Uniunea European este prima putere economic mondial ce combin economiile celor 27 state membre, avnd un un produs intern brut (PIB) de 16 748 miliarde de dolari, n paritate nominal

Economia Uniunii Europene

Uniunea European este prima putere economic mondial ce combin economiile celor 27 state membre, dintre care aisprezece state membre au adoptat o moned comun, Euro, reglementat de Banca Central European. Economia UE reprezint o pia unic i UE este reprezentat ca entitate unic n cadrul OMC.

Etapele uniunii Economice si Monetare

Privita in timp, integrarea economica in cadrul Uniunii europene poate fi stabilita ca un proces istoric desfasurat in perioada 1958-2000. Tratatul de la Roma semnat in 1957 si intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958, a dus la infiintarea Comunitatii Economice Europene (CEE), devenit Uniunea Economica si Monetara.

UEM va fi realizata in trei etape, conform Tratatului de la Maastricht si anume: prima etapa la 1 iulie 1990 in coincidenta cu libertatea de circulatie a capitalurilor in marele spatiu european, a doua etapa a inceput, de asemenea, la 1 ianuarie 1997, iar a treia etapa va incepe cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 si cel mai tarziu la 1 ianuarie 1999.

Procesul integrarii economice europene de peste 40 ani a parcurs trei faze fundamentale: uniunea vamala, uniunea economica si uniunea monetara.

1.Uniunea vamala. Constituirea Comunitatii Economice Europene a avut ca obiectiv initial crearea unei uniuni vamale intre tarile membre. Continutul esential al acestuia a fost: liberalizarea schimburilor comerciale prin desfiintarea taxelor vamale intre tarile membre si instituirea unui tarif vamal comun fata de tarile terte, adica cele care nu erau membre ale comunitatii. Aceasta faza, cea a uniunii vamale, s-a incheiat la 1 iulie 1968.

2.Uniunea economica. Este faza urmatoare a integrarii, superioara primei, incluzand realizarile acesteia la care s-a adaugat introducerea celor patru libertati: libertatea de miscare a bunurilor; libertatea de miscare a capitalurilor; libertatea de miscare a serviciilor; libertatea de miscare a persoanelor.

Prin realizarea celor patru libertati s-a constituit piata unica europeana, care a inceput sa functioneze la 1 ianuarie 1993.

3.Uniunea Monetara. Cea de-a treia faza a formarii Uniunii Europene, conform Tratatului de la Maastricht, este constituirea uniunii monetare. Conceptia privind crearea Uniunii Monetare Europene in trepte urmareste ca pana la finele secolului sa apara pe piata euro - bancnotele si euro - monedele, ceea ce s-a si intamplat.

Prin infiintarea BCE se va ajunge la o singura politica monetara, vor fi blocate ratele de schimb se va introduce moneda unica cu circulatie mai intii intre bancile centrale si comerciale, pentru ca apoi, dupa unele aprecieri, sa circule pe piata ca bancnote si monede in 2002.

Dupa formarea BCE, bancile centrale ale statelor membre vor continua sa existe si impreuna cu BCE vor constitui Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC). Pentru judecarea gradului de convergenta economica atins de statele membre si retinute pentru a decide trecerea la cea de-a treia etapa trebuie sa indeplineasca cele 5 criterii de convergenta prevazute in Tratatul de la Maastricht. In plan economic convergenta politicilor economice nationale spre obiectivele fixate in comun va fi mai puternica decat in cursul celei de-a doua etape si urmarirea multilaterala a evolutiilor economice a statelor membre va putea, daca este cazul, sa aplice sanctiuni pentru statele care, ducand o proasta politica ar risca sa puna in pericol stabilitatea monedei unice.

Comerul exterior al Uniunii Europenen anul 2009, Uniunea European era principalul partener comercial al RP Chineze cu un total de 364 miliarde USD, urmat de SUA cu 298,2 miliarde USD. Exporturile celor 27 State Membre ale UE au atins la sfritul anului 2009 valoarea de 127,7 miliarde USD, pe locul 2 n clasamentul exportatorilor n RP Chinez, fiind devansat de Japonia (130,938 miliarde USD). Din punct de vedere al importurilor din RP Chinez, cele 27 State Membre UE se situeaz la sfritul anului 2009 pe primul loc, nregistrnd o valoare de 236,2 miliarde USD, fiind urmat de SUA cu 220,8 miliarde USD.

n anul 2009, investiiile strine directe ale Uniunii Europene n rile din afara blocului comunitar au sczut cu 24%, de la 348 miliarde de euro n 2008, la 263 miliarde euro n 2009, n timp ce investiiile strine directe ale rilor partenere ctre UE au crescut cu 12%, de la 199 miliarde euro la 222 miliarde euro.

n anul 2009, cele mai mari deficite comerciale au fost nregistrate de Marea Britanie (92,6 miliarde euro), Frana (54,5 miliarde euro), Spania (49,5 miliarde euro), Grecia (28,5 miliarde euro), Portugalia (19 miliarde euro) i Romnia (9,8 miliarde euro), iar cele mai mari excedente au fost nregistrate de Germania (135,8 miliarde euro), Olanda (37,9 miliarde euro) i Irlanda (37,4 miliarde euro).

Principala destinaie a investiiilor europene au rmas Statele Unite, cu 40%, dei volumul investiiilor UE n SUA a sczut de la 121 miliarde euro n 2008, la 69 miliarde euro n 2009.

Investiiile directe ale UE n Rusia, care atingeau 26 miliarde euro n 2008, au sczut masiv, i chiar au devenit ieiri din investiii, volumul retragerilor fiind de 1 miliard de euro n 2009.

n acelai timp, Statele Unite au rmas i cea mai mare surs de investiii strine directe n Uniunea European, cu o cretere de la 50 miliarde euro n 2008, la 97 miliarde euro n 2009.

Potrivit datelor prezentate de Eurostat in august 2010, economia UE, dar i cea a zonei euro, au crescut cu 1% n trimestrul al doilea fa de primele trei luni ale acestui an, n principal datorit performanelor cu mult peste ateptri ale Germaniei. Dac n cazul Romniei mai avem de ateptat pn vom putea vorbi oficial de depirea crizei i ieirea din recesiune, mai multe state occidentale sunt de aproape un an pe trend de cretere economic. Cel mai bine din acest punct de vedere se prezint Germania.

Potrivit datelor prezentate de Eurostat, economia german recupereaz rapid pierderile nregistrate n anul de criz 2009. n al doilea trimestru din acest an, produsul intern brut al republicii federale a nregistrat un avans de 2,2% fa de primele trei luni ale anului. O rat de cretere att de mare de la un trimestru la altul nu s-a mai nregistrat n economia Germaniei de la reunificarea acesteia n 1991, dup cum a anunat Oficiul Federal de Statistic. "O asemenea cretere trimestrial nu a mai fost nregistrat pn acum n Germania reunificat" - arat biroul oficiului naional de statistic din Germania, Destatis. Cei 34 de economiti chestionai de Reuters prognozaser n medie o cretere de doar 1,3 % pentru perioada aprilie-iunie. Fa de aceeai perioad a anului trecut, avansul este i mai impresionant, 4,1%. Principalii factori de cretere au fost investiiile interne i externe i exporturile.

Ministrul Economiei, Rainer Bruderle, crede c noile evoluii semnaleaz o posibil cretere anual de peste 2% a economiei germane. Este o prognoz reinut, avnd n vedere c experii germani vorbesc chiar de plusuri de la 3% n sus pentru ntregul an. Performanele Germaniei au ajutat i media din zona euro, unde alte ri cu greutate Frana, Italia sau Spania sunt mult n urm fa de Berlin, cu avansuri maxime de 0,6%.

Politica de austeritate anunat de Cabinetul condus de Angela Merkel pentru 2011 i de renunare la programele de sprijinire ale economiei, implementate pe timpul crizei, este sprijinit acum i de evoluiile din economie. Exporturile germane n China i alte ri emergente au sporit semnificativ. De asemenea, consumul privat a nregistrat un trend ascendent, contribuind la creterea economic. Ultimele date despre fora economiei germane i fac ns pe muli s uite c n 2009 scderea PIB-ului Germaniei a fost de 4,7%, cea mai ampl din istoria republicii federale.

Dac Frana a nregistrat o cretere economic de doar 0,6% i Statele Unite i-au domolit avntul economic n aceeai perioad, crescnd tot cu 0,6%, iar PIB-ul Marii Britanii a crescut cu 1,1%, conform Eurostat.