mai multe voturi. În acest caz va fi declarat ales candidatul care a întrunit cele mai multe voturi. Alegerile pentru funcţiile de preşedinte şi de vicepreşedinte au loc simultan, pe buletine de vot separate. Orice candidatura se depune pentru o singura funcţie. ART. 19 Consiliul Uniunii se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este convocat de către preşedinte. Consiliul Uniunii îşi desfăşoară activitatea cu participarea a doua treimi din numărul membrilor săi. Hotărârile se adopta cu majoritatea voturilor exprimate. ART. 20 Consiliul Uniunii are următoarele atribuţii principale: a) propune numărul notarilor publici şi al birourilor notariale în circumscripţia fiecărei judecătorii, precum şi, după caz, actualizarea anuala a acestora, pe baza hotărârilor primite de la Camere, în raport cu numărul notarilor în exerciţiu, cu cerinţele locale rezultate din întinderea teritoriului, numărul locuitorilor, volumul solicitărilor, după numirea notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public; b) organizează concursuri pentru ocuparea locurilor vacante de notari publici şi elaborează norme de desfăşurare şi de promovare a acestora; c) propune ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea şi încetarea calităţii de notar public în condiţiile legii şi ale regulamentului; d) elaborează norme privind condiţiile-cadru de încheiere a contractului individual de munca şi cu privire la formarea profesională a notarului stagiar şi stabileşte condiţiile de desfăşurare şi promovare a examenelor de notari publici; e) stabileşte onorariile minimale pentru serviciile prestate de notarii publici, precum şi, după caz, actualizarea acestora şi le propune spre aprobare ministrului justiţiei; f) examinează şi aproba bilanţul contabil şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pentru exerciţiul financiar încheiat, precum şi raportul comisiei de cenzori asupra gestiunii economico-financiare a Uniunii; g) aproba bugetul de venituri şi cheltuieli al Uniunii pentru exerciţiul financiar următor, prezentat de Biroul executiv; h) aproba cotele de contribuţie a notarilor publici la Camere, precum şi a Camerelor la Uniune, în limitele stabilite de Congresul notarilor publici; i) soluţionează contestaţiile impotriva hotărârilor Consiliului de disciplina; j) reprezintă Uniunea în raporturile cu terţii pe plan intern şi internaţional, prin preşedintele sau sau printr-un alt reprezentant desemnat de acesta; k) stabileşte modelul sigiliului notarilor publici şi îl supune aprobării ministrului justiţiei, precum şi modelul unitar al firmelor birourilor notariale şi ale Camerelor;

207

Page 208: Org Inst Judecatoresti

l) exercita controlul profesional-administrativ asupra Camerelor şi birourilor notarilor publici, precum şi asupra calităţii actelor notariale, cel puţin o data la 2 ani; m) stabileşte indemnizaţia de conducere a preşedintelui şi indemnizaţiile vicepreşedinţilor; n) stabileşte indemnizaţiile membrilor Consiliului Uniunii; o) stabileşte structura organizatorică şi numărul personalului de specialitate şi administrativ al Uniunii, limitele de salarizare a acestuia, precum şi condiţiile de încheiere a contractului individual de munca; p) desemnează prin vot 2 membri ai săi în componenta Biroului executiv al Consiliului Uniunii; q) repartizează sarcinile şi responsabilităţile vicepreşedinţilor şi ale celorlalţi membri ai Consiliului Uniunii; r) organizează şi coordonează activitatea de editare a Buletinului notarilor publici şi a altor publicaţii privind activitatea notarială şi desemnează redactorul-şef; s) elaborează norme de evidenta financiar-contabila, în condiţiile legii şi ale regulamentului, atât pentru activitatea notarială, cat şi pentru activităţile proprii; t) tine, prin aparatul propriu, evidenta notarilor publici şi a birourilor notariale şi centralizează datele statistice privind activitatea notarială, pe baza rapoartelor anuale ale Camerelor; u) avizează cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în circumscripţia altei judecătorii, în condiţiile prezentului statut; v) rezolva neînţelegerile dintre Camere, precum şi dintre Camere şi membrii acestora, în legatura cu exercitarea atribuţiilor profesionale stabilite de lege, regulament şi statut; w) aproba afilierea Uniunii la organizaţii internaţionale profesionale ale notarilor publici şi cotele de contribuţie la acestea; x) convoacă, în cazul prevăzut la art. 41, Adunarea generală a Camerei; y) accepta donaţiile şi legatele făcute Uniunii; aproba sponsorizări; z) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, de Statutul Casei de Asigurări a Notarilor Publici şi de prezentul statut. În cazul atribuţiilor prevăzute la lit. a), e), f), g), h), m), n), o) şi x), hotărârile se adopta cu majoritate calificată de doua treimi din numărul voturilor exprimate de membrii Consiliului Uniunii. ART. 21 Membrii Consiliului Uniunii răspund pentru prejudiciile cauzate prin hotărârile adoptate în legatura cu administrarea şi gestionarea patrimoniului Uniunii, în funcţie de votul exprimat. ART. 22 La nivelul Consiliului Uniunii funcţionează comisiile permanente care sunt organe de lucru ale acestora, înfiinţate în scopul de a pregati temeinic lucrările

208

Page 209: Org Inst Judecatoresti

Congresului notarilor publici sau ale Consiliului Uniunii, pentru fundamentarea teoretică a hotărârilor şi pentru asigurarea aplicării corespunzătoare a acestora. ART. 23 Consiliul Uniunii constituie următoarele comisii permanente: a) Comisia pentru stabilirea numărului notarilor publici, a numărului notarilor stagiari şi a tarifului onorariilor minimale pentru serviciile prestate de notarii publici; b) Comisia de învăţământ şi formare profesională a notarilor publici; c) Comisia de control a activităţii notarilor publici, de unificare a practicii notariale şi de aplicare unitară a legii; d) Comisia de organizare a colaborării interne şi externe; e) Comisia de disciplina, mediere şi deontologie profesională; f) Comisia de pregătire a congreselor şi a reuniunilor cu caracter ştiinţific; g) Comisia pentru activitatea financiară, statistica şi logistica. Consiliul Uniunii poate infiinta şi alte comisii speciale. ART. 24 Componenta comisiilor permanente se stabileşte de către Consiliul Uniunii pe baza acordului prealabil al notarilor publici propuşi, urmărindu-se, pe cat posibil, ca membrii fiecărei comisii sa fie desemnaţi astfel încât sa fie reprezentate toate Camerele. Comisiile permanente îşi desfăşoară activitatea în mod continuu, pe baza unor norme proprii aprobate de Consiliul Uniunii. Preşedintele comisiei va informa Consiliul Uniunii despre activitatea acesteia. În cazul în care problema înscrisă pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Uniunii necesita prezenta preşedintelui unei comisii permanente, acesta va fi invitat la dezbateri cu drept de vot consultativ. ART. 25 Biroul executiv al Consiliului Uniunii se compune din preşedinte, cei 2 vicepreşedinţi şi din 2 membri aleşi de Consiliul Uniunii. Biroul executiv al Consiliului Uniunii se întruneşte în şedinţa ordinară lunar şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui, lucrează valabil în prezenta majorităţii membrilor săi şi adopta decizii cu majoritatea simpla a voturilor exprimate, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 26 lit. h), când hotărârile se iau cu votul calificat a doua treimi din numărul membrilor săi. ART. 26 Biroul executiv al Consiliului Uniunii are următoarele atribuţii principale: a) asigura activitatea permanenta a Consiliului Uniunii; b) pregăteşte proiectele de documente care vor fi prezentate spre dezbatere şi aprobare Consiliului Uniunii; c) elaborează proiectul raportului anual al activităţii Uniunii;

209

Page 210: Org Inst Judecatoresti

d) elaborează proiectul de buget anual al Uniunii, asigura gestionarea curenta a patrimoniului, urmăreşte întocmirea bilanţului financiar-contabil şi executa bugetul; e) întocmeşte proiectul tarifului minimal de onorariu al notarilor publici; f) propune Consiliului Uniunii aprobarea cotelor de contribuţie a notarilor publici la Camere şi contribuţia fiecărei Camere la Uniune; g) aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Uniunii şi exercita orice alte atribuţii stabilite de acesta; h) în cazuri excepţionale, pentru situaţiile prevăzute la art. 20 lit. c), d), j), l), r) şi s), Biroul executiv poate adopta şi hotărâri, acestea urmând a fi examinate şi ratificate, după caz, în prima şedinţa a Consiliului Uniunii. Membrii Biroului executiv răspund pentru prejudiciile cauzate prin hotărârile adoptate privind gestionarea curenta a patrimoniului, în funcţie de votul exprimat. ART. 27 Preşedintele Uniunii are următoarele atribuţii principale: a) reprezintă Uniunea în raporturile cu autorităţile publice din România, cu organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cu cele profesionale şi cu alte persoane juridice, iar în plan extern, cu organizaţiile naţionale şi internaţionale ale notarilor publici şi oriunde va fi invitat oficial în calitate de preşedinte al Uniunii; b) angajează personalul de specialitate şi administrativ al Uniunii; c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului Uniunii şi ale Biroului executiv al acestuia; d) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Uniunii. Preşedintele poate delega aceasta atribuţie unuia dintre vicepreşedinţi; e) comunica notarilor publici, prin intermediul Camerelor, toate actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii şi, după caz, de Biroul executiv; f) în absenta, preşedintele este înlocuit de unul dintre vicepreşedinţi, pe care îl desemnează în acest scop; în lipsa unei astfel de desemnari, atribuţiile preşedintelui vor fi preluate de vicepreşedintele mai în varsta. Funcţia de preşedinte nu poate fi exercitată decât cel mult doua mandate. În exercitarea atribuţiilor sale preşedintele Uniunii emite dispoziţii. În cazul demisiei, decesului sau al incapacităţii preşedintelui, Consiliul Uniunii va alege, prin vot, dintre vicepreşedinţi, persoana care va prelua atribuţiile preşedintelui pana la organizarea urmatorului congres şi, de asemenea, va alege un vicepreşedinte în locul devenit astfel vacant. Numărul membrilor Consiliului Uniunii va fi completat cu reprezentantul Camerei din care a provenit preşedintele. Aceeaşi procedura se aplica şi în cazul demisiei, decesului sau al incapacităţii vicepreşedinţilor. Pe perioada mandatului atât preşedintele, cat şi vicepreşedinţii au obligaţia de a exercita funcţia de notar public.

210

Page 211: Org Inst Judecatoresti

ART. 28 Comisia de cenzori a Uniunii este compusa din 5 membri, dintre care 3 notari publici, aleşi de Congres, şi 2 experţi contabili desemnaţi de Consiliul Uniunii. Cenzorii nu pot îndeplini mai multe de doua mandate consecutive. Cenzorii îşi exercita personal mandatul încredinţat şi îşi desfăşoară activitatea potrivit regulamentului propriu aprobat de Consiliul Uniunii. Comisia de cenzori este obligată sa supravegheze gestiunea patrimoniului Uniunii şi verifica execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Uniunii. Cenzorul este îndreptăţit sa ceara lămuriri tuturor celor care se ocupa de gestiune şi sa examineze orice acte şi documente privitoare la aceasta gestiune. Cenzorul are dreptul sa obţină de la Biroul executiv al Uniunii, trimestrial, o situaţie cu privire la exerciţiul bugetului şi conturile Uniunii. Comisia de cenzori raportează Consiliului Uniunii şi, după caz, Congresului notarilor publici şi le aduce la cunostinta acestora neregulile pe care le constata în administrarea şi gestionarea patrimoniului Uniunii şi încălcările dispoziţiilor legale şi ale altor acte normative. Calitatea de cenzor al Uniunii este incompatibilă cu orice alta funcţie eligibilă în cadrul Camerelor şi al Uniunii. ART. 29 Uniunea are patrimoniu şi buget proprii. Fondurile Uniunii sunt formate din contribuţii băneşti, taxe, bunuri primite prin acte cu titlu gratuit şi din beneficiile rezultate din activităţi economice conexe. Fiecare notar public, după numirea sa în condiţiile legii, va plati o taxa stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Uniunii. Cotele de contribuţie a notarilor publici se stabilesc de către Consiliul Uniunii, în raport cu veniturile lor brute, fără a putea depăşi 5% din acestea. Cotele de contribuţie se plătesc lunar, fără a depăşi prima decada a lunii următoare, sub sancţiunea disciplinară prevăzută de lege. Camerele vor transmite lunar, în condiţiile precizate la alin. 5, cotele de contribuţie cuvenite Uniunii, pana la data de 15 a lunii următoare. Secţiunea II Camera Notarilor Publici ART. 30 Camera Notarilor Publici are, potrivit legii, personalitate juridică şi sigiliu propriu. Fiecare Camera îşi are sediul în localitatea în care funcţionează Curtea de apel. ART. 31 Organele de conducere ale Camerei sunt: - Adunarea generală a notarilor publici; - Colegiul director; - preşedintele.

211

Page 212: Org Inst Judecatoresti

Funcţionarea tuturor organelor Camerei se realizează potrivit prezentului statut şi unui regulament propriu. ART. 32 Adunarea generală se întruneşte trimestrial în şedinţa ordinară şi, ori de câte ori este nevoie, în şedinţa extraordinară, la convocarea preşedintelui Colegiului director sau la cererea a cel puţin o treime din numărul membrilor săi ori la solicitarea Consiliului Uniunii, în condiţiile prevăzute în prezentul statut. Convocarea adunării generale în şedinţa ordinară se face cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită pentru ţinerea acesteia, iar în şedinţa extraordinară, cu cel puţin 7 zile înainte, prin înştiinţarea membrilor săi, cu menţionarea datei, a locului desfăşurării şi a ordinii de zi. Prezenta notarilor publici la adunările generale este obligatorie. ART. 33 Adunarea generală este legal constituită în prezenta majorităţii membrilor săi. Notarul public suspendat nu poate participa cu drept de vot la adunarea generală. În cazul în care numărul legal nu este întrunit, Colegiul director, de fata cu cei prezenţi, stabileşte o noua adunare generală în termen de cel mult 7 zile. Adunarea generală, convocată în condiţiile alineatului precedent, îşi va putea desfasura activitatea în prezenta cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi. Adunarea generală adopta hotărâri cu votul majorităţii celor prezenţi, cu excepţiile prevăzute în prezentul statut. ART. 34 Adunarea generală a Camerei are următoarele atribuţii principale: a) alege pentru un mandat de 3 ani Colegiul director compus din preşedinte, vicepreşedinte şi 3-5 membri şi stabileşte indemnizaţia acestora; b) îi alege şi îi revoca pe membrii Colegiului director, pe reprezentantul Camerei şi pe supleantul acestuia în Consiliul Uniunii. Revocarea se va putea hotărî, la cererea majorităţii membrilor Consiliului ori a majorităţii membrilor Adunării generale a Camerei, pentru inactivitate, comportament necorespunzător în exercitarea funcţiei sau a calităţii de notar public, de natura sa aducă atingere intereselor Uniunii, Camerei sau prestigiului instituţiei notariale; c) stabileşte anual numărul de notari stagiari din circumscripţia sa şi condiţiile de încheiere a contractului individual de munca, la propunerea Colegiului director; d) propune Consiliului Uniunii numărul de notari publici din circumscripţia fiecărei judecătorii din raza sa de activitate, precum şi actualizarea anuala a acestuia, potrivit criteriilor prevăzute la art. 20 lit. l) din prezentul statut şi art. 26 lit. c) din lege; e) alege comisia de cenzori a Camerei şi stabileşte indemnizaţia cenzorilor; f) aproba bugetul anual şi raportul comisiei de cenzori şi de descărcare de gestiune;

212

Page 213: Org Inst Judecatoresti

g) îi alege şi îi revoca pe reprezentantul Camerei şi pe supleantul acestuia în Consiliul de disciplina al Uniunii; h) îi alege şi îi revoca pe reprezentantul Camerei şi pe supleantul acestuia în Consiliul de administraţie al Casei de Asigurări a Notarilor Publici; i) analizează anual activitatea Colegiului director; j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut. Hotărârile cu privire la îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la lit. b), c), d), e) şi f) se adopta cu votul calificat a doua treimi din numărul celor prezenţi. ART. 35 Alegerea preşedintelui, a vicepreşedintelui, precum şi a reprezentanţilor şi supleanţilor acestora în Consiliul Uniunii şi în Consiliul de disciplina se face de către Adunarea generală a Camerei, prin vot secret, dintre notarii cu prestigiul moral şi profesional nestirbit. Desemnarea candidaţilor pentru funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte şi de membru al Colegiului director al Camerei se va face dintre notarii publici cu o vechime de cel puţin 5 ani în profesia de notar. Candidatul pentru funcţia de reprezentant al Camerei în Consiliul Uniunii trebuie sa aibă cel puţin 5 ani vechime în profesia de notar, pe care a exercitat-o în mod continuu. Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii nu poate fi şi preşedintele acesteia. Pentru funcţia de reprezentant în Consiliul de disciplina candidaţii vor avea o vechime în profesia de notar de minimum 5 ani, aceştia neputând îndeplini alte funcţii eligibile. ART. 36 Colegiul director al Camerei lucrează legal în prezenta majorităţii membrilor săi şi adopta hotărâri cu majoritatea simpla a voturilor exprimate. ART. 37 Colegiul director al Camerei se întruneşte în şedinţe ordinare lunar sau în şedinţe extraordinare, la convocarea preşedintelui. ART. 38 Colegiul director al Camerei are următoarele atribuţii: a) primeşte cererile solicitanţilor pentru ocuparea posturilor de notari publici, împreună cu documentaţia necesară în acest scop, şi le înaintează Consiliului Uniunii cu cel puţin 10 zile înainte de data stabilită pentru concurs, dacă sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de lege; b) primeşte contestaţiile formulate impotriva rezultatelor concursului şi le înaintează Consiliului Uniunii; c) întocmeşte recomandările şi confirmările prevăzute de regulament privind îndeplinirea condiţiilor legale pentru numirea notarului public şi înregistrarea biroului notarial;

213

Page 214: Org Inst Judecatoresti

d) primeşte certificatul de înregistrare a biroului notarial, eliberat de primul grefier al Curţii de apel, şi îl comunica de îndată Consiliului Uniunii şi compartimentului de specialitate notarială din Ministerul Justiţiei; e) avizează cererile de angajare a notarilor stagiari de către notarul public şi verifica semestrial stadiul pregătirii şi al formării profesionale a notarilor stagiari; f) soluţionează sesizările impotriva notarilor publici şi propune, după caz, luarea măsurilor legale şi statutare; g) deleagă, în cazurile prevăzute de lege şi de regulament, un notar public, cu acordul acestuia, din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei sau dintr-o alta circumscripţie, care sa asigure funcţionarea unui birou notarial pentru îndeplinirea actelor care sunt de competenta teritorială a acelui birou; h) avizează cererile notarilor publici de schimbare a sediilor birourilor lor în cadrul aceleiaşi circumscripţii şi face recomandări Consiliului Uniunii de avizare a cererilor de schimbare a sediilor în circumscripţia altei judecătorii; i) reprezintă Camera în relaţiile cu terţii, prin preşedinte, iar în lipsa acestuia, prin vicepreşedinte; j) difuzează Buletinul notarilor publici; aduce la cunostinta notarilor publici din circumscripţia sa măsurile privind unificarea practicii notariale; k) exercita acţiunea disciplinară impotriva notarilor publici; l) în vederea exercitării controlului profesional administrativ desemnează notarii publici care vor verifica birourile notariale din circumscripţie o data pe an. Controlul se va face de către un notar public dintr-o alta circumscripţie a judecătoriei decât cea în care funcţionează notarul public controlat. Toţi notarii publici sunt supuşi controlului. Controlul se referă la toate lucrările, gestiunea şi conduita notarului public şi va conţine îndrumările necesare pentru remedierea aspectelor negative constatate şi propuneri, după caz, pentru exercitarea acţiunii disciplinare de către Colegiul director al Camerei. Actul constatator al controlului efectuat se întocmeşte în patru exemplare. Câte un exemplar al actului constatator se va inainta de către Colegiul director al Camerei ministrului justiţiei, Consiliului Uniunii şi notarului public verificat, iar al patrulea exemplar se va păstra în arhiva Colegiului director al Camerei; m) desemnează biroul notarial din circumscripţia fiecărei judecătorii, care va tine opisul de evidenta a procedurilor succesorale înregistrate în intreaga circumscripţie teritorială, registrul de renunţări la succesiune şi care primeşte sesizările secretarilor consiliilor locale pentru deschiderea procedurilor succesorale, cu excepţia municipiului Bucureşti şi a altor circumscripţii în care se va stabili ca aceste registre sa fie păstrate la Camera; n) stabileşte modul de repartizare a cauzelor succesorale vacante; o) stabileşte organigrama secretariatului, schema de funcţii şi de salarizare, precum şi condiţiile de angajare a personalului de specialitate şi administrativ;

214

Page 215: Org Inst Judecatoresti

p) prezintă adunării generale rapoarte privind modul în care au fost realizate veniturile şi cheltuielile prevăzute în bugetul Camerei şi informează în acest sens birourile notariale; q) asigura, prin personalul propriu de specialitate şi administrativ, efectuarea lucrărilor de personal, a dosarelor de pensie, concedii şi alte drepturi de asistenta socială privind personalul angajat al Camerei; r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut. ART. 39 Preşedintele Colegiului director al Camerei are următoarele atribuţii: a) reprezintă Camera în raporturile cu terţii; b) aduce la îndeplinire hotărârile Colegiului director şi rezolva lucrările curente; c) angajează personalul de specialitate şi administrativ al secretariatului Camerei; d) prezintă periodic adunării generale şi Colegiului director al Camerei rapoarte privind activitatea desfasurata şi propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii; e) convoacă şi conduce şedinţele Adunării generale şi ale Colegiului director ale Camerei; f) ordonanţează cheltuielile bugetare ale Camerei. Preşedintele poate delega aceasta atribuţie vicepreşedintelui; g) comunica notarilor publici actele normative ale Colegiului director şi actele cu caracter normativ adoptate de Consiliul Uniunii şi, după caz, de Biroul executiv; h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament şi de prezentul statut. Preşedintele Colegiului director al Camerei nu se subordonează reprezentantului Consiliului Uniunii. Funcţia de preşedinte nu poate fi exercitată decât cel mult pe parcursul a doua mandate. Vicepreşedintele exercita atribuţiile preşedintelui în lipsa acestuia, precum şi responsabilităţile stabilite de Colegiul director sau de adunarea generală. ART. 40 Reprezentantul Camerei în Consiliul Uniunii are următoarele drepturi şi obligaţii: a) participa de drept la şedinţele Colegiului director; b) are acces la toate documentele Camerei; c) are dreptul la o indemnizaţie stabilită de Consiliul Uniunii; d) participa din partea Camerei la toate şedinţele Consiliului Uniunii; e) prezintă Consiliului Uniunii propunerile Adunării generale a Camerei şi apara interesele acesteia;

215

Page 216: Org Inst Judecatoresti

f) informează cu regularitate Adunarea generală şi Colegiul director ale Camerei despre toate hotărârile adoptate de Consiliul Uniunii; g) întocmeşte trimestrial rapoarte de activitate şi le supune aprobării adunării generale; h) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de Adunarea generală a Camerei. ART. 41 Încălcarea dispoziţiilor legii, ale regulamentului şi ale prezentului statut, îndeplinirea în mod necorespunzător sau neîndeplinirea atribuţiilor de către membrii Colegiului director al Camerei atrag revocarea lor din funcţie de către adunarea generală. În acest scop, Consiliul Uniunii va face o cercetare prealabilă, cu audierea celui în cauza, şi, dacă se considera necesar, cu majoritatea calificată de doua treimi din numărul membrilor, va convoca adunarea generală în şedinţa extraordinară. ART. 42 Camera are patrimoniu şi buget proprii. Fondurile Camerei sunt formate din contribuţii băneşti, taxe, bunuri mobile, imobile şi din beneficii rezultate din activităţi economice conexe. Pentru înscrierea la concursul de ocupare a unui post de notar public candidatul va plati o taxa stabilită de Consiliul Uniunii, care se face venit la bugetul Camerei în circumscripţia căreia se afla postul vacant de notar public pentru care candidatul s-a înscris la concurs. ART. 43 Comisiile de cenzori ale Camerelor sunt compuse din 3 membri, dintre care 2 notari publici şi un expert contabil. Comisiile de cenzori ale Camerelor verifica modul de executare a bugetelor Camerelor şi prezintă anual un raport adunărilor generale. Personalul cu atribuţii financiar-contabile al Camerei este obligat sa pună la dispoziţie comisiei de cenzori toate evidentele şi datele necesare pentru efectuarea verificărilor. Secţiunea III Biroul notarului public ART. 44 Notarul public îşi exercita funcţia în cadrul unui birou individual, prin asociere sau în societăţi civile profesionale. ART. 45 Biroul notarial va avea un sediu corespunzător pentru desfăşurarea activităţii cu publicul şi pentru depozitarea, păstrarea şi conservarea în foarte bune condiţii a arhivei. Notarul public asigura securitatea biroului sau prin măsuri de protecţie impotriva incendiilor, efractiilor sau a altor cauze previzibile. ART. 46

216

Page 217: Org Inst Judecatoresti

Programul de activitate al biroului notarial este obligatoriu de cel puţin 8 ore zilnic, din care 6 ore activitate cu publicul, în fiecare zi lucrătoare. Orice modificare a programului de lucru, determinata de motive obiective, se va comunica Colegiului director al Camerei. ART. 47 Biroul notarului public şi societatea civilă profesională nu sunt persoane juridice. ART. 48 Toate neînţelegerile de natura patrimonială dintre notarii publici şi cele privind formele asociative de desfăşurare a activităţii notariale urmează a fi rezolvate pe cale amiabila. În caz de nesoluţionare a litigiului pe cale amiabila, notarul public este obligat sa ceara concilierea preşedintelui Camerei, în termen de cel mult 20 de zile. Dacă concilierea nu stinge litigiul dintre părţi, ele sunt obligate sa recurgă la arbitrajul prevăzut la art. 340-370 din Codul de procedura civilă, arbitrii putând fi numai notari cu cel puţin 10 ani vechime în profesie, pe care au exercitat-o în mod efectiv şi continuu. În cazul în care părţile nu cad de acord asupra persoanei arbitrului, ele îl vor sesiza pe preşedintele Camerei, care va desemna 3 notari publici din Camera, dintre care părţile vor alege un arbitru. Dacă părţile nu cad de acord asupra unuia dintre aceştia, cauza va fi soluţionată de tribunalul arbitral compus din toţi cei 3 notari publici desemnaţi de preşedinte. Oficiul de arbitrare este gratuit. Notarul public desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, preşedintele va desemna un alt arbitru. ART. 49 Indiferent de forma de desfăşurare a activităţii, în mod individual sau prin asociere, atribuţiile intrinseci profesiei şi răspunderea pentru actele notariale revin exclusiv notarului public care le-a îndeplinit, în conformitate cu dispoziţiile legale. ART. 50 Notarii publici sunt obligaţi sa respecte reglementările legale şi statutare în materie financiar-contabila, sub sancţiunea atragerii răspunderii disciplinare şi civile. ART. 51 Patrimoniul biroului notarului public are regimul juridic al bunurilor afectate exercitării profesiei sale. Patrimoniul biroului notarilor publici asociaţi are regimul juridic corespunzător aportului fiecărui membru al societăţii civile fără personalitate juridică, constituită în acest scop. Creanţele personale ale notarului public nu pot fi realizate prin urmărirea patrimoniului biroului notarilor asociaţi, decât după partajul intervenit cu ceilalţi asociaţi.

217

Page 218: Org Inst Judecatoresti

ART. 52 Schimbarea sediilor birourilor notarilor publici dintr-o localitate în alta, în aceeaşi circumscripţie sau într-o alta circumscripţie, se face la cerere, în limita numărului de locuri vacante de notari publici, reactualizat prin ordin al ministrului justiţiei, avându-se în vedere şi opţiunile notarilor stagiari care au promovat examenul de notari publici. După soluţionarea cererilor de schimbare a sediilor în condiţiile alin. 1 vor fi publicate locurile rămase vacante în vederea ocupării lor prin concursul de verificare a cunoştinţelor, organizat de Consiliul Uniunii. Notarii publici pot cere schimbarea sediilor birourilor lor numai după 3 ani de activitate în localitatea unde au fost numiţi prin ordin al ministrului justiţiei, cu următoarele excepţii: - stabilirea domiciliului într-o alta localitate, ca urmare a căsătoriei; - reîntregirea familiei în localitatea în care celălalt soţ a trebuit sa îşi schimbe domiciliul prin transfer sau alte cazuri asemănătoare; - asocierea notarului public pentru un sediu comun aflat într-o alta localitate, precum şi încetarea calităţii de asociat şi revenirea la sediul anterior al biroului individual; - alte cauze temeinic justificate, care impun schimbarea domiciliului notarului public într-o alta localitate. Schimbarea sediului biroului notarial în circumscripţia altei judecătorii se face prin ordin al ministrului justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii, iar în cadrul aceleiaşi circumscripţii, cu avizul Camerei Notarilor Publici. Secţiunea IV Notarul stagiar ART. 53 Pot fi notari stagiari persoanele care îndeplinesc condiţiile expres prevăzute de dispoziţiile legii, fără a depăşi 5 ani de la data obţinerii diplomei de licenta. ART. 54 Pot angaja notari stagiari numai notarii publici care au o vechime de 5 ani în profesia de notar. Notarul public poate angaja în aceeaşi perioada un singur notar stagiar. ART. 55 Notarul stagiar este angajat prin contract de munca individual, încheiat pe durata determinata cu notarul public, în condiţiile prevăzute de lege, regulament şi de prezentul statut. Angajarea notarului stagiar se face în urma unei convorbiri pe teme de drept, susţinută în fata Colegiului director al Camerei, în prezenta notarului public în biroul căruia va fi angajat. În cazul în care sunt mai multe cereri pentru notari stagiari decât numărul aprobat de adunarea generală, soluţionarea acestora se va face prin concurs, în condiţiile stabilite de Colegiul director al Camerei. ART. 56

218

Page 219: Org Inst Judecatoresti

În cazul încetării calităţii notarului public sau al suspendării exercitării funcţiei acestuia pe o perioada mai mare de 6 luni, obligaţiile din contractul individual de munca al notarului stagiar vor fi preluate de Camera, sub aspectul plăţii salariului, Colegiul director al Camerei nominalizand notarul public în biroul căruia îşi va desfasura activitatea notarul stagiar pana la susţinerea examenului de notar public. Prevederile alin. 1 nu sunt aplicabile în cazul în care un alt notar public îl angajează pe notarul stagiar, preluand contractul individual de munca. CAP. 5 Răspunderea notarului public ART. 57 Notarul public răspunde pentru modul în care îşi legalitatea raporturilor juridice pe care le constata şi la exercitarea drepturilor şi ocrotirea intereselor subiectilor de drept care solicita încheierea actelor notariale. ART. 58 Răspunderea civilă sau disciplinară a notarului public poate fi angajata în condiţiile legii. ART. 59 Acţiunea disciplinară se judeca de Consiliul de disciplina constituit la nivelul Uniunii. Consiliul de disciplina este compus din 15 membri, câte unul din fiecare Camera, desemnaţi de către Adunarea generală a Camerei pe durata dintre doua congrese ordinare ale Uniunii, confirmati de către Congresul Uniunii. Consiliul de disciplina îşi desfăşoară activitatea în mod independent şi nu se subordonează Consiliului Uniunii. ART. 60 După confirmarea congresului, Consiliul de disciplina îşi desemnează preşedintele şi vicepreşedintele. ART. 61 Consiliul de disciplina judeca în complet de 3 membri, prezidat de un preşedinte desemnat de către preşedintele Consiliului de disciplina. ART. 62 Şedinţele de judecata se ţin la sediul Uniunii. Preşedintele Consiliului de disciplina poate dispune ca şedinţele de judecata sa se desfăşoare şi la sediul Camerei din care face parte notarul public judecat. La şedinţele de judecata poate asista orice notar public din Camera al carei membru este judecat. ART. 63 Lucrările cu caracter tehnic ale Consiliului de disciplina vor fi efectuate de un secretar. ART. 64

219

Page 220: Org Inst Judecatoresti

Pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor care îi revin în calitate de membru al Consiliului de disciplina, notarul public poate fi revocat de către Adunarea generală a Camerei din care face parte, la cererea preşedintelui Consiliului de disciplina. În asemenea situaţii, preşedintele Consiliului va convoca întregul Consiliu de disciplina, care se va pronunţa asupra propunerii de revocare, urmând a sesiza, după caz, Adunarea generală a Camerei. ART. 65 Consiliul de disciplina are competenta de a judeca abaterile prevăzute de lege, săvârşite de notari publici, indiferent de calitatea pe care o au în structurile organizatorice ale Uniunii şi Camerei, pentru: a) întârziere sau neglijenţa în efectuarea lucrărilor; b) lipsa nejustificată de la birou; c) nerespectarea secretului profesional; d) comportament care aduce atingere onoarei sau probitatii profesionale. ART. 66 Titularul acţiunii disciplinare este Colegiul director al Camerei, care se poate autosesiza sau poate fi sesizat, după caz, de către ministrul justiţiei sau de organele de control ale Consiliului Uniunii, prin preşedinte. Colegiul director, din oficiu sau la sesizare, are obligaţia ca, în termen de 60 de zile de la data la care a luat cunostinta de săvârşirea unei abateri, sa efectueze cercetarea prealabilă, sa ancheteze notarul public în cauza şi sa îi aducă la cunostinta acestuia conţinutul dosarului, urmând a promova sau nu acţiunea disciplinară. În cazul în care a fost sesizat de către organele prevăzute la primul alineat, în cadrul aceluiaşi termen de 60 de zile Colegiul director are obligaţia de a comunica acestora rezultatul cercetării prealabile şi măsurile dispuse. Dacă se constata ca notarul public cercetat a săvârşit una dintre abaterile disciplinare prevăzute de lege, Colegiul director sesizează Consiliul de disciplina. Refuzul notarului public cercetat de a face declaraţii sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal şi nu impiedica finalizarea cercetării. ART. 67 În cazul în care Consiliul de disciplina este sesizat, preşedintele acestuia înregistrează cauza, fixează termenul şedinţei, desemnează completul, locul desfăşurării şedinţei şi citeaza părţile şi, după caz, martorii. În cazul în care, deşi legal citat, notarul public judecat nu se prezintă la termen, judecarea se face în lipsa. Colegiul director este reprezentat de preşedinte, vicepreşedinte sau de unul dintre membrii săi. Notarul public impotriva căruia a fost promovata acţiunea disciplinară are dreptul sa cunoască toate actele dosarului, sa solicite probe în apărare şi sa fie asistat de un alt notar ori de un avocat.

220

Page 221: Org Inst Judecatoresti

ART. 68 Judecarea abaterii disciplinare de către completul de judecata al Consiliului de disciplina se desfăşoară după cum urmează: - preşedintele completului prezintă conţinutul sesizării; - se asculta părţile şi se admit probele solicitate; - declaraţiile părţilor şi ale martorilor se consemnează în scris şi vor fi semnate de cei în cauza şi de preşedintele completului de judecata; - în caz de amânare a judecării cauzei, se redactează o încheiere, arătându-se motivele care au determinat amânarea. Încheierea se semnează de către preşedintele completului de judecata şi de secretar. ART. 69 După administrarea probelor preşedintele da cuvântul părţilor. În cazul în care notarul public supus judecării este asistat de un avocat sau de un alt notar, se va da cuvântul şi acestuia, în calitate de apărător. ART. 70 Dacă se constata ca notarul public judecat a săvârşit abaterea, completul dispune aplicarea uneia dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 41 din lege. În cazul în care notarul public nu a fost găsit vinovat, precum şi atunci când sesizarea a fost facuta peste termen, completul dispune respingerea acţiunii disciplinare şi închiderea dosarului. ART. 71 Hotărârea Consiliului de disciplina se ia cu majoritatea voturilor completului şi se comunica părţilor în termen de 15 zile. Hotărârea cuprinde numărul dosarului, numele membrilor completului şi al secretarului, numele şi, după caz, domiciliul sau sediul părţilor, susţinerile acestora, descrierea în esenta a abaterii disciplinare, probele administrative, textele de lege aplicate, soluţia şi data pronunţării, indicarea caii de atac şi menţiunea dacă pronunţarea s-a făcut în prezenta sau în lipsa părţilor. Hotărârea se semnează de către preşedintele completului şi de secretar şi se comunica părţilor. ART. 72 Impotriva hotărârii părţile pot face contestaţie la Consiliul Uniunii în termen de 10 zile de la comunicare pentru părţile lipsa şi de la pronunţare pentru cei care au fost prezenţi. Hotărârea Consiliului Uniunii poate fi atacată în justiţie, potrivit legii. ART. 73 Toate cheltuielile efectuate în legatura cu soluţionarea cauzei vor fi suportate potrivit normelor dreptului comun. ART. 74 Nerespectarea prevederilor prezentului statut constituie abatere disciplinară. ART. 75

221

Page 222: Org Inst Judecatoresti

Notarul public sancţionat disciplinar nu poate exercita funcţii eligibile pe o perioada de 3 ani de la data rămânerii definitive a măsurii sanctionatorii. CAP. 6 Dispoziţii finale şi tranzitorii ART. 76 Aprobarea statutului şi primele alegeri ale organelor de conducere ale Uniunii şi ale Camerelor se vor face de către primul congres al notarilor publici şi, după caz, de adunarea generală, prezidate de cel mai în varsta dintre notarii publici prezenţi. Pregătirea, verificarea şi validarea alegerilor se vor face de către o comisie ad-hoc. ART. 77 Consiliul Uniunii şi, după caz, Colegiul director al fiecărei Camere vor elabora norme privind organizarea şi desfăşurarea Congresului notarilor publici şi, respectiv, adunărilor generale ale Camerelor, în caz de alegere sau de revocare a preşedinţilor, vicepreşedinţilor, membrilor Consiliului Uniunii sau ai Colegiului director al Camerelor ori a cenzorilor. ART. 78 Arhiva Uniunii şi arhivele Camerelor se vor păstra în condiţiile şi la termenele stabilite de dispoziţiile legale privind fondul arhivistic naţional. ART. 79 Dispoziţiile art. 59-64 din prezentul statut vor intra în vigoare la data aprobării de către ministrul justiţiei a modificărilor Regulamentului de punere în aplicare a Legii nr. 36/1995, data pana la care rămân în vigoare dispoziţiile corespunzătoare din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 22 iulie 1996. ART. 80 Corelarea prevederilor prezentului statut cu actele normative ulterioare privind activitatea notarială, precum şi modificările impuse de situaţii deosebite se vor face de către Consiliul Uniunii, în baza hotărârilor Camerelor, urmând sa fie ratificate la primul congres al notarilor publici. ART. 81 După adoptare, statutul Uniunii va fi comunicat ministrului justiţiei şi va fi publicat în Monitorul Oficial al României. ----------------- HOTĂRÂRE nr. 26 din 27 martie 1999 pentru modificarea Statutului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România EMITENT: UNIUNEA NATIONALA A NOTARILOR PUBLICI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 348 din 23 iulie 1999

222

Page 223: Org Inst Judecatoresti

În conformitate cu prevederile art. 19 alin. 3 şi ale art. 80 din Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România hotărăşte: ART. 1 Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 11 februarie 1999, se modifica şi se completează după cum urmează: 1. Alineatul 3 al articolului 3 va avea următorul cuprins: "Sediul Uniunii este în Bucureşti." 2. La articolul 38, litera e) a alineatului 1 va avea următorul cuprins: "e) avizează cererea de angajare a notarului stagiar de către notarul public şi verifica semestrial stadiul pregătirii şi al formării profesionale a notarilor stagiari, în condiţiile prezentului statut;" 3. La articolul 48, după alineatul 5 se introduce un alineat cu următorul cuprins: "Notarul public desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare intemeiata." 4. Articolul 52 va avea următorul cuprins: "Art. 52. - Cererile de schimbare a sediilor birourilor notarilor publici dintr-o circumscripţie în alta sau în cadrul aceleiaşi circumscripţii dintr-o localitate în alta se pot face în termen de 30 de zile de la data validării rezultatelor examenului de notari publici susţinut de notarii stagiari. Aducerea la cunostinta notarilor publici a posturilor vacante înainte de publicarea acestora în Monitorul Oficial al României se realizează de către Consiliul Uniunii, în termen de 10 zile de la comunicarea ordinului ministrului justiţiei privind reactualizarea posturilor de notari publici. Cererile de schimbare a sediilor birourilor notariale se pot face doar de către notarii publici care au îndeplinit cel puţin 3 ani atribuţiile funcţiei de notar în circumscripţia din care solicita schimbarea. În cazul în care pe acelaşi post vacant sunt mai multe cereri, schimbarea sediului biroului notarial se va face prin concurs, organizat de Consiliul Uniunii în termen de 5 zile de la data expirării termenului pentru formularea cererii. Cererile de schimbare a sediilor vor fi soluţionate, în condiţiile alin. 1, 3 şi 4, înainte de publicarea locurilor rămase vacante." 5. Articolul 68 va avea următorul cuprins:

223

Page 224: Org Inst Judecatoresti

"Art. 68. - Judecarea abaterii disciplinare de către Consiliul de disciplina parcurge următoarele etape: - preşedintele completului expune conţinutul sesizării; - se asculta părţile şi, eventual, martorii; - declaraţiile se consemnează în scris şi vor fi semnate de către părţi, precum şi de preşedinte; - se administrează alte probe şi dovezi necesare pentru rezolvarea cauzei. Părţile au obligaţia sa pună la dispoziţie preşedintelui completului, la cererea acestuia, toate informaţiile şi actele solicitate. În caz de amânare a judecării se redactează o încheiere, arătându-se motivele care au determinat amânarea." ART. 2 Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, cu modificările aduse prin prezenta hotărâre, va fi republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. ART. 3 Statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, republicat, va fi înaintat Ministerului Justiţiei.

224

Page 225: Org Inst Judecatoresti

CAP. VI - LEGE nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat EMITENT: PARLAMENTUL ------------- *) Textul republicat al legii a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 113 din 6 martie 2001. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ până la data de 26 noiembrie 2008, cu modificările aduse de LEGEA nr. 489 din 11 iulie 2002; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003; LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004; LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004; LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004; ORDONANŢA nr. 94 din 26 august 2004; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 190 din 21 noiembrie 2005; DECIZIA nr. 513 din 20 iunie 2006; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008. **) Republicată în temeiul art. V din Legea nr. 231 din 4 decembrie 2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000, dându-se alineatelor şi articolelor numerotarea corespunzătoare. Legea nr. 51/1995 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 9 iunie 1995 şi a mai fost modificată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 85/1997 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 378 din 29 decembrie 1997, aprobată şi modificată prin Legea nr. 246/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 22 decembrie 1998, şi ulterior abrogată prin Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 419 din 31 august 1999) şi prin Legea nr. 231/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 7 decembrie 2000. ***) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008, în tot cuprinsul Legii nr. 51/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sintagma "societate civilă profesională cu răspundere limitată" se înlocuieşte cu sintagma "societate profesională cu răspundere limitată". CAP. I Dispoziţii generale ART. 1

225

Page 226: Org Inst Judecatoresti

(1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare şi funcţionare autonome, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei. (2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii înscrişi în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R. (3) Constituirea şi funcţionarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. ------------ Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 2 (1) În exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei şi codului deontologic. (2) Avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale omului. (3) Avocatul are dreptul să asiste şi să reprezinte persoanele fizice şi juridice în faţa instanţelor autorităţii judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi în faţa altor persoane fizice sau juridice, care au obligaţia să permită şi să asigure avocatului desfăşurarea nestingherită a activităţii sale, în condiţiile legii. (4) Orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul. (5) În exercitarea dreptului de apărare avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi într-un termen rezonabil. ------------ Art. 2 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 3 (1) Activitatea avocatului se realizează prin: a) consultaţii şi cereri cu caracter juridic; b) asistenţă şi reprezentare juridică în faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor, precum şi a altor persoane juridice, în condiţiile legii; c) redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare; d) asistarea şi reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate în faţa altor autorităţi publice cu posibilitatea atestării identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor încheiate;

226

Page 227: Org Inst Judecatoresti

e) apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice în raporturile acestora cu autorităţile publice, cu instituţiile şi cu orice persoană română sau străină; f) activităţi de mediere; g) activităţi fiduciare constând în primirea în depozit, în numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri executorii, după încheierea procedurii succesorale sau a lichidării, precum şi plasarea şi valorificarea acestora, în numele şi pe seama clientului, activităţi de administrare a fondurilor sau a valorilor în care acestea au fost plasate; h) stabilirea temporară a sediului pentru societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului şi înregistrarea acestora, în numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel înregistrate; i) activităţile prevăzute la lit. g) şi h) se pot desfăşura în temeiul unui nou contract de asistenţă juridică; j) orice mijloace şi căi proprii exercitării dreptului de apărare, în condiţiile legii. (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) se exercită numai de avocat, dacă legea nu prevede altfel. ------------ Art. 3 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 4 In exercitarea profesiei şi în legătura cu aceasta avocatul este protejat de lege. ART. 5 (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi profesionale cu răspundere limitată*). ----------- Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (2) În cabinetul individual îşi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau împreună cu alţi avocaţi colaboratori. (3) Cabinetele individuale se pot asocia în scopul exercitării în comun a profesiei; drepturile şi obligaţiile avocaţilor titulari ai unor cabinete asociate îşi păstrează caracterul personal şi nu pot fi cedate. În mod corespunzător cabinetele individuale se pot asocia şi cu societăţile civile profesionale.

227

Page 228: Org Inst Judecatoresti

(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-şi crea facilităţi tehnico-economice în vederea exercitării profesiei şi îşi păstrează individualitatea în relaţiile cu clienţii. (5) Societatea civilă profesională se constituie din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi. În societatea civilă profesională îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori sau avocaţi salarizaţi. Societatea civilă profesională şi avocaţii care profesează în cadrul ei nu pot acorda asistenţă juridică persoanelor cu interese contrare. (6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată pot avea şi proprietate comună. ----------- Alin. (6) al art. 5 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008 prin înlocuirea sintagmei"societate civilă profesională cu răspundere limitată" cu sintagma "societate profesională cu răspundere limitată". (7) Avocatul poate schimba oricând forma de exercitare a profesiei, cu înştiinţarea baroului din care face parte. (8) Avocatul nu îşi poate exercita profesia, în acelaşi timp, în mai multe forme de exercitare a acesteia. (9) Formele de exercitare a profesiei pot fi înstrăinate prin acte între vii numai între avocaţi definitivi şi aflaţi în exerciţiul profesiei sau pot fi lichidate la încetarea calităţii, cu respectarea regimului investiţiilor reglementat prin prezenta lege. ------------ Art. 5 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 5^1*) (1) Societatea profesională cu răspundere limitată este o societate civilă cu personalitate juridică, constituită, în condiţiile prevăzute de prezenta lege şi de statut, prin asocierea a cel puţin 2 avocaţi definitivi, aflaţi în exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei. (2) Dobândirea personalităţii juridice a societăţii civile profesionale cu răspundere limitată are loc la data înregistrării la barou a deciziei emise de către consiliul baroului în a cărui rază teritorială se află sediul ei principal. (3) Societatea profesională cu răspundere limitată deţine un patrimoniu de afectaţiune. (4) Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Asociaţii răspund personal, în limita aportului social al fiecăruia.

228

Page 229: Org Inst Judecatoresti

(5) În situaţia în care societatea profesională cu răspundere limitată se constituie din avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urma pot să nu fie supuse lichidării, dacă asociaţii convin astfel. (6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, dacă este cazul, îşi încetează activitatea profesională desfăşurată în nume propriu pe perioada în care avocatul titular sau, după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat în societatea profesională cu răspundere limitată. Pe perioada în care forma de exercitare a profesiei îşi încetează activitatea din aceasta cauză, în Tabloul avocaţilor se menţionează corespunzător situaţia privind încetarea activităţii, în condiţiile prevăzute de statut. (7) În cazul prestaţiilor profesionale constând în asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, societatea profesională cu răspundere limitată are obligaţia de a menţiona în contractul încheiat cu clientul numele avocatului ales sau acceptat de client să asigure serviciul profesional, precum şi acordarea sau, după caz, neacordarea dreptului de substituire. (8) Societatea profesională cu răspundere limitată conduce contabilitatea în partidă simplă şi este supusă regimului transparenţei fiscale. Plata impozitului pe venit se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu. ----------- Art. 5^1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform art. III din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008, dispoziţiile prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la societăţile profesionale cu răspundere limitată intră în vigoare după intrarea în vigoare a modificărilor Statutului profesiei de avocat, prevăzută la art. II. ART. 6 Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate să încheie convenţii de colaborare cu experţi sau cu alţi specialişti, în condiţiile legii. Societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată pot încheia astfel de convenţii numai cu acordul tuturor asociaţilor. ----------- Art. 6 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societate civilă profesională cu răspundere limitată" cu sintagma "societate profesională cu răspundere limitată". ART. 7

229

Page 230: Org Inst Judecatoresti

(1) Formele de exercitare a profesiei de avocat şi cabinetele grupate vor fi individualizate prin denumire, după cum urmează: a) în cazul cabinetului individual - numele avocatului titular, urmat de sintagma cabinet de avocat; b) în cazul cabinetelor asociate - numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate; c) în cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma societate civilă de avocaţi sau, după caz, societate de avocaţi cu răspundere limitată; ----------- Litera c) a alin. (1) al art. 7 a fost modificată de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societate civilă profesională cu răspundere limitată" cu sintagma "societate profesională cu răspundere limitată". d) în cazul cabinetelor grupate - numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate. (2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizată potrivit alin. (1), poate fi păstrată şi după decesul sau plecarea unuia dintre asociaţi, cu acordul acestuia, sau, după caz, al tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat în formă autentică. (3) Denumirile prevăzute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societăţilor, în condiţiile stabilite de statutul profesiei. (4) În cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate, în condiţiile prezentului articol. ------------ Art. 7 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 8 (1) Convenţiile de grupare şi de asociere a cabinetelor, actele de constituire a societăţilor civile profesionale de avocaţi şi a societăţilor profesionale cu răspundere limitată, precum şi convenţiile prevăzute la art. 6 se încheie în formă scrisă, cu respectarea condiţiilor de fond prevăzute de lege şi de statutul profesiei. ----------- Alin. (1) al art. 8 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societate

230

Page 231: Org Inst Judecatoresti

civilă profesională cu răspundere limitată" cu sintagma "societate profesională cu răspundere limitată". (2) Consiliul baroului sesizat verifică îndeplinirea condiţiilor legale şi, constatând îndeplinirea lor, dispune înregistrarea convenţiei în termen de o lună de la înregistrarea cererii. (3) Împotriva deciziei consiliului baroului orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim al său poate formula plângere la organele de jurisdicţie profesională, în condiţiile prezentei legi şi ale statutului profesiei. (4) Barourile ţin evidenţa separată a avocaţilor pentru fiecare formă de exercitare a profesiei. ------------ Art. 8 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 9 (1) Barourile şi U.N.B.R. asigură exercitarea calificată a dreptului de apărare, competenţa şi disciplina profesională, protecţia demnităţii şi onoarei avocaţilor membri. (2) În fiecare judeţ există şi funcţionează un singur barou membru al U.N.B.R., cu sediul în localitatea de reşedinţă a judeţului. (3) Fiecare barou organizează şi asigură funcţionarea a câte unui serviciu de asistenţă judiciară pe lângă fiecare judecătorie. Consiliul baroului răspunde de organizarea şi funcţionarea acestui serviciu. ------------ Art. 9 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 10 Avocatul este dator sa păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege. CAP. II Dobândirea calităţii de avocat SECŢIUNEA 1 Condiţiile de înscriere în avocatura ART. 11 (1) Poate fi membru al unui barou din România cel care îndeplineşte următoarele condiţii: a) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;

231

Page 232: Org Inst Judecatoresti

------------ Litera a) a alin. (1) al art. 11 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. b) este licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege. ------------ Litera b) a alin. (1) al art. 11 a fost modificată de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. c) nu se găseşte în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege; d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei. (2) Îndeplinirea condiţiei prevăzute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedită cu certificat medical de sănătate, eliberat pe baza constatărilor făcute de o comisie medicală constituită în condiţiile prevăzute în statutul profesiei. ------------ Art. 11 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 12 (1) Membrul unui barou dintr-o altă ţară poate exercita profesia de avocat în România, în cazul îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege. ------------ Alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (2) Pentru a acorda consultanţă juridică privind dreptul românesc, avocatul străin are obligaţia de a susţine un examen de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limbă română, organizat de U.N.B.R. (3) Avocatul străin poate exercita profesia de avocat în România, la alegere, în cadrul uneia dintre formele de organizare prevăzute la art. 5. (4) Avocatul străin nu poate pune concluzii orale sau scrise în faţa instanţelor judecătoreşti şi a celorlalte organe jurisdicţionale şi judiciare, cu excepţia celor de arbitraj internaţional. (5) Onorariile cuvenite avocatului străin se vor înregistra şi se vor plăti integral în România. (6) Avocatul străin care exercită profesia în România este obligat să se înscrie în tabloul special ţinut de fiecare barou şi se supune prevederilor prezentei legi, ale statutului profesiei şi codului deontologic. ------------

232

Page 233: Org Inst Judecatoresti

Art. 12 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 13 Este nedemn de a fi avocat: a) cel condamnat definitiv prin hotărâre judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natura sa aducă atingere prestigiului profesiei; b) cel care a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească, sau a săvârşit abuzuri împotriva profesiei de avocat, stabilite prin procedura prevăzută în Statutul profesiei de avocat. ------------ Litera b) a art. 13 a fost modificată de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. c) cel căruia i s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau disciplinară; d) falitul fraudulos, chiar reabilitat. ART. 14 Exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu: a) activitatea salarizata în cadrul altor profesii decât cea de avocat; b) ocupatiile care lezeaza demnitatea şi independenta profesiei de avocat sau bunele moravuri; c) exercitarea nemijlocită de fapte materiale de comerţ. ART. 15 Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu: a) calitatea de deputat sau senator, consilier în consiliile locale sau judeţene; b) activităţi şi funcţii didactice în învăţământul juridic superior; ------------ Litera b) a art. 15 a fost modificată de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. c) activitatea literară şi publicistica; d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier în proprietate intelectuală, consilier în proprietate industrială, traducător autorizat, administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară, în condiţiile legii. ------------ Litera d) a art. 15 a fost modificată de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.

233

Page 234: Org Inst Judecatoresti

ART. 16 (1) Primirea în profesie se obţine numai pe baza unui examen la nivel naţional organizat de U.N.B.R, potrivit prezentei legi şi Statutului profesiei de avocat*). ------------ Alin. (1) al art. 16 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform alin. (1) al art. IV din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008, dispoziţiile pct. 6 al art. I intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2009. ------------ Alin. (2) al art. 16 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ------------ Alin. (3) al art. 16 a fost abrogat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ------------ Art. 16 a fost modificat de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. Art. 16^1 a fost abrogat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 17 (1) La începutul exercitării profesiei avocatul efectuează în mod obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, timp în care are calitatea de avocat stagiar. (2) Condiţiile efectuării stagiului, drepturile şi obligaţiile avocatului stagiar, ale avocatului îndrumător, precum şi ale baroului faţă de aceştia sunt reglementate prin statutul profesiei. ------------ Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (2^1) În perioada stagiului, cu acordul avocatului îndrumător, avocaţii stagiari pot urma cursuri de masterat, care sunt luate în considerare la aprecierea

234

Page 235: Org Inst Judecatoresti

formării profesionale iniţiale în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat. ------------ Alin. (2^1) al art. 17 a fost introdus de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (3) Stagiul se suspendă în caz de lipsă motivată din profesie ori în caz de încetare a îndrumării profesionale fără culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior efectuată se socoteşte pentru îndeplinirea stagiului. ------------ Alin. (3) al art. 17 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (4) După efectuarea stagiului avocatul stagiar va susţine examenul de definitivare. (5) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din profesie. ------------ Alin. (5) al art. 17 a fost modificat de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 18 Activitatea unui avocat stagiar poate fi îndrumată numai de avocaţi definitivi cu o vechime de cel puţin 6 ani în această calitate şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită. ------------ Art. 18 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 19 (1) Dobândeşte calitatea de avocat definitiv avocatul stagiar care a promovat examenul de definitivare în condiţiile art. 17, precum şi avocatul care a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. (2) Dobândeşte calitatea de avocat definitiv cel înscris în profesie în condiţiile art. 16 alin. (2), dacă a fost definitivat în funcţia juridică pe care a exercitat-o înainte de primirea în avocatură. (3) Dobândeşte calitatea de avocat definitiv cel care a fost înscris în profesie în condiţiile art. 16 alin. (2), dacă a promovat examen de definitivare în funcţia juridică pe care a exercitat-o anterior. Cei care nu îndeplinesc condiţiile de vechime în profesiile anterioare vor fi obligaţi să susţină examenul de definitivare în avocatură.

235

Page 236: Org Inst Judecatoresti

(4) Avocaţii - foşti judecători nu pot pune concluzii la instanţele unde au funcţionat, iar foştii procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la unitatea de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea, timp de 2 ani de la încetarea funcţiei respective. ------------ Art. 19 a fost modificat de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 20 (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanţele, precum şi la parchetele de pe lângă acestea, inclusiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde soţul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător sau procuror, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul în care îşi desfăşoară activitatea. ------------ Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplica în mod corespunzător şi avocatului al cărui soţ, ruda ori afin pana la gradul al treilea inclusiv îndeplineşte funcţia de judecător la Curtea Constituţională ori funcţia de judecător financiar, consilier de conturi sau procuror financiar la instanţele Curţii de Conturi. ------------ Alin. (3) al art. 20 a fost abrogat de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (4) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică şi avocatului titular, avocatului asociat, avocatului colaborator sau salarizat în cadrul profesiei, care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite în condiţiile legii în scopul eludării acestor interdicţii, sub sancţiunea săvârşirii unei abateri disciplinare grave. ------------ Alin. (4) al art. 20 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 21 (1) La înscrierea în barou avocatul depune în faţa consiliului baroului, în cadru solemn, următorul jurământ:

236

Page 237: Org Inst Judecatoresti

Jur să respect şi să apăr Constituţia şi legile ţării, drepturile şi libertăţile omului şi să exercit profesia de avocat cu cinste şi demnitate. Aşa să-mi ajute Dumnezeu! (2) Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă. În acest caz, jurământul va începe cu formula: Jur pe onoare şi conştiinţă! ------------ Art. 21 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 22 (1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie şi poate asista ori reprezenta partea la organele şi instituţiile prevăzute la art. 3. (2) Avocatul definitiv are dreptul să pună concluzii la toate instanţele, cu excepţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Curţii Constituţionale, unde va putea pune concluzii dacă are o vechime neîntreruptă în profesie de cel puţin 5 ani de la definitivare. ------------ Art. 22 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 23 (1) Baroul are obligaţia sa întocmească anual tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari în ordine alfabetică, cu menţionarea numelui, prenumelui, titlului ştiinţific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei şi a instanţelor la care au dreptul sa pună concluzii. (2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului şi a avocaţilor care le compun. ----------- Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societate civilă profesională cu răspundere limitată" cu sintagma "societate profesională cu răspundere limitată". (3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocaţilor şi modificările intervenite sunt comunicate la începutul fiecărui an instanţelor judecătoreşti, organelor de urmărire penală şi autorităţilor administrative ale judeţului sau municipiului Bucureşti, precum şi U.N.B.R. ------------ Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.

237

Page 238: Org Inst Judecatoresti

(4) Înscrierea avocaţilor în tablou se face pe baza licenţei de exerciţiu al profesiei, confirmată din 3 în 3 ani pe baza dovezii frecventării formelor de pregătire profesională continuă organizate de barouri şi U.N.B.R. ------------ Alin. (4) al art. 23 a fost introdus de pct. 14 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 24 (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocaţilor imcompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei se face numai la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate. (2) În cazurile în care există incompatibilitate, decizia de primire în profesie va produce efectele numai de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de două luni de la emiterea deciziei. ------------ Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 25 (1) Exercitarea oricărei activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat şi prevăzută la art. 3 de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale. (2) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate în mod public de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat în condiţiile prezentei legi, sunt nule dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi remediată în alt mod, în afară de cazul în care modul de îndeplinire a acestora a fost de natură să producă o eroare comună cu privire la calitatea celui care le-a săvârşit. ------------ Alin. (2) al art. 25 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (3) În cazurile prevăzute de prezentul articol, baroul are dreptul la acţiune în despăgubiri împotriva persoanei fizice sau juridice care exercită fără drept profesia de avocat. ------------ Alin. (3) al art. 25 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.

238

Page 239: Org Inst Judecatoresti

(4) Sumele obţinute cu titlu de despăgubiri potrivit alin. (3) vor fi cuprinse în bugetele barourilor şi vor fi folosite în mod exclusiv pentru organizarea activităţii de pregătire profesională a avocaţilor, în condiţiile legii. ------------ Alin. (4) al art. 25 a fost introdus de pct. 15 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ------------ Art. 25 a fost modificat de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. SECŢIUNEA a 2-a Încetarea şi suspendarea calităţii de avocat ART. 26 Calitatea de avocat încetează: a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul profesiei; b) prin deces; c) dacă împotriva avocatului s-a luat măsura excluderii din profesie ca sancţiune disciplinară; d) dacă avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care îl face nedemn de a fi avocat, conform legii. ------------ Art. 26 a fost modificat de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 27 Calitatea de avocat este suspendată: a) în caz de incompatibilitate, pe durata existenţei acestei stări; b) pe perioada interdicţiei de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară; c) în caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale, timp de 3 luni de la scadenţa acestora şi până la lichidarea integrală a datoriilor; d) la cererea scrisă a avocatului. d) în cazul în care avocatul nu face dovada că a frecventat formele de pregătire profesională continuă, în perioada celor 3 ani anteriori actualizării licenţei de exerciţiu al profesiei, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. ------------ Litera d) a art. 27 a fost modificată de pct. 16 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ------------

239

Page 240: Org Inst Judecatoresti

Art. 27 a fost modificat de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. CAP. III Drepturile şi îndatoririle avocatului SECŢIUNEA 1 Drepturile avocaţilor ART. 28 (1) Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul sa asiste şi sa reprezinte orice persoana fizica sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în forma scrisă, care dobândeşte data certa prin înregistrarea în registrul oficial de evidenta. (2) Avocatul, precum şi clientul au dreptul să renunţe la contractul de asistenţă juridică sau să îl modifice de comun acord, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. Renunţarea unilaterală a clientului nu constituie cauză de exonerare pentru plata onorariului cuvenit, pentru serviciile avocaţiale prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat în interesul procesual al clientului. ------------ Alin. (2) al art. 28 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 29 Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales în organele de conducere ale profesiei, în condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în statut. ART. 30 (1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul procesual al clientului său. (2) În acest scop, avocatul poate să îşi deschidă un cont bancar pentru încasarea onorariilor şi altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli procesuale în interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client avocatului, pentru cheltuieli procesuale în interesul său, va fi stabilit prin convenţia dintre avocat şi client, în condiţiile prevăzute de statutul profesiei. (3) Contractul de asistenţă juridică, legal încheiat, este titlu executoriu. Învestirea cu formulă executorie este de competenţa judecătoriei în a cărei rază teritorială se află sediul profesional al avocatului. Restanţele din onorarii şi alte cheltuieli efectuate de avocat în interesul procesual al clientului său se recuperează potrivit dispoziţiilor statutului profesiei. ------------

240

Page 241: Org Inst Judecatoresti

Art. 30 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 31 Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de consiliul baroului. Deciziile consiliului baroului pot fi atacate cu plângere la Comisia permanenta, a carei soluţie este definitiva. ART. 31 Contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului. ------------ Art. 31 a fost modificat de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ------------ Art. 31^1 a fost abrogat de litera a) a art. XXXVIII, Secţiunea a 25-a din Cap. II din ORDONANŢA nr. 94 din 26 august 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 803 din 31 august 2004. ART. 32 (1) Avocaţii au propriul sistem de asigurări sociale. (2) Sistemul de asigurări sociale al avocaţilor este reglementat prin lege şi se bazează pe contribuţia acestora, precum şi pe alte surse prevăzute de lege ori de Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor. (3) Timpul servit în avocatura este considerat vechime în munca. (4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat. ------------ Alin. (4) al art. 32 a fost introdus de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 33 (1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile. Percheziţionarea avocatului, a domiciliului ori a cabinetului său sau ridicarea de înscrisuri şi bunuri nu poate fi făcută decât de procuror, în baza unui mandat emis în condiţiile legii. ------------ Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.

241

Page 242: Org Inst Judecatoresti

(2) Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptata şi înregistrată corespondenta sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege. ART. 34 (1) Contactul dintre avocat şi clientul sau nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect, de nici un organ al statului. (2) În cazul în care clientul se află în stare de arest sau detenţie, administraţia locului de arest ori detenţie are obligaţia de a lua măsurile necesare pentru respectarea drepturilor prevăzute la alin. (1). ------------ Alin. (2) al art. 34 a fost introdus de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 35 Avocatul care profesează individual, cabinetele asociate, societatea civilă profesională şi societatea profesională cu răspundere limitată au dreptul la sediu profesional în circumscripţia baroului în care sunt înscrişi şi la sedii secundare în alt barou din ţară sau din străinătate unde sunt luaţi în evidenţă. ----------- Art. 35 a fost modificat de art. V din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008 prin înlocuirea sintagmei "societate civilă profesională cu răspundere limitată" cu sintagma "societate profesională cu răspundere limitată". ART. 36 Ministerul Justiţiei asigura spaţiile necesare în vederea desfăşurării activităţii avocaţilor în sediul instanţelor judecătoreşti. ART. 37 (1) In exercitarea profesiei avocaţii sunt ocrotiţi de lege, fără a putea fi asimilaţi funcţionarului public sau altui salariat. (2) Ameninţarea săvârşită nemijlocit împotriva avocatului în timpul exercitării profesiei şi în legătură cu aceasta se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. ------------ Alin. (2) al art. 37 a fost modificat de pct. 18 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (3) Lovirea sau alte acte de violenta săvârşite impotriva avocatului în condiţiile alin. (2) se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

242

Page 243: Org Inst Judecatoresti

(4) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a partii vătămate, iar pentru faptele prevăzute la alin. (3), şi din oficiu. Retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătura răspunderea penală. (4^1) În cazul infracţiunilor prevăzute la alin. (2) şi (3), săvârşite împotriva soţului sau a unei rude apropiate a avocatului în scop de intimidare ori de răzbunare în legătură cu exercitarea de către avocat a profesiei, limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege se majorează cu jumătate. ------------ Alin. (4^1) al art. 37 a fost introdus de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (5) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţei de judecată, să nu folosească cuvinte sau expresii de natură a aduce atingere autorităţii, demnităţii şi onoarei completului de judecată, procurorului, celorlalţi avocaţi şi părţilor ori reprezentanţilor acestora din proces. ------------ Alin. (5) al art. 37 a fost modificat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (6) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau în scris, în forma adecvată şi cu respectarea prevederilor alin. (5), în faţa instanţelor de judecată, a organelor de urmărire penală sau a altor organe administrative de jurisdicţie şi numai dacă aceste susţineri sunt în legătură cu apărarea în acea cauză şi sunt necesare stabilirii adevărului. ------------ Alin. (6) al art. 37 a fost modificat de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (7) Nerespectarea de către avocat a prevederilor alin. (5) şi (6) constituie abatere disciplinară gravă. Răspunderea disciplinară nu exclude răspunderea juridică penală sau civilă, după caz. ------------ Alin. (7) al art. 37 a fost introdus de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ------------ Art. 37^1 a fost abrogat de art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 190 din 21 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.179 din 28 decembrie 2005. SECŢIUNEA a 2-a Îndatoririle avocaţilor

243

Page 244: Org Inst Judecatoresti

ART. 38 Avocatul este dator să studieze temeinic cauzele care i-au fost încredinţate, angajate sau din oficiu, să se prezinte la fiecare termen la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, conform mandatului încredinţat, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecători şi de părţile din proces, să depună concluzii scrise sau note de şedinţă ori de câte ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanţa de judecată dispune în acest sens. Nerespectarea imputabilă a acestor îndatoriri profesionale constituie abatere disciplinară. ------------ Art. 38 a fost modificat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 39 Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridică în cauzele în care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de către barou. ART. 40 Avocatul este obligat sa se asigure pentru răspunderea profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei. ART. 41 Avocatul este obligat sa participe la toate şedinţele convocate de consiliul baroului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care face parte. Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară. ART. 42 (1) Avocatul este obligat să ţină evidenţele cerute de lege şi de statut cu privire la cauzele în care s-a angajat şi să achite cu regularitate şi la timp taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului baroului şi a fondurilor Casei de Asigurări a Avocaţilor din România şi ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contribuţiile barourilor, stabilite conform legii şi statutului profesiei. (2) Actele întocmite de avocat pentru ţinerea evidenţelor profesionale cerute de lege, precum şi pentru legitimarea faţă de terţi a calităţii de reprezentant sunt acte autentice. ------------ Alin. (2) al art. 42 a fost introdus de pct. 20 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ------------ Art. 42 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 43

244

Page 245: Org Inst Judecatoresti

Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au încredinţat persoanei de la care le-a primit. ART. 44 (1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauza sau în cauze conexe şi nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai înainte în legătura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii. (2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea tuturor clienţilor săi interesaţi în cauza. (3) Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător sau reprezentant al vreunei părţi în cauza. (4) Dacă a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfăşura nici o activitate profesională în acea cauza. (5) Avocatul nu poate îndeplini funcţia de expert sau de traducător în cauza în care este angajat apărător. ------------- *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 9 septembrie 2003 a fost aprobată cu modificări de LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 29 iunie 2004 fără a mai face vreo referire la art. 44^1 care a fost introdus prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003. Art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 77 din 4 septembrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 640 din 9 septembrie 2003, în forma modificată de LEGEA nr. 280 din 23 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 574 din 29 iunie 2004, conţine o dispoziţie de completare pentru Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003. În aceste condiţii, credem că art. 44^1 din Legea nr. 51/1995 republicată, trebuie eliminat. ART. 45 (1) Avocatul este obligat să poarte robă în faţa instanţelor judecătoreşti. (2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei. (3) Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă, cu excepţia cazurilor în care avocatul este delegat de către organele profesiei să reprezinte baroul sau U.N.B.R. într-o ocazie care impune această ţinută. ------------

245

Page 246: Org Inst Judecatoresti

Art. 45 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 46 (1) Este interzis avocatului ca, în mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa folosească procedee incompatibile cu demnitatea profesiei în scopul dobândirii clientelei. (2) De asemenea, este interzis avocatului sa folosească mijloace de reclama sau de publicitate în acelaşi scop. Statutul stabileşte cazurile şi măsura în care avocatul poate informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale. CAP. IV Organizarea profesiei de avocat SECŢIUNEA 1 Baroul ART. 47 (1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează în baza principiului autonomiei, în limitele competentelor prevăzute în prezenta lege. (2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret. (3) Organele de conducere colegiale iau hotărâri numai prin vot deschis. Deliberările şi votul constituie secret profesional. ART. 48 (1) Baroul este constituit din toţi avocaţii dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti. Sediul baroului este în oraşul de reşedinţa al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti. (2) Baroul are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. (3) Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului. (4) Patrimoniul baroului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii. ART. 49 (1) Organele de conducere ale baroului sunt: a) adunarea generală; b) consiliul; c) decanul. (2) În cadrul baroului îşi desfăşoară activitatea comisia de cenzori şi comisia de disciplină. Organizarea, funcţionarea, precum şi atribuţiile acestora sunt reglementate potrivit Statutului profesiei de avocat. ------------

246

Page 247: Org Inst Judecatoresti

Alin. (2) al art. 49 a fost introdus de pct. 21 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 50 (1) Adunarea generală este formată din toţi avocaţii înscrişi în tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei. (2) Adunarea generală are următoarele competente: a) stabileşte măsuri pentru exercitarea profesiei în baroul respectiv, în limitele legii şi ale statutului; b) alege şi revocă decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori şi pe cei ai comisiei de disciplină. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani şi poate fi reales o singură dată. Decanul se alege dintre avocaţii cu o vechime de minimum 12 ani în profesie, în acelaşi barou. ------------ Litera b) a alin. (2) al art. 50 a fost modificată de pct. 22 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. c) alege delegaţii baroului la Congresul avocaţilor; d) aproba proiectul de buget al baroului şi da descărcare consiliului cu privire la activitatea şi gestiunea sa. ART. 51 (1) Adunarea generală ordinară se întruneşte anual, în primul trimestru, la convocarea consiliului baroului. (2) Convocarea se face prin afişare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenţă din judeţ şi prin publicare într-un ziar local cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită. ------------ Alin. (2) al art. 51 a fost modificat de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (3) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de consiliul sau de comisia de cenzori ale baroului. (4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa convoace adunarea generală extraordinară în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. In acest caz procedura convocării va fi efectuată cu cel puţin 7 zile înainte de data stabilită. (5) Şedinţa adunării generale este condusă de decan împreună cu 5 membri aleşi prin vot deschis de cei prezenţi, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului nici unul dintre aceştia nu va face parte din prezidiu, iar şedinţa va fi condusă de cel mai în vârsta membru prezent.

247

Page 248: Org Inst Judecatoresti

ART. 52 (1) Adunarea generală este legal constituită cu participarea majorităţii membrilor săi. (2) În cazul în care numărul legal nu este întrunit, iar pe ordinea de zi a şedinţei nu este inclusă alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunării generale, de faţă cu cei prezenţi, stabileşte o nouă adunare generală în termen de cel mult 15 zile de la data primei convocări. Consiliul baroului are obligaţia să îndeplinească procedura convocării cu cel puţin 7 zile înainte de data fixată. ------------ Alin. (2) al art. 52 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (3) Adunarea generală convocată în condiţiile alin. (2) este legal constituită cu participarea a cel puţin unei treimi din numărul total al membrilor săi. ------------ Alin. (3) al art. 52 a fost modificat de pct. 23 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ------------ Alin. (3^1) al art. 52 a fost abrogat de pct. 24 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. (4) Hotărârile adunării generale se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot. ------------ Alin. (4) al art. 52 a fost modificat de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 52^1 (1) Adunările generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal constituite numai cu participarea majorităţii membrilor adunării generale a baroului. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul barourilor care au în evidenţă mai mult de 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei, în cazul în care, la prima convocare, numărul legal de participanţi nu este întrunit sunt aplicabile, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 52 alin. (2) şi (3). (3) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere a baroului se face personal sau printr-un reprezentant-elector.

248

Page 249: Org Inst Judecatoresti

(4) Reprezentantul-elector trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Statutul profesiei de avocat. Numărul de avocaţi care îşi pot delega votul unui singur reprezentant-elector este de maximum 5. (5) În cazul Baroului Bucureşti, reprezentantul-elector poate exprima, în afara propriului vot, şi votul a cel mult 10 avocaţi reprezentaţi. (6) La stabilirea numărului legal de participanţi la adunările generale prevăzute de prezentul articol se vor avea în vedere şi mandatele de reprezentare, în condiţiile prevăzute de Statutul profesiei de avocat. ------------ Art. 52^1 a fost introdus de pct. 25 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 53 (1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, aleşi pe o perioada de 4 ani. Decanul şi prodecanul se includ în acest număr. (2) Consiliul baroului are următoarele atribuţii: a) adoptă hotărâri pentru aplicarea şi respectarea prevederilor prezentei legi şi ale statutului profesiei; b) duce la îndeplinire hotărârile Consiliului U.N.B.R. şi ale adunării generale a baroului; c) întocmeşte, modifică şi dă publicităţii tabloul anual al avocaţilor, membri ai baroului, şi îl comunică celor în drept; d) adoptă măsuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar şi deontologic, pentru soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor, în condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei; ------------ Litera e) a alin. (2) al art. 53 a fost abrogată de pct. 26 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. f) hotărăşte asupra stării de incompatibilitate şi asupra încetării acesteia; g) soluţionează cererile de transfer în conformitate cu prevederile legii şi ale statutului profesiei; h) verifică şi constată dacă actele privind constituirea, modificarea şi schimbarea formelor de exercitare a profesiei, precum şi convenţiile de grupare sau de conlucrare profesională îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei; organizează şi ţine evidenţa acestora; i) coordonează activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurări a Avocaţilor din raza de competenţă; j) organizează conferinţele de stagiu, cercurile de studii şi editează publicaţiile baroului;

249

Page 250: Org Inst Judecatoresti

k) organizează şi îndrumă activitatea serviciilor de asistenţă juridică din judeţ, potrivit legii şi statutului profesiei; l) sesizează comisia de disciplină cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocaţilor; m) suspendă din exercitarea profesiei, pe durata neplăţii taxelor, avocatul care nu achită taxele şi contribuţiile prevăzute de lege şi de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenţa acestora, dacă a fost avertizat despre neplată şi nu s-a conformat obligaţiei; n) soluţionează contestaţiile împotriva deciziei decanului privind onorariile; o) stabileşte cota de contribuţie a avocaţilor la bugetul baroului; p) acceptă donaţiile şi legatele făcute baroului; q) aprobă statul de funcţii şi angajează personalul baroului; r) întocmeşte proiectul de buget anual, pe care îl supune adunării generale şi administrează patrimoniul baroului; s) prezintă anual adunării generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului şi a decanului, de gestiune curentă şi de gestionare a patrimoniului baroului; t) alege prodecanul baroului; u) soluţionează plângerile şi contestaţiile împotriva deciziilor decanului baroului; v) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau hotărâte de Consiliul U.N.B.R. ori de biroul executiv al U.N.B.R. ------------ Alin. (2) al art. 53 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 54 Consiliul baroului lucrează legal în prezenta a doua treimi din numărul membrilor săi şi ia hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi. ART. 55 (1) Decanul baroului are următoarele competente: a) reprezintă baroul în raporturile acestuia cu persoanele fizice şi juridice din ţara şi din străinătate; b) convoacă şi prezidează şedinţele consiliului baroului; c) aproba cererile de asistenta juridică gratuita; d) exercita căile de atac impotriva hotărârilor comisiei de disciplina şi impotriva deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevăzute cai de atac; e) ordonanţează cheltuielile baroului; f) ia măsuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunării generale sau a consiliului baroului. g) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege sau hotărâte de organele de conducere ale U.N.B.R. şi date în competenţa sa. ------------

250

Page 251: Org Inst Judecatoresti

Litera g) a alin. (1) al art. 55 a fost introdusă de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (2) Prodecanul îl înlocuieşte pe decan la cererea sau în absenţa acestuia. ------------ Alin. (2) al art. 55 a fost modificat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (3) Dacă decanul şi prodecanul sunt în imposibilitate temporară de a-şi exercita funcţiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a îndeplini, în tot sau în parte, atribuţiile decanului. ------------ Alin. (3) al art. 55 a fost modificat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (4) La Baroul Bucureşti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către prodecanul pe care îl desemnează în scris. ------------ Alin. (4) al art. 55 a fost introdus de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 56 Avocatul nemulţumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului. ------------ Art. 56 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. SECŢIUNEA a 2-a Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R. ------------ Titlul Secţiunii a 2-a din Cap. IV a fost modificat de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 57 (1) Uniunea Naţională a Barourilor din România - U.N.B.R. este formată din toate barourile din România şi are sediul în capitala ţării, municipiul Bucureşti. (2) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, are patrimoniu şi buget proprii.

251

Page 252: Org Inst Judecatoresti

(3) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor în cote stabilite de Congresul avocaţilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile legii. (4) Baroul de avocaţi se constituie şi funcţionează numai în cadrul U.N.B.R., potrivit prezentei legi şi statutului profesiei. (5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocaţilor din România. (6) Folosirea fără drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Naţională a Barourilor din România", "U.N.B.R" ori "Uniunea Avocaţilor din România" sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de către orice persoană fizică sau persoană juridică, indiferent de obiectul activităţii desfăşurate de aceasta, precum şi folosirea însemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat în alte condiţii decât cele prevăzute de prezenta lege constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani. ------------ Alin. (6) al art. 57 a fost introdus de pct. 27 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ------------ Art. 57 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 58 (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt: a) Congresul avocaţilor; b) Consiliul U.N.B.R.; c) Comisia permanentă a U.N.B.R.; d) preşedintele U.N.B.R. (2) În cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează: a) Comisia centrală de cenzori; b) Comisia centrală de disciplină; c) aparatul tehnic-administrativ. ------------ Art. 58 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 59 (1) Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei, şi din membrii Consiliului U.N.B.R. (2) Congresul avocaţilor se întruneşte anual în sesiune ordinară, la convocarea Consiliului U.N.B.R. (3) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este obligat să convoace Congresul avocaţilor în sesiune extraordinară.

252

Page 253: Org Inst Judecatoresti

------------ Art. 59 a fost modificat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 60 (1) Convocarea congresului se face cu cel puţin o luna înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a barourilor şi prin publicare într-un ziar central. Consiliile barourilor sunt obligate sa afişeze data convocării şi ordinea de zi la sediul baroului şi la instanţele judecătoreşti din raza acestora. (2) Barourile sunt obligate sa îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres. (3) Congresul este legal constituit în prezenta a doua treimi din numărul membrilor săi şi adopta hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi. ART. 61 (1) Congresul avocaţilor are următoarele atribuţii: a) analizează şi aprobă raportul anual al Consiliului U.N.B.R.; b) alege Comisia centrală de cenzori şi Consiliul de conducere al Casei de Asigurări a Avocaţilor; c) face propuneri autorităţilor cu drept de iniţiativă legislativă privind profesia de avocat; d) adoptă şi modifică statutul profesiei şi statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi pe baza proiectelor întocmite de Consiliul U.N.B.R.; e) adoptă hotărâri privitoare la relaţiile dintre barouri, perfecţionarea pregătirii profesionale şi respectarea regulilor deontologice ale profesiei; f) alege şi revocă membrii Comisiei centrale de disciplină. Fiecare barou are dreptul de a propune câte un candidat pentru Comisia centrală de disciplină. Competenţa şi procedura de judecată ale Comisiei centrale de disciplină se stabilesc prin statut; g) aprobă bugetul anual al Casei de Asigurări a Avocaţilor şi execuţia bugetară anuală; h) aprobă bugetul anual al U.N.B.R. şi execuţia bugetară anuală a acestuia şi stabileşte cota de contribuţie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R.. Cheltuielile necesare organizării congreselor se suportă de către fiecare barou în funcţie de numărul reprezentanţilor săi. ------------ Alin. (1) al art. 61 a fost modificat de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (2) Hotărârile congresului sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei. ART. 62

253

Page 254: Org Inst Judecatoresti

(1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi reprezentanţii barourilor aleşi potrivit normei de reprezentare stabilite în statutul profesiei. ------------ Alin. (1) al art. 62 a fost modificat de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre ei, înlocuitorul său execută diferenţa de mandat. Înlocuitorul este desemnat în condiţiile prevăzute la alin. (1). ------------ Alin. (2) al art. 62 a fost modificat de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (3) In caz de schimbare a decanului unui barou noul decan îl înlocuieşte de drept pe predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocaţilor. (4) Consiliul U.N.B.R. se întruneşte trimestrial la convocarea preşedintelui U.N.B.R. Convocarea se face cu cel puţin 15 zile înainte de data şedinţei. ------------ Alin. (4) al art. 62 a fost introdus de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (5) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau în situaţii excepţionale, preşedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. în şedinţă extraordinară, în cel mult 10 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ. ------------ Alin. (5) al art. 62 a fost introdus de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (6) Consiliul U.N.B.R. lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi. ------------ Alin. (6) al art. 62 a fost introdus de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 63 Consiliul U.N.B.R. are următoarele atribuţii: a) este organul reprezentativ şi deliberativ al barourilor din România şi asigură activitatea permanentă a U.N.B.R.; b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor;

254

Page 255: Org Inst Judecatoresti

c) rezolvă orice probleme interesând profesia de avocat între sesiunile Congresului avocaţilor, cu excepţia acelora care sunt date în competenţa exclusivă a Congresului avocaţilor; d) exercită controlul asupra activităţii şi asupra hotărârilor Comisiei permanente a U.N.B.R.; e) organizează examenul de verificare a cunoştinţelor de drept românesc şi de limba română ale avocaţilor străini; f) organizează şi conduce activitatea Institutului Naţional de Pregătire şi Perfecţionare a Avocaţilor, constituit ca persoană juridică de drept privat nonprofit şi care nu face parte din sistemul naţional de învăţământ şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare; g) adoptă hotărâri în toate problemele privind pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor, precum şi recomandări privind relaţiile dintre barouri; h) organizează examenul naţional unitar de primire în profesia de avocat şi examenul de dobândire a titlului profesional de avocat definitiv; ------------ Litera h) a art. 63 a fost modificată de pct. 28 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. i) organizează şi supraveghează serviciul statistic general al U.N.B.R.; j) organizează şi editează publicaţiile U.N.B.R. şi sprijină publicaţiile barourilor; k) întocmeşte proiectul de buget al U.N.B.R. şi îl supune spre aprobare Congresului avocaţilor, precum şi execuţia bugetară anuală a bugetului U.N.B.R.; l) întocmeşte raportul anual de activitate şi de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. şi le supune spre aprobare Congresului avocaţilor; m) stăruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. şi executarea de către barouri a hotărârilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.; n) alege şi revocă preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. şi membrii Comisiei permanente a U.N.B.R., dintre membrii săi, avocaţi cu o vechime mai mare de 10 ani în profesie, pentru un mandat de 4 ani; ------------ Litera o) a art. 63 a fost abrogată de pct. 29 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. p) anulează hotărârile barourilor pentru cauze de nelegalitate şi rezolvă plângerile şi contestaţiile făcute împotriva hotărârilor adoptate de consiliile barourilor, în cazurile prevăzute de lege şi de statutul profesiei; q) înfiinţează Casa Centrală de Credit şi Ajutor a Avocaţilor şi controlează activitatea acesteia;

255

Page 256: Org Inst Judecatoresti

r) coordonează activitatea Casei de Asigurări a Avocaţilor şi adoptă regulamentul acesteia; s) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de lege şi adoptă hotărâri în interesul profesiei, cu respectarea legii; t) acordă, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare, respectiv de preşedinte de onoare al U.N.B.R. ------------ Art. 63 a fost modificat de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 64 Comisia permanentă a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt reprezentanţi ai Baroului Bucureşti, iar 10 membri sunt reprezentanţi ai celorlalte barouri din ţară. Preşedintele şi vicepreşedinţii U.N.B.R. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a U.N.B.R. şi se includ în cei 15 membri. Mandatul membrilor Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. În caz de încetare a mandatului unui membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea înlocuitorului se face pe aceleaşi criterii şi înlocuitorul execută diferenţa de mandat. Unul dintre membrii Comisiei permanente a U.N.B.R. îndeplineşte funcţia de secretar al acesteia şi este desemnat prin vot de Comisia permanentă a U.N.B.R. Preşedintele U.N.B.R. este şi preşedintele Comisiei permanente a U.N.B.R. ------------ Art. 64 a fost modificat de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 65 (1) Comisia permanentă a U.N.B.R. are următoarele atribuţii: a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanentă şi de legătură cu barourile U.N.B.R.; b) duce la îndeplinire hotărârile Congresului avocaţilor şi ale Consiliului U.N.B.R. şi supraveghează executarea acestor hotărâri de către barouri, adoptând decizii corespunzătoare; c) organizează serviciile Consiliului U.N.B.R. şi serviciile proprii şi angajează personalul acestora; d) asigură execuţia bugetară şi urmăreşte realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.; e) acceptă donaţiile şi legatele făcute U.N.B.R.; f) în realizarea atribuţiilor sale, emite decizii executorii. (2) Comisia permanentă a U.N.B.R. este condusă de preşedintele U.N.B.R. şi lucrează valabil în prezenţa majorităţii membrilor săi şi tot astfel adoptă deciziile.

256

Page 257: Org Inst Judecatoresti

(3) Comisia permanentă a U.N.B.R. îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite de lege sau de organele ierarhice ale profesiei. ------------ Art. 65 a fost modificat de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 66 (1) Preşedintele U.N.B.R. are următoarele atribuţii: a) reprezintă U.N.B.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate; b) încheie convenţii, acorduri şi contracte în numele U.N.B.R., cu autorizarea Consiliului U.N.B.R.; c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului U.N.B.R. şi ale Comisiei permanente a U.N.B.R.; d) ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale U.N.B.R.; e) semnează actele Consiliului şi ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.; f) supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi barouri, precum şi relaţiile dintre barouri; g) acordă sprijin şi ajutor barourilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale; h) veghează la asigurarea condiţiilor corespunzătoare de desfăşurare a activităţii avocaţilor la instanţele judecătoreşti şi la organele de urmărire penală. (2) Preşedintele este înlocuit, la cerere sau în absenţa sa, de către vicepreşedintele pe care îl desemnează în acest scop. ------------ Art. 66 a fost modificat de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 67 Consiliul U.N.B.R. stabileşte personalul necesar îndeplinirii atribuţiilor funcţiei pentru preşedintele U.N.B.R. ------------ Art. 67 a fost modificat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. CAP. V Asistenţa judiciară ------------ Cap. V a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. SECŢIUNEA 1 Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare

257

Page 258: Org Inst Judecatoresti

------------ Secţiunea 1 din Cap. V a fost introdusă de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68 (1) În cazurile prevăzute de lege, barourile asigură asistenţa judiciară în următoarele forme: a) în cauzele penale, în care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală; b) în orice alte cauze decât cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, în condiţiile legii; c) asistenţa judiciară prin avocat, acordată la solicitarea organelor administraţiei publice locale. (2) În cazuri de excepţie, dacă drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi prejudiciate prin întârziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a asistenţei de specialitate juridică. ------------ Art. 68 a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^1 (1) În cazul în care, potrivit art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, a fost încuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea împreună cu încheierea de încuviinţare se trimit de îndată decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe. (2) Decanul baroului sau avocatul căruia decanul i-a delegat această atribuţie va desemna, în termen de 3 zile, un avocat înscris în Registrul de asistenţă judiciară, căruia îi transmite, odată cu înştiinţarea desemnării, încheierea prevăzută la alin. (1). Decanul baroului are obligaţia de a comunica şi beneficiarului ajutorului public judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el însuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţământul acestuia, în condiţiile legii. ------------ Art. 68^1 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^2

258

Page 259: Org Inst Judecatoresti

(1) Avocatul desemnat potrivit art. 68^1 alin. (2) să acorde ajutorul public judiciar nu poate refuza această sarcină profesională decât în caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate. (2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie abatere disciplinară, în condiţiile legii. (3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renunţarea unilaterală şi nejustificată a acestuia la asistenţa acordată de avocatul desemnat duce la încetarea ajutorului public sub forma asistenţei prin avocat. ------------ Art. 68^2 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^3 (1) Asistenţa extrajudiciară prevăzută la art. 35 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, se acordă de Serviciul de asistenţă judiciară constituit la nivelul fiecărui barou, pe baza unei cereri al cărei model se aprobă de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, care va cuprinde menţiuni privind obiectul şi natura solicitării de asistenţă, identitatea, codul numeric personal, domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale, ataşându-se înscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia şi ale familiei sale, precum şi dovezi cu privire la obligaţiile de întreţinere sau de plată. Cererea va fi însoţită şi de o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului, în sensul de a preciza dacă în cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, în ce formă, pentru ce cauză, precum şi cuantumul acestui ajutor. (2) Dovada stării materiale a solicitantului se face, în principal, cu următoarele documente: a) adeverinţă eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit realizate în perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar sau sumele încasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj sau asigurări sociale şi altele asemenea, încasate pe aceeaşi perioadă; b) livretul de familie şi, după caz, certificatele de naştere ale copiilor; c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz; d) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare; e) declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale; f) declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte natural ori adoptiv sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a

259

Page 260: Org Inst Judecatoresti

încredinţat copilul în vederea adopţiei sau care are copilul în plasament ori în plasament în regim de urgenţă ori a fost numită tutore se ocupă de creşterea şi îngrijirea copilului şi că acesta nu este încredinţat sau dat în plasament niciunui organism privat autorizat sau serviciu public autorizat ori unei persoane juridice; g) dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei; h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii. (3) Cererea de acordare a asistenţei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenţă judiciară şi se soluţionează în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data înregistrării, prin decizie de admitere ori de respingere, după caz. (4) În cazul admiterii cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare, decizia privind acordarea de asistenţă judiciară va cuprinde următoarele: a) denumirea actului; b) denumirea organului emitent; c) temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei; d) persoana căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară; e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate; f) data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv. (5) În temeiul deciziei de acordare a asistenţei extrajudiciare, decanul baroului competent desemnează un avocat din Registrul de asistenţă judiciară al baroului. (6) După posibilităţi, decanul baroului poate aproba acordarea asistenţei extrajudiciare de către un avocat ales de persoana căreia i se acordă asistenţa judiciară. (7) Decizia prevăzută la alin. (3) se comunică solicitantului în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei. (8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare poate fi contestată la consiliul baroului, în termen de 5 zile de la comunicarea acesteia. (9) Contestaţiile formulate împotriva deciziei de respingere se soluţionează de consiliul baroului, în termen de 5 zile de la data înregistrării contestaţiei. ------------ Art. 68^3 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^4 Avocatul care acordă asistenţă judiciară potrivit prezentului capitol nu are dreptul să primească de la client sau de la cel apărat niciun fel de remuneraţie sau de alte mijloace de recompensă, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor. ------------

260

Page 261: Org Inst Judecatoresti

Art. 68^4 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. SECŢIUNEA a 2-a Organizarea activităţii de acordare a asistenţei judiciare ------------ Secţiunea a 2-a din Cap. V a fost introdusă de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^5 (1) În cadrul U.N.B.R. se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabileşte prin decizie a Comisiei permanente a U.N.B.R. (2) Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare emite decizii şi norme metodologice în limitele atribuţiilor conferite prin prezenta lege, în condiţiile şi cu procedura prevăzute de Statutul profesiei de avocat. ------------ Art. 68^5 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^6 Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, în principal, următoarele atribuţii: a) desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de acordare a asistenţei judiciare; b) elaborează proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară; c) propune sau, după caz, avizează, proiecte de protocoale ce se încheie cu autorităţile publice competente în scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară; d) organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară pe baza registrelor întocmite de barouri; e) organizează şi coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată; f) efectuează controlul asupra asistenţei judiciare acordate; g) elaborează proiecte de acte normative în domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei în vederea promovării;

261

Page 262: Org Inst Judecatoresti

h) stabileşte, împreună cu Ministerul Justiţiei, indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de asistenţă judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a sistemului de asistenţă judiciară; i) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară; j) popularizează sistemul de asistenţă judiciară; k) stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, în condiţiile legii; l) reprezintă U.N.B.R. în domeniul asistenţei judiciare, în cadrul colaborării internaţionale în materie, în condiţiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat. ------------ Art. 68^6 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^7 În vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourilor îndeplinesc următoarele atribuţii: a) organizează serviciile de asistenţă judiciară atât la nivelul fiecărui barou, cât şi la sediul fiecărei instanţe judecătoreşti; b) organizează şi actualizează Registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou pe baza cererilor avocaţilor, aprobate de consiliul baroului; c) desemnează avocaţii înscrişi în Registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinând cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de celelalte desemnări ale acestuia în virtutea prezentei legi şi de gradul de angajare al acestuia; d) efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului; e) organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară; f) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară. ------------ Art. 68^7 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^8 (1) Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti din judeţ, în spaţii destinate exclusiv desfăşurării acestei activităţi, care se pun la dispoziţie cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei publice locale.

262

Page 263: Org Inst Judecatoresti

(2) Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv, numit de consiliul baroului, şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, în baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R. ------------ Art. 68^8 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^9 (1) Fiecare barou organizează Registrul de asistenţă judiciară în care sunt înscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare. (2) Registrul este public, se păstrează pe suport hârtie şi în format electronic şi se publică pe pagina de internet a fiecărui barou. (3) Actualizarea Registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează până la sfârşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent. (4) În cazurile excepţionale, în Registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi în cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru înscrierea în registru. (5) U.N.B.R. organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de asistenţă judiciară ale tuturor barourilor. (6) Registrul naţional de asistenţă judiciară se publică pe pagina de internet a U.N.B.R. şi se actualizează în mod automat odată cu actualizarea datelor din registrul fiecărui barou. ------------ Art. 68^9 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. Art. 68^10. - (1) Pentru înscrierea în Registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte. (2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. (3) Înscrierea avocatului în Registrul de asistenţă judiciară se efectuează în baza deciziei consiliului baroului. (4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze înscrierea în registru sau să radieze din registru un avocat în următoarele cazuri: a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;

263

Page 264: Org Inst Judecatoresti

b) dacă avocatul este învinuit pentru săvârşirea unei infracţiuni de drept comun; c) dacă s-a constatat încălcarea repetată a dispoziţiilor prezentei legi sau calitatea inferioară a asistenţei judiciare acordate. (5) Radierea din registru poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă se constată săvârşirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioadă de până la 3 ani. (6) Refuzul baroului de înscriere a avocatului solicitant în registru, precum şi măsura radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI «Răspunderea disciplinară». (7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunoştinţă publicului prin afişare pe pagina de internet a baroului, precum şi pe pagina de internet a U.N.B.R. ------------ Art. 68^10 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^11 (1) Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei. (2) Prin actul de încuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului. (3) După acordarea asistenţei judiciare, avocatul întocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, în funcţie de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi în raport cu durata, tipul şi particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial. (4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se înaintează baroului, în vederea efectuării formalităţilor prevăzute de lege pentru plata onorariilor. (5) În cazul în care avocatul este sancţionat disciplinar, potrivit art. 70 alin. (1), avocatul nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfăşurată. ------------ Art. 68^11 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.

264

Page 265: Org Inst Judecatoresti

ART. 68^12 (1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 68^11 alin. (2), avizate de consiliul baroului. (2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţa judiciară se virează, în condiţiile legii, într-un cont distinct, deschis de fiecare barou. Evidenţa şi controlul utilizării, în scopurile prevăzute de prezenta lege, a sumelor virate se realizează potrivit reglementărilor în materia gestiunii fondurilor provenind de la bugetul de stat. Respectarea de către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate poate face şi obiect al controlului U.N.B.R., în condiţiile stabilite de Statutul profesiei de avocat. ------------ Art. 68^12 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^13 (1) Pentru asistenţa extrajudiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit potrivit naturii, complexităţii şi volumului activităţii desfăşurate, certificate printr-un referat scris al avocatului, conform formularului pentru decontare aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. (2) În cazul avocaţilor desemnaţi, coordonatorul Serviciului de asistenţă juridică al baroului verifică şi avizează raportul avocatului care a acordat asistenţă extrajudiciară şi propune consiliului baroului cuantumul remunerării în funcţie de particularităţile cauzei, tipul, volumul de muncă depus şi calitatea asistenţei acordate, în limitele sumelor stabilite prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei. ------------ Art. 68^13 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. ART. 68^14 U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe lângă acestea, în vederea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezentul capitol. ------------ Art. 68^14 a fost introdus de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008.

265

Page 266: Org Inst Judecatoresti

ART. 69 (1) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii. (2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Fondurile necesare organizării şi funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul barourilor se asigură din sumele alocate pentru finanţarea sistemului de ajutor public judiciar şi a sistemului de asistenţă juridică, potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997, cu modificările şi completările ulterioare, pe baza propunerilor transmise anual Ministerului Justiţiei de către U.N.B.R., cu ocazia întocmirii proiectului bugetului de stat. Eliberarea sumelor aprobate se realizează potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului justiţiei. (4) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată în oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administraţiei publice locale, se acordă din fondurile acestor organe, în limitele sumelor stabilite prin protocol încheiat de fiecare barou cu acestea. În lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 68^11 alin. (1). ------------ Art. 69 a fost modificat de pct. 30 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 792 din 26 noiembrie 2008. CAP. VI Răspunderea disciplinară ART. 70 (1) Avocatul răspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătura cu profesia sau în afară acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale instituţiei. (2) Avocatul care conduce asistenta judiciară de pe lângă fiecare instanta este obligat sa sesizeze în scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, în condiţiile prevederilor alin. (1). (3) Instanţele judecătoreşti şi parchetele Ministerului Public sunt obligate sa înainteze consiliului baroului orice plângere făcuta impotriva unui avocat şi sa îl înştiinţeze despre orice acţiune de urmărire penală sau de judecata pornită impotriva unui avocat. ART. 71

266

Page 267: Org Inst Judecatoresti

(1) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare sunt de competenta consiliului baroului. (2) Anchetarea abaterii şi exercitarea acţiunii disciplinare privind decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenţa Consiliului U.N.B.R. Persoana anchetată sau trimisă în judecată disciplinară nu participă la luarea hotărârii. ------------ Alin. (2) al art. 71 a fost modificat de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile privind luarea deciziei de exercitare a acţiunii disciplinare. (4) In toate cazurile acţiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii abaterii. ART. 72 In cadrul fiecărui barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplina care judeca, în prima instanta şi în complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvârşite de avocaţii din acel barou. (2) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină, care judecă: a) ca instanţă de fond, în complet de 3 membri, abaterile săvârşite de membrii Consiliului U.N.B.R. şi de decanii barourilor; b) în contestaţie, în complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei. ------------ Alin. (2) al art. 72 a fost modificat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (3) Recursul declarat împotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplină, ca instanţă de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanţă disciplinară în plenul său, în afară de persoana implicată în cauză. ------------ Alin. (3) al art. 72 a fost modificat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. (4) Împotriva hotărârilor pronunţate potrivit alin. (2) şi (3), partea interesată poate declara recurs la secţia de contencios a Curţii de Apel Bucureşti, a cărei hotărâre este definitivă şi irevocabilă. ------------ Alin. (4) al art. 72 a fost modificat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004.

267

Page 268: Org Inst Judecatoresti

(5) Procedura judecării abaterilor disciplinare este stabilită în statutul profesiei şi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. ------------ Alin. (5) al art. 72 a fost introdus de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 73 (1) Sancţiunile disciplinare sunt: a) mustrarea; b) avertismentul; c) amendă de la 500.000 lei la 5.000.000 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii se va face în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii disciplinare. Neachitarea în acest termen atrage suspendarea de drept din exerciţiul profesiei, până la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizează periodic de către Consiliul U.N.B.R., în funcţie de rata inflaţiei. ------------ Litera c) a alin. (1) al art. 73 a fost modificată de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. d) interdicţia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an; e) excluderea din profesie. (2) In perioada interdicţiei avocatul nu poate presta sub nici o forma asistenta juridică, nu poate face uz de calitatea de avocat şi nu poate participa la activitatea organelor profesiei. (3) Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesată, decanul baroului şi preşedintele uniunii, în termen de 15 zile de la comunicare. ART. 74 (1) In caz de abatere evidenta şi grava, instanta disciplinară poate lua măsura suspendării avocatului din exerciţiul profesiei pana la judecarea definitiva a cauzei. (2) Impotriva încheierii prin care s-a luat aceasta măsura se poate declara recurs în termen de 5 zile de la comunicare. (3) Recursul este suspensiv de executare şi va fi soluţionat de urgenta. CAP. VII Casa de Asigurări a Avocaţilor ART. 75 (1) În cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Casa de Asigurări a Avocaţilor, în scopul stabilirii şi acordării pensiilor şi ajutoarelor sociale

268

Page 269: Org Inst Judecatoresti

cuvenite avocaţilor şi urmaşilor acestora cu drepturi proprii la pensie, în condiţiile prevăzute de legea specială. (2) Organizarea şi funcţionarea Casei de Asigurări a Avocaţilor se stabilesc de Congresul avocaţilor prin statutul acesteia. ------------ Art. 75 a fost modificat de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 76 (1) Sunt membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor toţi avocaţii în activitate, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi la ajutoare sociale. (2) Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat să contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurări a Avocaţilor. Contribuţia nu poate fi mai mică decât suma stabilită de Consiliul U.N.B.R., astfel încât să acopere nevoile curente de plată ale Casei de Asigurări a Avocaţilor. Avocaţii pot face parte şi din alte forme de asigurări sociale. ------------ Alin. (2) al art. 76 a fost modificat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 77 (1) Perioada în care un avocat este deputat sau senator este luată în calcul la stabilirea vechimii în avocatura. Indemnizaţia de parlamentar şi celelalte drepturi băneşti încasate se considera venituri din profesie şi se iau în calcul la stabilirea pensiei de către Casa de Asigurări a Avocaţilor. (2) Raporturile băneşti între Casa de Asigurări a Avocaţilor şi asigurările sociale de stat se reglementează potrivit legii. ART. 78 (1) Casa de Asigurări a Avocaţilor are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu. Sediul sau este în municipiul Bucureşti. Patrimoniul sau poate fi folosit în activităţi economice producătoare de venituri, în condiţiile legii, cu autorizarea consiliului uniunii. (2) Casa de Asigurări a Avocaţilor poate înfiinţa sucursale sau filiale, în condiţiile şi cu procedura prevăzute în statutul de organizare şi funcţionare a acesteia. ART. 79 (1) Casa de Asigurări a Avocaţilor este condusă şi administrată de un consiliu format din 5 membri, dintre care 3 avocaţi în activitate şi 2 avocaţi pensionari, aleşi de congres pe o perioada de 4 ani. (2) Consiliul alege din rândurile sale un preşedinte şi un vicepreşedinte. Unul dintre membri, desemnat de preşedinte, îndeplineşte şi funcţia de secretar al consiliului.

269

Page 270: Org Inst Judecatoresti

------------ Alin. (2) al art. 79 a fost modificat de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. ART. 80 (1) Controlul financiar al Casei de Asigurări a Avocaţilor se exercita de către comisia de cenzori, compusă din 3 membri, dintre care 2 avocaţi în activitate şi un avocat pensionar. (2) Barourile şi avocaţii sunt obligaţi sa pună la dispoziţie comisiei de cenzori şi inspectorilor financiari ai Casei de Asigurări a Avocaţilor toate datele privind veniturile asupra cărora se retine contribuţia pentru fondul de pensii şi ajutoare sociale. CAP. VII^1*) Exercitarea în România a profesiei de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European ------------ Cap. VII^1 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. *) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamţ: Conform alin. (1) al art. II din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004, prezenta lege intră în vigoare la data aderării României la Uniunea Europeană. SECŢIUNEA 1 Dispoziţii generale ------------ Secţiunea 1 din Cap. VII^1 a fost introdusă de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^1 Dispoziţiile prezentului capitol se aplică avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European, care îşi exercită profesia pe teritoriul României: a) în mod independent sau în asociere; b) ca avocaţi salariaţi în România; c) prin prestarea de servicii. ------------ Art. 80^1 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.

270

Page 271: Org Inst Judecatoresti

ART. 80^2 În sensul prezentului capitol: a) avocat reprezintă orice persoană provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care este autorizată să-şi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut într-un stat membru; b) stat membru de origine reprezintă statul membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, în care un avocat a obţinut dreptul de a utiliza unul dintre titlurile profesionale prevăzute la lit. a), înainte de a practica profesia de avocat în România; c) titlu profesional din statul membru de origine reprezintă titlul profesional utilizat în statul membru unde un avocat a obţinut dreptul de a folosi acest titlu, înainte de a practica profesia de avocat în România; d) grupare reprezintă orice entitate, cu sau fără personalitate juridică, organizată potrivit legislaţiei unui stat membru, în cadrul căreia avocaţii îşi desfăşoară activităţile profesionale împreună, sub nume comun; e) titlu profesional din România reprezintă titlul profesional sub care un avocat este înscris în Tabloul avocaţilor din România; f) autoritatea română competentă este structura din cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din România, desemnată potrivit statutului. ------------ Art. 80^2 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^3 Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot desfăşura aceleaşi activităţi profesionale ca şi avocaţii care profesează sub titlul profesional obţinut în România, pot acorda asistenţă juridică şi pot reprezenta persoane fizice sau persoane juridice în faţa instanţelor române, referitor la dreptul statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul internaţional, precum şi dreptul românesc, cu respectarea regulilor de procedură aplicabile în faţa instanţelor române. ------------ Art. 80^3 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^4 (1) Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine vor folosi denumirea sub care îşi desfăşoară profesia în statul membru de origine, exprimată în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine respectiv.

271

Page 272: Org Inst Judecatoresti

(2) Pe lângă denumirea prevăzută la alin. (1), în denumire se va menţiona, alături de forma juridică de exercitare a profesiei în România, şi forma juridică a grupării din statul membru de origine. (3) Autoritatea română competentă poate cere unui avocat care profesează sub titlul profesional obţinut în statul membru de origine să indice gruparea profesională din care face parte în statul membru de origine sau autoritatea judiciară în cadrul căreia este admis să-şi exercite profesia, potrivit legii din statul membru de origine. (4) Avocatul care obţine admiterea în profesia de avocat în România în condiţiile art. 80^5 sau 80^14 are dreptul să folosească titlul profesional din statul membru de origine, exprimat în limba oficială sau în una dintre limbile oficiale ale statului membru de origine, alături de titlul profesional corespunzător profesiei de avocat din România. ------------ Art. 80^4 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^5 (1) Indiferent de forma de exercitare a activităţii pe teritoriul României, avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricând recunoaşterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de avocat şi a practicării acesteia sub titlul profesional din România. (2) În vederea recunoaşterii diplomelor în România, solicitantul va trebui să susţină, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc. (3) Uniunea Naţională a Barourilor din România va stabili componenţa comisiei de evaluare, precum şi conţinutul şi modul de desfăşurare a examenului sau a stagiului, după caz. (4) La depunerea cererii de recunoaştere a diplomei, în vederea determinării conţinutului şi modului de desfăşurare a examenului sau a perioadei de stagiu, comisia de evaluare va verifica în prealabil dacă experienţa profesională dobândită de solicitant este de natură să acopere în tot sau în parte diferenţele existente între dreptul românesc şi cel al statului membru de origine în care a fost obţinută diploma, în vederea exceptării parţiale sau totale de la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (2). (5) Prevederile prezentului articol se completează cu dispoziţiile legislaţiei-cadru privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale. ------------ Art. 80^5 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^6

272

Page 273: Org Inst Judecatoresti

(1) Autoritatea competentă română şi autorităţile competente din statele membre de origine colaborează în vederea aplicării corespunzătoare a dispoziţiilor prezentei legi, informaţiile care se obţin în cadrul acestor colaborări fiind confidenţiale. (2) Autoritatea competentă din statul membru de origine poate formula observaţii în cadrul procedurilor disciplinare care se desfăşoară împotriva unui avocat care profesează sub titlul profesional din acel stat. ------------ Art. 80^6 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. SECŢIUNEA a 2-a Exercitarea cu caracter permanent a profesiei în România de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European ------------ Secţiunea a 2-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^7 (1) În condiţiile prezentei secţiuni, oricare dintre avocaţii prevăzuţi la art. 80^2 lit. a) poate desfăşura pe teritoriul României, cu caracter permanent şi sub titlul profesional din statul membru de origine, activităţile prevăzute la art. 80^3. (2) Avocaţii care îşi exercită în mod permanent activitatea pe teritoriul României pot dobândi titlul profesional din România fie în condiţiile prevăzute la art. 80^5, fie potrivit art. 80^14. ------------ Art. 80^7 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^8 (1) Avocatul care doreşte să profeseze în România sub titlul profesional din statul membru în care şi-a obţinut calificarea profesională se înscrie în tabloul special ţinut de barourile române, în condiţiile prezentului articol, ale art. 12 alin. (6) şi ale statutului profesiei. (2) Autoritatea română competentă înscrie avocatul solicitant pe baza prezentării unui certificat care atestă înregistrarea lui la autoritatea competentă din statul membru de origine. Autoritatea română competentă informează autoritatea competentă din statul membru de origine despre înscriere. (3) Certificatul prevăzut la alin. (2) trebuie să fie eliberat cu cel mult 3 luni înainte de formularea cererii de înscriere în Tabloul avocaţilor din România. (4) La publicarea numelor avocaţilor înscrişi în România, autoritatea română competentă va publica şi numele avocaţilor înscrişi potrivit prezentei secţiuni.

273

Page 274: Org Inst Judecatoresti

------------ Art. 80^8 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^9 (1) Avocaţilor care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine li se asigură reprezentarea corespunzătoare în asociaţiile profesionale ale avocaţilor din România, potrivit dispoziţiilor prezentei legi şi ale statutului profesiei; ei au cel puţin dreptul de a participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociaţii. (2) Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine sunt obligaţi fie să se asigure pentru răspundere profesională, în condiţiile stabilite prin statutul profesiei, fie să devină membri ai Casei de Asigurări a Avocaţilor, în condiţiile prevăzute la cap. VII. (3) Avocaţii pot fi scutiţi de obligaţiile prevăzute la alin. (2), dacă fac dovada unei asigurări plătite sau a unei alte garanţii date în condiţiile legii statului membru de origine, în măsura în care asigurarea sau garanţia este echivalentă din punctul de vedere al condiţiilor şi al acoperirii. Dacă acoperirea este doar parţială, avocaţii trebuie să încheie o asigurare suplimentară pentru a acoperi aspectele care nu se regăsesc în asigurarea sau în garanţia dată potrivit reglementărilor din statul membru de origine. ------------ Art. 80^9 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^10 Avocaţii înscrişi în România sub titlul profesional din statul membru de origine pot profesa ca salariaţi în oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru avocaţii care profesează sub titlul profesional obţinut în România. ------------ Art. 80^10 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^11 Avocaţii care profesează în România sub titlul profesional din statul membru de origine se supun aceloraşi reguli de conduită profesională prevăzute în prezenta lege şi în statutul profesiei ca şi avocaţii care profesează sub titlul profesional obţinut în România, pentru activităţile desfăşurate pe teritoriul ţării. ------------ Art. 80^11 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004.

274

Page 275: Org Inst Judecatoresti

ART. 80^12 (1) Avocaţii prevăzuţi în prezentul capitol răspund disciplinar pentru nerespectarea prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI. (2) Înainte de iniţierea procedurilor disciplinare împotriva unui avocat care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea română competentă informează în cel mai scurt timp autoritatea competentă din statul membru de origine, furnizând orice informaţii utile în cauză. (3) Autoritatea română competentă cooperează cu autoritatea competentă din statul membru de origine pe tot parcursul desfăşurării procedurilor disciplinare. (4) Retragerea permanentă sau temporară de către autoritatea competentă din statul membru de origine a autorizaţiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu interdicţia temporară sau permanentă ca avocatul în cauză să profeseze în România sub titlul profesional din statul membru de origine. ------------ Art. 80^12 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^13 (1) Unul sau mai mulţi avocaţi din aceeaşi grupare ori din acelaşi stat membru, care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa în România prin înfiinţarea unui sediu secundar al grupării respective, organizat în orice formă de exercitare a profesiei de avocat prevăzută de legea română. (2) Profesia de avocat se poate exercita şi în cadrul formelor asociate prevăzute de legea română, astfel: a) mai mulţi avocaţi din diferite state membre, care profesează sub titlurile profesionale din statele membre de origine; b) unul sau mai mulţi avocaţi dintre cei prevăzuţi la lit. a) şi unul sau mai mulţi avocaţi din România. (3) Avocatul care intenţionează să profeseze sub titlul profesional din statul membru de origine informează autoritatea română competentă despre faptul că este membru al unei forme de exercitare a profesiei în statul membru de origine şi furnizează toate detaliile relevante despre acea grupare. ------------ Art. 80^13 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^14 (1) Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine şi care îşi desfăşoară activitatea efectiv şi cu regularitate, pe o perioadă de cel puţin 3 ani în România, în domeniul dreptului românesc sau al dreptului comunitar sunt admişi în profesia de avocat în România, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 80^5, cu respectarea prevederilor

275

Page 276: Org Inst Judecatoresti

prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate. (2) În faţa autorităţii române competente solicitanţii trebuie să facă dovada desfăşurării cu regularitate a activităţii în România pe o perioadă de cel puţin 3 ani în domeniul dreptului românesc sau comunitar. În acest scop: a) avocaţii trebuie să prezinte toate informaţiile şi documentele relevante cu privire la numărul de cauze în care au acordat asistenţă juridică, precum şi cu privire la natura acestora; b) autoritatea română competentă poate să verifice caracterul efectiv şi regularitatea activităţii desfăşurate şi poate cere avocatului, dacă este necesar, să ofere clarificări, în scris sau verbal, cu privire la informaţiile şi documentele prevăzute la lit. a). (3) Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine în România pot oricând să ceară ca diplomele să le fie recunoscute, potrivit dispoziţiilor art. 80^5, în vederea obţinerii admiterii în profesia de avocat în România şi a exercitării acesteia sub titlul profesional astfel obţinut. (4) Avocaţii care profesează sub titlul profesional din statul membru de origine şi care au desfăşurat în mod efectiv şi cu regularitate o activitate profesională în România pe o perioadă de cel puţin 3 ani, dar pe o perioadă mai scurtă în domeniul dreptului românesc, pot obţine admiterea în profesia de avocat şi dreptul de a o practica sub titlul profesional din România, fără a fi necesară îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 80^5, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exerciţiul drepturilor civile şi politice şi la cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate, după următoarea procedură: a) autoritatea română competentă ia în considerare desfăşurarea efectivă şi cu regularitate a activităţii în perioada de cel puţin 3 ani, cunoştinţele şi experienţa profesională dobândite în România, precum şi orice participare la prelegeri şi seminarii despre dreptul românesc sau deontologia profesiei de avocat; b) solicitantul pune la dispoziţia baroului român orice informaţie şi documentaţie relevantă, în special despre cauzele în care a acordat asistenţă juridică. (5) Decizia autorităţii române competente de a nu acorda înscrierea automată în cazul în care nu s-a prezentat dovada că cerinţele prevăzute la alin. (1) sau (4) au fost îndeplinite va fi motivată, comunicată solicitantului şi baroului şi supusă căilor de atac prevăzute de statutul profesiei. (6) Desfăşurarea efectivă şi cu regularitate a activităţii avocatului în România şi capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu susţinut cu comisia de evaluare prevăzută la art. 80^5. (7) Autoritatea română competentă poate, printr-o decizie motivată şi supusă căilor de atac prevăzute de statutul profesiei, să refuze avocatului solicitant acordarea titlului profesional de avocat în România, dacă se consideră că aceasta ar aduce atingere ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor plângeri şi incidente de orice fel.

276

Page 277: Org Inst Judecatoresti

(8) Reprezentanţii Uniunii Naţionale a Barourilor din România sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiilor primite cu ocazia examinării cererii de acordare a titlului profesional în România. ------------ Art. 80^14 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. SECŢIUNEA a 3-a Exercitarea în România, prin prestarea de servicii, a profesiei de către avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European ------------ Secţiunea a 3-a din Cap. VII^1 a fost introdusă de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^15 (1) În condiţiile prezentei secţiuni, avocaţii provenind din statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European pot desfăşura în România activităţi profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestării de servicii. (2) Activitatea de prestare de servicii prevăzută la alin. (1) se exercită în România prin reprezentarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice în justiţie sau în faţa autorităţilor publice, în condiţiile prevăzute pentru avocaţii stabiliţi în acest stat, fără a fi necesară înscrierea în barou. (3) Pentru exercitarea altor activităţi decât cele menţionate la alin. (2), avocatul respectă condiţiile şi regulile de conduită profesională ale statului membru de origine, precum şi legislaţia română privind profesia, în special cu privire la incompatibilităţi, la secretul profesional, la relaţiile dintre avocaţi, la interdicţia ca acelaşi avocat să reprezinte două părţi având interese contrarii, precum şi la publicitate. Un avocat care nu este stabilit în România este ţinut de respectarea acestor reguli numai în măsura în care respectarea lor este justificată obiectiv pentru asigurarea exercitării corecte a activităţilor de avocat, a demnităţii profesiei şi a respectării regulilor privind incompatibilitatea. ------------ Art. 80^15 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. ART. 80^16 (1) Autoritatea română competentă cere avocatului care prestează servicii dovedirea calităţii sale de avocat. (2) În cazul nerespectării obligaţiilor prevăzute la art. 80^15, autoritatea română competentă stabileşte prin statut consecinţele acestei nerespectări.

277

Page 278: Org Inst Judecatoresti

(3) La verificarea cazului de nerespectare a obligaţiilor prevăzute la art. 80^15, autoritatea română competentă poate solicita orice informaţii profesionale utile cu privire la persoana care prestează servicii. (4) Autoritatea română competentă va informa autoritatea competentă din statul membru de origine despre orice decizie luată. Comunicările prevăzute de prezentul alineat au caracter confidenţial. ------------ Art. 80^16 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 201 din 25 mai 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 28 mai 2004. CAP. VIII Dispoziţii tranzitorii şi finale ART. 81 Prezenta lege va fi pusă în aplicare astfel: a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocaţilor din România îşi vor îndeplini în continuare atribuţiile, potrivit legii şi statutului profesiei, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe întreaga durată a mandatului pentru care au fost alese; b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei şi îl va adopta în termen de cel mult 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi*). Statutul profesiei va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I; c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor organiza şi vor funcţiona numai după intrarea în vigoare a noului statut al profesiei. ------------ Art. 81 a fost modificat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. --------- *) Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 şi 84 fac referire la Legea nr. 255/2004. ART. 82 (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi*) persoanele fizice sau juridice care au fost autorizate în baza altor acte normative ori au fost încuviinţate prin hotărâri judecătoreşti să desfăşoare activităţi de consultanţă, reprezentare sau asistenţă juridică, în orice domenii, îşi încetează de drept activitatea. Continuarea unor asemenea activităţi constituie infracţiune şi se pedepseşte potrivit legii penale. (2) De asemenea, la data intrării în vigoare a prezentei legi*) încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicţional prin care au fost recunoscute ori încuviinţate activităţi de consultanţă, reprezentare şi asistenţă juridică contrare dispoziţiilor prezentei legi.

278

Page 279: Org Inst Judecatoresti

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică profesiei de consilier juridic, care va fi exercitată potrivit dispoziţiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic. (4) Consiliile şi decanii barourilor au obligaţia şi autorizarea să urmărească ducerea la îndeplinire a prevederilor alin. (1) şi (2) şi să ia măsurile legale în acest sens. ------------ Art. 82 a fost modificat de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. --------- *) Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 şi 84 fac referire la Legea nr. 255/2004. ART. 83 La data intrării în vigoare a prezentei legi*), denumirea Uniunea Avocaţilor din România se înlocuieşte cu denumirea Uniunea Naţională a Barourilor din România, în toate actele normative. ------------ Art. 83 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. --------- *) Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 şi 84 fac referire la Legea nr. 255/2004. ART. 84 La data intrării în vigoare a prezentei legi*) orice dispoziţii contrare se abrogă. ------------ Art. 84 a fost introdus de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 255 din 16 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 559 din 23 iunie 2004. --------- *) Prevederile art. 81 lit. b), art. 82, 83 şi 84 fac referire la Legea nr. 255/2004. NOTA: ----- Potrivit art. II şi III din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat: Art. II - Avocaţii străini care exercita profesia în România în diverse forme, neprevăzute de lege, sunt obligaţi sa se constituie în societăţi civile profesionale, potrivit art. 12, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

279

Page 280: Org Inst Judecatoresti

280

Pentru înscrierea în barou şi înregistrarea societăţii civile profesionale este necesar avizul conform al Uniunii Avocaţilor din România. După expirarea termenului de 6 luni organele de urmărire penală, din oficiu sau la cererea Uniunii Avocaţilor din România ori a baroului, se vor sesiza pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 25 din prezenta lege. Art. III - Amenzile care se fac venit la bugetul baroului, prevăzute de prezenta lege, se actualizează periodic, în funcţie de rata inflaţiei, de către Consiliul Uniunii Avocaţilor din România. BIBLIOGRAFIE:

• Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor si procurorilor • Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară • Regulamentul de ordine interioară a instanţelor • Legea nr. 36/1995 a notarilor publici şi a activităţii notariale • Statutul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania • Legea nr. 51 din 7 iunie 1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei

de avocat