Evidenţa datoriilor privind decontările cu bugetul.docx

NOTIUNI GENERALE PRIVIND IMPOZITELE SI

TAXELE . CONCEPT , TIPURI SI FUNCTII

1.1. Scurt istoric privind aparitia si evolutia impozitelor si taxelor

Impozitele sunt cea mai importanta resursa financiara a statului si cea mai veche, in ordinea aparitiei veniturilor publice .

In acceptiune generala, impozitele reprezinta o prelevare la dispozitia statului a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice sau juridice, in vederea acoperirii cheltuielilor publice . Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie din partea statului . Autoritate abslitata cu instituirea de impozite este statul, dreptul acestuia de a introduce impozite exercitandu-se, de cele mai multe ori, prin intermediul organelor centrale, Parlamentul, iar uneori si prin organele administratiei centrale de stat locale .

Parlamentul se pronunta in legatura cu introducerea impozitelor de importanta generala, iar organele de stat locale pot introduce anumite impozite in favoarea unitatilor administrativ locale .

Oricare ar fi institutia care percepe impozitul, aceasta se face in virtutea autorizarii legii . Legea care introduce impozitul este data de Parlament, dar este aplicata de Guvern si de Administratia Financiara .

Impozitele sunt plati care se fac catre stat cu titlu definitiv si nerambursabil . Caracterul definitiv al impozitului evidentiaza lipsa obligatiei de restituire direct catre platitor a sumei percepute . In schimbul acestora, platitorii nu pot solicita statului un contraserviciu de valoare egala sau apropiata .

Pentru toate societatile, impozitele constituie o necesitate, ele fiind principalul alimentator cu venituri banesti a bugetului, dar si importante instrumente de politica financiara, economica si sociala .

Initial, unicul rol al impozitelor a fost de natura pur financiara. Din punct de vedere al rolului pe plan financiar, acestea constutuie principalul mijloc de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice .

Fiecarui moment de dezvoltare al societatii ii carespunde unui anumit nivel al impozitelor, nivel care se schimba pe masura acestei dezvoltari. Specific evolutiei impozitelor in perioada postbelica este tendinta cresterii lor in marime absoluta si relativa. Sporirea volumului impozitelor s-a realizat prin cresterea numarului platilor, cresterea volumului materiei impozabile, precum si prin majorarea cotelor de impunere . Astfel, in tarile dezvoltate, impozitele si taxele procura intre opt si noua zecimi din totalul resurselor financiare ale statului . In tarile in curs de dezvoltare, procurarea impozitelor si taxelor cunoaste diferente mai mari in totalul resurselor financiare, variind intre cinci si noua zecimi .

In perioada moderna, impozitele au dobandit un rol, fiind folosite ca instrument de interventie al statului in viata economica au devenit o metoda de conducere prin care se regleza mecanismele pietei . In functie de intentia legiuitorului, impozitele se pot manifesta ca instrument de stimulare sau franare a unor activitati de crestere ori reducere a productiei sau consumului unui anumit produs . Ele servesc ca metode interventioniste cu caracter conjunctural sau structural, pentru corectarea evolutiei, pentru stabilizarea si echilibrarea cresterii economice .

In cazurile cand se urmareste o activitate a vietii economice, prin intermediul impozitelor, se actioneaza prin diminuarea marimii acestora, iar atunci cand se urmareste cresterii se procedeaza la suprataxare, prin majorarea nivelului impozitelor si multiplicare numarului lor.

Intereseaza in mod deosebit, folosirea impozitelor ca instrument de incurajare, de stimulare a activitatii.

In ultimul timp s-au impus unele modalitati specifice cum sunt :

- reducerea prosperitatii impozitelor, care are ca urmare sporire profiturilor ce raman la dispozitia aagentilor economici ;

- practicarea de bonificatii fiscale ;

-practicarea amortizarilor acclerate a mijloacelor fixe, care lasa agentilor economici o parte mai mare din profit .

Toate acestea sunt fie scutiri de impozite, fie reduceri sau anumite inlesniri cu carecter fiscal .

Pe plan social rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca, prin intermediul lor, statul redistribuie o parte importanta din produsul intern brut intre clase si grupuri sociale intre persoanele fizice si cele juridice . In acest mod are loc o anumita rectificare a discrepantelor dintre nivelurile veniturilor .

Modalitatile de interventie sunt numeroase :

- practicarea unui nivel minim de venit neimpozabil ;

- acordarea de inlesniri fiscale categoriilor defavorizate ;

-reducerea impozitelor pentru anumite bunuri de prima necesitate ;

- majorarea impozitelor pentru acele bunuri ale caror consum trebuie tinut sub control (alcool, tutun, bunuri de lux) .

In cazul consumului, daca se doreste stimularea cereriii se actioneaza prin reduceri de impozite si prin micsorarea numarului impozitelor, iar daca se doreste diminuarea cererii se procedeaza la o majorare a impozitului pe bunurile sau serviciile respective si la o multiplicare a numarului de impozite .

Folosirea impozitelor in plan social urmareste asigurarea bunastarii, securitatii si justitiei social .

Un nivel prea ridicat al impozitelor aduce neajunsuri, slabeste initiativa si multiplica fenomenele de evaziune si frauda fiscala, genereaza inflatia . De aceea, se considera un nivel rational al impozitelor dincolo de care s-ar inregistra descresteri in randamentul acestora .

Limita impozitelor este influentata atat de factori externi sistemului de impozite, cat si de factori interni acestuia .

Din categoria factorilor externi sitemului de impozite care influenteaza limita impozitelor se pot mentiona :

` - nivelul produsului intern brut pe locuitor ;

- nivelul mediu al impozitului

- prioritatile stabilite de stat in ceea ce priveste destinatia resurselor financiare concentrate la dispozitia sa.

In cadrul factorilor proprii sistemului de impozite, careinfluenteaza limita impozitelor, locul cel mai important il ocupa progresivitatea cotelor de impunere . In tarile in care impozitele au o pondere mai ridicata in produsul intern brut, intalnim si cote de impunere cu o progresivitate mai accentuata .

1.2 Continutul si caracteristicile impozitelor si taxelor

Impozitul este o categorie financiara, cu caracter istoric, a carei aparitie este legata de existenta statului si a banilor .

Conceptiile vizand necesitatea si rolul impozitelor se intemeiaza pe teoriile despre stat si criteriile ce trebuie luate in considerare pentru dimensionarea taxelor fiscale . In legatura cu acestea au fost formulate teoria echivalentei, teoria sacrificiului si cele trei variante ale sale – teoria sacrificiului proportional, teoria sacrificiului egal si teoria sacrificiului minim .

Adeptii teoriei echivalentei sustin ca impozitele reprezinta o contraprestatie pe care cetatenii o datoreaza statului pentru serviciile aduse de catre acesta .

Teoria sigurantei sustine ca impozitele trebuie considerate drept prime de asigurare pentru viata si averea cetatenilor . Creand conditii pentru desfasurarea in siguranta a diferitelor activitati (prin legi, institutii si organe de stat ), statul trebuie sa primeasca o parte din veniturile realizate sub protectia sa sub forma impozitelor .

Potrivit teoriei sacrificiului, statul este un produs necesar al dezvoltarii istorice, iar impozitul reprezinta un produs necesar al raportului putere si 8888 . In consecinta, in calitatea sa de institutie de suprastructura, statul are dreptul sa ceara supusilor sa faca un anumit sacrificiu menit sa acopere cheltuielile publice . Potrivit primei variante a teoriei, utilitatea absoluta specificata prin impozite, trebuie sa fie egela pentru toti indivizii . In varianta a treia se considera ca impozitul este egal cu predarea proportionala din utilitatea individuala, raportata la calitatea totala . Varianta a treia sustine ca impunerea trebuie sa aiba o sarcina minima pentru totalitatea platitorilor de impozite.

Definitiile date impozitelor reflecta pozitia fata de teoriile mentionate . Astfel , se afirma ca “ impozitele reprezinta pretul serviciilor prestate de stat “ sau ca “ impozitele sunt preturi stabilite prin constrangere pentru serviciile guvernamentale “ . Alti autori apreciaza ca “

impozitele sunt pretinse de stat in virtutea suveranitatii sale si sunt destinate sa acopere cheltuielile generale ale statului “ . Sintetizand pluritatea definitiilor mentionate si multe altele ce exista in literatura de specialitate , considera ca, impozitul reprezinta o forma de prelevare silita la dispozitia statului, fara contraprestatie directa si cu titlu nerestituibil, a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice si/sau juridice, in vederea acoperirii unor necesitati publice . Aceasta definitie releva ca impozitul are urmatoarele caracteristici :

a) este o prelevare silita, cu caracter obligatoriu care se efectueaza in numele suveranitatii statului ;

b) impozitul nu presupune si o prestatie directa ( si imediata ) din partea statului . Prin aceasta impozitele se deosebesc de taxe, in cazul carora exista un raport de contraserviciu direct . Desigur, impozitele presupun realizarea unor contraservicii publice ( aparare nationala, securitate si ordine publica, asistenta sociala, reprezentarea tarii pe plan extern, etc.) dar acestea nu sunt percepute usor de oricare dintre contribuabili . Aceste servicii publice exista si se manifesta pentru intreaga comunitate umana a fiecarei tari .

c) relevarile cu titlu de impozit sunt nerestituibile , astfec ca niciunul dintre contribuabili nu poate pretinde o piata directa din partea statului, pe baza impozitelor suportate . prin aceasta impozitele se deosebesc de imprumuturile publice care sunt purtatoare de dobanzi ( si alte avantaje) si rambursabile (amortizabile) .

Dreptul de a introduce impozite revine organelor de stat – Parlamentul – La nivelul intregii tari, sau consilierilor (Parlamentului) locali la nivelul colectivitatilor locale in virtulea suveranitatii fiscale ale statului .

Pe plan social, rolul impozitelor se manifesta prin utilizarea lor ca instrument al redistribuirii unei parti importante a PIB . Aceasta redistribuire apare in procesul mobilizarii la buget a impozitelor directe si indirecte si are influenta mai mult sau mai putin intensa asupra comportamentului economic al diverselor categorii de contribuabili . Totodata, efectele impozitelor se restrang si in domeniul democratic a intretinerii sanatatii, si in ultima instanta al asigurarii unui nivel de trai rezonabil pentru populatia aflata in nevoie .

Efectul major al rolului impozitelor pe plan social, il reprezinta in ultima instanta , cresterea presiunii fiscale, globale, in majoritatea tarilor cu economie de piata, concurentala si consolidata .

Elementele tehnice ale impozitelor

Concretizarea si individualizarea fiecarui impozit in parte au o deosebita ipoztaza atat pentru organele fiscale, cat si pentru contribuabili in sarcina carora se instituie . In acest scop, se folosesc urmatoarele elemente tehnice :

subiectul impozitului sau contribuabilul ;

baza impozitului ;

obiectul impozitului ;

unitatea de impunere ;

cota de impunere ;

sursa impozitului ;

asistenta fiscala ;

termenul de plata ;

Subiectul impozitului sau contribuabilul, este persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata impozitului . Totodata, in afara obligatiei de plata a impozitelor datorate, contribuabililor le mai revin si alte obligatii ce se refera la : declararea obiectelor impozabile si a marimii acestora, intocmirea anumitor evidente specifice scrise, depunerea la fisc a unor deconturi periodice. Deasemenea, subiectii de impozite au dreptul de a beneficia de facilitati fiscale legale si de a contesta operatiile considerate ilegale . Suportatorul impozitului , este persoana fizica sau juridica din ale carei venituri se suspenda in mod efectiv impozitul . Acest element este important in legatura cu distinctia fundamentala dintre impozitele directe si indirecte . Astfel in cazul impozitelor indirecte potrivit intentiei legii , suportatorul coincide cu subiectul impozitului, pe cand in cazul impozitelor indirecte subiectul imopozitului ii revine o indatorire formala de a plati impozitul, caci suportarea efectiva se realizeza de catre persoana care cumpara produsele sau serviciilor carora tanzarea este supusa impozitelor . In acest cadru, se manifesta fenomenul financiar de repercursiune a impozitelor adica de transmiterea obligatiilor fiscale efective in sarcina altei persoane, diferita de cea care o plateste initial la buget .

Obiectul impozitului este bunul, venitul sau activitatea pentru care se datoreaza impozitele indirecte precum si vanzarea, valorificarea sau punerea in circulatie al unor produse, bunuri si servicii in cadrul serviciilor indirecte. In mod traditional, acest element poarta denumirea de baza impozabila .

Sursa impozitului, indica din ce anume se plateste impozitul adica din venit sau avere . Ca sursa a impozitului, veniturile apar sub forma salariului , a profitului, devidentei sau rentei in timp ce averea se prezinta sub forma de capital ( ca expresie a actiunilor emise de societatile de capital sau a altor hartii de valoare tranzactionate prin bursele de valori ) sau de bunuri mobile si imobile . La impozitele pe venit, obiectul coincide in toate cazurile cu sursa, lucru ce nu se intampla, de regula, in cele mai multe cazuri, din veniturile realizate de subiectii impozitelor de pe urma averii respective ( dividente, diferen&e de curs $n cazul hartiilor de valoare, chirii in cazul bunurilor mobile sau imobile) sau din alte venituri .Ca urmare obiectul impozitelor pe avere nu coincide cu sursa.

Unitatea de impunere este reprezentata de unitatea in care se exprima obiectul impozabil . Aceasta are fie o expresie monetara in cazul impozitelor pe venit, fie diverse expresii fizice- naturale ( metru patrat, hetar, Kg, etc.) in cazul impozitelor pe avere cota impozitului este marimea impozitului stabilita pentru fiecare marime de impunere . Aceasta poate sa fie o suma fixa sau o cota procentuala stabilita procentual, progresiv sau regresiv in raport cu materia impozabila sau cu capacitatea contributiva a subiectului impozitului .

Asistenta fiscala, da expresii modului de asezare a impozitelor si cuprinde totalitatea operatiunilor pentru identificarea subiectilor impozabili, stabilirea marimii materiei impozabile si a cuantumului impozitelor datorate statului .

Termenul de plata precizeaza durata pana la care impozitul trebuie platit acest termen are caracter imperativ, astfel ca in cazul nerespectarii sale sunt percepute majorarii de intarziere sau

se aplica unele sanctiuni sub forma de opriri de salarii, punerea sechestrului pe unele bunuri, tanzarea la licitatie a bunurilor sechestrate si altele .

Bugetele locale sunt incluse in structura bugetului public national ( sau, mai bine zis, in cadrul sistemului bugetar), dar se elaboreaza, se adopta si se executa de catre fiecare entitate administrativ teritoriala. In consecinta, ele au venituri proprii si utilizari proprii .

Impozitele si taxele directe mobilizate la aceste bugete sunt cu mult mai multe, in comparatie cu acelea care se mobilizeaza la bugetul administratiei de stat . De asemene, in formarea bugetelor locale poanderea acestora este cu mult mai mare fata de cea detinuta de impozitele indirecte, comparativ cu aceleasi ponderi inregistrate in cadrul bugetelor administratiei centrale de stat .

O alta trasatura caracteristica a acestei categorii de venituri bugetare se refera la faptul ca ele provin in proportie covarsitoare de la populatie . In situatia actuala in Romania, cutot numarul lor relativ mare, impozitele si taxele directe percepute la bugetele locale se afla cu mult sub nivelul necesitatilor de resurse ale acestor bugete . Ca urmare pentru realizarea ehilibrului acesta, de la bugetul administratiei de stat, se aloca transferuri si sume defalcate din impozitul pe veniturile salariale .

Potrivit reglementarilor locale in vigoare la bugetele locale sunt mobilizate urmatoare impozite si taxe directe :

1. impozitul pe profit datorat de regiile autonome locale ( in cazul cand acestea obtin profit)

2. impozitul pe venitul agricol

3. impozitul pe veniturile liberprofesionistilor, al meseriasilor si al altor persoane reglementat prin decretul nr.153/1954, cu modificarile ulterioare

4. impozitul pe veniturile asociatiilor familiare si ale persoanelor fizice autorizate sa desfasoare activitati economico sociale in mod independent, reglementat prin decretul lege 154/1990

5. impozitul asupra veniturilor realizate de oamenii de litere, arta si stiinta

6. impozitul asupra veniturilor de inscrieri si subinscrieri de cladiri, terenuri si camere mobilate sau nemobilate

7. impozitul pe cladiri

8. impozitul pe terenurile ocupate de cladiri si alte constructii

9. taxa asupra mijloacelor de transport

10.taxa pentru folosirea locurilor publice de desfacere

11.taxele pentru eliberarea certificatelor, a vizelor si autorizatiilor in domeniul constructiilor

12.taxele pentru folosire mijloacelor de publicitate , afisaj si reclama

13.taxa pentru sederea in sttiunile balneoclimaterice

14.taxa pentru vizitarea muzeelor caselor memoriale, monumentelor istorce de arhitectura si arheologie

15. taxa pentru cazanele de fabricat rachiu, masinile de cereale si ferestraiele mecanice pentru lemn, piesele de ulei

16.taxa pentru daracele, 8888 pentruboia de ardei

17.taxa pentru detinerea de caini

18.alte taxe specifice, pentru serviciile publice sau 8888 ( acestea fiind interpretate de legea bugetului de stat pentru anul 1995 cu venituri nefiscale)

19.taxe pentru folosirea terenurilor propietate de stat in alte scopuri decat productia agricola sau silvica in calitate de venit atribuit de la bugetul administratiei centrale de stat

20.taxele de timbru asupra succesiunilor si alte taxe de timbru de la populatie

1.3. Deosebiri intre impozite si taxe ca notiuni fiscale

Ca forma a impozitelor indirecte, taxele reprezinta platile pe care le fac diferite persoane fizice sau juridice pentru serviciile efectuate in favoarea lor de anumite institutii de drept public .

Taxele intrunesc majoritatea trasaturilor specifice impozitelor directe si anume :

- caracter obligatoriu ;

- titlu nerambursabil ;

- urmarire in caz de neplata ;

Intre impozite si taxe exita unele deosebiri . Astfel in cazul impozitului lipseste cu totul obligatia prestarii unui serviciu direct si imediat din parte societatii, situatia fiind inversa in ceea ce priveste taxele .

Deosebiri intre impozite si taxe exista si in ce priveste modul de determinare a cuantumului acestora . Astfel, cuantumul impozitului se stabileste, in principal, in functie de venitul impozabil, in timp ca marimea taxei este influentata, in general de natura servicilui prestat .

Termenele de plata sunt stabilite la date fixe – pentru impozite – si in momentul solicitarii sau dupa efectuarea prestatiei serviciilor – la taxe .

In ce priveste deosebirile din punct de vedere al echivalentului ; in unele cazuri aceasta are un caracter relativ deoarece sunt reglementate si taxe care se percep fara un echivalent direct si imediat, precum si taxe care numai in parte reprezintaechivalentul serviciului prestat (de exemplu, taxele locale care se datoreaza annual de catre persoanele fizice care poseda mijloace de transport ) .

1.4.Clasificarea impozitelor si taxelor locale

Contributia cetatenilor la suportarea cheltuielilor publice reprezinta o obligatie constitutionala (art – 53 (1) din legea fundamentala).

Consacrand aceasta obligatiei, constitutia a prevazut si limitele sale, care reprezinta garantii constitutionale ale dreptului de propietate, ale averii cetatenilor in general, orice contributie la cheltuielile publice constituind o sarcina ce afecteaza exercitiul acestui drept ( colectiv autori – Constitutia Romaniei, Monitorul Oficial, Bucuresti 1992 pag 126 – 127 ) . Limitele respective sunt urmatoarele :

- contributia cetatenilor la cheltuielile publice poate consta numai din plata impozitelor si taxelor, iar acestea se pot stabili, potrivit art.138, doar prin lege sau in ce priveste impozitele si taxele locale si judetene, in conditiile legii orice prestatii fiind – potrivit art.53(3) – interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale

- sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure ajustarea justa a sarcinilor fiscale, adica sa aiba la baza principiul echitatii, al egalitatii de sanse cu excluderea oricarui privilegiu sau discriminare .

In practica financiara se utilizeaza o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca forma dar si din punct de vedere al continutului . De aceea, clasificarea lor dupa trasaturi comune este absolut necesara . In acest scop, se folosesc criterii stiintifice variate, vizand :

- trasaturile de fond si de forma, sau incidenta asupra contribuabililor ;

- obiectul ;

- scopul urmarit prin instituirea lor ;

- frecventa cu care se realizeaza ;

- institutia care le administreaza .

Clasificarea impozitelor si taxelor locale

I. Pentru bugetul de stat

1. Venituri curente

A. venituri fiscale

A1 impozite directe

1. Impozitul pe profit

2. Impozitul pe salarii

3. Alte impozite directe

a. impozitul pe veniturile realizate de persoane fizice, juridice si nerezidente

b. impozitul pe profitul obtinut din activitati comerciale ilicite sau din nerespectarea legii privind protectia consumatorilor

c. impozitul pe dividentele realizate de societatile comerciale

d. impozitul pe onorariile avocatiilor si notarilor publici

e. alte incasari din impozite directe

4. Contributii :

a. contributia pentru pensia suplimentara

A2. Impozite indirecte :

1. Taxa pe valoare adaugata

2. Accize si impozite pe circulatie

3. Taxe vamale :

a. taxe vamale de la persoane juridice

b. taxe vamale si alte venituri incasate de la persoane fizice prin unitatile vamale

4. Alte impozite indirecte :

a. majorari si penalitati de intarziere pentru venituri nevarsate la termen

b. taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

c. taxe pentru activitatea de prospectiune, explorare si exploatare a resurselor minerale

d. taxe judiciare de timbru

e. taxe de timbru pentru contestatii si plangeri asupra sumelor constatate si aplicate prin acte de control sau de impunere ale Organelor Ministerului Finantelor

f. taxe de timbru pentru activitatea notariala

g. alte incasari din impozite indirecte

B. Venituri nefiscale

1.Varsaminte di bugetul net al regiilor autonome

2.Varsaminte de la institutiile publice :

a. taxe de metrologie

b. taxe pentru prestatiile si eliberarea autorizatiilor de transport in trafic international

c. taxe consulare

d. taxe pentru analize efectuate de laboratoare, altele decat cele sanitare, de pe langa institutii

e. taxe si alte venituri din protectia mediului

f. varsaminte din disponibilitatile institutiilor publice si activitatilor autofinantate

g. varsaminte din veniturile institutiilor publice si activitatile autofinantare

h. alte venituri de la institutiile publice .

3.Diverse venituri

a. venituri din aplicare prescriptiei extinctive ( pentru institutiile publice )

b. venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale

c. incasarii din cota retinuta, conform Codului penal al Romaniei

d. restituiri de fonduri din finantarea bugetara a anilor precedenti

e. venituri din concesiuni

f. incasarea dobanzilor aferente ratelor lunare din tanzarea locuintelor construite din fondurile statului

g. incasarii din valorificarea bunurilor confiscate, abandonate si alte sume constatate odata cu confiscarea potrivit legii

h. venituri realizate din incasarea debitelor evidentiate in bilanturile de lichidare a patrimoniului fostelor C.A.P.

i. incasari din alte surse

II.Venituri de capital

1. Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului :

a. venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice ;

b. venituri din valorificarea stocurilor de la rezervele de stat si de mobilizare

c. venituri din privatizare

d. tarsaminte din privatizare pentru constituirea Fondului la dispozitia Guvernului

III. Incasari din rambursare imprumuturilor acordate

a. Incasari din rambursare imprumuturilor acordate pentru finalizarea unor obiective aprobate prin conventii bilaterale si interguvernamentale

b. Incasari din rambursare imprumuturilor acordatepentru acoperirea unor rate catre Regia Autonoma de Electricitate “Renel” si Regia Autonoma a Gazelor Naturale “Romgaz” Medias

c. Incasari din rambursare imprumuturilor acordate din fondul de redresare financiara

11 Pentru bugetele locale

I Venituri curente

A. Venituri fiscale

A1. Venituri directe

1. Impozitul pe profit

2. Impozite si taxe de la populatie

a. Impozitul pe venitul liberprofesionistilor, meseriasilor si ale altor persoane fizice independente si asociatiilor familiare

b. Impozitul pe cladiri de la persoane fizice

c. Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice

d. Impozitul pe veniturile de inscrieri, subanscrieri, locatii de gestiune si arendari

e. Impozitul pe veniturile obtinute din dreptul de autor si cele cuvenite inventatorilor si inovatorilor

f. Impozitul pe veniturile obtinute din premii sii castiguri in bani sau in natura

g. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate

h. Impozitul pe terenuri de la persoane fizice

i. Alte impozite si taxe de la populatie

3. taxa pentru folosirea terenurilor propietate de stat

4. impozitul pe cladiri de persoanele juridice

5. impozitul pe terenuri de la persoane juridice

6. taxa asupra mijloacelor de transport pentru persoanele juridice

7. alte impozite directe :

- alte incasari din impozite directe

A2. Impozite indirecte

1. Impozitul pe spectacole

2. Alte impozite indirecte

a. taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

b. alte taxe de timbru

c. alte incasari din impozite indirecte

B Venituri nefiscale

1. Varsaminte din profitul net al regiilor autonome

2. Varsaminte de la institutiile publice

a. alte venituri privind circulatia pe drumurile publice

b. venituri incasate din contravaloarea lucrarilor de conbatere a daunatorilor si bolilor in sectorul vegetal

c. veniturile unitatilor de reproductie si selectie a animalelor

d. veniturile circumscriptiilor, laboratoarelor si dispensarelor veterinare

e. varsaminte din disponibilitatilor institutiilor publice si activitatilor de autofinantare

f. contributii datorate de persoanele beneficiare ale seviciilor cantinelor de ajutor social

g. alte venituri de la institutiile publice

3. Diverse venituri

a. venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata imputasii si depagubiri (pentru institutii publice )

b. venituri din amenzi si alte sanctiuni aplicate, potrivit dispozitiilor legale

c. restituiri de fonduri din finantare bugetaraa anilor precedenti

d. venituri din concesiuni si inchirieri

e. incasari din valorificarea bunurilor confiscate potrivit legii

f. venituri realizate din administrarea sau valorificarea bunurilor fostelor C.A.P.

g. venituri din Fondul de investitie la dispozitia Guvernului

h. incasari din alte surse

II Venituri din capital

1.Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului

a. venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

b. venituri din tanzarea bunurilor locuintelor construite din fondurile statului

c. venituri din privatizare

III.Venituri cu destinatie speciala

1. Taxe speciale

2. Venituri din tanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat

3. Venituri din fonduri pentru locuinte

4. Venituri din amortizarea mijloacelor fixe

IV. Cote defalcate din impozitul pe salarii

1.5. Rolul impozitelor in economia Romaniei contemporane

Potrivit legii nr.189 din 14 decmbrie 1998 privind finantele publice locale, publica in Monitorul Oficial nr.404 din 22 octombrie 1998, se stabilesc normele privind formare,

administrarea, utilizarea si controlul resurselor financiare ale unitatilor administrativ teritoriale si ale institutiilor si serviciilor publice de interes local .

Resursele financiare ale unitatilor administrativ teritoriale se constituie din impozite, taxe si alte venituri fiscale, venituri nefiscale, venituri din capital, cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si venituri cu destinatie speciala .

Fundamentarea, repartizarea si dimensionarea cheltuielilor publice locale, de destinatii si ordonatori de credite, se efectueaza in concordanta cu atributiile care revin administratiei publice locale si cu prioritatile stabilite de acestea, in vederea fundamentarii lor si ininteresul comunitatii respective .

Formarea, si utilizarea resurselor financiare publice locale si costul de executie al bugetelor locale sunt supuse controlului Curtii de Conturi, potrivit legii .Trecerea de catre Guvern, in administrarea si fundamentarea administratiei publice locale, a unor cheltuieli publice noi se face prin lege, numai cu asigurarea resurselor financiare necesare utilizarii acesteia.

La baza eleborarii aprobarii si executiei bugetare stau priincipiile autonomiei locale , echilibrului, realitatii, anualitatii si publicitatii.

Autoritatile administrative publice locale au urmatoarele componente si raspunderi in ceea ce priveste finantele publice locale:

1. elaborarea si aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite

2. stabilirea si urmarire impozitelor si taxelor locale in coditiile legii

3. urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar

4. Stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include obtiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii publice locale, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul cetatenilor

5. Administrarea eficienta a bunurilor din propietatea publica sau privata a institutiilor administrativ-teritoriale

6. Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din aceste

7. Administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare in conditii de eficienta

8. Stabilirea obtiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuierlilor publice locale

9. Elaborarea, aprobarea, modificare si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale

10.Organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor institutiilor si serviciilor publice din subordinea consiliilor locale, consiliilor judetene si a consiliului central al municipiului Bucuresti

Prin bugetele locale se intelege bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale .

Bugetele locale si bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local se aproba astfel :

1. bugetele locale, de catre consiliile locale, consiliile judetene si consiliul judetean al municipiului Bucuresti, dupa caz

2. bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, de catre consiliile mentionate la pct. 1 , in functie de subordonarea acestora

3. bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din venituri extrabugetare , de catre organul de conducere a acestora, cu avizul oradonatorului principat de credite.

Fiecare comuna, oras, municipiu, sector al municipiului Bucuresti, judet, respectiv municipiul Bucuresti, intocmeste bugetul local, in conditii de autonomie potrivit legii.

Intre aceste bugete nu exista relatii de subordonare .

Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta o data cu proiectul annual al bugetului local, o procnoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie.

Institutiile publice, in interesul prezentei legi, cuprind autoritatile unitatilor administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora . Veniturile bugetelor locale se formeaza din impozite taxe alte venituri si cu venituri cu destinatie speciale, precum si din sume si cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale si din transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat . Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale judetene si consiliul general al municipiului Bucuresti dupa caz in limitele si in conditiile legii . Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat

Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale, judetene si Consiliul general al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in limitele si in conditiile legii.

Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea platitoare vireaza la data platii salariului , o cota de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale ale caror raza se desfasoara activitatea si 10 % la bugetul judetului respectiv. Pentru municipiul bucuresti cota este de 50% si se repartizeaza de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti, pe bugetul fiecarui sector, respectiv pe bugetul municipiului Bucuresti. Aceste cote pot fi modificate anual prin legea bugetului de stat.

Sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii , dezmembrarii sau defectarii in conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice, finantate integral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetului local si se varsa la acestea.

Sume incasate din concesionarea sau din inchiriere unor bunuri apartinand domeniului public sau privat , de interes local sau judetean, constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat ale unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale si se utilizeaza pentru realizarea de investitii din componenta autoritatilor administratiei publice locale.

Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unitati administrativ – teritoriale, prin legea bugetului de stat, precum si criterii de repartizarea a acestora pe unitatile administrativ – teritoriale.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinatie speciala din bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecarui judet respectiv al municipiului Bucuresti.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , aprobate anual, o cota de pana 25% se aloca judetului propriu iar diferenta se repartizeaza pe comune , orase, municipii, de catre consiliul judetean, prin hotararea, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat, in functie de criteriile de repartizare aprobate.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investitii finantate din imprumuturile externe, la a caror realizare contribuie si Guvernul.

Din bugetele locale se finanteaza actiuni social – culturale sportive , inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in beneficiul comunitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala, precum si alte cheltuieli prevazute prin dispozitii legale.

Consiliile judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale, dupa caz , pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrari si servicii de interes public local. Colaborarea sau asocierea se realizeaza pe baza de conventii sau contracte de asociere in care se prevad si resursele financiare reprezentand contributia fiecarei autoritati a administratiei publice locale implicate. Conventiile sau contractele de asociere se incheie de catre ordinatorii principali de credite, in conditiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat in colaborare sau asociere.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societati comerciale pentru realizarea de lucrari de servicii de interes public local sau judetean, dupa caz. Fondurile necesare se asigura din bugetele locale.

In bugetele locale se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, judetene si al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, in cota de pana 5% in totalul cheltuielilor. Acesta sa pot utiliza, pe baza hotararilor consiliilor respective , pentru finantarea actiunilor sau sarcinilor intervenite in cursul anului si pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba si utiliza, in intregime , sume incasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local, pentru suplimentarea cheltuielilor prevazute in aceste bugete, in urmatoarele conditii :

1 depasirea incasarilor sa fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv si sa mentina pana la finele anului.

2 bugetele respective sa aiba imprumuturi restante, precum si dobanzi si comisioane neachitate, aferente imprumuturilor contractate.

Cheltuielile pentru investitiile judetelor , municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza, potrivit legii, din bugetul local si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre consiliul local judetean si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz.

Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, dupa caz, in prealabil documentatiile tehnico- economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor de fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceste destinatii, asigurand totodata , utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.

Proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor bugetelor proprii ale administratiei publice locale, ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala.

Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale, echilibrate, directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, pana la data de 15 mai a fiecarui an, urmand ca aceasta sa depuna la Ministerul Finantelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, cel mai tarziu pana la data de 1 iunie a fiecarui an.

Veniturile si cheltuielile prevazute si bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor si se aproba de catre.

1. Ministerul Finantelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat si pentru transferurilor de la acest buget, pe baza propunerilor ordinatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice si controlul financiar de stat, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat.

2. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate in termen de 15 zile de la probarea sumelor prevazute la pct 1.

Pe baza bugetelor locale aprobate, in conditiile legii, de consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti , dupa caz, in conditiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat intocmeste si transmit Ministerului Finantelor bugetele pe ansamblul fiecarui judet, respectiv al municipiului Bucuresti, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor grupate in cadrul fiecarui judet si a municipiului Bucuresti pe comune, orase, municipii, sectoare ale municipiului Bucuresti si bugetul propriu , pe structura clasificatiei bugetare de Ministerul Finantelor.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul local , pe unitatile ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse in bugetele respective si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu , cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhice , ai caror conducatori sunt ordinatorii tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii , cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor pe care le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii principali, secundari si tertiari de credite raspund de :

1. elaborarea proiectului de buget propriu

2. urmarirea modului de incasare a veniturilor

3. necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare in limita si cu destinatia aprobata prin bugetul propriu.

4. Integritatea bunurilor aflate in administratie.

5. Organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara.

Transferurile catre bugetele locale , in cadrul limitelor prevazute in bugetul de stat , se efectueaza de catre Ministerul Finantelor, prin directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat , la cererea ordonatorilor principali de credite, in functie de necesitatile executiei bugetare.

Finantarea cheltuielilor din bugetele locale , se asigura prin deschideri de credite de catre ordinatorii principali ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor si serviciilor publice de interes local se asigura astfel :

1 integral din bugetul local, in functie de subordonare.

2 din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de subordonare

3 integral din venituri extrabugetare.

Institutiile si serviciile publice de interes local mai pot folosi , desfasurarea si largirea activitatilor lor , mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.

In cazul in care, la infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integrale de venituri extrabugetare, aceste nu dispun de fonduri suficiente , in baza unor documentatii temeinice fundamentate, consiliile locale, judetene si Consiliul general al Municipiului Bucuresti dupa caz, pot acorda imprumuturi temporare din bugetul local pe baza de conventie. Imprumuturile acordate in aceste conditii vor fi rambursate integral in termen de un an de la data acordarii.

Pentru functionare unor servicii publice locale , create in interesul persoanelor fizice si juridice , consiliile locale judetene si Consiliul general al capitalei, dupa caz, stabilesc taxe speciale.

Taxele speciale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale, fiind utilizate cu scopurile pentru care au fost infiintate.

Sumele ramase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferenta intre veniturile incasate si platile efectuate , se raporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie , o data ci incheierea exercitiului bugetar. Acelasi regim se aplica si celorlalte venituri cu destinatie speciala.

Taxele speciale se incaseaza numai la persoanele fizice si juridice care se servesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

Constatarea , asezarea si urmarirea incasarii taxelor speciale se realizeaza prin compartimentele de specialitate ale primariilor, consiliilor judetene ale primariei Municipiului Bucuresti dupa caz.

Serviciile publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica cu obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii fizice si morale ale mijloacelor fixe aferente acestor activitati, prin tarif sau pret, potrivit legii.

Sumele reprezentand amortizarea calculata pentru aceste mijloace fixe se utilizeaza pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de investitii ca sursa de finantare a acestora.

Activitatile de natura economica, pentru care se calculeaza amortizarea mijloacelor fixe, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Cap III

Impozitele locale in practica romaneasca contemporana

Venituri locale

A. Venituri fiscale

B. Impozite directe :

1. Impozitul pe profit.

In cadrul amplului proces al reformei fiscale din Romania, impozitului pe profit ii revine un loc deosebit , atat prin prisma contributiei sale la formarea veniturilor bugetului public, cat si prin influenta sa asupra activitatilor economico-sociale generatoare de profit si asupra structurii de ansamblu a economiei nationale. Tocmai de aceea , instituirea acestui impozit in practica fiscala romaneasca s-a realizat inca in faza de inceput a perioadei de tranzitie. In acest scop au fost instituite legi speciale vizand reglementarea detaliata a impozitului pe profit ( Ordonanta Guvernului nr. 70 / 1994 ), prin care au fost prevazute modalitatile de impunere, cu cote progresive, corelate cu marimea profitului.

Calitatea de subiect a fost atribuita tuturor persoanelor juridice care obtin profit din activitatile desfasurate pe teritoriul Romaniei. In acest context, impozitul pe profit a fost conceput ca o prevalare obligatorie efectuata de agentii economici din profiturile impozabile realizate de :

- regiile autonome.

- Societatile comerciale cu capital de stat , cooperatiste, private si mixte.

- Institutiile financiare si de credit.

- Alti agenti economici organizati ca persoane juridice, inclusiv cei cu capital din strainatate.

- Persoanele juridice fara scop lucrativ , daca se desfasoara activitati lucrative aducatoare de profit.

Potrivit structurii actuale a activitatilor economice desfasurate in tara noastra , economia locala are o sfera de cuprindere in tara noastra, rezumandu-se la regiile autonome.

- vizand transportul urban in comun de calatori, salubritatea, amenajarea si intretinerea parcurilor, alimentarea cu apa, alimentarea cu energie termica, etc. ca urmare, impozitul pe profit cuvenit bugetelor locale se mobilizeaza de la un numar relativ mic de platitori. In viitor acest numar de platitori va deveni si mai mic, odata cu aplicarea masurilor de reorganizare a activitatilor acestor categorii de contribuabili in societati comerciale.

Avandu-se in vedere natura activitatilor desfasurate partial subventionate de la buget este de mentionat ca o parte a regiilor publice locale inregistreaza pierderi, astfel ca nu contribuie la formarea veniturilor bugetelor locale prin impozitul pe profit .

Impozitul pe profit ca suma de formare a veniturilor bugetelor locale este redusa.

Pentru schimbarea in favoarea bugetelor locale a acestei situatii solutia ar fi cea de regrupare a subiectilor platitori ai impozitelor pe profit . Astfel incat agentii economici cu activitate definita ca intreprinzatori mici si mijlocii sa constituie in acest impozit la bugetele locale.

2. Impozite si taxe de la populatie

a) Impozitul pe venituri liber profesionistilor , meseriasilor si ale altor persoane fizice independente si asociatilor familiale, a fost conceput a fi stabilit in mod diferentiat , in functie de categoria subiectului platitor.

Astfel, in cazul liber profesionistilor cu activitate la sediul propriu si al prestatorilor de servicii in conditiile retribuirii pe baza cote-parti din incasari s-a avut in vedere impunerea progresiva, cu o progresivitate relativ accentuata .

Pentru carausii si prestatorii de servicii de catre unitatile de stat a fost practicata impunerea proportionala, folosind cote de impozit cuprinse intre 10 si 25 %, iar in cazul persoanelor ce si-au exercitat activitatea in mod ambulant s-a fixat un impozit forfetar trimestrial, determinat pe baza venitului normat, stabilit de Ministerul Finantelor.

In conditiile de astazi, transele de venituri impozabile si sumele fixe din reglementarile adoptate inainte de 1990 nu mai sunt relevante datorita inflatiei care a erodat puternic moneda nationala , avand de-a face cu un alt ordin de marime a veniturilor impozabile. In acest context, regula impunerii a fost cea rezultata din prevederile Decretului – lege nr. 54 / 1990 – corespunzator carora s-a aplicat impunerea progresiva pentru veniturile impozabile anuale cuprinse intre 10 000 si 168700 lei, dupa care impozitul a devenit unul proportional, calculandu-se aplicarea unei cote de 40 %.

Calitatea de subiect al acestui impozit a revenit unei diversitati de persoane fizice, a caror activitate pe cont propriu a fost autorizata prin reglementari editate inainte de 1990, respectiv inainte de aplicarea prevederilor din Decretul lege nr. 54 / 1990.

In categoria liber profesionistilor au fost cuprinsi :

- meditatori de orice fel

- muzicanti si lautari fara angajament

- expertii de orice fel

- desenatorii tehnici

- slujitorii cultelor religioase pentru veniturile incasate direct de la populatie

- dactilografele si stenografele

In categoria meseriasilor s-au inclus :

- blanarii

- cojocarii

- ceasornicarii

- cizmarii, croitorii, zugravii, fotografii, tapiterii etc.

In categoria altor persoane au fost cuprinsi :

- carausii si comerciantii cu activitate pe cont propriu

- persoanele care presteaza servicii in conditiile retribuirii pe baza de cote parti din incasari.

- Proprietarii cazanelor de fiert tuica.

- Daracelor de lana etc.

Impunerea a fost personala, ceea ce inseamna ca impozitul era asezat asupra fiecarei persoane autorizate.

Obiectul impunerii a fost constituit din veniturile nete in bani si in natura realizate de subiectii enumerati anterior din activitatile desfasurate pe cont propriu.

Cuantificarea marimii materiei impozabile s-a realizat pe baza

- metodei evaluarii directe sau

- metodelor normelor de venit.

Evaluarea directa presupune determinarea venitului brut si deducerea din acestea a cheltuielilor aferente realizarii acestui venit , in functie de conditiile concrete de exercitare a activitatilor .

In acest caz contribuabilii au fost obligati sa depuna declaratii de impunere si sa tina o evidenta simpla, din care sa rezulte veniturile brute si cheltuielile aferente.

Folosirea metodei normelor de venit a presupus stabilirea marimii venitului impozabil de catre organele fiscale, in functie de normele de venit comunicate de Ministerul Finantelor.

Aceste norme de venit sunt desfasurate pe meserii sau genuri de activitati, precum si in functie de caracterul urban sau rural al localitatii de impunere.

Minimul neimpozabil, sumele fixe de impozit si cotele procentuale de impunere sunt diferite de la o categorie de venituri la alta, astfel ca pentru dimensionarea impozitului datorat este necesara utilizarea tabelelor speciale continute in reglementarile legale.

Potrivit O.G nr. 44 / 29 aug. 1995 care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1996 , impozitul anual asupra veniturilor obtinute din exercitarea unei profesii libere si din valorificarea lucrarilor literare, de arta si stiintifice , inclusiv din mostenirea dreptului asupra unor astfel de lucrari se determina pe baza grilei din tabelul urmator.

Tabel pg. 281.

Impozitul calculat prin utilizarea elementelor din aceasta grila nu poate fi mai mare decat 38 % din impozitul anual, facandu-se in acest fel alinierea la ceea ce inseamna impozitul pe profit calculat prin folosirea cotei normale.

Pentru determinarea venitului impozabil anual, in afara cheltuielilor concrete pentru realizarea veniturilor in limita cotei de 20% din veniturile incasate, se mai deduc :

1. cheltuieli pentru actiunile de protocol, reclama si publicitate realizata in scopul obtinerii veniturilor.

2. Cheltuieli de deplasare, si pentru diurna, fiind legate de realizarea veniturilor impozabile

3. Cheltuieli aferente intretinerii si utilizarii mijloacelor de transport din proprietatea contribuabilului, cand aceste sunt utilizate in scopul realizarii venitului supuse impunerii

4. Cheltuieli de intretinere a locuintei si pentru telefon cand activitatea se desfasoara in propria locuinta

In cazul veniturilor obtinute din lucrarile literare , de arta si stiintifice, inclusiv cele din mostenirea dreptului asupra unor astfel de lucrari, calculul impozitului datorat se realizeaza de catre unitatile de creatori care sunt obligate sa practice stopajul la sursa si sa vireze impozitul la bugetul local.

In cazul platilor directe, aceste obligatii revin unitatii platitoare de venituri de catre liber profesionistii contribuabilii sau catre mostenitorii drepturilor asupra lucrarilor literare, de arta si stiintifice.

Venitul impozabil anual se determina prin scaderea din venitul brut realizat a unor cote forfetare de cheltuieli , cuprinse intre 20% si 50% dupa cum urmeaza:

a) 20% in cazul lucrarilor literare

b) 30% in cazul lucrarilor stiintifice si de arta cu exceptia celor realizate de persoanele prevazute la literele c) si d).

c) 40% in cazul compozitorilor si muzicologilor, membrii si nemembrii ai Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor, precum si in cazul mostenitorilor acestora.

d) 50% in cazul artistilor plastici profesionisti care sunt membri ai Uniunii Artistilor Plastici si ai Fondului Plastic.

In cazul lucrarilor de arta monumentala , se iau in considerare cheltuielile efective, pe baza de documente justificative.

b) Impozitul pe cladiri de la persoane fizice.

In majoritatea tarilor lumii, cladirile formeaza unul dintre obiectele cele mai reprezentative ale averii impozabile.

In Romania , impozitul pe cladiri este un impozit anual, de tip proportional, asezat asupra cladirilor de orice fel, situate in municipii, orase, comune si sate, indiferent de modul cum sunt folosite si de destinatia data acestora.

In cazul cladirilor proprietate de stat , aflate in administrarea sau folosinta, dupa caz, a contribuabilului, impozitul pe cladire se datoreaza de catre cei care le au in administrare sau in folosinta.

Pentru cladirile care constituie fondul locativ de stat , impozitul pe cladire se datoreaza de catre unitatile care le administreaza.

Potrivit prevederilor din Legea nr. 27 / 1994, cotele de impozit sunt doua :

- 1 % pentru cladirile apartinand persoanelor fizice si fondul locativ de stat.

- 1,5% pentru cladirile celorlalti contribuabili , inclusiv cele ale persoanelor fizice, daca erau inregistrate ca sedii de societati comerciale sau pentru alte activitati economic

Calculul valorii impozabile se efectueaza prin inmultirea suprafetei cladirii cu valorile impozabile in sume fixe pe m.p , reglementate pentru mediul rural inclusiv din satele apartinatoare municipiilor si oraselor ) si pentru mediu urban in functie de felul si destinatia cladirilor.

In cazul subsolurilor si mansardelor locuibile, precum si a pivnitelor din corpul cladirilor situate in mediul urban, valorile impozabile se calculeaza in procent de 30, 50 sau 60% din cele aferente cladirilor din care fac parte.

Calculul impozitului pe cladiri se efectueaza de catre organele fiscale pentru cele apartinand persoanelor fizice si respectiv, direct de catre contribuabilii pentru celelalte cladiri.

Acesti contribuabili depun in prima luna a fiecarui an o declaratie de impunere ce reprezinta in acelasi timp si procesul verbal de impunere.

Pentru mediul rural , s-au avut in vedere valori impozabile aferente categoriei de locuit, daca aceste spatii faceau corp comun cu cladirea de locuit, respectiv valorile impozabile aferente altor cladiri, in cazul cand asemenea cladiri erau separate de corpul cladirii de locuit.

Ca impozit anual, calculul sau se efectueaza la inceputul anului, iar obligatiile de plata se impart in mod egal pe cele patru trimestre.

Conform legii nr. 27 / 1994 :

- impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% asupra valorilor stabilite potrivit criteriilor si normelor de evaluare.

- Unitatile care administreaza cladirile din fondul locativ de stat, utilizate de persoane fizice ca locuinte , platesc impozitul pe cladiri calculat cu cota 1 %.

- La determinarea impozitului pe cladiri in cazul contribuabililor , se iau in vedere atat cladirea asezate in functiune cat si cele in rezerva sau conservare.

- Cladirile aflate in functiune si a caror valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii sunt supuse in continuare impozitului pe cladiri, calculat pe baza valorii la care au fost inchise evidentele.

- Cladirile noi, dobandite in cursul anului, indiferent sub ce forma, se impun cu incepere de la data de intai ale lunii urmatoare celei in care au fost dobandite . Impozitul se calculeaza pe numele noului contribuabil, proportional cu perioada de timp ramasa pana la sfarsitul anului.

- Impozitul pe cladiri in cazul contribuabililor persoane fizice se stabileste pe baza declaratiei de impunere depusa in conditiile prezentei legii de catre proprietarul cladirii la organul fiscal teritorial pe raza caruia se afla cladirea.

- Impozitul anual pe cladire se plateste trimestrial in rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimii luni din fiecare trimestru.

c) taxe asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele fizice.

Taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica, apartinand contribuabililor se stabileste in functie de capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 500 cm sau tractiune de capacitate sub 500 cm, dupa cum urmeaza :

- autoturisme 4000 lei /an

- autobuze, autocare, microbuze 12000

autocamioane de orice fel

- autotrenuri de orice fel 14000

- tractoare 8000

- motociclete, scutere 2000

- biciclete si tricicluri cu motor 1500

Pentru remorci de orice fel , semiremorci si rulote apartinand contribuabilului , taxele anuale se stabilesc, in functie de capacitatea acestora, astfel :

- pana la o tona - 50% din taxa stabilita pentru autoturisme

- intre 1-3 tone - 50% din taxa stabilita pentru tractoare

- peste 3 tone - 50 % din taxa pe autotrenuri

Pentru atase, taxa anuala se stabileste la nivelul a 50 % din taxa datorata pentru motociclete, motorete si scutere.

Sunt scutite de taxa autoturismele , motocicletele cu atas si triciclurile cu motor care apartin invalizilor si sunt adaptate invaliditatii acestora.

- capacitatea cilindrica a motorului si capacitatea remorcilor se dovedeste cu cartea de identitate a autovehiculului, respectiv a remorcii cu factura de cumparare sau alte documente legale din care sa rezulte aceasta.

- Taxa asupra mijloacelor de transport se datoreaza incepand cu intai a lunii in care au fost dobandite , iar in cazul instrainarii sau radierii in timpul anului din evidentele organelor de politie, taxa se da la scadere incepand cu data de intai a lunii in care a aparut una din aceste situatii.

- Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste de catre organele fiscale teritoriale , pe raza caror contribuabilii isi au domiciliul sau sediul , dupa caz, pe baza declaratiei de impunere , depusa in conditiile prezentei legi.

- Taxa asupra mijloacelor de transport se plateste trimestrial, in rate egale pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

Pentru mijloacele de transport dobandite in cursul anului, taxa datorata se repartizeaza in sume egale, la termenul de plata ramase pana la sfarsitul anului.

d) impozitul pe veniturile persoanelor fizice nesalariate.

Dupa O. U. G nr. 85 / 1997, trebuie avut in vedere urmatoarele :

- orice venit, in bani sau natura , obtinut de o persoana fizica se impune impozitarii.

- Veniturile realizate de persoanele fizice care nu au calitatea de salariat , cu carte de munca , care nu sunt realizate printr-un loc de munca permanent, in cadrul unei functii de baza, se impoziteaza dupa O.U.G nr. 85/ 1997.

Veniturile realizate de persoanele fizice , ce intra in sfera de impozitare a O.U.G nr. 85 / 1997, sunt multe si diverse si ridica numeroase si complexe probleme in ceea ce priveste departajarea lor fata de cele care se impoziteaza conform Legii nr. 321 / 1991.

Sumele retinute ca impozit , in baza O. U.G. nr. 85/1997 apartin impozitelor si taxelor locale, se vireaza la bugetul consiliului local, pe a carui raza teritoriala se obtin veniturile respective.

Aceasta sursa de venit a fost reglementata si s-a constituit la bugetele locale pentru veniturile realizate pana la 31 decembrie 1999, de la 1 ian 2000 intrand in vigoare O.G. 73/1999.

e) Impozitul pe terenuri de la persoane fizice

Impozitul pe teren se stabileste anual, in suma fixa pe metru patrat de teren, diferentiat pe categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone, dupa cum urmeaza:

Zona in cadrul localitatii

Categoria localitatii

municipii orase comune

A 120 90 20B 70 50 15C 45 30 -D 30 20 -

Contribuabilii care detin suprafete de teren situate in municipii, orase, comune, datoreaza impozit pe teren, ocupate de cladiri si alte constructii.

Incadrarea terenurilor pe zone, in localitati se face de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor cu caracterul zonei respective (zona de locuit sau industriala), apropierea sau departarea de caile de comunicatie, precum si de alte elemente specifice fiecarei localitati in parte.

Contribuabilii care dobandesc dreptul de proprietate pentru unele terenuri proprietate de stat, avute anterior in administrare sau in folosinta, datoreaza impozitul pe terenuri incepand cu data de intai a lunii urmatoare celei in care a survenit aceasta modificare.

f) alte impozite si taxe de la populatie

In exercitarea atributelor ce le revin in administrarea domeniului public privat al unitatilor administrativ-teritoriale, consiliile locale sau judetene, dupa caz, pot institui taxe pentru:

- utilizarea temporara a locurilor publice;

- detinerea si proprietate sau in folosinta, dupa caz, de utilaje autorizate sa functioneze in scopul obtinerii de venit;

- vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectura si arheologice;

- alte taxe.

Aceste taxe constituie venituri proprii ale bugetelor locale.

Consiliile locale pot institui taxe pentru serviciile publice create la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor in scopul satisfacerii unor necesitati ale comunitatii locale, cu conditia ca taxele percepute sa asigure intretinerea, si dupa caz, functionarea acestor servicii.

Instituirea de noi taxe se publica in presa si se afiseaza la sediile consiliilor locale, precum si in alte locuri publice, cu cel putin 30 de zile inainte de aplicare.

3. Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat

Contribuabili care au in administrare sau in folosinta terenuri care sunt in proprietatea statului, platesc taxa (in baza legii nr. 69/1993) pentru acestea in cazul in care sunt folosite in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura.

Pentru folosirea cat mai eficienta a suprafetelor de teren proprietate de stat si pentru inlaturarea risipei sau degradarii acestuia, se instituie o taxa potrivit anexei in prezenta lege.

I. Taxa se datoreaza pentru terenurile proprietate de stat utilizate de catre regiile autonome , societatile comerciale, precum si de catre celelalte persoane juridice in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura.

II. –Taxa este anuala , stabilita in lei pe metru patrat de teren, diferentiata pe categorii de localitati , iar in cadrul localitatilor, pe zone , dupa cum urmeaza :

a) . Pentru localitati urbane.



I II III IV

A 120,00 90,00 40,00 20,00B 70,00 50,00 25,00 15,00

C 45,00 30,00 15,00 -D 30,00 20,00 - -

Incadrarea localitatilor in categoriile de mai sus se face in functie de gradul de dezvoltare economica si sociala dupa cum urmeaza :

1. municipiul Bucuresti se incadreaza in ctg. I de localitati.

2. municipiul resedinta de judet, precum si municipiu Hunedoara se incadreaza in categoria. A II-a de localitati.

3. celelalte localitati urbane fac parte din categoriile. A III –a sau a IV- a de localitati. Incadrarea se face de catre consiliul judetean si respectiv de consiliul sectorului Agricol Ilfov, dupa caz.

Incadrarea terenurilor pe zone in cadrul localitatilor urbane se face de catre consiliile locale de municipii si orase, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor , de caracterul zonei respective ( zona de locuit sau industriala ) apropierea sau departarea fata de caile de comunicatii , precum si in functie de alte elemente care-si asigura aplicarea taxei mai ridicate pentru folosirea terenurilor situate in zonele centrale de locuit ale localitatilor .

Pe masura dezvoltarii economice sociale ale localitatilor , consiliile judetene si consiliul sectorului Agricol Ilfov vor reexamina incadrarea localitatilor in categoriile a – III-a si a IV-a in vederea incadrarilor lor intr-o categorie superioara.

Modificarea incadrarii terenurilor pe zone in cadrul localitatilor se face de catre consiliile locale ale municipiilor si oraselor.

In cazul in care o localitate rurala celor urbane , taxa corespunzatoare noii incadrarii se aplica incepand cu 1 ianuarie al anului urmator celui in care a survenit aceasta modificare.

b) Pentru localitatile rurale.

specificare Zona de fertilitate

I II III IV V

Taxa 70,00 60,00 50,00 30,00 20,00

Incadrarea localitatilor rurale in zone de fertilitate este cea prevazuta de normele legale privind impunerea veniturilor realizate din activitatile agricole.

III. Taxa pentru terenurile ocupate de linii ferate si drumuri este anuala, in lei /km si cale ferata dupa cum urmeaza:

- pentru linii ferate normale 8300 lei /km

- pentru linii ferate inguste 4200 lei / km

- pentru drumuri 4200 lei /km.

Unitatile de transport feroviar datoreaza numai taxa in functie de lungimea caii ferate. La stabilirea taxei se are in vedere lungimea totala a caii ferate, inclusiv lungimea desfasurata a retelei de linii ferate din depouri, statii de cale ferate, rampe si alte obiective de exploatare feroviara.

III Taxa anuala pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se datoreaza pentru :

- terenurile aflate in administrarea sau folosirea institutiilor publice stabilite potrivit legii nr. 10 / 1991 privind finantele publice;

- terenurile care prin natura lor si nu prin destinatia data sunt improprii pentru agricultura sau silvicultura, cele ocupate de iazuri , balti sau locuri precum si terenurile utilizate pentru exploatarile din subsol, in masura in care nu afecteaza folosirea suprafetei solului. Incadrarea terenurile in aceste categorii se face de catre organele de specialitate competente.

- terenurile pe care sunt in curs de executie obiective noi de investitii.

IV Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat se datoreaza in functie de situatia terenurilor existente la 1 ianuarie a fiecarui an, pe baza declaratiei depuse de platitor .

Plata taxei se face in 4 rate trimestriale egale , pana la 15 ( inclusiv ) al ultimei luni a fiecarui trimestru.

Obligatia calcularii si raspunderea pentru achitarea in termen revine platitorilor.

Pentru neplata in termen a taxei se datoreaza majorari de 0,3% pentru fiecare zi de intarziere la plata.

4. Impozitul pe cladiri si terenuri de la persoane juridice

a) Impozitul pe cladiri de la persoane juridice

Impozitul pe cladiri, in cazul persoanelor juridice se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale stabilite de consiliile locale care poate fi cuprinsa intre 0,5- 1,0 % asupra valorii de inventar a cladirii, inregistrata in contabilitatea acestora, conform prevederilor legale in vigoare.

Pentru persoanele juridice impozitul pe cladiri se calculeaza de catre acestea prin declaratia de impunere , care se intocmeste si se depune la serviciile de specialitate ale consiliilor locale, pe proprie raspundere a contribuabililor.

Impozitul se plateste trimestrial in 4 rate egale pana la data de 15, inclusiv, ale ultimei luni din fiecare trimestru.

b) Impozitul pe terenuri de la persoane juridice.

Contribuabilii, persoane juridice, care detin in proprietate terenuri, altele decat cele necesare desfasurarii activitatii pentru care sunt autorizati potrivit legii, datoreaza pentru acesta impozit pe teren, conform prevederilor legale in vigoare, respectiv in suma fixa pe metru patrat de teren diferentiat pe categorii de localitati si pe zone, in cadrul localitatilor.

5. Alte impozite directe

a) Taxa asupra mijloacelor de transport detinute de persoanele juridice.

Acelasi cote de impozitare ca si la persoanele fizice.

Institutiile publice, precum si persoanele juridice care au profil de activitate transport de calatori in comun, in interiorul localitatilor sunt scutite de plata taxei asupra mijloacelor de transport.

b) Alte incasari din impozite indirecte

A.2 Impozite indirecte.

1. Impozitul pe spectacole.

Persoanele fizice si cele juridice care organizeaza, cu plata spectacole, manifestari artistice sau sportive, activitati artistice si distractive de discoteca si videoteca, denumite in continuare spectacole, datoreaza impozit pe spectacole, calculat in cote procentuale asupra incasarilor din vanzarea biletelor de intrare, si a abonamentelor, mai putin valoarea timbrelor instituite potrivit legii dupa cum urmeaza:

A. Spectacol :

a) de teatru, opera, opereta, filarmonica, cinematografica, alte spectacole muzicale si de cire – 2 %

b) festivaluri, concursuri, cenacluri, serate, recitaluri sau alte manifestari artistice sau distractive care au un caracter ocazional – 5 %.

B. Competitii sportive :

a) interne – 2%

b) internationale –5%

C. Activitati cu caracter distractiv sau artistic organizate de videoteci sau discoteci – 10 %.

Platitorii de impozit pe spectacole au obligatia de a inregistra biletele intrare la organele fiscale in a caror raza teritoriala isi au sediul si de a afisa tarifele la casele de vanzare a biletelor si la locul de desfasurare a spectacolelor.

Pentru spectacolele organizate in deplasare sau in turneu este obligatorie vanzarea biletelor de intrare si a abonamentelor la organele fiscale in a caror raza teritoriala au loc spectacolele.

Impozitul pe spectacole se plateste lunar pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare.

Plata se efectueaza le trezoreriile statului , in judetele in care functioneaza acestea , sau la unitatile bancilor comerciale in care Ministerul Finantelor au incheiat conventii corespunzatoare, acolo unde trezoreriile nu au luat fiinta.

Platitorii de impozit pe spectacole raspund de exactitatea calculului si de varsarea le timp a impozitului.

Pentru sumele cedate in scopuri umanitare, pe baza de contract, din incasarile obtinute din spectacole si manifestari artistice nu se datoreaza impozit pe spectacole.

Impozitul pe spectacole constituie venit la bugetele administrativ-teritoriale in a caror raza teritoriala au loc spectacolele. Neplata in termen a impozitului atrage obligatia de a plati incasari de intarziere.

Platitorii impozitului pe spectacole au obligatia de a tine evidenta acestuia si de a depune lunar, pana la data de 15 inclusiv a lunii urmatoare la organul fiscal teritorial in a carui raza teritoriala platitorul isi are sediul sau domiciliul, decontul de impunere potrivit modelului elaborat de Ministerul Finantelor.

Platitorii de impozite pe spectacole sunt, de asemenea, obligati :

a) sa respecte normele legale privind tiparirea , inregistrarea, vizarea, gestionarea si vanzarea biletelor de al intrare de la spectacole si a abonamentelor;

b) sa depuna decontul de impunere in termenul prevazut de lege

c) sa declare spectacolele la organele fiscale, cel putin cu 2 zile lucratoare inaintea datei de desfasurare a spectacolului;

d) sa elibereze biletele de intrare pentru toate sumele incasate de la spectacol si sa nu practice tarife majorate fasa de cele inscrise pe bilet;

e) sa puna la dispozitia organelor de control documentele care atesta calculul si plata impozitului pe spectacol.

Incalcarea normelor legale privind tiparirea, inregistrarea, vanzarea, gestionarea si utilizarea biletelor de intrare si a abonamentelor la spectacole constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii, incat potrivit legii penale, se constituie infractiune si se sanctioneaza cu amenda de la 600.000 lei la 5.000.000 lei.

2. Alte impozite indirecte

a) taxe si tarife pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare

b) taxe de timbru pentru contestatiile si plangerile asupra sumelor constatate si aplicate prin acte de control si de impunere

c) taxe extrajudiciare de timbru

Actul normativ prin care sunt legiferate taxele extrajudiciare de timbru este legea 117 in 30 iunie’99. In aplicarea acestei legi a fost emis ordinul Ministerului Finantelor nr. 1076 prin care s-au aprobat normele metodologice date in aplicarea legii sus mentionate.

Pentru eliberarea certificatelor de orice fel (altele decat acelea pe carte le elibereaza institutele Ministerului Justitiei, Parchetul sau notarii publici) pentru preschimbarea actelor de identitate precum si pentru eliberarea acestora, pentru eliberarea permiselor de vanatoare si de

pescuit, obtinerea permisului de conducere pentru inmatricularea autovehiculelor si a remorcilor precum si pentru alte servicii prestate de institutiile publice, solicitantii datoreaza taxe extrajudiciare de timbru si persoanele fizice care solicita servicii sau eliberari de acte supuse acestor taxe.

Legea prevede si anumite exceptii:

- taxele extrajudiciare de timbru sunt stabilite in sume fixe si se aplica pentru fiecare act sau operatiune taxabila.

- taxele extrajudiciare de timbru sunt venituri ale bugetelor locale sau ale bugetelor de stat dupa caz. Aceste categorii de taxe se achita intotdeauna anticipat. In cazul in care taxele au fost platite anterior intrarii in vigoare a legii nr. 117/1999 pentru serviciile care urmau sa fie prestate dupa intrarea in vigoare a acestei legi, ele s-au reintregit prin achitarea diferentei pana la nivelul taxelor prevazute de noua lege.

Nu se taxeaza:

- actele prin care se comunica solicitantilor modul in care se solutioneaza cererile persoanelor fizice sau juridice prin care acestia solicita acordarea inlesnirilor legale (esalonari la plata)

- scutirea de plata a unor majorari de intarziere

- actele si serviciile prevazute ca atare in lege si anume: eliberarea certificatelor care atesta un fapt sau o situatie care decurge din raporturile de munca, eliberarea certificatelor destinate obtinerii unor drepturi privind asistenta sociala privind asigurarile sociale si protectia sociala (certificat de boala).

- unicatele certificatelor eliberate de institutiile de invatamant (diplomele de absolvire)

- certificatele eliberate pentru a servi in scoli, armata, si in alte asemenea institutii

- eliberarile certificatelor originale de stare civila

- eliberarile certificatelor adeverintelor si a oricaror altor inscrisuri medicale cu exceptia celor folosite in justitie

- eliberarile certificatelor medico-legale prin care se atesta decesul

- eliberarea certificatelor ca urmare a unor actiuni sanitar-veterinare obligatorii si gratuite

- inscrierea mentiunilor privind schimbarea domiciliului

- eliberarea unor carti de identitate in cazul schimbarii denumirii localitatii sau a strazii

- examinarea si vederea obtinerii permisului de conducere auto a unor categorii de persoane cum sunt: persoanele cu handicap fizic si autovehicol adaptat infirmitatii lor

- membrilor misiunilor diplomatice si ai oficiilor consulare acreditati in Romania pe baza de reciprocitate.

Taxele extrajudiciare de timbru se constituie ca venituri la bugetele locale in a carui raza teritoriala isi are sediul prestatorului serviciului taxabil asupra terenurilor dobandite in baza legii fondului funciar.

Taxele extrajudiciare de timbru se incaseaza in contul bugetului local astfel:

- la unitatile trezoreriei statului intr-un cont deschis cu acest scop, deschis pe seama consiliului local in a carui raza teritoriala se afla sediul prestatorului de serviciu.

Taxele extrajudiciare de timbru se incaseaza in contul bugetului de stat prin unitatile trezoreriei statului.

Plata taxelor extrajudiciare de timbru se pot efectua in urmatoarele moduri:

- in numerar la caseriile trezoreriei statului sau la unitatile CEC ori caseriile prestatorilor de servicii pe baza de chitante

- ordin de plata tip la trezoreria statului din conturile platitorilor pe care unitatile bancare la care platitorul are deschis cont curent aplica stampila prin care se certifica platirea taxei de timbru.

- aplicarea si anularea de timbre fiscale pentru taxele extrajudiciare de timbru de pana la 50000 lei inclusi cu exceptia taxei pentru eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor care se plateste numai cu numerar sau cu ordin de plata in contul bugetului de stat.

Pentru a putea servii la perceperea taxelor extrajudiciare de timbru timbrele fiscale trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

- sa fie autentice

- sa fie in circulatie

- sa nu poarte semnatura sau insemn de anulare

- sa nu poarte stersaturi sau urme de spalare

- sa fie intregi

Timbrele fiscale pot fi utilizate cu exceptiile prevazute de lege ca mijloc de plata numai pentru plata taxelor in cuantum de pana la 50 000 lei inclusiv, aceasta plata considerandu-se pentru fiecare operatiune taxabila.

Taxele sau diferentele de taxe extrajudiciare de timbru care au fost achitate in cuantumul legal si in conditiile prevazute de lege se debiteaza si de urmaresc de organele fiscale.

B. Venituri nefiscale

1. Varsamintele din profitul net al regiilor autonome

Cap IV Consideratii privind impozitele si taxele locale

Legea nr. 27/17.05.1994 privind impozitele si taxele locale a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 127 din 24.05.1994.

Pe parcurs aceasta lege a suferit mai multe modificari si completari. Intrucat prevederile acestei legi devenisera tot mai greu de interpretat si aplicat, ca urmare a numeroaselor modificari si completari suferite, Legea nr. 27/1994 a fost republicata in M. Of. nr. 273 din 22 iulie 1998.

Dupa republicarea Legii nr. 27/1994, orice modificari, completari, abrogari aduse prin actele normative aparute dupa data de 22 iulie 1998, obligatoriu trebuiau sa aiba in vedere forma repub1icata si nu forma initiala a acestei legi. Aceasta este o conditie esentiala si elementara pentru asigurarea unitatii si rationalizarii legislatiei si asa destul de stufoasa, cu numeroase modificari si completari, modificari la modificari, completari la completari, repuneri in vigoare de abrogari, suspendari, amanari etc.

Surprinde si nedumireste faptul ca nici chiar aceasta elementara cerinta nu este respectata prin legislatia in vigoare .

Spre exemplu, prin O.G. nr. 68/28.08. 1997 privind procedura de intocmire si depunere a declaratiilor de impozite si taxe, pub1icata in M. Of. nr. 27 din 30 august 1997, deci la 40 de zile dupa publicarea in M. Of. a formei republicate a legii nr. 27/1994, la art. 16 se prevede ca: “Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga: art. 68 alin. I lit. a) si b) si prevederea referitoare la lit. , a) si b) din alin. 2 ai art. 68 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele locale, si modificarile ulterioare, in ceea ce priveste contribuabilii persoane juridice”.

Dar Legea nr. 27/1994, republicata, nu contine decat 62 de articole. Aceasta demonstreaza pasivitatea, neglijenta cu care este tratata problema rationalizarii legislatiei, a asigurarii continuitatii si unitatii actului legislativ.

In conditiile in care O.G. nr. 68/1998, aparuta la 40 de zile dupa ce contribuabilul de rand abia reusise sa-si procure Legea nr. 27/1994, republicata, si se precizeaza ca se abroga art. 68, dar observa ca forma republicata nu contine decat 62 de articole, oare ce va crede? Si asa aprecierea generala este de “haos legislativ”, chiar de compromiterea procesului de privatizare printr-o legislatie plina de paralelisme, suprapuneri, confuzii, ambiguitati, sau prevederi susceptibile de cele mai diferite interpretari, chiar diametral opuse.

A devenit o realitate faptul ca tot mai mult, numerosi potentiali investitori straini manifesta retineri in plasarea de capitaluri in tara noastra invocand “ instabilitatea legislatiei adoptate, caracterul stufos al acesteia , precum si nearmonizarea reglementarilor care vizeaza acelasi domeniu, ceea ce creeaza confuzie, dezorientare , neincredere si camp liber arbitralului .” De asemenea, nu trebuie uitat ca “In principiu, stabilitatea legislatiei intr-o tara este considerata ca un indicator privind stabilitatea statului” (a se vedea si articolul distinsului jurist Gheorghe Anghelache, intitulat “ Labilitatea legislatiei”, aparut in revista Ghid juridic pentru societatile comerciale, nr. 7- 8/1998).

In frecvente cazuri (precum in exemplul de fata), nu mai este vorba de modificari impuse de imbunatatirea unui domeniu de activitate sau a altuia, ci de adevarate gafe legislative care , nu numai ca nu sunt admise, clar, in perioada actuala, constituie adevarate. circumstante agravante in aprecierea, la general, a legislatiei fiscale, ca total necorespunzatoare .

V Concluzii si propuneri

1. Prevederi legale care, in mod obligatoriu, trebuie respectate in elaborarea hotararilor consiliilor locale.

Prin legea nr. 189/14.10.1998 privind finantele publice locale, publicata in M. Of. nr. -. 404 din 22 octombrie 1998, in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 1999 (a se vedea art. 66), modificata si completata prin “Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 61 (din 28 decembrie 1998 pentru modificarea si completarea Legii nr. 189/1998 privind finantele publice locale”, publicata in M. Of. nr. 517 din 30 decembrie 1998, se prevede:

Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele competente si raspunderi in ceea ce priveste finantele publice locale:

1. elaborarea si aprobarea bugetelor locale la termenele stabilite;

2. stabilirea, constatarea, controlul, urmarirea si incasarea impozitelor si taxelor locale, precum si a altor venituri ale unitatilor administrativ-teritoriale prin compartimente proprii de specialitate, in conditiile legii.”

Pentru intelegerea deplina a neajunsurilor unor prevederi din hotararile consiliilor locale, prin care s-au aprobat impozitele si taxele locale pentru anul 1999, sunt de retinut si urmatoarele prevederi din Legea nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, republicata in M. Of. nr. 273 din 22 iulie 1998, modificata si completata prin “Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 62 din 28 decembrie 1998 pentru modificarea si completarea legii nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale”, publicata in M. 0f 30 decembrie 1998:

Impozitele si taxele locale constituie venituri proprii ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale si sunt reglementate prin prezenta lege.”

Impozitul pe cladirile proprietatea fizice, se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2% din mediul urban si de 0,1% in mediul rural, asupra valorii cladirii.

Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice si altor contribuabili se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale ce poate fi cuprinsa intre 0,5 - 1,0% asupra valorii de inventar a cladirilor actualizata conform prevederilor legale si inregistrata in contabilitatea acestora. Aceleasi cote asupra valorii cladirilor apartinand persoanelor fizice autorizate care conduc evidente contabile.

Impozitul pe teren se stabileste anual in suma fixa pe metru patrat, diferentiat pe categorii de localitati, iar in cadrul localitatilor pe zone; in perimetrul construibil, dupa cum urmeaza:



0 1 2 3 4 5

Bucuresti Brasov, Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Timisoara

Municipii si localitati urbane atestate ca statiuni turistice

Orase si localitati rurale atestate ca statiuni turistice

Comune, sate-resedinta de comuna, sate componente ale comunelor si sate apartinand municipiilor

A 2400 2000 1500 1000 100B 2000 1500 1000 500 50C 1500 1000 500 250 XD 1000 500 250 150 X

* potrivit dispozitiilor legale in vigoare

Incadrarea terenurilor pe zone, in cadrul localitatilor, se face de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor, de caracterul zonei respective (zona de locuit sau industriale), apropierea sau departarea fata de caile de comunicatii, precum si de alte elemente specifice fiecarei localitati in parte.

Consiliile locale ale comunelor si oraselor, consiliile judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti pot acorda, de la caz la caz, pentru motive temeinice justificate, in cazul impozitelor si taxelor care sunt venituri ale bugetelor acestora si nu au fost platite in termen, esalonari la plata pana la cel mult 12 rate lunare , amanari la plata pana la sfarsitul anului calendaristic, precum si reduceri sau scutiri de majorari de intarziere aferente impozitelor si taxelor locale neachitate .

Impozitul pe cladiri datorat pentru cladirile si constructiile utilizate in agricultura se reduce la 50% pana la data de 31 decembrie 2000.

Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sau diminuate, anual, de catre locale si judetene cu pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Pentru impozitele si taxele datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei ordonante.

Stabilirea, constatarea, controlul, in urmarirea impozitelor si taxelor locale, a majorarilor de intarziere si a amenzilor, solutionarea obiectiunilor contestatiilor si plangerilor formulate la actele de control impunere, precum si executarea creantelor bugetare se efectueaza de catre serviciile de specialitate ale consiliilor locale sau judetene, dupa caz, potrivit legii.

Consiliile locale si judetene, Consiliul General al Municipiului Bucuresti si consiliile locale ale sectoarelor obligate ca, in cursul anului 1999, sa isi organizeze servicii proprii de specialitate in vederea preluarii si exercitarii atributiilor prevazute la alineatul 1.

Pana la data de 31 decembrie 1999, autoritatile administratiei publice locale vor prelua pe baza de protocol, de la organele teritoriale ale Ministerului Finantelor, exercitarea atributiilor si efectuarea procedurilor prevazute la aliniatul 1.

Pana la data preluarii, de catre fiecare consiliu local sau judetean, in parte, respectivele atributii se aduc la indeplinire de catre organele fiscale teritoriale ale Ministerului Finantelor.

La solicitarea primariilor si, respectiv, a presedintilor consiliilor judetene, organele fiscale teritoriale sun obligate sa prezinte trimestrial consiliilor locale sau judetene, dupa caz, informari asupra exercitarii atributiilor ce le revin potrivit alineatului 4.

In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Finantelor, impreuna cu Departamentul pentru Administratie Publica va elabora si supune aprobarii Guvernului Proiectul Cadru prevazut la alineatul 3.”

Impozitele si taxele locale, reglementate prin prezenta lege, constituie venituri ale bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale in care contribuabilii isi au domiciliul, sediul sau in care se afla bunurile impozabile sau taxabile, cu exceptia taxelor care, potrivit dispozitiilor legale, se gestioneaza, se administreaza si se utilizeaza ca venituri extrabugetare.

2.Lipsa unei proceduri prestabilite, a unui model de hotarare prin care sa se stabileasca impozitele si taxele locale, ca si lipsa de sprijin si indrumare in desfasurarea activitatii, atat de necesare consiliilor locale in perioada actuala, a conclus la elaborarea unor hotarari cu numeroase si serioase neajunsuri, precum:

2. 1. Lipsuri de reglementare;

2.2. Caracterul stufos al unor hotarari, ca urmare a copierii textelor de lege, fara insa a se hotari asupra nivelului impozitelor si taxelor locale, conform competentelor prevazute de lege.

2.3. Paralelisme, suprapuneri, exprimari pleonastice. ambigue, confuze. interpretabile in cele mai diferite feluri etc.

Spre exemplu, prin hotararea unui consiliu local comunal, se vorbeste de “taxa de impozit pe teren”, exprimare lipsita de sens si continuta, neprevazuta desigur de legislatia in vigoare.

2.4. Forma de concepere si redactare a hotararilor.

2.5. Dispunerea unor masuri care exced competentelor ce consiliilor locale;

2.6. Emiterea de hotarari fara numar si data emiterii nu se poate stabili daca hotararea a fost data in termenul legal sau cu depasirea acestuia, aspect deosebit de important.

3. Diversitatea continutului si formei hotararilor

Din analiza a 95 hotarari ale consiliilor locale comunale dintr-un judet s-a constatat ca nu exista hotarari care sa semene intre ele (?!).

Spre exemplu consiliul local ai unei comune special convocat, a emis 14 hotarari (?!) pentru stabilirea impozitelor si taxelor locale. Cu toate acestea, din aceste hotarari nu se stabileste unul dintre elementele esentiale: cota cu care se calculeaza impozitul pe cladiri in cadrul persoanelor juridice.

In ceea ce priveste forma si continutul hotararilor se constata grave neajunsuri care pun sub semnul intrebarii legalitatea acestora.

Consider ca pentru elaborarea hotararilor locale, prin care se stabilesc impozitele si taxe trebuia si trebuie prevazuta o procedura prestabilita de respectat. In sprijinul acestei idei se pot aduce argumente, dintre care voi mentiona numai unul: calificarea personalului consiliilor locale

in elaborarea unor hotarari, cu respectarea ansamblului regulilor de fond, deci a regimului juridic prin care se asigura legalitatea acestor hotarari.

In conditiile in care prin insasi unele legi, ordonante si hotarari guvernamentale se constata frecvente exprimari, care dau nastere — in multe cazuri – la confuzii, ambiguitati, interpretari dintre cele mai diferite diametral opuse, care contin atat lipsuri, cit si paralelisme si suprapuneri in reglementare, este usor de inteles cum sunt redactate (forma) si ce prevederi cuprind (continutul) hotararile consiliilor locale comunale, care emana, in general, din partea unor persoane chiar fara o elementara pregatire in domeniul dreptului administrativ si al fiscalitatii.

Cu toate ca acest aspect este cunoscut si recunoscut, efectiv nu se intreprinde nimic pentru asigurarea unui sprijin profesional, metodologic pe aceasta linie.

Realizarea unei reale, autentice si eficiente autonomii locale se face in timp, printr-un personal cu o pregatire corespunzatoare in domeniul administratiei publice locale si nu prin decretarea acesteia.

Pana cand se vor asigura conditiile ca in consiliile locale comunale sa ajunga - pe cale democratica bineinteles - persoane cu o pregatire corespunzatoare in domeniul administratiei publice locale si al fiscalitatii, consider ca se impune coordonarea si sprijinirea profesionala si metodologica a acestora.

Numeroasele si gravele neajunsuri constatate in hotararile consiliilor locale, in general, dar in special a celor comunale (care detin o pondere numerica do peste 90% din totalul consiliilor locale), justifica cele mentionate mai sus.

Trebuie avut in vedere ca forta juridica a unui act administrativ, asa cum sunt hotararile consiliilor locale prin care se stabilesc impozitele si taxele locale, este identica cu a altor acte unilaterale ce emana de la organele statului in realizarea puterii de stat, dar este inferioara fortei juridice a legii.

Ori, asa dupa cum am mai aratat, emiterea unor asemenea acte administrative, cu respectarea conditiilor de legalitate, nu se poate asigura de catre persoane care, nu au minimum elementar, strict necesar de pregatire de specialitate in acest domeniu.

In conditiile in care, in actuala perioada, in cadrul consiliilor locale, in special a celor comunal personal cu o asemenea pregatire, aceasta nu inseamna ca, in numele autonomiei locale, acestea sa fie lasate sa se descurce singure, dupa cum poate fiecare. Un asemenea mod de a proceda conduce, incet dar sigur, la numeroase neajunsuri pe plan economic si social, inclusiv la compromiterea infaptuirii statului de drept. Spun acest lucru avand in vedere si faptul ca hotararile Consiliilor locale comunale vizeaza mai mult decat alte legi, peste 60% din populatia tarii noastre.

4. Termenul de emitere a hotararilor prin care se stabilesc impozitele si taxele locale

Consiliile locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiul Bucuresti si consiliile judetene si Consiliul General al municipiului Bucuresti pot acorda, (de la caz la caz, pentru motive temeinic justificate, in cazul impozitelor si taxelor care sunt venituri ale bugetelor acestora si nu au fost platite in termen, esalonari la plata in cel mult 12 rate lunare, amanari la plata pana la sfarsitul anului calendaristic, precum si reduceri sau scutiri de majorari de intarziere aferente impozitelor si taxelor locale neachitate.

Impozitul pe cladiri datorat pentru cladirile si constructiile utilizate in agricultura se reduce cu 50% pana la data de 31 decembrie 2000.

Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sau diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Pentru impozitele si taxele datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei ordonante.

O.U.G. nr. 62/28.12.1998 fiind publicata in M.Of. nr. 517 din 30 decembrie 1998 rezulta ca hotararile consiliilor locale, prin care se modificau impozitele si taxele locale (in vigoare cu 1 ianuarie 1999), puteau fi emise pana pe 14 ianuarie 1999, inclusiv.

Unele consilii locale au emis asemenea hotarari chiar peste 30 de zile dupa aceasta data.

De retinut ca prin lege nu se face o referire la situatia in care o hotarare este emisa dupa acest termen.

Numeroase consilii locale au emis, fie pana la 14.01.1999, fie dupa aceasta data, hotarari prin care au stabilit impozitele si taxele locale insa cu lipsuri, de continut, in reglementare, precum:

1. nu s-a stabilit cota de impozit pe cladiri;

2. s-a stabilit o cota gresita pentru calculul impozitului pe cladiri;

3. nu s-au stabilit zonele pentru impozitul pe teren;

4. nu s-a stabilit nivelul, pe zone, la impozitul pe teren etc.

Pentru remedierea acestor neajunsuri s-a revenit, uneori cu 2-3 hotarari la diferite intervale de timp si acestea cu serioase vicii de forma si continut. In unele cazuri, pentru completarea prevederilor lipsa din hotarari, s-au transmis unele adrese prin crin care se comunica faptul ca “masurile cuprinse in proiectul de hotarare, aprobat in sedinta consiliului local dar care, din eroare, nu sunt cuprinse in hotarare.”

Alte consilii locale nu au reusit “completarea golurilor” nici dupa 2 luni dupa expirarea termenului limita pana la care puteau fi emise.

In aceste conditii se ridica serioase probleme privind:

a) respectarea termenului legal de depunere a declaratiilor cu impozite si taxele locale de catre contribuabili;

b) fundamentarea, intr-un anumit termen, a veniturilor din impozite si taxe locale, pe fiecare consiliu local si, in special a celui judetean si republican.

Consider ca prin lege trebuie prevazute masuri clare pentru situatiile in care hotararile in discutie fie nu sunt emise in cadrul termenului legal, fie sunt emise dar cu serioase vicii de forma si continut care atrage nulitatea sau anulabilitatea hotararii.

5. Emiterea de hotarari cu depasirea limitelor si competentelor prevazute de lege

Este cunoscut ca forta juridica a unui act administrativ (asa cum sunt hotararile consiliilor locale prin care se stabilesc impozitele si taxele locale), este identica cu a altor acte unilaterale ce emana de la organele statului in real puterii de stat, dar inferioara fortei juridice a legii.

O asemenea forta juridica a unui act administrativ se realizeaza numai si numai in masura in care acesta este dat cu respectarea conditiilor prevazute prin lege. In conditiile care hotararea unui consiliu local prin care se stabilesc impozitele si taxele locale, s-a emis cu depasirea competentelor si/sau a limitelor prevazute de lege, o asemenea hotarare este lovita de nulitate sau, dupa caz, de anulabilitate.

Spre exemplu, prin Legea nr. 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998, la art. 6 prevede:

“Art. 6. - Impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice si altor contribuabili decat cei prevazuti la art. 5 se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale ce poate fi cuprinsa intre 0,5-1,0%, asupra valorii de inventar a cladirilor actualizata conform prevederilor legale si inregistrata in contabilitatea acestora. Aceleasi cote se aplica valorii cladirilor apartinand persoanelor fizice autorizate care conduc evidente contabile. Daca valoarea din evidentele contabile este mai mica decat valoarea rezultata din aplicarea normelor prevazute in Anexa 1, cota de impozit se aplica la valoarea rezultata din aplicarea respectivelor norme.”

Prin numeroase hotarari ale consiliilor locale s-a stabilit o cota in afara intervalului stabilit prin lege (fie sub 0,5%, fie peste 1,0%).

Asemenea depasiri ale limitelor prevazute prin lege se constata si la impozitul pe teren, in special de catre consiliile comunale.

In alte cazuri, hotararile consiliilor locale contin provederi diferite, chiar contrare fata de cele prevazute in mod expres si la modul imperativ prin legea in aplicarea careia se dau. Spre exemplu, prin Legea nr. 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998 pentru impozitul, impozitul pe teren si taxa asupra mijloacelor de transport, se prevede obligatia de plata “ trimestrial, in rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.” Unele consilii locale au stabilit alte termene de plata. Cu titlu de exemplu mentionez prevederea din hotararea unui consiliu comunal conform careia “Platile se vor face in rate lunare pana la data de 15.11. 1 999.”

O asemenea prevedere, fiind contrara dispozitiilor legale in vigoare, nu va fi luata in considerare de contribuabili, acestia avand obligatia de a respecta termenele de plata prevazute in mod expres si la modal imperativ prin Legea nr. 27/1994, republicata, modificata prin O.U.G. nr. 62/1998.

6. Stabilirea impozitului pe teren, fara incadrarea terenurilor pe zone

Prin numeroase hotarari ale consiliilor locale comunale se stabileste impozitul pe teren, de 100 lei/m.p. pentru zona A si de 50 lei/mp pentru zona A si de 50 lei/mp pentru zona B, fara insa a se face incadrarea (delimitarea) terenurilor pe zone. In aceste conditii contribuabilii efectiv nu au posibilitatea de a identifica, de a stabili zona in cane se incadreaza terenul pentru care datoreaza impozit. Aceasta nu inseamna ca agentii economici nu trebuie sa-si achite obligatiile de plata. Acestia se pot prevala insa de prevederile art. 983 Cod civil carora “Cand este indoiala, conventiunea se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga.’’

In alte cazuri, in special in cadrul oraselor si a municipiilor, se face incadrarea (departajarea) terenurilor printr-un text, fie printr-un text si o harta, dar din acestea nu se poate face, de catre contribuabili, o delimitare precisa a zonelor, respectiv o incadrare a materiei impozabile in special la limitele de demarcare dintre zone.

7. Neclaritati in stabilirea zonelor la impozitul pe teren

Prin legislatia in vigoare se prevede incadrarea terenurilor din cadrul oraselor in 4 zone, respectiv A, B, C, si D, iar a comunelor in doua zone, zona A = 100 lei/mp si zona B = 50 lei/mp.

Incadrarea terenurilor pe zone , in cadrul localitatilor, se face de catre consiliile locale, in functie de pozitia terenurilor fata de centrul localitatilor, zonei respective (zona de locuit sau industriala), apropierea sau departarea fata de caile de comunicatie, precum si de alte elemente specifice fiecarei localitati in parte.”

Consider ca aceste elemente sunt la general, fara a stabili elemente clare, precise pe baza carora sa se poata face o buna impartire a terenurilor pe zone, in special in cadrul comunelor. Subliniez acest lucru avand in vedere nedumerirea generala a personalului consiliilor locale comunale, inclusiv a consilierilor, cu privire la elementele in functie de care se incadreaza un teren in zona A si in ce conditii se incadreaza in zona B.

Din analiza hotararilor consiliilor localitatilor dintr-un judet, prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale se constata ca incadrarea terenurilor pe zone s-a facut fara a se avea in vedere unele criterii de echitate si ratiune. Spre exemplu, localitati amplasate de o parte si de alta a unor drumuri nationale si chiar europene (deci asfaltate), beneficiare ale unor avantaje ce izvorasc dintr-un trafic permanent si intens, national si international) sunt incadrate in zona B, cu 50 lei/mp, iar alte localitati, fara drumuri asfaltate (in care cu greu se poate ajunge in sezonul de iarna), izolate, departe de orase etc. sunt incadrate in zona A, cu 100 lei/mp.

Alte comune se caracterizeaza printr-o mare dispersie teritoriala a satelor componente, ceea ce face ca si conditiile acestora sa fie dintre cele mai diferite.

Sunt comune care au in componenta lor pana la 13-14 sate, dispersate liniar pana la 40 km, unele dintre acestea amplasate de o parte si de alta a unor drumuri nationale si europene, iar altele izolate, cu cai de acces greu accesibile, chiar fara curent electric, ramase fara nici o legaturi cu lumea in cazul producerii unor intemperii ale naturii. Cu toate acestea, in frecvente cazuri, intregul teren al comunei se incadreaza in aceeasi zona, ceea ce constituie un act de echitate economica si sociala.

Consider ca in incadrarea terenurilor pe zone ar trebui sa se prevada, prin lege, ca un criteriu obligatoriu si zona de fertilitate a terenurilor respective.

De asemenea, imi permit a sugera si faptul ca la elaborarea unor legi ar trebui sa se tina cont si de gradul de pregatire profesionala si legislativa, de posibilitatile de interpretare si aplicare a prevederilor legale a marii majoritati a celor carora li se adreseaza legea respectiva (a celor obligati sa o aplice).

In conditiile in care peste 90% din persoanele obligate cu ducerea la indeplinire a unei legi sunt din mediul rural (respectiv personalul consiliilor locale comunale si consilierii acestora, legea trebuie sa contina prevederi mai in amanunt si unor accesibile in interpretare si aplicare. Acest lucru se impune cu atat mai mult in prezent in domeniul legislatiei cu privire la impozitele

si taxele locale intrucat consiliile locale comunale nu dispun de cadre cu o buna pregatire in domeniul juridic si ai fiscalitati; in caz contrar, pe langa faptul ca prevederile legale in discutie nu se vor aplica in mod corespunzator, se va ajunge la numeroase neajunsuri, la nivelul fiecarei comune si, ca o rezultanta, la nivel national.

8 Confuzii intre prevederile Legii nr. 69/199 si cele ale Legii nr. 27/1994

Este cunoscut ca pentru terenurile proprietate de stat folosite in alte scopuri decat pentru agriculturi sau silvicultura se plateste taxa pe teren, in baza Legii nr. 69/1993 privind instituirea taxei pentru folosirea terenurilor proprietate de stat in alte scopuri decat pentru agricultura sau silvicultura, modificata si completata prin Hotararea Guvernului nr. 412/4.08.1997 si prin Hotararea Guvernului 84/11.02.1999.

Prin Legea nr. 69/1993 se stabileste, pentru localitatile rurale, 5 zone de fertilitate, respectiv I, II, III, IV, V.

Pentru terenurile proprietate privata (pentru cele ocupate de cladiri si alte constructii, pana la 31.12. iar dupa 1.01.1999, pentru cele neocupate de cladiri si de alte constructii), se plateste impozit pe teren, in baza 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998 si O.U.G. nr. 15/1999. Prin aceasta lege se prevad 5 categorii de localitati, respectiv 1, 2, 3, 4, 5, in cadrul localitatii, respectiv A, B, C, D. Comunele se incadreaza in categoria de localitati 5, cu doua zone in cadrul localitatii, zona A cu 100 lei/mp. , zona B cu 50 lei/m.p.

In mod frecvent, prin hotararile consiliilor locale, se fac confuzii intre “taxa pe teren” si “impozitul pe teren”, intre “zona de fertilitate” (de la terenurile proprietate de stat) si “categoria localitatii” (de la terenurile proprietate privata).

Ceea ce trebuie sa retina consiliile locale comunale este faptul ca acestea nu au nici o competenta si, ca urmare, nu trebuie sa dea nici o hotarare in aplicarea Legii nr. 69/1993, cu modificarile si completarile ulterioare; consiliile locale au competente, prevazute in mod expres prin lege, clare, precise si la modul imperativ, numai in aplicarea Legii nr. 27/1994, cu modificarile si completarile suferite ulterior.

9. Majorarea sau diminuarea, anual, de catre consiliile locale si judetene, cu pana la 50%, a impozitelor si taxelor locale, stabilite in sume fixe

“Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sun diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Pentru impozitele datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei ordonante.”

Din analiza hotararilor consiliilor locale, in special a celor comunale, se constata frecvente neintelegeri in ceea ce priveste impozitele si taxele locale ce pot fi majorate sau diminuate, anual, cu pana la 50%.

Este deosebit de important a se retine faptul ca numai si numai impozitele si taxele locale in SUME FIXE pot fi majorate sau diminuate, anual, NU SI CELE STABILITE SUB FORMA DE COTA PROCENTUALA.

Impozitele si taxele locale in suma fixa, cure pot fi majorate sau diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene, cu pana la 50%, sunt acele impozite si taxe locale exprimate in

lei: lei/m.p. (impozitul pe teren); lei/an (pentru fiecare 500 cmc sau fractiune de capacitate de 500 cmc) lei/an (taxa asupra mijloacelor de transport pe apa, pentru fiecare mijloc de transport in parte), lei in functie de dimensiunile (marimea) materiei impozabile (exemplu: taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate, afisaj si functie de dimensiunile afiselor si panourilor folosite in scopuri publicitare); lei pentru aviz sun autorizatie etc.

Impozitele si taxele locale care nu pot fi majorate sau diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%, sunt cele stabilite sub forma de cota procentuala.

Deci, impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor fizice (care se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,2 % in mediul urban si de 0,1% in mediul rural, asupra valorii cladirii determinate conform prevederilor legale) si impozitul pe cladiri in cazul persoanelor juridice si a altor contribuabili prevazuti de lege (care se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de consiliile locale ce poate fi cuprinsa intre 0,5—1,0% asupra valorii de inventar a cladirilor, actualizata conform prevederilor si inregistrata in contabilitatea acestora), NU se poate majora sau diminua, anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%.

Deosebit de important este a se retine si faptul ca hotararile de modificare se pot emite numai si numai in cadrul termenului stabilit de lege, respectiv pana la data de 31 octombrie a fiecarui an si se aplica in anul urmator. Hotararile emise dupa acest termen sunt lovite de nulitate.

10. Stabilirea responsabilitatii cu ducere la indeplinire a prevederilor hotararilor consiliilor locale prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale

Abordez si acest aspect intrucat din continutul hotararilor in discutie, in special a celor comunale, se constata o varietate atat de mare de persoane si functii, insarcinate cu ducerea la indeplinire a hotararilor, incat, in unele cazuri se pune chiar problema gradului de instruire si a posibilitatilor de interpretare si aplicare corecta a unor prevederi legale, atat de personalul consiliilor locale respective, cat si de catre consilierii acestora.

Exemplele ce urmeaza sunt edificatoare in acest sens:

- “De ducerea la indeplinire a prezentei hotarari raspunde personalul primariei si casierul D.G.F.P.C.F.S.

- “Impozitele si taxele locale vor fi incasate prin casierul primariei si al D.G.F.P.C.F.S…”

- “Directia D.G.F.P.C.F.S…… prin organele fiscale teritoriale se insarcineaza cu aducerea la indeplinire a prezentei hotarari;”

- “De ducerea la indeplinire a prezentei hotarari raspunde personalul primariei si casierul D.G.F.P.C.F.S….”

Asemenea dispozitii sunt lipsite de orice logica si suport legal, ceea ce pune sub semnul intrebarii legalitatea si temeinicia unor asemenea hotarari, respectiv posibilitatea efectiva de aplicare in practica a unor asemenea prevederi.

11. Respectarea termenului de emitere a hotararilor

Asa dupa cum am mai aratat la inceputul acestui material, prin art. 49 alin. (3) din Legea nr. 27/1994, republicata, modificata si completata prin O.U.G. nr. 62/1998 se prevede ca:

“Impozitele si taxele locale, stabilite in sume fixe vor putea fi majorate sau diminuate, anual, de catre consiliile locale si judetene cu pana la 50%. Hotararea de modificare trebuie adoptata pana la data de 31 octombrie a fiecarui an se aplica in anul urmator. Pentru impozitele si taxele datorate in anul 1999 hotararea de modificare poate fi adoptata in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei ordonante.”

Respectarea termenului pana la care trebuie emise hotararile consiliilor locale, prin care se stabilesc impozitele si taxele locale pentru anul urmator, are o importanta practica deosebit de mare, fie si numai din urmatoarele considerente:

a) Fundamentarea veniturilor din impozite si taxe locale, pentru elaborarea bugetelor locale, judetene si a bugetului tarii.

In conditiile in care anumite consilii locale nu emit, pana la data prevazuta prin lege, hotarari prin care se stabilesc impozitele si taxele locale, pentru anul urmator, nu se pot intocmi, prin centralizare, nici bugetele judetene si din bugetul republican. Spre exemplu, cu toate ca pentru anul 1999 s-a prevazut ca ultim termen data de 14 ianuarie 1999 (rezultata din cele 15 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a O.U.G. an. 62/1998), unele consilii locale comunale au emis asemenea hotarare cu o intarziere de peste 30 de zile; alte hotarari au fost emise in termenul legal dar fie fara stabilirea unor impozite si taxe locale, fie cu stabilirea unor taxe locale contrare prevederilor legale in vigoare.

De precizat ca prin lege nu se prevad sanctiuni sau alte masuri pentru cazurile in care hotararile in discutie nu sunt emise in termenul legal.

b) Nefiind emise in termenul legal se ajunge in situatia ca nici contribuabilii sa nu aibe posibilitatea sa ia la cunostinta, din timp, despre noile impozite si taxe locale, sa intocmeasca si sa depuna in termenul legal declaratiile de impunere, asemenea intarzieri in emiterea Hotararilor, sau emiterea unor hotarari, chiar in termenul legal, dar cu serioase erori de continut (care le fac practic inaplicabile), pun contribuabilii in situatia de a nu putea efectua platile in termenul legal.

12. alte neajunsuri constatate in hotarari

Asa dupa cum am mai aratat, hotararile consiliilor locale, prin care se stabilesc si taxele locale sunt acte normative cu putere de lege pentru materia impozabila existenta in raza teritoriala a localitatilor respective; ca urmare, aceste hotarari trebuie sa indeplineasca, obligatoriu, un minimum de conditii, atat sub aspectul formei, al structurii, cat si al continutului.

Prevederile din aceste hotarari trebuie sa fie in concordanta deplina cu spiritul si litera legii in aplicarea careia se dau, sa respecte intocmai inclusiv termenii, notiunile si expresiile din lege, cu sensul si continutul rezultat din contextul acesteia.

Subliniez si acest aspect intrucat si din acest punct de vedere se constata numeroase si serioase neajunsuri, cateva exemple sunt edificatoare in acest sens.

Intr-o hotarare se prevede ca impozitul pe cladirile proprietatea persoanelor juridice se calculeaza cu cota de 1% ap1icata asupra “valorii de asigurare a cladirii”. Greu de inteles cum de s-a ajuns la o asemenea “inovatie”, in conditiile in care, prin intreaga legislatie s-a facut si se face referire numai la “valoarea de inventar a cladirilor.”

Intr-o alta hotarare, abordandu-se taxa asupra mijloacelor de transport se inscrie, ca un articol distinct “Taxa mij-transport - lei/ora”. Si in acest caz este greu de inteles de unde pana

unde se ajunge la asemenea expresii in conditiile in care acestea nu au fost folosite niciodata de legislatia in materie, iar taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste in functie de capacitatea cilindrica a motorului, pentru fiecare 500 cmc sau fractiune sub 500 cmc si nu in lei/ora.

13. Hotararile consiliilor locale nu cuprind prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15/1999

Din cele de mai sus rezulta serioase neajunsuri existente in hotararile consiliilor locale, prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale pentru anul 1999, neajunsuri care pun sub semnul intrebarii legalitatea acestor hotarari.

Anterior am aratat ca forta juridica a unui act administrativ (asa cum sunt hotararile consiliilor locale prin care se stabilesc impozitele si taxele locale) este identica cu a altor acte unilaterale ce emana de la organele statului in realizarea puterii de stat, dar este inferioara fortei juridice a legii. Aceasta inseamna ca aceste hotarari ale consiliilor locale, prin care s-au stabilit impozitele si taxele locale, cu depasirea competentelor si/sau a limitelor prevazute de lege, sunt lovite de nulitate sau, dupa caz, de anulabilitate.

Neconcordanta dintre prevederile legale in materie de impozite si taxe locale si hotararile consiliilor locale, date in aplicarea acestor prevederi legale, a devenit si mai mare dupa aparitia Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 15 din 2 martie 1999 pentru modificarea si completarea Legii nr. 27/1994 privind impozitele si taxele locale, publicata in M. Of. nr. 92 din 3 martie 1999.

Asa dupa cum am mai aratat, hotararile consiliilor locale s-au dat, in general pana pe 14 ianuarie 1999 si reflecta atat prevederile Legii nr. 27/1994, republicata, dar in special, modificarile aduse acestei legi prin O.U.G7 nr. 62 din 28 decembrie 1998, publicata in Monitorul Oficial pe 30 decembrie 1998.

O.U.G. nr. 15 din 2 martie 1999, publicata in Monitorul Oficial pe 3 martie 1999 a aparut deci la peste o luna si jumatate dupa ultimul termen de emitere a hotararilor consiliilor locale prin care s-au stabilit impozitele si taxelor locale pentru anul 1999.

O.U.G. nr. 15/1999 a adus numeroase si deosebit de importante prevederi cu privire la impozitele si taxele locale pentru anul 1999 (pentru urmatorii ani, in masura in care aceste prevederi nu se vor modifica).

Dar noile prevederi aduse de O.U.G. nr. 15 din 2 martie 1999 nu se reflecta in hotararile consiliilor locale, emise pana pe 14 ianuarie 1999.

In aceste conditii se ridica mult mau multe probleme privind temeinicia si legalitatea hotararilor consiliilor locale prin care s-au stabilit impozitele si taxelor locale pentru anul 1999, intrucat acestea nu mai reflecta in totalitate prevederilor din legislatia cu privire la impozitele si taxele locale, respectiv din O.U.G. din 15 din 2 martie 1999.

Evidenţa datoriilor privind decontările cu bugetul

Relaţiile agenţilor economici cu bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare, achitare şi declarare a impozitelor şi taxelor. Sistemul fiscal al Republicii Moldova cuprinde o totalitate de impozite şi taxe divizate în:

impozite generale de stat: impozitul pe venit, taxa pe valoarea adăugată, accizele, impozitul privat, taxa vamală, taxele percepute în fondul rutier;

impozite locale: impozitul funciar, impozitul pentru folosirea resurselor naturale, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru dreptul de a organiza licitaţii locale şi loterii, taxa hoteliera, taxa pentru amplasarea publicităţii (reclamei), taxa pentru dreptul de a aplica simbolica locală, taxa pentru amplasarea unităţilor comerciale, taxa balneară, taxa pentru dreptul de a vinde în zona vamală, taxa pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor etc.

Modul şi termenele de achitare a impozitelor şi taxelor, cotele acestora, facilităţile acordate, precum şi subiecţii şi obiectele impunerii se reglementează de Codul fiscal, Legea privind taxele locale, legea bugetului de stat pe anul respectiv, şi alte acte normative.

Pentru generalizarea informaţiei privind datoriile faţă de buget aferente impozitelor, taxelor şi sancţiunilor economice este destinat contul de pasiv 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate faţă de buget privind impozitele şi taxele, iar în debit – plăţile virate efectiv. Soldul este creditor şi reprezintă suma datoriilor întreprinderii privind plăţile datorate bugetului la sfârşitul perioadei de gestiune.Evidenţa analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se ţine pe feluri de impozite şi taxe.

În cadrul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” pot fi deschise subconturi în funcţie de tipul impozitelor sau taxelor care au aceeaşi structură formată la contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.

Planul de conturi prevede şi alte conturi pentru contabilizarea decontărilor cu bugetul care au o utilizare mai redusă datorită specificului efectuării operaţiilor economice. Astfel, contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat” este destinat generalizării informaţiei privind sumele impozitului pe venit, TVA şi accizelor aferente procurărilor, calculate, dar care nu sunt obligatorii spre plată până la îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare. La momentul apariţiei obligaţiei de plată a acestor impozite, sumele lor se trec în contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

Contabilitatea impozitului pe venitModul de determinare şi de evidenţă a impozitului pe veniturile persoanelor juridice se

reglementează de Codul fiscal,Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 77 din 30.01.2008 şi S.N.C. 12 “Impozitul pe venit” şi.

Obiectul impozabil îl reprezintă venitul obţinut din sursele prevăzute la art. 18 al Codului fiscal. Nu se impozitează venitul obţinut din sursele prevăzute la art. 20 al Codului fiscal.

Totodată la moment pentru agenţii economici în baza art. 15 din Codul fiscal este stabilită cota 0 % a impozitului pe venit.

Pentru determinarea impozitului pe venit, la întreprindere se calculează venitul contabil (pierderea contabilă) care reprezintă profitul (pierderea) perioadei de gestiune până la impozitare. Acest profit se determină în cursul anului de gestiune prin calcul în Raportul de profit şi pierderi, iar la sfârşitul anului – în contul 351 “Rezultat financiar total”. În debitul acestui

cont sunt reflectate cheltuielile acumulate pe tipuri de activităţi, iar în credit – veniturile acumulate pe tipuri de activităţi. Comparând suma totală a veniturilor cu suma totală a cheltuielilor, se obţine rezultatul financiar al perioadei până la impozitare.

În legislaţia fiscală sunt prevăzute reguli de constatare a veniturilor şi cheltuielilor în scopuri fiscale, iar în S.N.C. – reguli de calcul şi constatare în scopurile contabilităţii financiare. De aceea apar:1. venituri şi cheltuieli recunoscute conform legislaţiei fiscale, dar care nu sunt recunoscute de

regulile S.N.C.;2. venituri şi cheltuieli recunoscute de S.N.C., dar care nu sunt recunoscute de regulile

legislaţiei fiscale.Acest fapt face necesară calcularea venitului impozabil conform regulilor fiscale.Venitul impozabil (pierderea fiscală) reprezintă venitul (pierderea) contabil al perioadei de gestiune corectat în conformitate cu regulile stabilite de legislaţia fiscală. Acesta se determină la sfârşitul anului pe baza venitului contabil al perioadei de gestiune corectat cu mărimea diferenţelor permanente şi temporare.

Modul de determinare a diferenţelor permanente şi temporare, de constatare a datoriilor şi activelor amânate privind impozitul pe venit şi de prezentare în rapoartele financiare este examinat în cartea “Noul sistem contabil al agenţilor economici din Republica Moldova” (vol.2).

Datoriile curente privind impozitul pe venit în cursul anului se reflectă în felul următor: debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”, credit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”.

Achitarea în avans a impozitului pe venit se reflectă prin formula contabilă: debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”.

La sfârşitul anului suma impozitului pe venit plătită în avans se înregistrează prin formula contabilă inversă: debit contul 535 “Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat”, subcontul “Impozitul

pe venit plătit în avans”, credit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”.Concomitent, suma efectivă a impozitului pe venit se înregistrează prin formula contabilă: debit contul 731 “Cheltuieli (economii) privind impozitul pe venit”, credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.Trecerea în cont la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitului pe venit achitate în avans pe parcursul anului se înregistrează prin formula contabilă: debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, credit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”.

În contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” se reflectă suma impozitului pe venit în mărime de 5 % reţinută la sursa de plată în conformitate cu art. 90 al Codului fiscal: debit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii

pe termen scurt faţă de părţile legate”, 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”,

credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.Virarea la buget a sumelor impozitului pe venit în mărime de 5 % reţinut la sursa de plată se reflectă prin formula contabilă:

debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” credit conturile 241 “Casa”, 242 “Conturi curente în valută naţională”.

Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind taxa pe valoarea adăugatăTaxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit indirect care, potrivit normelor în

vigoare, se stabileşte pentru operaţiunile privind transferul proprietăţii asupra bunurilor, precum şi prestările de servicii. Aceasta este o taxă care se aplică valorii adăugate la fiecare stadiu al circuitului economic. Ea se calculează pentru livrările de bunuri, vânzări, prestări de servicii, precum şi pentru importului de bunuri şi servicii.

Conform titlului III al Codului fiscal TVA se reflectă în contabilitate în baza principiului specializării exerciţiilor (metodei de calcul).

Livrările de bunuri şi servicii pot fi grupate în livrări impozabile cu TVA la cota standard – 20%, cotele reduse – 5% şi 8%, la cota zero şi livrări scutite de TVA (neimpozabile).

Subiecţii impozabili sînt:

1. persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitate de întreprinzator, cu excepţia autorităţilor publice, instituţiilor publice, specificate la art.51, şi deţinatorilor patentei de întreprinzator, şi care, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeste 200 000 lei, cu exceptia livrărilor scutite de T.V.A.;

2. persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri, cu exceptia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu depăseste limita stabilită de legislaţia în vigoare;

3. persoanele juridice şi fizice care importă servicii considerate ca livrări impozabile efectuate de persoanele menţionate.

Data obligaţiei fiscale este sau momentul livrării bunurilor sau prestării serviciilor, sau momentul eliberării facturi fiscale, sau momentul primirii plăţii, în funcţie de ceea ce a avut loc mai înainte.

Livrările impozabile cu TVA trebuie însoţite de factura fiscală – document cu regim special care justifică operaţiunea economică, suma TVA şi atestă dreptul trecerii în cont a TVA la cumpărător, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul în numerar la respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, când eliberarea facturii nu este obligatorie. Procurările şi livrările sunt înregistrate cronologic, respectiv, înRegistrul de evidenţă a procurărilor şi Registrul de evidenţă a livrărilor, în baza cărora se întocmeşte Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată.

Fiecare subiect impozabil este obligat să achite suma TVA datorată bugetului, să întocmească şi să prezinte Declaraţia privind taxa pe valoarea adăugată pentru fiecare perioadă fiscală nu mai târziu de ultima zi a lunii care urmează după perioada fiscală.

Taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi servicii impozabile cu TVA pe piaţa internă se reflectă în creditul contului534 “Datorii privind decontările cu bugetul” în corespondenţă cu debitul conturilor de mijloace băneşti sau creanţe.

La încasarea în avans a mijloacelor contra livrărilor ulterioare se reflectă prin următoarele formule contabile:

1. la suma avansului primit: debit contul 242 „Conturi curente în valută naţională” credit contul 523 „Avansuri pe termen scurt primite”

2. la suma TVA calculată prin îmărţirea sumei avansului primit la 6: debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul” creditul contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

La procurarea mărfurilor în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător pe piaţa internă sau prin import, TVA aferentă se trece în cont în baza facturilor fiscale, chitanţelor fiscale sau declaraţiilor vamale şi se reflectă prin formula contabilă debit contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” şi credit conturile 521 “Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 522 “Datorii

pe termen scurt faţă de părţile legate”, 539 “Alte datorii pe termen scurt”TVA aferentă importului de servicii se calculează şi se reflectă ca datorie la buget şi se

trece la cheltuielile perioadei.Suma TVA de plătit la buget se calculează lunar ca diferenţă dintre TVA aferentă

vânzărilor din creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” şi TVA aferentă cumpărărilor reflectate în debitul acestui cont. În cazul obţinerii unui sold debitor aferent taxei pe valoarea adăugată la contul specificat, acesta se trece la creanţe în baza notei contabile prin formula contabilă:

debit contul 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.Achitarea sumei TVA la buget în cazul cînd se obţine sold creditor se reflectă prin formula contabilă: debit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”, credit contul 242 “Conturi curente în valută naţională”.

Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind accizeleAccizul reprezintă un impozit indirect de stat care se stabileşte pentru unele mărfuri de consum şi pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. Acest impozit, de regulă, se include în valoarea de cumpărare a mărfurilor supuse accizelor, iar la vânzarea ulterioară nu este calculat şi, ca urmare, accizele sunt achitate de către producătorul sau importatorul de mărfuri supuse accizelor.

Baza impozabilă a accizelor o constituie volumul ]n expresie naturală, în cazul când cota accizelor este stabilită în suma absolută la unitatea de măsură a mărfii, sau în etalon valoric, în cazul în care cota accizelor este stabilită în procente, numită ad valorem.

Valoarea impozabilă a accizelor în expresie valorică poate fi: valoarea de piaţă a mărfii, fără TVA şi accize; valoarea în vamă a mărfurilor supuse accizelor importate determinată conform legislaţiei vamale; valoarea licenţei pentru activitatea desfăşurată în domeniul jocurilor cu noroc. Suma accizelor de achitat la buget se calculează ca diferenţa dintre suma accizelor încasată sau de încasat şi suma trecută în cont de întreprinderea producătoare conform legislaţiei fiscale.

Obligaţia de plată a accizelor apare la data livrării (transportării) mărfurilor supuse accizelor din încăperea de acciz care reprezintă totalitatea locurilor ce aparţin subiectului impunerii, inclusiv clădirile, încăperile, teritoriile, terenurile, orice alte locuri, situate separat şi determinate de certificatul de acciz, în care mărfurile supuse accizelor se prelucrează şi/sau se fabrică, se expediază de către subiecţii impunerii şi unde se desfăşoară jocurile cu noroc.

La procurarea mărfurilor supuse accizelor pe piaţa internă sau prin import în scopul revânzării lor ulterioare, suma accizelor calculată se include în preţul de procurare a mărfurilor supuse accizelor şi se reflectă în debitul conturilor 211 “Materiale” sau 217 “Mărfuri”.

Dacă agentul economic procură marfă supusă accizelor cu intenţia de o prelucra sau a produce altă marfă supusă accizelor, suma accizelor se reflectă în debitul contului 225 “Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul”, subcontul 2251 “Accize de trecut în cont”, pentru a fi trecută în cont la respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare.

La livrarea de mărfuri supuse accizelor din încăperea de acciz care se produc de producător, sau se procură fără documente care confirmă achitarea accizelor şi se livrează ulterior, suma accizelor calculate se include în preţul de vânzare al mărfurilor produse (prelucrate) şi se înregistrează ca datorie faţă de buget în creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

Suma accizelor de plătit la buget se calculează lunar în mărimea accizelor aferente vânzărilor de mărfuri supuse accizelor din creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.

Pentru producătorii şi prelucătorii de mărfuri supuse accizelor care au dreptul la trecerea în cont, suma accizelor de plătit se calculează ca diferenţa dintre accizele aferente livrărilor de mărfuri supuse accizelor – creditul contului 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”şi accizele aferente cumpărărilor de materii prime supuse accizelor care s-au utilizat în procesul de producţie, reflectate în debitul acestui cont, conform legislaţiei în vigoare.

Toţi plătitorii de accize, cu excepţia importatorilor, indiferent de faptul dacă ei deţin sau nu certificat de acciz, trebuie să prezinteDeclaraţia privind accizele în termen de o lună care urmează după luna în care a fost efectuată livrarea mărfurilor supuse accizelor.

Contabilitatea datoriilor faţă de buget privind alte impozite şi taxeAgenţii economici calculează şi achită impozitele şi taxele locale. Taxele locale se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale în limitele competenţei lor şi în conformitate cu Titlul VII din Codul fiscal. Legea privind taxele locale. Cotele maxime ale taxelor locale se aprobă de către Parlament. Stabilirea taxelor cotelor concrete ale taxelor locale ţine de competenţa organelor administraţiei publice locale în mărimea ce nu depăşesc cotele maxime stabilite de Parlament.Calcularea impozitelor, taxelor şi altor defalcări obligatorii (cu excepţia impozitului pe venit, TVA şi accizele) se reflectă în felul următor: debit contul 713 "Cheltuieli generale şi administrative", credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.Calcularea sancţiunilor economice (amenzilor, penalităţilor) privind plăţile la buget se înregistrează prin următoarea formulă contabilă: debit contul 714 “Alte cheltuieli operaţionale”, credit contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul”.Amenzile, penalităţile privind impozitele şi taxele, precum şi sancţiunile economice cu privire la încălcarea legislaţiei în vigoare, nu sunt recunoscute ca deduceri în scopuri de impozitare şi se constată ca diferenţe permanente aferente cheltuielilor la calcularea venitului impozabil.

Evidenţa sintetică şi analitică a datoriilor privind decontările cu bugetul se reflectă în

registrul pentru contul 534 “Datorii privind decontările cu bugetul” care se elaborează de sine

stătător de fiecare întreprindere şi se ţine pe tipuri de impozite şi taxe. La sfârşitul perioadei de

gestiune datele din registrului sintetic specificat se trec în Cartea mare.

1.1. DEFINIREA NOTIUNILOR DE IMPOZITE SI TAXE

Impozitul este cea mai importanta si totodata cea mai veche resursa financiara, originile sale fiind legate de existeanta statului si a banilor.Etimologic, cuvantul ,,impozit" provine din limba latina de la ,,impositum", care semnifica obligatie publica.De-a lungul timpului, modul in care a fost si este definit impozitul difera in functie de cum s-a impus si a fost perceput de la o etapa la alta. Asfel, din literatura de specialitate am retinut urmatoarele definitii care certifica pozitia autorilor respectivi in legatura cu notiunea de impozit: Gaston Jeze considera ca ,,impozitul este in statele moderne o prestatie pecuniara pretinsa cetateniilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general".Louis Trotabas intelege prin impozite ,,procedeul de repartizare a creantelor bugetare intre cetateni, in functie de capacitatea lor contributiva".Lucien Mehl si Peirre Beltrane definesc impozitul ca ,, o prestatie pecuniara, pretinsa de autoritatea publica de la persoane fizice si morale, dupa capacitatea lor contributive si fara contraprestatie determinata, in principal pentru acoperirea cheltuielilor publice, si in mod accesoriu, cu scopuri interventioniste publice". Ioan Talpos sintetizeaza urmatoarea definitie: ,,impozitul reprezinta o forma de prelevare silita, la dispozitia statului, fara contraprestatie directa si imediata si cu titlu nerestituibil a unei parti din veniturile sau averea persoanelor fizice si/sau juridice in vederea acoperirii unor necesitati publice''.Cu alte cuvinte, impozitul reprezinta ,,plata baneasca, obligatorie, generala, definita si nereciproca efectuata de persoane fizice si juridice pentru sustinerea cheltuielilor publice, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege,fara obligatia din partea statului de a presta platitorului un echivalent direct si imediat''.Din definitiile impozitului se desprind urmatoarele trasaturi fundamentale:caracterul general si obligatoriu, rezida din legalitatea acestuia. Articolul 53,alineatul 1 din Constitutia Romaniei prevede: ,,cetatenii au obligatia sa contribuie prin impozit si taxe la cheltuielile publice'';caracterul definit si nerambursabil, cu alte cuvinte banii platiti ca impozit nu se vor mai intoarce niciodata la contribuabil;prevederea silita a impozitului nu presupune o prestatie directa si imediata din partea statului.,,Exista ireversibilitatea impozitului'',dar indirecta,sub forma de utilitati publice pe care le primesc in schimb platitorii si fara a avea la baza o achivalenta;mobilizarea impozitelor, de catre stat,la buget vizeza realizarea unor actiuni de interes public.Cuvantul ,,taxa'' isi are originea in limba greaca,unde intalnim ,,taxis'' cu sensul de fixare de impozit.Taxele sunt plai facute de persoane fizice sau juridice, de regula, pentru serviciile prestate in favoarea acestora de un agent economic, o institutie sau un serviciu de utilitate publica.Spre deosebire de impozit,texele dau dreptul platitorului sa beneficieze de un contraserviciu direct si imediat, insa de regula nu se pune semnul egalitatii intre costul serviciului efectuat de catre stat sau institutiile sale si suma perceputa cu titlu de taxa.

1.2. ELEMENTELE TEHNICE ALE IMPOZITELOR

Prin elemente tehnice ale impozitelor intelegem acele notiuni care individualizeaza fiecare impozit (taxa), contribuind la stabilirea marimii impozitului, a faptului care-l generalizeaza si a momentului dotorarii sale. Ele reprezinta insusiri comune tuturor impozitelor si taxelor,iar precizarea lor este necesara atat pentru contribuabil (pentru a sti cat, cui si cand sa plateasca), cat si pentru organele fiscale (care trebuie sa stabileasca,sa preceapa si sa urmareasca incasarea lor).Elementele impozitului intalnite uzual in teoria practica financiara sunt:. denumirea impozitului;. subiectul impozitului (contribuabilul);. suportatorul impozitului;. obiectul impunerii;. sursa impozitului;. unitatea de impunere;. cota impozitului;. asieta fiscala;. termenul de plata;Denumirea trebuie sa identifice clar impozitul sau taxa in functie de resursele impozitate,de factorii economici, de obiectul lor si trebuie sa fie in concordanta cu lexicul tarii respective (de exemplu:impozitul pe profil,taxa pe valoarea adaugata etc.)Subiectul impozitului sau contribuabil este persoana obligata direct (personal),potrivit legii sa suporte plata unui impozit sau taxa, ca urmare a faptului ca poseda bunuri sau realizeaza venituri pentru care legea prevede obligatia platii unui impozit.Suprotatorul impozitului este prsoana fizica sau juridica din ale carei venituri se suporta efectiv impozitul. In cazul impozitelor directe suportatorul coincide cu subiectul impozitului. In aceasta imprejurare, suportatorul impozitului este consumatorul.Obiectul impozitului este reprezentat de materia supusa impunerii: un bun, un venit sau o activitate pentru care se doteaza impozite directe sau produsul care face obiectul vanzarii,serviciul prestat,lucrarea executata, bunul importat etc., pentru care se percep impozite indirecte.Sursa impozitului indica din ce sa plateste impozitul (taxa), adica din venit(salariu, profit,dividende etc.) sau din avere (capital,bunuri mobile sau imobile s.a.).

Unitatea de impunere este unitatea de masura in care se expiria materia supusa impozitarii (de exemplu: unitatea monetara aferenta impozitului pe venit, metru patrat pentru impozitul de cladiri, capacitatea cilindrica a motorului pentru taxa asupra mijloacelor de transport cu tractiune mecanica s.a.).Cota impozitului reprezinta marimea impozitului aferenta unitatii de impunere. Cota de impunere poate fi o suma fixa, cand impozitul aferent afectat unitatii de impunere apare ca o marime invariabila, sau poate procentuala (proportionala, progresiva sau regresiva) si semnifica un procent asupra bazei de impunere.Asieta fiscala (modul de asezare) reprezinta masurile care se aplica de catre organele fiscale pentru identificarea subiectilor si evaluarea materiei impozabile (stabilerea marimii si a cuantumului impozitelor datorate statului).Termenul de plata indica data la/pana la care subiectul impozitului trebuie sa-si achite obligatia fata de bugetul de stat.In legatura cu termenul de plata sunt notiunile de obligatie de plata si exigibilitate.Obligatia de plata este indatorirea de a varsa impozit la buget, in vreme ce exigibilitatea reprezinta obligatia de platit la scadenta fata de actul legislativ.In unele lucrari,ca elemente tehnice ale impozitelor sunt prezente si urmatoarele cinci: autoritatea si beneficiarul impozitului; posibilitatea impozitului; facilitatile fiscale;

caile de contestatie sau de atac.

1.3.METODE SI TEHNICI DE IMPUNERE,URMARIRE SI PERCEPERE A IMPOZITELOR SI TAXELOR

In practica fiscala din tara noastra se utilizeaza diverse metode,tehnici si procedee de impunere, care difera in functie de natura impozitului sau a taxei, de statutul juridic al platitorilor, de felul obiectului impozabil,de modul de evaluare a bazei de calcul,de instrumente folosite,precum si necesitatea alimentarii ritmice cu venituri bugetare a bugetului de stat si a bugetelor locale.Impunerea, din laturile importante ale procesului fiscal,presupune identificarea tuturor categoriilor de persoane fizice sau juridice, care detin sau realizeaz un anumit obiect impozabil,evaluarea bazei de calcul a impozitului sau taxei,precum si determinarea corecta a coantumului acestora.In situatiile in care contribuabili persoane juridice identifica singuri obiectul impozabil,evalueaza baza de calcul si determina obligatia de plata la buget,impunerea imbraca forma de autoimpunere.Instrumentele impunerii,imbraca forme specifice fiecarei categorii de impozit,fiind difeite in functie de felurile impunerii,si de metode practicate,precum si de categoria platitorilor,persoane fizice sau juridice.Instrumentele impunerii se intocmesc si se depun de contribuabili la organul fiscal competent in momente diferite in raport cu perioada impunerii,adica anterior,concomitent. sau ulterior perioadei respective.Toti platitorii,persoane fizice sau juridice,romane sau straine care datoreaza impozite si taxe catre bugetul de stat,si bugetele locale, au obligatia sa intocmeasca si sa depuna declaratii sau deconturi de impunere,denumite generic declaratii de impozite si taxe sau declaratii de impunere.Declaratia de impunere,unul din instrumentele cele mai des intalnit in practica fiscala, este documentul prin care platitorul informeaza organul fiscal competent cu privire la dobandirea obiectului impozabil si a celorlante elemente de care se tine seama la determinarea bazei de calcul a impozitului si a cuantumului acestuia. In mod concret, prin declaratiile de impunere,platitorul declara: impozitele si taxele datorate,in cazul in care potrivit legii,obligatia calculului impozitelor si taxelor revin platitorului; bunurile,si veniturile impozabile,in cazul in care,potrivit legii stabilirea impozitului si a taxei se face de organul fiscal;

impozitele colectate prin stopaj la sursa,in care platitorul are obligatia de a calcula, retine si varsa impozite si taxe.Instintarea de plata si deciziile de impunere sunt,de asemenea instrumente ale impunerii.Urmarirea si perceperea impozitelor si taxelor reprezinta o alta latura deosebit de importanta a procesului fiscal,fara de care activitatea fiscala nu ar avea finalitate.

Activitatea de urmarire a impozitelor si taxelor se desfasoara de catre aparatul fiscal,sau dupa caz de catre serviciile de specialitate ale autoritatii administratiei publice locale si are in vedere depistarea contribuabililor platitori,supravegherea si indrumarea permanenta a acestora in scopul achitarii integrale si la termen a obligatiilor ce le revin fata de buget,precum si organizarea evidentei debitelor, in cazurile prevazute de legesi a sumelor incasate.Perceperea impozitelor si taxelor presupuneincasarea efectiva a sumelor datorate de platitori si inregistrarea lor,in final,in conturile bugetare deschise la trezoreria publica sau la banci,cu care

ocazie are loc si stingerea obligatiei fiscale.In practica fiscala in tara noastra perceperea se realizeaza pe mai multe cai sau metode de percepere,dintre care retinem:o calculul si varsarea directa;o stopajul la sursa;o impunerea si debitarea;o aplicarea si anularea la timbre fiscale mobile.Metoda calcularii si varsarii directe presupune determinarea impozitelor si taxelor,precum si varsarea sumelor datoarte bugetelor la termenele legale de plata de catre contribuabilii insisi in baza prevederilor legale cu caracter fiscal.In cazul perceperii prin stopaj la sursa obligatia calcularii si retinerii la termen a impozitului catre bugetul statului revine platitorului de venit.Aceasta metoda se aplica in cazul impozitului pe venitul din salarii,a impozitului pe veniturile din dividende din dobanzi,din transferul dreptului pe proprietate asupra valorilor imobiliare,din pensii,din jocuri de noroc si alte venituri pentru care venitul este final.In cazul metodei de percepere prin impunere si debitare interventia organelor fiscale de impunere in procesul impunerii este mai evidenta.Aceasta metoda se aplica pentru anumite impozite si taxe,cum sunt impozitul pe cladiri,impozitul pe teren, taxe asupra mijloacelor de transport,impozitul pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor,impoziturile pe veniturile din activitati independente desfasurate in mod individual etc.O situatie aparte intervine in cazul impozitelor taxei de timbru,cand perceperea obligatiilor fiscale se face prin aplicarea si anularea de timbre fiscale mobile.Aceasta modalitate de percepere se aplica persoanelor fizice si juridice,pentru acte si fapte cu caracter jurisdictional,cat si pentru actele si serviciile notariale.

1.4.CARACTERIZAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE SI CLASIFICAREA LOR

Cadrul legislativ al impozitelor si taxelor locale,instituit in acord cu prevederile Constitutiei Romaniei si al Legii administratiei publice locale,realizeaza o revizuire a intregului cadru legislativ existent pana in iunie 1994,in concordanta cu principiile constitutionale ale autonomiei locale si descentralizarii serviciilor locale.Astfel, in Constitutia Romaniei,in materie de impozite si taxe se precizeaza "impozitele, taxele si orice alte venituri ale impozitelor de stat si ale bugetului asiguarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", in timp ce "impozitele si taxele locale se stabilesc de catre cosiliile locale sau judetene, in limitele si conditiile legii". In acest sens,sunt de remarcat prevederile generale exprese ale Legii nr.522/2002(pentru aprobarea ordonantei Guvernului nr.36/2002 privind impozitele si taxele locale),referitoare la destinatia acestora si la competentele consiliilor locale sau,judetene dupa caz,de a majora anual cu pana la 50% impozitele si taxele locale,in functie de conditiile locale specifice zonei.In legatura cu impozitele si taxele locale merita evidentiate doua aspecte principale: coantumul acestora nu se fundamenteaza,de regula,pe valoarea reala a bunurilor care fac obiectul impunerii,ci pe valori inferioare ale acesteia,stabilite in general dupa anumite criterii,sau norme de evaluare,ale bazei impozabile si care se revizuiesc periodic; alimenteaza integral bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.Impozitele si taxele locale constitue venituri ale bugetelor locale,ale unitatilor administrativ-

teritoriale (comune,orase,municipii,sectoare ale municipului Bucuresti si ale judetelor)iar resursele financiare constituite din impozitele si taxele locale se utilizeaza pentru cheltuielile publice ale caror finantare se asigura de la bugetele locale.

Contribuabilii de impozite si taxe locale pot fi grupati in doua categorii,respectiv:a)persoane fizice si asimilate acestora,(contribuabili care desfasoara activitati economice pe baza liberei initiative )b)persoane juridice,respectiv acele entitati reprezentate de persoane fizice,inregistrate legal ce au un patrimoniu distinct in scopul desfasurarii unei activitati.Impozitele si taxele locale datorate de contribuabili sunt: impozitul pe cladiri; impozitul si taxe pe termen; taxa asupra mijoacelor de transport; taxa pentru eliberarea certificatelor,avizelor si autorizatiilor; taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate; impozitul pe spectacole; taxa hoteliera; alte impozitesi taxe locale

1.5.Autonomie locala

In perioada de dupa 1989 tarile Europei Centrale si de Est au suferit schimbari fundamentale care au schimbat vietile lor sociale si politice.In acest proces de transformare se observa printre altele,abandonarea principilui centralismului in favoarea descentralizarii,adoptarea principiului separarii puterilor in stat.In acest proces al schimbarilor se produc o serie de modificarin filozofia administrativa si a furnizarii de servicii sociale.Statul nu mai e principalul furnizor de servicii,el are doar rolul de a coordona activitatea unor agenti care vor lucra directin comunitate.Statul este cel care formuleaza strategia si urmareste aplicarea ei,insa nu mai intervine direct.El isi stabileste criteriile de performanta ce trebuie indeplinite de catre cei care vor furniza respectivul serviciu.In plus se deleagaa o serie de responsabilitati la nivel local si in ceea ce priveste asigurarea fondurilor pentru a se acorda anumite beneficii cetatenilor,resursele financiare nu vor mai veni exclusiv de la nivel local si in ceea ce priveste asigurare afondurilor pentru a acorda anumite beneficii cetatenilor.Fundamentarea si consacrarea constitutionala a principiului descentralizarii puterii administrative de la nivelul Guvernului central la nivelul colectivitatii locale, existenta in unitatile teritorial-administrative,a unor consilii locale alese care sa aiba organe executive responsabile in fata comunitatii,infiintarea unor forme de participare directa a cetattenilor la luarea celor mai importante decizii,reglementarea clara a competentelor responsabilitatilor ce revin colectivitatilor locale,consultarea acestora in luarea deciziilor ce le privesc,protetia limitelor lor teritoriale,adecvarea structurilor si mijloacelor administrative la misiunile care le incumba,asigurarea resurselor financiare necesare colectivitatilor locale,dreptul de asociere si protectie legala sunt elemente esentiale ale unei reale autonomii locale.O reala autonomie locala nu poate exista fara asigurarea resurselor financiare necesare autoritatilor,colectivitatilor locale intr-o proportie corespunzatoare competentelor si responsabilitatilor care le sunt coferite prin lege.Aceasta implica descentralizarea sistemului veniturilor si cheltuielilor publice,prelevarea directa,de catre autoriatilor locale nu numai a impozitelor si taxelor locale,ci si a unei cote-parti din celelate impozite si taxe stabilite la nivel central.Legea privind finantele, publice locale stabileste normele privind formarea, administrarea,utilizarea si controlul resurselor financiare,ale unitatilor administrativ- teritoriale si ale institutiilor si serviciilor publice de interes local.Potrivit legii,resursele financiare locale sunt constituite din impozite taxe si alte venituri fiscale,venituri nefiscale,venituri din capital cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat,cote aditionale la unele venituri,ale bugetului de stat si ale bugetelor locale,transferuri cu destinatie speciala.Autonomia locala permite ca fundamentarea,dimensionarea si repartizarea cheltuielilor publice locale,pe destinatii si ordonatori de credite sa se efectueze in concordanta cu atributiile care revin autoritatilor administratiei publice locale si prioritatile stabilite de acestea, in vederea functionarii lor in interesul comunitatii respective. -CAPITOLUL I. ELEMENTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE

1.1 Definitii privind impozitele si taxele

1.2 Caracterizarea generala a impozitelor si taxelor

1.3 Elementele impozitelor si taxelor

1.4 Clasificarea impozitelor si taxelor

1.5 Impozitele si taxele locale - rolul si importanta acestora

-CAPITOLUL II. STUDIU DE CAZ PRIVIND IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE LA PRIMARIA MUNICIPIULUI RM.VALCEA

2.1.Prezentarea Institutiei

2.2. Impozite si taxe locale, componenta importanta a bugetului local

2.3.Analiza veniturilor bugetare

2.4.Analiza cheltuielilor bugetare

2.5.Sistemul electronic de colectare a impozitelor si taxelor locale

2.6.Evaziunea fiscala si repercusiunea impozitelor

-CONCLUZII

-BIBLIOGRAFIE

-ANEXE

INTRODUCERE

Administratia publica, in orice societate, fie ea clasica, fie moderna, reprezinta un instrument al statului indispensabil in atingerea unor obiective majore detreminate de el, de realizarea unor valori politice stabilite prin acte juridice, ,,in scopul satisfacerii interesului general, prin actiunea puterii publice ,, .

Alaturi de interesele generale ale statului se regasesc si interesele locale intre acestea existand o interdepenta reciproca.

Anibal Teodorescu in conceptia sa subliniaza ca, ,,intr-un stat exista interese generale, alaturi de care exista interese judetene si interese locale ''

Anibal Teodorescu mai precizeaza ca, pe de alta parte nu trebuie sa credem ca intre stat, in general si interesele judetene sau cele pur locale ar exista o separatiune completa ci, dimpotriva si unele si altele au intotdeauna o anumita inraurire asupra bunului mers al statului. O nevoie judeteana si chiar una locala sunt resimtite adeseori de intreg statul, numai ca, cu mai putina intensitate.

George Alexianu intelege ,, prin administratie locala, toate acele organisme ale statului care sunt chemate sa satisfaca interesele care nu sunt generale, ci privesc in primul rand gruparile omenesti din localitate, se caracterizeaza prin faptul ca titularii nu detin puterea de la autoritatea centrala, ci de la grupul electoral local, pe cale de alegere''.

Acesti titulari sunt si ei subordonati autoritatii centrale reprezentata prin Guvern, care isi exercita dreptul sau de coordonare si unitate a statului pe calea tutelei si a controlului.

Administratia publica locala, fundamentata pe dispozitiile constitutionale, apare ca totalitate a serviciilor publice locale, organizate sau recunoscute de lege, chemate sa administreze

interesele proprii ale colectivitatilor locale, prin autoritati administrative autonome cu putere de decizie alese de catre acestea si sub controlul de legalitate al autoritatilor statului.

Rolul administratiei publice locale, consta, in principal in a rezolva treburile publice si a asigura, in acest cadru, interesele colectivitatilor locale conform nevoilor si cerintelor exprimate de acestea strans legate de specificul unitatii administrativ-teritoriale de care ele apartin.

Analizand dispozitiile generale ale Legii nr.215/2001 a admistratiei publice locale rezulta ca menirea acestea este de a rezolva si de a gestiona, prin autoritatile sale autonome, in nume propriu si sub responsabilitatea lor, o parte importanta a trebutilor publice, in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta.

CAPITOLUL I

1.1 DEFINITII PRIVIND IMPOZITE SI TAXE

Intre "impozit" si "taxa" exista deosebiri esentiale,de neconfundat,atat din punct de vedere semantic(al sensurilor cuvintelor),cat si din punct de vedere al continitului lor economic,al interpretarii fiscale.

IMPOZITUL reprezinta"plata efectuata in favoarea bugetului de stat de catre diferite persoana fizice sau juridice in cazul cand acestea se bucura de anumite servicii sau drepturi."Suma de bani care se plateste unor institutii in schimbul unor servicii prestate sau al unor drepturi"

Din punct de vedere fiscal,impozitul reprezinta plata baneasca, obligatorie, generala, nerambursabila, si fara obligatia din partea statului la o contra prestatie sau un echivalent direct si imediat catre persoanele fizice sau juridice care au obligatia de a efectua plati catre bugetul de stat, in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.

TAXA reprezinta plata baneasca, facultative(benevola), individuala, definitive si nerambursabila, cu obligatia din partea prestatorului (stat sau unitate private), la o contraprestatie sau un echivalent direct si imediat (serviciu, lucrari,confirmarea unor repturi,etc),catre perdoanele fizice si juridice.Taxele pot fi percepute si de unitatiile private autorizate.

1.2 CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR SI TAXELOR

Impozitele se stabilesc si se percep numai si numai de unitatiile specializate ale statului;in nici un caz si sub nici o forma impzitele nu pot fi incasate de unitatile private si cu ata mai mult nu se pune problema stabilirii de impozite de catre aceste unitati.

Notiunea de "impozit" este sinonima cu "venit al statului".Din punct de vedere al "contribuabilului" al acelui care are obligatia legaka de a suporta din veniturile sale darile catre stat impozitul reprezinta o obligatie de plata catre stat ,o dare.Din punct de vedere al platitorului spre exemplu al societatii comerciale care are obligatia retinerii impozitului pe salarii de la salariatii sai si de a-l vira la bugetul statului, impozitul reprezinta "o obligatie legala":de a retine

obligatiile de plata si a le vira statului, conform prevederilor legale.Din punct de vedere al tertilor in general persoane fizice si juridicestraine,care nu au calitatea de contribuabili ai statului in discutie ,impozitele practicate intr-un stat exprima gradul de fiscalitate, in functie de care se apreciaza oportunitatile de a investi, a munci, a face afaceri.

Frecvent se fac confuzii intre notiunea de impozite si cea de taxe.

Asemenea confuzii sunt generate, in unele cazuri, chiar de prevederile legale in vigoare,care nu respecta sensul si continutul real al termenilor si expresiilor folosite.Exemplu cel mai convingator il reprezinta denumirea "taxei pe valuare adaugata".Atat din punct de vedere al sensului, cat si al continitului,exprimarea corecta ar fi impozitul pe valuare adaugata, si nu de taxa pe valuare adaugata.

Impozitele si taxele se bazeaza pe urmatoarele principii:

-neutralitatea masurilor fiscale in raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de propietate asigurand conditii egale investitorilor, capitalului roman si strain;

-certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare care san u comduca la interpretari arbitrare, iar termenele, modalitatea si sumele de pata sa fie précis satbilita pentru fiecare, platitor, respective aceastia sa poata utmari si intelege sarcina fiscal ace le revine, precum sis a poata determina influenta deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;

-echitatea fiscala la nicelul persoaneolor fizice, prin impunerea diferita a venitirilor, in functie de marimea acesrora;

-eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termrn lung a prevederilor Codului fiscal, astfel incat acete prevederi san u conduca la efecte retroactive defvorabile pentru persoane fizice si juridice.

Din definitia impozitului rezulta trei caracteristici fundamentale ale impozitului, si anume: caracterul obligatoriu, titlul nerambursabil si lipsa contraprestatiei.

Caracterul obligatoriu al impozitului desemneaza faptu ca plata acestuia catre stat este o sarcina impusa tuturor contribuabilor persoane fizice si/sau juridice romane ori straine ca si rezidentilor ce obtin venituri atat in Romania, cat si in strainatate si datoreaza impozit.Drepul de a decide asupra nivelului impozitului revine puterii legislative si organelor arministratuve locale pentru acele segmente care, prin, lege le sunt date in responsabilitate. Cetatenii au obligatia sa contribuie, prin impozite si prin tae, la cheltuielile publice; sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a saecinilor fiscale.

Titlul nerambursabil al impozitului are in vedere ca acesta este o plata definitive catre stat;statil stabileste nivelul impozitului pe categorii de contribuabili, il adduce la cunostinta acestora si urmareste colectarea lui la termenele stabilite prin legislatia in vigoare.

Lipsa contraprestatiei semnifica ideea potrivit careia contribuabilii nu pot solicita statului un contraserviciu, avand o valuare egala sau apropiata cu valuoarea impozitului platit.

Rolul important al impozitelor se manifest ape urmatoarele planuri:

-in plan economic: rolul impozitului se concretizeaza ca fiind un factor de incurajare a unor anumite activitatii economice crestere sau reducere a productiei sau a consumului, ingradire sau impulsionare a comertului exterior;

-in plan financiar :rolul impozitelor este acela de a constitui in mijlocul principal de colectare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice; ele pot creste sau scadea atat in marime relativa cat si absoluta fie prin marirea/micsorarea numarului de lpatitori, extinderea bazei de impunere, majorarea/micsorarea cotelor de impunere;

-in plan social:rolul impozitelor consta in faptul ca prin intermediul acestora, statul asigura redistribuirea unei parti din produsul intern brut intre membrii societatii, indifferent daca acestia sunt persoane fizice sau juridice.

Incasarea impozitelor:

-la sediul organului fiscal de care apartine contribuabilul, in acest caz contribuabilul efectueaza lpata in nimerar prin prezentarea la o casieria organului fiscal la termenele stabilita;in present se folosesc tot mai mult operatiuniile de plata prin mijloace economice;

-delpasarea organului fiscal la sediul contribuabilului

-retinerea la sursa a impozitului datorat;consta in calculul impozitului de catre suportatorului impozitului respective din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice si juridice si virarea acestuia la termenele sip e destinatile stabilite de lege;obligatiile de plata care se incadreaza la aceasta forma de incasare a impozitului sun urmatoarele:venituriile din salarii, veniturile din drepturile de propietate intelectuala, venituri din dividente, venituri din dobanzi,venituri din jocuri de noroc si castiguri, venituri din pensii, venituri nerealizabile cu character neperiodic,intamlpator.

-perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale;este o modalitate de incasare a unor impozite practicata in general,de catre instantele judecatoresti,in present se opteaza pentru plata acestor taxe prin agentii ecomnomici specialazati, precum CEC.

In cazul taxelor plata se face anticipat,in timpul prestatiei,sau la sfarsit, dupa cum convin partile, fara a se pune problema perceperii de penalitati sau alte sanctiuni pentru neplata la termen.Astfel spus,plata taxelor se face "prin retinere la sursa" nu se ofera prestatia pana nu se incaseaza taxa.

1.3 ELEMENTELE IMPOZITELOR SI TAXELOR

Elementele comune impozitelor si taxelor sunt:

-plata baneasca;

-plata individuala;

-plata definitive si nerambursabila;

Taxele sunt plati facute de buna voie, facultative de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de catre stat.Serviciul consta intr-o "contraprestatie sau un echivalent direct si imediat catre persoanele fizice sau juridice".Nivelul tazei depinde de felul si de costul serviciului prestat .

Taxele mai reprezinta si pretul dreptului de folosinta acordat de stat unor persoane fizice sau juridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale,ex:taxa pentru folosirea locurilor publice, pentru folosirea terenirilor propietate de stat, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport,etc).

In cazul taxelor, plata este benevola, pe cand, in cazul impozitelor plata acestora este nu numai obligatorie, dar si precis stabila (anticipat) sub aspectul cuantumului, termenelor de plata sanctiunilor pentru neplata in cuantumul si la termenele stabilite prin lege.

In cazul taxelor, avem de a face cu platitori, cu persoane fizice sau juridice care isi achita contravaluarea serviciilor prestate, pe cand in cazul impozitelor avem de-a face cu contribuabili cu "persoane fizice sau juridice obligate prin lege sa plateasa impozite;birnic".

La o analiza se poate constata ca unele taxe precum "taxa pentru folosirea mijloacelor de transport"intrunesc in ceea mai mare parte,elemente caracteristice impozitului.

Cuantumul impozitului se determina in functie de:

1.volumul venitului impozabil;

2.marimea materie impozabile;

3.structura produselor si serviciilor consummate pentru care statul urmareste limitarea sau reducerea cat mai mult a consumului acestora.

Prestarea unui serviciu direct si imediat din partea statului lipseste cu totul, in cazul impozitului, pe cand pentru taxe, se presteaza de catre stat un serviciu direct sip e cat posibil imediat.

Elementele care deosebesc impozitele de taxe

IN CAZUL IMPOZITELOR IN CAZUL TAXELOR1.plata este obligatorie; -plata este facultativa2.plata se face fara obligatia din partea statului la o contraprestatie sau un echivalent direct si imediat catre persoanele fizice si juridice;

-plata se face cu obligatia din partea prestatorului (unitate e stat sau privata) la o contraprestatie sau un echivalent direct catre persoana fizica sau juridical;

3.se pot institui numai de catre stat prin lege;

4.nivelul lor nu se negociaza;

-se pot institui atat de stat, cat si de lege

-nivelul lor este negociabil;

5.termenul de plata este précis stabilit prin lege

-plata se face anticipat, in timpul sau la sfarsitul prestatiei;

6.avem de-a face cu contribuabili; -aven de-a face cu platitori;7.marimea impozitelor datorate se stagileste in functie de venitul, averea, structura consumului de bunuri si servicii, situatia personala si familiara a contribuabilului

-nivelul taxei pltite este in functie de marimea si importanta serviciului prestat,indifferent de venitul,averea si situatia personala si familiala a platitorului.pentru anumite servicii, nivelul taxelor este influentat si de politica statului cu privire la serviciile respective(la cele la care se urmareste reducerea consumului stabilindu-se accize);

8.sunt venituri nu mai ale statului

-din taxele percepute de unitatiile private numai o parte se vireaza bugetului de stat sub forma de impozite;

9.in stabilirea structurii si a nivelului unor impozite se au in vedere si Directivele Comunitatii Europene in materie fiscala

-structura si nivelul taxelor nu intra in sfera de reglementari ale Comunitatii Europene.

Componentele impozitelor:

Prin urmare ,componentele impozitului se refera la:

-subiectul impozabil,suportul impozitului, obiectul impunerii, unitatea de impunere, cota impozitului,termenul de plata si sanctiune;

a.Subiectul impozitului poate fi o persoana fizica sau juridica obligata prin lege la plata sa.Legislatia in vigoare nimeste pe acest subiect,contribuabil.

b.Suportatorul impozitului este reprezentata de persoana fizica sau juridica ce suporta efectiv impozitul.Aceasta poate fi supotatorul real (in cazul impozitelor datorate persoanelor fizice organelor fiscale locale) sau un interpus (in cazul cand impozitul datorat se achita de catre o alta persoana).

c.Obiectul impunerii are ca forma de manifestare profitul, venitul, reprezentantele, impozitele locale.

d.Unitatea de impunere este exprimarea in unitati de masura a dimensiunii impunerii;ea se poate exprima in unitati naturale (kilogram,litru,hectar,metro patrat)sau/si unitati monetare.(lei)

e.Sursa impozitului constituie origoinea din care se plateste impozitul;aceasta poate fi venit sau avere.

f.Cota impunerii poate fi stabilita in suma fixa ori in cote procentuale si reprezinta impozitul datorat pentru o unitate de impunere.

g.Termenul de plata reprezinta momentul calendaristic pana la care impozitul trebuie sa fie achitat.

h.Sanctiunea constituie pedeapsa prevazuta de legile fiscalitatii pentru contribubilii care incalca dispozitiile lor si se pot materialize in popriri,sechestre,penalitati.

1.4 CLASIFICAREA IMPOZITELOR SI TAXELOR:

In teoria si practica fiscala se intalneste o mare varietate de tipuri si feluri de impozite care sunt constituite in raport cu anumite criterii stiintifice si le deoebesc in ceea ce priveste continutul si forma lor. Drept criterii ale tipologiei se folosesc cele referitoare la trasarurile de fond si forma,obiectul impunerii, scopurile urmarite,frecventa realizarii lor,institutia care le administreaza.

A.Dupa criteriul trasaturilor de fond si forma, se pot distinge urmatoarele categorii de impozite:

.Impozite directe , contribuabilul cunoaste cu precizie ce impozite si cota ce o datoreaza statului termenul de plata si sanctiunile pentru neplata lor,impozitele directe se impart in doua categorii:

-Impozite reale -ce se caracterizeaza prin aceea ca obiectul impunerii se defineste in mod cantitativ.Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cldiri , pe pamant,masini,etc.

Impozitele reale se calculeaza si pentru cladiri in functie de destinatia lor (locuinte magazine,birouri).Stabilirea impozitului pe cladiri a avt la baza anumite criterii,cum sunt:numarul si destinatia camerelor, suprafata construita , numarul usilor,ferestrelor,suprafata curtii,marimea chiriei

In present,impozitele de tip real se practica pe scara tot mai redusa,mentinandu-se in tari in curs de dezvoltare.Sub aspect theoretic,cel mai elocvent exemplu de impozit personal este impozitul pe venituri globale.

-Impozitele personale se definesc prin aceea ca la asezare lor, se tine seama si de situatia personala a platitorului.

Impozitele personale se intalnesc sub forma:

a.impozitelor pe venit;impozitelor pe avere;

b.impozitele pe venitul persoanelor fizice;impozitul pe venitul persoanelor juridice.

La persoanele juridice impozitul imbraca urmatoarele forme:-impozitul pe profit; impozitul pe dividente;impozitul pe venitul din vanzarea activelor.

.Impozitele indirecte se percep de catre stat prin insasi vanzarea de productie sau bunuri care contin in pretul lor acest tip de impunere ; ele se platesc statului in mod indirect, prin cumpararea de bunuri si/sau produse;cu cat se cumpara mai multe produse si/sau bunuri ce contin impozite indirecte, cu atat se vor vira in contul statului mai multe resurse financiare.impozitele indirecte imbraca mai multe forme de manifestare:

-taxa pe valoare adaugata;

-accizele;

-taxele vamale;

-alte impozite.

Taxa pe valoare adaugata.Forma sub care exista, in prezent, taxa generala de consumatie este taxa pe valoare adaugata(TVA), denumita si impozit unic incasat fractionat. Se calculeaza asupra cresterii de valoare adaugata de fiecare agend economic care participa la ciclul realizarii unui produs sau la executarea unei lucrari care intra sub incidenta acestui impozit. Platitorii de TVA sunt toti agentii economici care vand produse, executa lucrari sau presteaza servicii.

Pentru a determina sumele de plata catre autoritatea publica orice agend economic infiinteaza cel putin patru conturi:TVA colectata, TVA deductibila, TVA de plata, TVA de recuperate.

In tara noastra, TVA a fost introdusa in anul 1993, din urmatoarele considerente:

-necesitatea inlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulatia marfurilor;

-cresterae resurselor financiare ale statului;

-amortizarea cu sistemele fiscale din celelalte tari europene.

In prezent in Romania, cota normala de TVA este de 19%, alaturi de care functioneaza o cota redusa de 9%.

Accizele.Taxele speciale de consumatie sunt aplicate doar la vanzarea anumitor produse sau grupe de produse:bunuri considerate de lux,sau produse pentru care se urmareste reducerea consumului, fie din considerentul ca dauneaza sanatatii, (tutun, alcool), fie ca reprezinta resurse limitate sau cu grad mare de poluare (carburantii). In prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor includ: alcoolul etilic alimentar, derivatele sale si or ice alte bauturi alcoolice;produse petroliere (cu exceptie pacura), produsele de tutun, alte produse si grupe de produse: cafea, bijuterii,(cu exceptia verghetelor), autoturisme, parfumuri, blanuri naturale, articole de crystal, ape minerale, armele de vanatoare si de uz individual.

Accizele se pot calcula in doua moduri, in functie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat in parte. Astfel, cota de impunere poate fi:

a.cota fixa in lei sau in euro pe unitatea de masura speciala (de exemplu pe litru, pe gradul de concentratie, pe cifra octanica).

b.cota procentuala, care se aplica asupra bazei de impozitare.

In present, majoritatea accizelor sunt calculate prin imbinarea celor doua tipuri de cote.

Taxele vamale. Reprezinta impozitele indirecte instituite ca urmare a interventiei statului in comertul international. Interventia statului in economie se poate realiza pe doua cai:direct si indirect. Pe cale directa, statul poate interveni, fie prin masuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor, fie prin reglementarea schimburilor.

Deoarece taxele vamale sunt multiple ca numar, ca mod de asezare si cu efecte diferite, se impune o clasificare a lor.

Multitudinea taxelor vamale poate fi ordonata dupa cel putin patru criterii:

-sensul fluxurilor comerciale;

-modul de fixare;

-modul de percepere a taxei;

-scopul instituirii taxelor vamale.

●In functie de sensul fluxurilor comerciale regasim:

-taxe vamale de import;

-taxe vamale de export;

- taxe vamale de tranzit.

●Dupa modul de fixare, taxele vamale pot fi:

-taxe vamale autonome - se aplica la importurile din tarile cu care nu exista acorduri privind "clauza natiunii celei mai favorizate".

-taxe vamale conventionale - au un nivel mai redus decat cele autonome si se aplica asupra relatiilor comerciale intre tarile care fac parte din anumite uniuni vamale.Se mai numesc sit axe vamale preferentiabile.

●Dupa modul de percepere al taxei, intalnim:

-taxe vamale ad valorem - presupun utilizarea unei cote procentuale care se aplica asupra taxei de impozitare (valoare de vama)

-taxe vamale speciale - sunt stabilite in suma fixa pe unitatea de masura a bunurilor importate.

-taxe vamale mixte - imbina cele doua forme anterioare de taxare.

●Dupa scopul instituirii taxele vamale, regasim:

-taxe vamale cu scop fiscal -au ca principal scop obtinerea de venituri la bugetul statului;

-taxe vamale cu scop protectionist - au ca scop principal protejarea productiei interne a anumitor produse, prin impozitarea accentuate a celor similare provenite din import;

-taxe vamale cu scop preferential - sunt determinate de negocierile intre govern si constau intr-o reducere reciproca a taxelor vamale;

-taxe de sanctiune - pot imbraca urmatoarele forme:

1.taxe anti-dumping;

2.taxe compensatorii;

3.taxe retorsiune.

Taxe de timbru si inregistrare. Aceste taxe sunt obligatorii numai in cazul in care cetateanul solicita un serviciu din partea statului. In prezent, exista o multitudine de astfel de taxe.

Taxele judecatoresti si notariale sunt printre cele mai des intalnite si se platesc pentru diferite procese si inregistrari notariale.

Ca taxe de inregistrare mai functioneaza diverse taxe de timbru:timbru literar, cinematografic, teatral, musical si folcloric.

Deosebit de taxele de inregistrare si de timbru mai exista si diverse tarife (in sensul de taxe fiscale), cum sunt:

-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul National de Cadastru;

-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare si Control in Turism.

B.Dupa criteriul obiectului impunerii, impozitele se clasifica astfel:

-impozit pe profit-reprezinta un impozit direct stabilit nominal in sarcina contribuabilului, prin care se urmareste impunerea profitului obtinut din activitatiile desfasurate;

-impozite pe venit-este o impunere directa stabilita asupra veniturilor realizate de catre contribuabili,intr-o perioada de timp;

-impozite pe produs-sunt acele impuneri ce se regasesc in continutul pretului produsului sis au bunurilor cumparate;

-impozitul subiectiv-sunt impuneri ce se refera la averea personala a subiectului,respectiv contribuabilul.

C.In raport cu scopurile urmarite, impozitele pot fi:

-impozite financiare- scopul urmarit prin impunerea acestora este acela de a crea venituri la bugetul statului, venituri care sa acopere cheltuielile. In cazul acestui tip de impozit pot intra:impozitul pe venit,accizele,taxa pe valuare adaugata,taxele de consumatie, taxele de timbru si de inregistrare.

-impozitele de ordine-au in vedere limitarea anumitor actiuni ori atingerea unui obiectiv cu caracter fiscal;ele pot fi taxe pe vicii in scopul limitarii consumului unor produse,ori sub forma accizelor, avand ca scop obtinerea de noi resurse financiare.

D.Dupa frecventa utilizarii lor:

-impozitele permanente-sunt acele impuneri care se incaseaza, de regula, annual de la contribuabili, ele fiind in cuantum constant ori variabil;

-impozitele de incidenta-acestea se percep o singura data, odata cu declararea acestora.

E.In functie de institutia care le percepe si administreaza, impozitele sunt:

-impozite federale-se stabilesc pentru realizarea veniturilor la nivelul federal;

-impozit la nivel de stat component al federatiei -se stabilesc drept venituri fiscale la nivelul statului respective;

-impozite la nivelul provinciilor sau regiunilor componente ale federatiei-se stabilesc drept venituri similare cu cele ale administratiei locale;

-impozite ale administratiei centrale de stat;

-impozite ale administratiei locale.

1.5. IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE - ROLUL SI IMPORTANTA ACESTORA

Conform articolului 248, impozitele si taxele locale se clasifica dupa cum urmeaza :

a. impozit pe cladiri ;

b. impozitul pe teren ;

c. impozitul pe mijloacele de transport ;

d.taxa pentru elibererea certificatelor, avizelor si autorizatiilor ;

e. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate ;

f. impozitul pe spectacole ;

g. taxa hoteliera ;

h. taxe spaciale ;

i. alte taxe.

Impozitele si taxele locale, precum si amenzile si penalitatile aferente acestora constituie venituri la bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale.

In vederea clasificarii si stabilirii reale a situatiei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale au competenta de a solicita informatii si documente cu relevata fiscala sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, dupa caz, iar notarii , avocatii, executorii judecatoresti precum si alta entitate care detine informatii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, dupa caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligatia furnizarii acestora fara plata.

Autoritatile administrative publice locale au urmatoarele componente si raspunderi in ceea ce priveste finantele publice locale:

1. elaborarea si aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite

2. stabilirea si urmarire impozitelor si taxelor locale in coditiile legii

3. urmarirea executiei bugetelor locale si rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, in conditii de echilibru bugetar

4. Stabilirea si urmarirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include obtiunea trecerii sau nu a acestor servicii in raspunderea unor agenti economici specializati sau servicii publice locale, urmarindu-se eficientizarea acestora in beneficiul cetatenilor

5. Administrarea eficienta a bunurilor din propietatea publica sau privata a institutiilor administrativ-teritoriale

6. Angajarea de imprumuturi pe termen scurt, mediu si lung si urmarirea achitarii la scadenta a obligatiilor de plata rezultate din aceste

7. Administrarea resurselor financiare pe parcursul executiei bugetare in conditii de eficienta

8. Stabilirea obtiunilor si a prioritatilor in aprobarea si in efectuarea cheltuierlilor publice locale

9. Elaborarea, aprobarea, modificare si urmarirea realizarii programelor de dezvoltare in perspectiva a unitatilor administrativ-teritoriale ca baza a gestionarii bugetelor locale anuale

10. Organizarea si urmarirea efectuarii controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor institutiilor si serviciilor publice din subordinea consiliului local si consiliului judetean al municipiului Rm. Valcea

Prin bugetele locale se intelege bugetele de venituri si cheltuieli ale unitatilor administrativ-teritoriale .

Bugetele locale si bugetele institutiilor si serviciilor publice de interes local se aproba astfel :

1. bugetele locale, de catre consiliile locale, consiliile judetene si consiliul judetean al municipiului Rm.Valcea, dupa caz.

2. bugetele institutiilor si serviciilor publice, finantate integral sau partial din bugetele locale, de catre consiliile mentionate la pct. 1 , in functie de subordonarea acestora

3. bugetele institutiilor si serviciilor publice finantate integral din venituri extrabugetare , de catre organul de conducere a acestora, cu avizul oradonatorului principat de credite.

Fiecare comuna, oras, municipiu, judet, respectiv municipiul Rm. Valcea, intocmeste bugetul local, in conditii de autonomie potrivit legii.

Intre aceste bugete nu exista relatii de subordonare .

Ordonatorii principali de credite elaboreaza si prezinta o data cu proiectul anual al bugetului local, o prognoza a acestuia pe urmatorii 3 ani, precum si programul de investitii publice, detaliat pe obiective si pe ani de executie.

Institutiile publice, in interesul prezentei legi, cuprind autoritatile unitatilor administrativ-teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare a activitatii acestora . Veniturile bugetelor locale se formeaza

din impozite taxe alte venituri si cu venituri cu destinatie speciale, precum si din sume si cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , cote aditionale la unele venituri ale bugetului de stat si ale bugetelor locale si din transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat . Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliul local si judetean al municipiului Rm.Valcea dupa caz in limitele si in conditiile legii . Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat.

Impozitele si taxele locale se stabilesc de catre consiliile locale, judetene si Consiliul municipiului Rm. Valcea, dupa caz, in limitele si in conditiile legii.

Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea platitoare vireaza la data platii salariului , o cota de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale ale caror raza se desfasoara activitatea si 10 % la bugetul judetului respectiv.

Sumele incasate din vanzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate in urma demolarii , dezmembrarii sau defectarii in conditiile prevazute de lege, a unor mijloace fixe sau din vanzarea unor bunuri materiale care apartin institutiilor si serviciilor publice, finantate integral din bugetele locale, dupa deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operatiuni, constituie venituri ale bugetului local si se varsa la acestea.

Sume incasate din concesionarea sau din inchiriere unor bunuri apartinand domeniului public sau privat , de interes local sau judetean, constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele incasate din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat ale unitatilor administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale si se utilizeaza pentru realizarea de investitii din componenta autoritatilor administratiei publice locale.

Pentru asigurarea echilibrului bugetar al unor unitati administrativ - teritoriale, prin legea bugetului de stat, precum si criterii de repartizarea a acestora pe unitatile administrativ - teritoriale.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si transferurile cu destinatie speciala din bugetul de stat se aproba anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecarui judet respectiv al municipiului Rm. Valcea.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , aprobate anual, o cota de pana 25% se aloca judetului propriu iar diferenta se repartizeaza pe comune , orase, municipii, de catre consiliul judetean, prin hotararea, dupa consultarea primarilor si cu asistenta tehnica de specialitate a directiei generale a finantelor publice si controlului financiar de stat, in functie de criteriile de repartizare aprobate.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investitii finantate din imprumuturile externe, la a caror realizare contribuie si Guvernul.

Din bugetele locale se finanteaza actiuni social - culturale sportive , inclusiv ale cultelor, actiuni de interes local in beneficiul comunitatii, cheltuieli de intretinere si functionare a administratiei publice locale, cheltuieli cu destinatie speciala, precum si alte cheltuieli prevazute prin dispozitii legale.

Consiliile judetene, Consiliul Municipiului Rm. Valcea si consiliile locale, dupa caz , pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrari si servicii de interes public local.

Colaborarea sau asocierea se realizeaza pe baza de conventii sau contracte de asociere in care se prevad si resursele financiare reprezentand contributia fiecarei autoritati a administratiei publice locale implicate. Conventiile sau contractele de asociere se incheie de catre ordinatorii principali de credite, in conditiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat in colaborare sau asociere.

Consiliile locale, dupa caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societati comerciale pentru realizarea de lucrari de servicii de interes public local sau judetean, dupa caz. Fondurile necesare se asigura din bugetele locale.

In bugetele locale se inscrie fondul de rezerva bugetara la dispozitia consiliului local, judetene si al Consiliului Municipiului Rm. Valcea, dupa caz, in cota de pana 5% in totalul cheltuielilor. Acesta sa pot utiliza, pe baza hotararilor consiliilor respective , pentru finantarea actiunilor sau sarcinilor intervenite in cursul anului si pentru inlaturarea efectelor unor calamitati naturale.

Consiliile locale, judetene si Consiliul Municipiului Rm. Valcea, dupa caz, pot aproba si utiliza, in intregime , sume incasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local, pentru suplimentarea cheltuielilor prevazute in aceste bugete, in urmatoarele conditii :

1 depasirea incasarilor sa fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv si sa mentina pana la finele anului.

2 bugetele respective sa aiba imprumuturi restante, precum si dobanzi si comisioane neachitate, aferente imprumuturilor contractate.

Cheltuielile pentru investitiile judetelor , municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, si ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare judeteana si locala, care se finanteaza, potrivit legii, din bugetul local si din imprumuturi, se inscriu in programul de investitii al fiecarei unitati administrativ-teritoriale, care se aproba ca anexa la bugetul local de catre consiliul local judetean si Consiliul Municipiului Rm. Valcea , dupa caz.

Obiectivele de investitii si celelalte cheltuieli asimilate investitiilor se inscriu in programul de investitii, dupa caz, in prealabil documentatiile tehnico- economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea si oportunitatea efectuarii cheltuielilor de investitii, au fost elaborate si aprobate potrivit dispozitiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc prioritatile in repartizarea sumelor de fiecare obiectiv inscris in programul de investitii, in limita fondurilor cuprinse in proiectul de buget cu aceste destinatii, asigurand totodata , utilizarea rationala si eficienta a acestor fonduri, precum si realizarea obiectivelor de investitii in cadrul duratelor de executie aprobate.

Proiectele bugetelor locale se elaboreaza pe baza proiectelor bugetelor proprii ale administratiei publice locale, ale institutiilor si serviciilor publice de subordonare locala.

Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezinta proiectele bugetelor locale, echilibrate, directiilor generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat, pana la data de 15 mai a fiecarui an, urmand ca aceasta sa depuna la Ministerul Finantelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judetului, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cel mai tarziu pana la data de 1 iunie a fiecarui an.

Veniturile si cheltuielile prevazute si bugetele locale se repartizeaza pe trimestre, in functie de termenele legale de incasare a veniturilor si de perioada in care este necesara efectuarea cheltuielilor si se aproba de catre.

1. Ministerul Finantelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat si pentru transferurilor de la acest buget, pe baza propunerilor ordinatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de directiile generale ale finantelor publice si controlul financiar de stat, in termen de 20 de zile de la intrarea in vigoare a legii bugetului de stat.

2. Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii si bugetele institutiilor si serviciilor publice subordonate in termen de 15 zile de la probarea sumelor prevazute la pct 1.

Pe baza bugetelor locale aprobate, in conditiile legii, de consiliile locale, judetene si Consiliul Municipiului Rm.Valcea, dupa caz, in conditiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat intocmeste si transmit Ministerului Finantelor bugetele pe ansamblul fiecarui judet, respectiv al municipiului Rm. Valcea, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor grupate in cadrul fiecarui judet si a municipiului Rm. Valcea pe comune, orase, municipii si bugetul propriu , pe structura clasificatiei bugetare de Ministerul Finantelor.

Ordonatorii principali de credite repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul local , pe unitatile ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora, cuprinse in bugetele respective si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu , cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele bugetare aprobate pe unitati ierarhice , ai caror conducatori sunt ordinatorii tertiari de credite si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii , cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor pe care le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unitatilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate si in conditiile stabilite prin dispozitiile legale.

Ordonatorii principali, secundari si tertiari de credite raspund de :

1. elaborarea proiectului de buget propriu

2. urmarirea modului de incasare a veniturilor

3. necesitatea, oportunitatea si legalitatea angajarii si utilizarii creditelor bugetare in limita si cu destinatia aprobata prin bugetul propriu.

4. Integritatea bunurilor aflate in administratie.

5. Organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a bilanturilor contabile si a conturilor de executie bugetara.

Transferurile catre bugetele locale , in cadrul limitelor prevazute in bugetul de stat , se efectueaza de catre Ministerul Finantelor, prin directiile generale ale finantelor publice si controlului

financiar de stat , la cererea ordonatorilor principali de credite, in functie de necesitatile executiei bugetare.

Finantarea cheltuielilor din bugetele locale , se asigura prin deschideri de credite de catre ordinatorii principali ai acestora, in limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale si potrivit destinatiei stabilite in raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispozitie anterior si cu respectarea dispozitiilor legale care reglementeaza efectuarea cheltuielilor respective.

Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale institutiilor si serviciilor publice de interes local se asigura astfel :

1 integral din bugetul local, in functie de subordonare.

2 din venituri extrabugetare si din subventii acordate de la bugetul local, in functie de subordonare

3 integral din venituri extrabugetare.

Institutiile si serviciile publice de interes local mai pot folosi , desfasurarea si largirea activitatilor lor , mijloace materiale si banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si sponsorizari, cu respectarea dispozitiilor legale.

In cazul in care, la infiintarea unor institutii si servicii publice de interes local sau a unor activitati finantate integrale de venituri extrabugetare, aceste nu dispun de fonduri suficiente , in baza unor documentatii temeinice fundamentate, consiliile locale, judetene si Consiliul Municipiului Rm. Valcea dupa caz, pot acorda imprumuturi temporare din bugetul local pe baza de conventie. Imprumuturile acordate in aceste conditii vor fi rambursate integral in termen de un an de la data acordarii.

Pentru functionare unor servicii publice locale , create in interesul persoanelor fizice si juridice , consiliile locale judetene si Consiliul Rm. Valcea dupa caz, stabilesc taxe speciale.

Taxele speciale constituie venituri cu destinatie speciala ale bugetelor locale, fiind utilizate cu scopurile pentru care au fost infiintate.

Sumele ramase neutilizate din taxele speciale, stabilite ca diferenta intre veniturile incasate si platile efectuate , se raporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie , o data ci incheierea exercitiului bugetar. Acelasi regim se aplica si celorlalte venituri cu destinatie speciala.

Taxele speciale se incaseaza numai la persoanele fizice si juridice care se servesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective.

Constatarea , asezarea si urmarirea incasarii taxelor speciale se realizeaza prin compartimentele de specialitate ale primariilor, consiliilor judetene ale primariei Municipiului Rm. Valcea dupa caz.

Serviciile publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica cu obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii fizice si morale ale mijloacelor fixe aferente acestor activitati, prin tarif sau pret, potrivit legii.

Sumele reprezentand amortizarea calculata pentru aceste mijloace fixe se utilizeaza pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de investitii ca sursa de finantare a acestora.

Activitatile de natura economica, pentru care se calculeaza amortizarea mijloacelor fixe, se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

CAPITOLUL II

2.1PREZENTAREA GENERALA A PRIMARIEI RM. VALCEA

Primarul, viceprimarul, secretarul, impreuna cu aparatul propriu de specialitate reprezentat de consiliul local, constituiePrimaria, structura functionala cu activitate permanenta care aduce la indeplinirea hotararilor consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand probleme curente ale colectivitatii locale.

Aparatul propriu al Consiliului Local este structura organizatorica de specialitate care asigura indeplinirea sarcinilor si atributiilor ce ii revin in domeniile de activitate stabilite de lege. Aparatul propriu al Consiliului Local este subordonat primarului, care constituie autoritatea executiva la nivelul Primariei Rm. Valcea. Regulamentul de organizare si de functionare a aparatului propriu se aproba de catre consiliul local, la propunerea primarului.

Primarul este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate, al autoritatilor, administratie publice locale, pe care ii conduce si ii coordoneaza. El indeplineste o functie de autoritatea publica. In exercitarea atributiilor ce-i revin, primarul emite dispozitii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executori numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau dupa ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupa caz .

Compartimentele de specialitate din cadrul Primariei Rm. Valcea nu au capacitate decizionala si nici dreptul de a initia proiecte de hotarari, ci doar componenta legala de a fundamenta prin rapoarte de specialitate, studii, referate, sub aspectul legal, formal, de eficienta si/sau eficacitate, necesar procesului decizional, acestea fiind:

-compartiment stare civila si asistenta sociala;

-compartiment pentru evidenta persoanelor;

-compartiment registru agricol;

-compartiment informare, relatii publice si secretariat;

-compartiment de audit intern;

-compartiment protectie civila;

-compartiment resurse umane;

-compartiment informatica;

-compartiment Contabilitate si achizitii publice;

-compartiment impozite si taxe locale;

-compartiment A.D.D.P.;

- compartiment administrativ gospodaresc.

Pe langa aceste compartimente la nivelul Primariei Rm. Valcea functioneaza un serviciu de intretinere parcuri si zone verzi. De asemenea este subordonata si gestionata activitatea desfasurata la nivelul Casei de Cultura, respectiv bibliotecii.

2.2 IMPOZITELE SI TAXELE LOCALE-COMPONENTA,IMPORTANTA A BUGETULUI LOCAL

Impozite si taxe de la persoane fizice

A) Impozitul pe cladiri proprietatea persoanelor fizice se calculeaza prin aplicarea cotei de 0,1% asupra valorii impozabile pe m.p. de suprafata construita desfasurata la cladiri si alte constructii determinata potrivit criteriilor si normelor de evaluare prevazute mai jos :

Valoarea impozabila se reduce in raport cu perioada in care au fost realizate, dupa cum urmeaza :

TIPUL CLADIRII Valoarea impozabila conf.H.G.1514/2007

-lei / mp-

Valoarea impozabila indexata cu 15% 2008

-lei / mp-a) Cladiri cu peretii sau cadre din beton , din caramida arsa , piatra naturala sau alte materiale

397 457

b) Cladiri cu peretii din lemn , caramida nearsa , valatuci , faianta sau alte materiale asemanatoare

114 131

c) Constructii anexe corpului principal al cladirii cu peretii din caramida arsa, piatra , beton sau alte materiale asemanatoare

102 117

d) Constructii anexe corpului principal al cladirii cu peretii din lemn, caramida nearsa, valatuci, faianta, sipci sau alte materiale asemanatoare

45 52

TIPUL CLADIRII Valoarea impozabila conf.H.G.1514/2006

-lei / mp-

Valoarea impozabila indexata cu 15% 2007

-lei / mp-a) Cladiri cu peretii sau cadre din beton , din caramida arsa , piatra naturala sau alte materiale

397 457

b) Cladiri cu peretii din lemn , caramida nearsa , valatuci , faianta sau alte materiale asemanatoare

114 131

c) Constructii anexe corpului principal al cladirii cu peretii din caramida arsa, piatra , beton sau alte materiale asemanatoare

102 117

d) Constructii anexe corpului principal al cladirii cu peretii din lemn, caramida nearsa, valatuci, faianta, sipci sau alte materiale asemanatoare

45 52

- inainte de 1950, inclusiv, reducerea este de 15% ;

- intre anii 1951-1977, inclusiv, reducerea este de 5%.

B) Impozitul pe terenurile situate in intravilanul localitatii se stabileste anual in functie de rangul si zona din interiorul localitatii pe sate componente, dupa cum urmeaza :

Impozitul pe terenurile situate in intravilanul localitatii se stabileste anual in functie de zona din interiorul localitatii pe categorii de folosinta, dupa cum urmeaza :

C) Impozitul pe

mijloace de transport cu tractiune mecanica ce apartin persoanelor fizice si juridice se stabileste in functie de capacitatea

cilindrica a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fractiune :

Satul component Rangul Zona Nivelul impozitului

-lei / ha-

Coeficient de majorare

10%Stoenesti, Berislavesti

IV A 636 700

Scaueni, Bradisor IV B 509 560Robaia, Dangesti IV C 382 420

Categoria de folosinta Zona A Zona B Zona CTeren arabil 20 15 13Pasune 15 13 11Faneata 15 13 11Vie 33 25 20Livada 38 33 25Padure sau alt teren cu vegetatie forestiera

20 15 13

Teren cu ape 11 9 6

1) Taxa pentru eliberarea

certificatului de urbanism :

Suprafata pentru care se obtine certificatul

Taxa

-lei-Pana la 150 mp inclusiv 4Intre 151-250 mp inclusiv 5Intre 251-500 mp inclusiv 7Intre 501-750 mp inclusiv 8Intre 751-1000 mp inclusiv 10Peste 1000 mp 10+0,01 lei/mp pentru

fiecare mp ce depaseste 1000 mp

2) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrarii, inclusiv instalatiile aferente acesteia.

3) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari =9 lei pentru fiecare mp.afectat.

4) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire chioscuri, tonete, cabine,spatii de expunere, precum si pentru amplasarea panourilor de afisaj =6lei pentru fiecare mp.de suprafata ocupata de construire.

5) Taxa pentru eliberarea autorizatiei privind lucrarile de racorduri si bransamente la retelele publice de apa, canalizare, gaze, energie electrica, telefonie si televiziune prin cablu=9 lei pentru fiecare bransament.

6) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de catre comisia de urbanism si amenajarea teritoriului, de catre primari=11 lei

7) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa=7 lei.

Tipul mijlocului de transport Nivel impozit

-lei/200 cmc sau fractiune-Motorete, scutere, motociclete si autoturisme cu capacitate cilindrica de pana la 1600cm inclusiv

7

Autoturisme cu capacitate cilindrica intre 1601-2000cm

15


30


60

Autoturisme cu capacitate cilindrica peste 3001cm

120

Autobuze, autocare, microbuze 20Alte autovehicule cu masa totala maxima de pana la 12 tone inclusiv, precum si autoturismele de teren din productie interna

25

Tractoare inmatriculate 15

8) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfasurare a unei activitati economice=11 lei.

9) Taxa pentru eliberarea certificatului de producator =50 lei.

10) Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare partiala sau totala a constructiilor si amenajarilor =0,1% din valoarea impozabila a acestora.

11) Pentru prelungirea certificatelor de urbanism si a autorizatiei de construire se percepe o taxa de 30% din valoarea initiala.

Alte taxe locale

1. Taxa inmatriculare mijloace de transport :

Pentru autovehicule cu greutatea pana 750 kg=26 lei

Pentru autovehicule cu greutatea intre 750-3500 kg =52 lei

Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500 kg =104 lei

2. Taxa bilet proprietate :

- bovine=22 lei

- ovine=10 lei

- porcine=17 lei

3. Taxa oficiere casatorie

- in zilele lucratoare=25 lei

- in zilele nelucratoare=60 lei

4. Taxa eliberare certificat de stare civila=10 lei

5. Taxa eliberare adeverinte de orice fel=3,5 lei

6. Taxa instrainare teren curti constructii=25 lei

7. Taxa instrainare alte categorii de terenuri=15 lei

8. Taxa de deplasare in teren pentru diferite constatari=25 lei

9. Taxa inregistrare succesiune=15 lei pentru fiecare succesor

10. Taxa pentru consultarea arhivei proprii la cerere=20 lei

11. Taxa pentru transcriere documente=30 lei

12. Taxa pentru autorizarea de libera trecere a autovehiculelor de tonaj greu :

- greutatea totala intre 3,5t - 10t = 450 lei / luna ;

- greutatea totala peste 10t =650 lei / luna.

Impozite si taxe de la persoane juridice

A. In cazul contribuabililor persoane juridice impozitul pe cladiri se calculeaza in cadrul localitatii astfel :

- prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea acestora, conform prevederilor legale in vigoare ;

- daca persoanele juridice nu au afectat nici o evaluare a cladirii incepand cu anul 1998, cota impozitului pe cladiri este de 4% aplicat la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea acestora.

B. Pentru terenurile proprietate privata sau publica a comunei aflate in administrarea sau folosinta persoanelor juridice ( terenurile ocupate de stalpii de sustinere a retelelor electrice, telefonie), utilizate in alte scopuri decat pentru agricultura sau sivicultura, se percepe o taxa identica cu impozitul pe teren.

C. Pentru terenurile amplasate in extravilan, dupa rangul localitatii, categoria de folosinta si zona unde este situat se percepe o taxa, dupa cum urmeaza :

Categoria de folosinta Zona A Zona B Zona CTeren cu constructii 22 20 18Arabil 36 34 32Pasune 20 18 16Fanete 20 18 16Vie pe rod 40 38 36Vie pana la intrarea pe rod X X XLivada pana la intrarea pe rod 40 38 36Livada pana la intrarea pe rod X X XPadure sau alt teren cu cu vegetatie forestiera

12 10 8

Padure in varsta de pana la 20 ani X X XTeren cu apa, altul decat cel cu piscicole 4 3 2Teren cu amenajari piscicole 24 22 20Drumuri si cai ferate X X XTeren neproductiv X X X

Impozitul pe mijloace de transport cu tractiune mecanica ce apartin persoanelor fizice si juridice se stabileste in functie de capacitatea cilindrica a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fractiune :

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si a autorizatiilor

Taxa pentru eliberarea autorizatiei de construire se calculeaza prin aplicarea cotei de 1%

asupra valorii autorizate a lucrarii, inclusiv instalatiile aferente acesteia.

Taxa pentru eliberarea autorizatiei de foraje sau excavari =9 lei pentru fiecare mp. Afectat.

Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de catre comisia de urbanism si amenajarea teritoriului, de catre primari=11 lei

Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatura stradala si adresa=7 lei

Taxa pentru eliberarea autorizatiei de desfiintare partiala sau totala a constructiilor si amenajariilor=0,1% din valoarea impozabila a acestora.

Pentru prelungirea certificatelor de urbanism si a autorizatiei de construire se percepe o taxa de 30% din valoarea initiala.

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate

a. pentru folosire mijloacelor de publicitate prin afisaj, panouri sau alte asemenea mijloace publicitare=17 lei

b. pentru firmele instalate la locul desfasurarii activitatii, taxa anuala este de 23 lei/mp.

Taxa astfel stabilita se va plati integral pana la data de 31 martie a anului sa in termen de 30 zile de la data instalarii( in cazul instalarii in cursul anului.

Impozitul pe spectacole

Alte taxe locale

Taxa inmatriculare mijloace de transport :

Pentru autovehicule cu greutatea pana 750kg=26 lei

Tipul mijlocului de transport Nivel impozit - lei/cmc sau fractiune

Motorete, scutere, motociclete si autoturisme cu capacitate cilindrica de pana la 1600 cmc inclusiv

7

Autoturisme cu capacitate cilindrica intre 1601-2000cmc

15


30


60

Autoturisme cu capacitate cilindrica peste 3001cmc

120

Manifestarea artistica sau activitatea distractiva Nivelul impozituluiVideoteci 1 leu / mp./ziDiscoteci 2 lei / mp./zi

Pentru autovehicule cu greutatea intre 750-3500kg=52 lei

Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500kg=104 lei

Taxa instrainare teren curti constructii=25 lei

Taxa pentru consultarea arhivei proprii la cerere=20 lei

Taxa pentru autorizarea de libera trecere a autovehiculelor de tonaj greu :

greutatea totala intre 3,5t - 10t=450 lei/luna ;

greutatea totala peste 10t=650 lei/luna.

Taxa pentru activitati de comert stradal=10 lei.

2.3.ANALIZA VENITURILOR BUGETARE

Pentru anul 2008 s-a prevazut prin bugetul de venituri si cheltuieli , venituri totale in suma de 31.770,64 mii lei (RON), mai mult cu 12% fata de anul 2007.

Evolutia veniturilor pe principalele categorii de venituri este prezentata in tabelul urmator:

Evolutia veniturilor Consiliului Judetean:

Tabelul nr.1

Indicatori 2006 2007 2008mii

lei(RON)

% mii

lei(RON)

% mii

lei(RON)

%

Venituri proprii 5998,79 25 6623,77 24 1461,26 5Prelevari din buget 13675,83 56 20947,16 74 26270,09 82Subventii 4672,34 19 570,00 2 4039,28 13Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate

0 0 0 0 0 0

Imprumuturi 0 0 0 0 0 0Venituri totale 24346,97 100 28140,93 100 31770,64 100

Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli.

Graficul nr.1

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr. 7

Analiza veniturilor totale

Din tabelul de mai sus se observa ca veniturile totale au crescut de la o perioada la alta in medie cu 15% pe an.

Prezinta importanta analiza in structura a veniturilor totale si analiza in dinamica a veniturilor exprimate in preturi nominale si preturi reale.

In termeni nominali in anul 2006 aveau valoarea de 24.346,97 mii lei(RON), in anul 2007 au crescut cu 15%ajungand la 28.140,93 mii lei (RON), valori exprimate in preturi curente .

Interesant este de analizat evolutia veniturilor prin prisma factorului pret. Astfel pe baza indicilor de pret comunicati de Comisia Nationala de Statistica:

- Indice de pret 2007/2006 - 1,303;

- Indice de pret prognozat 2008/2007 - 1,18;

Consider an de referinta, anul 2006, cifrele nominale exprimate in preturi curente le voi actualiza la nivelul anului2007 pe baza relatiei marimilor relative cu baza fixa.

Evolutia veniturilor bugetare in preturi curente si in preturi comparabile

-lei(RON) - Tabelul nr.2

Indicator 2006 2007 2008Nominal

(real)

Nominal Real Nominal Real

Venituri proprii 5998,79 6623,77 5083,47 1461,26 950,41

Prelevari din

bugetul statului

13675,83 20947,16 16076,10 26270,09 170863

Subventii 4672,34 570,00 437,45 4039,28 2627,17

Total venituri 24346,94 28140,93 21597,03 31770,64 20663,83

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli.

In termeni reali veniturile bugetare din anul 2007 au scazut fata de cele din anul 2006, ajungand la 21.597,03 mii iei(RON),ceea ce reprezinta o scadere de 12%. In anul 2008 veniturile bugetare au crescut fata de cele din anul 2006 cu 35% adica cu8323,67 mii iei(RON).

In termeni reali veniturile bugetare din anul 2007 au o valoarea 26.663,29 mii iei(RON), ceea ce reprezinta o scadere fata de anul de referinta, cu 16%.

Se poate constata ca daca la nivelul preturilor curente s-a inregistrat o crestere a veniturilor, analizate la nivelul preturilor comparabile (la nivelul anului 2006) acestea au inregistrat o scadere. Acest lucru se observa foarte bine in graficul de mai jos.

Graficul nr.2

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelului nr.8

Evolutia veniturilor proprii

Tabelul nr. 3

Indicatori 2006 2007 2008mii % mii % mii %lei(RON) lei(RON) lei(RON)

Venituri proprii 5998,79 100 6623,77 100 1461,26 100totale1. Venituri curente 1014,56 16,91 649,65 9,81 838,96 57,41 - Venituri fiscale 371,88 6,20 340,72 5,14 116,90 8,00

-Venituri nefiscale 642,68 10,71 308,92 4,66 722,06 49,412.Venituri din capital 84,43 1,41 104,61 1,58 1,00 0,073 .Venituri cu 4899,79 81,18 5869,51 88,61 621,30 42,52destinatie speciala

Sursa:Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de Venituri si Cheltuieli.

Graficul nr. 3

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.3

In anul 2007 veniturile proprii au crescut cu 105 fata de cele din 2006, in timp ce in anul 2008 acestea au scazut fatade cele inregistrate in 2007 cu 78%. La prima vedere pare o situatia confuza si gresita, stiind ca o data cu descentralizarea ponderea veniturilor proprii ar trebui sa creasca, de aceea voi face o analiza mai amanuntita a acestui aspect.

In termeni nominali veniturile proprii au scazut de la 25% in anul 2006, la 24% in anul 2007, si au inregistrat oscadere brusca la 5%.

In termeni reali veniturile proprii au scazut de la 5.998,79 mii lei(RON), in anul 2006, la 5083,47 mii lei(RON) in anul2007, ajungand la 950,41 mii lei(RON) in anul 2008, aceasta insemnand o scadere de 6 ori.

Evolutia veniturilor din capital Tabelul nr .4


lei(RON)

% mii

lei(RON)

% mii

lei(RON)

%

Venituri din valorificarea unor bunuri ale institutiilor publice

0,25 0,30 0,97 0,93 1,00 100

Venituri din valorificarea unor bunuri aleinstitutiilor publice

0 0 0 0 0 0

Venituri din privatizare 84,18 99,70 103,64 99,07 0 0

Venituri din capital 84,43 100 104,11 100 1,00 100

Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli.

Grafic nr.4


Evolutia veniturilor CU destinatie speciala

Tabelul nr.5 Indicatori 2006 2007 2008

mii lei(RON) % mii lei(RON)

% mii lei(RON) %

Fondul pentru interventie 0 0 602,80 10,27 310,00 49,90Amortizarea mijloacelor fixe

0 0 240,50 4,10 285,00 45,87

Donatii si spnsorizari 15,99 0,33 25,46 0,43 20,00 3,22Sume acordate de pers fizice si juridice

74,40 1,51 77,00 0,01 6,30 1,01

Fondul pentru drumurile publice

4809,40 98,16 5000,00 85,19 0 0

Venituri cu destinsie speciala

4899,79 100 5869,51 100 621,30 100

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Analiza veniturilor cu destinatie speciala

Veniturile cu destinatie speciala uu avut o evolutie descrescatoare plecand de la valori aproximativ egale in anii 2006, 2007 (4899,79 mii lei(RON) respectiv 5869,51 mii lei(RON)) la o valoare de 621,30 mii lei(RON).

Ponderea veniturilor cu destinatie speciala in totalul veniturilor proprii

scazut de la 88,61% in anul 2007, la 42,52% in anul 2008.

In anul 2006 si 2007 o mare parte a fondurilor cu destinatie speciala (98,16% respectiv 85,19%) au constituit-o veniturile din fondurile fondul pentru drumurile publice, acest lucru se poate usor constata prin lucrarile de modernizare care s-au facut pe drumurile publice : Pitesti- Rm. Valcea si Rm. Valcea-Sibiu.

Graficul nr.5

Analiza veniturilor curente

In cadrul veniturilor proprii, veniturile curente au avut o evolutie oscilanta astfel in anul 2006 au inregistrat o valoare de 1012,52 mii lei(RON), o pondere de 16,91% in totalul veniturilor proprii, scazand in anul 2006 la 649,65 mii lei(RON) cu o pondere de 9,81% pentru ca sa creasca la 838,96 mii lei(RON), o pondere de 57,31%, pondere foarte mare datorita reducerii veniturilor proprii in anul 2007.

a) Veniturile fiscale au avut o evolutie descendenta, ele au scazut de la 371,88 mii lei(RON), o pondere de 6,20% in anult 2003, la 340,72 mii lei(RON), o pondere de 5,14% in anul 2007 ajungand la 116,90 mii lei(RON), pondere de 8% in anul 2008.

Evolutia veniturilor fiscale

Tabelul nr.6

Indicatori 2006 2007 2008mii lei(RON)

% mii lei(RON)

% mii lei (RON)

%

Impozit pe profit de la RA si SC de sub autoritatea CJ

169,29 45,52

182,90 53,68

111,90

95,72

Taxa asupra mijloacelorde transport detinute de persoanele juridice

0 0 0 0 5,00 4,28

Alte incasari din impozite directe 202,59 54,48

157,82 46,32

0 0

Total venituri fiscale 371,88 100 340,72 100 116,90

100


Impozitul pe profit de la regulile autonome si de la societatile comerciale de sub autoritatea Consiliului Judetean au scazut datorita privatizarilor si a iesirii de sub autoritatea Consiliului Judetean a o serie de intreprinderi.

Taxa asupra mijloacelor de transport se determina de catre compartimentul Serviciul Buget, Impozite si taxe din cadrul Consiliului Judetean se va urmari incasarea cotei de 45%, 55% la bugetul local. Ea se utilizeaza pentru lucrari de intretinere, modernizare, reabilitare si constructie a drumurilor de interes local si judetean.

Evolutia veniturilor nefiscale

Tabelul nr.7


Iei(RON)

% lei(RON) % mn

Iei(RON)

%

Varsaminte nete din profitul net al RA

83,15 12,95 53,36 17,27 156,60 21,69

Varsaminte de SAinstitutiile publice

2,15 0,33 80,00 0,26 1,00 0,14

Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecata , irnputari,despagubiri

30,00 0,05 5,15 1,67 5,00 0,69

Venituri din amenzi si sanctiuni

10,50 1,63 1,80 0,58 2,00 0,28

Restituiri din finantarea bugetara locala a anilor precedenti

168,50 26,22 215,54 69,77 292,46 40,50

Venituri din concesiuni 13,72 2,13 13,30 4,31 15,00 2,08Venituri din ATEE surse

364,36 56,69 18,97 6,14 250,00 34,62

Total venituri nefimfe 642,68 100 308,92 100 722,06 100


b)Veniturile nefiscale au o evolutie oscilanta cu o tendinta de crestere astfel in anul 2006 aveau valoare de 642,68 mii lei(RON), o pondere de 10,71%, in 2007 s-au redus la 308,92 mii lei(ROM) atingand o pondere de 4,66% ,pentru ca apoi sa se majoreze la 722,06 mii lei(RON), inregistrand o pondere de 49,41% in totalul veniturilor proprii pentru anul 2006,

in termeni reali vemturile nefiscale au scazut de la 642,68 mii lei(RON) in anul 2006,1a 469,62 mii lei(RON) in anul 2007,inregistrand o scadere de aproximativ 27%.

Analiza cotelor defalcate din impozitul pe venit

Cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut de la o perioada la alta avand cea mai mare pondere in totalul prelevarilor de la bugetul de stat.

O pondere importanta a acestor sume a fost repartizata pentru echilibrarea bugetelor locale.

In termeni nominali in anul 2006 au inregistrat o valoare de 12.421,14 mii lei(RON), reprezentand o pondere de92,82% din totalul prelevarilor din bugetul statului, in anul 2007 au crescut cu 9,23% ajungand la 13.568,73 mii lei(RON), in anul 2008 au inregistrat o crestere fata de anul 2007, cu 62% , avand o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adica 84,05% din totalul prelevarilor din bugetul de stat.

In termeni reali, in anul 2007 cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut fata de anul 2006 cu 16%. in anul 2008 au crescut fata de 2007 cu 38%, comparativ cu crestere nominala fiind de 62%.

Analiza cotelor defalcate din impozitul pe salarii

Cotele defalcate din impozitul pe salariu au scazut de la o perioada la alta ajungand la 10,03 mii lei(RON) in anul 2008,scadere de 25 ori fata de anul 2006 cand s-a inregistrat o valoare absoluta de 247,40 mii lei(RON).

Analiza cotelor defalcate din TVA

Cote defalcate din taxa pe valoare adaugata au avut o pondere de 34,36% in total prelevari din bugetul de stat.

Sumele defalcate din taxa pe valoare adaugata au avut o evolutie oscilanta, maximum valori atingandu-se in anul 2008 .Astfel, daca in anul 2006 s-a inregistrat o valoare absoluta de 1007,29 mii lei(RON) reprezentand 7,37% din totalul prelevarilor din bugetul statului, in anul 2007 ele au ajuns la 7197,72 mii lei(RON) (o pondere de 34,36%), pentru ca in anul 20058sa scada inregistrand o valoare de 4179,8.8 mii lei(RON).

In termeni reali cotele defalcate din TVA au avut aceiasi evolutie, dar comparand anul 2008 cu anul 2007, ele au scazut cu 51%.

In termeni nominali, in anul 2006 au inregistrat o valoare de 12,421,14 mii lei(RON), reprezentand o pondere de92,82% din totalul prelevarilor din bugetul statului, in anul 2007 au crescut cu 9,23%, ajungand la 13,568,73 mii lei(RON), in anul 2008 au inregistrat o crestere fata

de anul 2007 cu 62% , avand o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adica 84,05%din totalul prelevarilor din bugetul de stat.

2.4.ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.45/2003 prevede clar ca bugetele de venituri si cheltuieli la nivel local functioneaza pe principiul echilibrului bugetar, astfel ca odata cu aprobarea acestuia de catre Ministerul Finantelor se asigura finantarea tuturor cheltuielilor inscrise in acesta.

Exista un articol distinct de venituri pe fiecare an: "Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale'.

Acestea fiind zise, marimea cheltuielilor pe fiecare an este egala cu marimea veniturilor, in acest sens prezinta interes analiza structurii cheltuielilor, iar in cadrul fiecarei structuri a evolutiei acestora.

Evolutia cheltuielilor clasificate dupa natura lor

Tabel nr.8

Indicatori 2006 2007 2008

mii lei(RON)

% mii lei(RON) % mii lei(RON) %

1.Cheltuieli curente 19685,72 80,85 23950,28 85,11 27491,82 86,53

-Cheltuiel de personal

-Cheltuieli materiale si servicii

-Subventii

-Transferuri

-Plati de dobanzi

7414,88

11297,07

0

970,00

3,77

30,46

46,40

0

3,98

0,02

8073,81

11405,81

1537,78

2932,88

0

28,69

40,53

5,46

10,43

0

9462,56

11899,00

1865,99

4264,25

0

29,78

37,45

5,87

13,43

0

2.Cheltuieli de capital 4622,74 18,99 4159,64 14,78 4273,81 13,45

-Investitii ale institutiilor publice

-Investitii ale regiilor autonome

1641,78

2980,96

6,74

12,25

2773,62

1786,02

8,33

6,35

3136,83

1136,98

9,87

3,58

3.Imprumuturi acordate

38,50 0,16 31,00 0,11 0 0

4.Rezerve 0 0 0 0 5,00 0,02

Total cheltuieli 24346,97 100 28140,93 100 31770,64 100


Analiza cheltuielilor totale

In termeni nominali cheltuielile totale au crescut de la o perioada la alta cu 15% pe an. Astfel daca in anul 2006 ele reprezentau 24,336,97 mii lei(RON), in anul 2007 au crescut cu 15% in valoare absoluta cu 3793,96 mii lei(RON).

In anul 2008 aceste au crescut fata de anul 2007 cu 12 % cu 3629,70 mii lei(RON).

Graficul nr.8


Analiza cheltuielilor curente

Cheltuielile curente au fost de 19.685,72 mii lei(RON) in anul 2006, avand o pondere de 80,85 % in totalul cheltuielilor. In anul 2007 au ajuns la 23,950,28 mii lei(RON) cu o pondere de 85,11% ,pentru ca in 2008 sa ajunga la274.91,82 mii lei(RON), reprezentand o pondere de 86,53%.

In anul 2008 fata de 2006 cheltuielile curente au crescut in termeni nominali cu 39,65%. in termeni reali cheltuielile curente din 2006 au scazut de la 19.685,72 mii lei(RON), la 18.380,88 mii lei(RON) in anul 2007, 7.880,85 mii lei(RON) in anul 2008, o scadere de aproximativ 10%.

Analiza cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital in 2006 au avut o valoare de 4622,74 mii lei(RON), reprezentand 18,19 % din totalul cheltuielilor. Acestea au inceput sa scada, ajungand la 4159,64 mii lei(RON),reprezentand o pondere de 14,78% din totalul cheltuielilor, ceea ce inseamna o scadere de 10%.

In anul 2008 cheltuielile de capital au avut o valoare de 4273,81 mii lei(RON) ceea ce reprezinta o pondere de13,45% si o scadere in termeni nominali fata de 2006 cu 8%.

In termeni reali cheltuielile de capital au cazut de la 4622,74 mii lei(RON) in anul 2006, la 3192,36 mii lei(RON) in anul 20078 si la 2779,64 mii lei(RON) in anul 2008, ceea ce inseamna o scadere cu 40%. Cheltuielile de capital sunt alocate pentru investitii de interes public si investitii ale Regiilor Autonome deveniind din ce in ce mai nesemnificative.

Analiza subventii si transferuri

In cadrul cheltuielilor curente subventiile si transferurile au o pondere destul de insemnata de aproximativ 16% in totalul cheltuielilor.

In anul 2006 Consiliul Judetean nu a acordat subventii. Din tabelul nr. 4.3.1 se observa ca datorita imprumuturilor, a trebuit sa se vireze 3,77 mii lei(RON) pentru dobanzi. In anii 2007 si 2008 nu s-au mai contractat imprumuturi.

Analiza cheltuielilor materiale si servicii

Cheltuieli materiale si servicii in cadrul cheltuielilor curente poderea cea mai mare o reprezinta cheltuielile materiale si servicii, o pondere de 42% in medie pentru cei 3 ani din totalul cheltuielilor. Cheltuielile materiale si servicii au avut pe parcursul celor 3 ani o evolutie descrescatoare ca pondere. Daca in anul 2006 erau in suma de 11.297,07 mii lei(RON), reprezentand o pondere de 46,40%, in anul 2007 au ajuns la o pondere de 37,45% in totalul cheltuielilor, ceea ce reprezinta o valoare de 11.899,00 mii lei(RON).

In preturi reale cheltuielile au scazut cu 32% fata de nivelul anului 2006.

Analiza cheltuielilor cu personalul.

Cheltuielile de personal au crescut in marime absoluta de la o perioada la alta cu aproximativ 13,5% pe an, dar ca pondere au scazut in anul 2007 (29,75%) fata de anul 2006 (30,46%).

In conditiile in care rata inflatiei a fost destul de ridicata 30% in anul 2007/2006 si 18% pentru 2008se poate aprecia ca salariul real a scazut in anul 2008 fata de anul 2006 cu 17%.

Graficul nr.9


Situatia cheltuielilor bugetare dupa destinatie

Tabel nr.9

Indicatori 2006 2007 2008mii lei(RON)

% mii lei(RON)

% mii lei(RON) %

1.Servicii publice generale

2221,83 9,13 2690,64 9,56 4180,00 13,16

2.Cheltuieli social culturale

12830,81 52,70 15433,88 54,84 18956,78 59,67

-invatamant 1768,09 7,26 2175,36 7,72 4050,58 12,75-sanatate 0 0 0 0 0 0-cultura, religie ,actiuni privind activitatea sportiva

2729,47 11,21 4778,12 16,98 6100,65 19,20

-asistenta soc., alocatii, pensii, ajut. si indemnizatii

8333,24 34,23 8480,39 30,14 8805,54 27,72

3. Servicii si dezvoltate publica, mediu si apa

1538,69 6,32 1057,00 3,76 664,00 2,09

4. Actiuni economice 2550,96 10,48 2738,19 9,73 7018,58 22,09- arcuituri si alviasfeura 0 0 122,17 0,43 129,30 0,41-transporturi si 2550,96 10,48 2616,02 9,30 6889,28 21,68

comtmicatii-alte actiuni economice 0 0 0 0 0 05.Alte actiuni 262,51 3,27 320,70 1,14 324,97 1,016. Fond de garantare si redistribuire

0 0 0 0 0 0

7.Transferuri din bugete locale

0 0 0 0 0 0

8. Imprumuturi acordate 0 0 31,00 O,11 0 09.Plati de dobanzi si alte cheltuieli

3,77 0,02 0 0 0 0

10.Rambursari de imprumuturi

38,50 0,16 0 0 0 0

11. Fonduri de rezerva 0 0 0 0 5,00 0,0212.Cheltuieli cu destinatie speciala

48498866 19,92 5869,51 20,86 621,30 1,96

Total cheltuielii 24346,97 100 28140,93 100 31770,64 100Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri si cheltuieli

Graficul nr.10


Analiza cheltuieli social- culturale

Cheltuielile social-culturale au crescut in termeni nominali de la o perioada la alta, atat ca valoare absoluta cat si ca pondere in totalul cheltulelilor de la 12.830,81 mii lei(RON), o pondere de 52,70% in anul 2006 la 3.8.956,71 mii lei(RON), opondere de 59,67% in anul 2008.

In termeni reali cheltuielile social-culturale au ramas aproximativ constante pe parcursul celor 3 ani.

2.5.SISTEMUL ELECTRONIC DE COLECTARE A IMPOZITELOR SI TAXELOR LOCALE

Implementarea Sistemului electronic de colectare a impozitelor si taxelor arata ca sistemul bancar din Romania a inteles mesajul Guvernului si a demarat modernizare acestui proces. Accesul la serviciile bancare modeme este indispensibil pentru a permite cetatenilor platitori de taxe si impozite accesul modem la serviciile guvernamentale si pentru a-i scuti de cozi interminabile la ghiseele unde isi plateau pana acum datoriile. Functionarea acestuia prim sistem electronic de plata a taxelor dovedeste ca decizia Guvernului de a extinde acest proiect pilot la nivel national a fost realista si s-a bazat pe disponibilitati reale.

Conform Ordonantei de Urgenta nr. 24/30 ianuarie 2002, autoritatile publice locale au obligatia de a asigura si implementarea de sisteme electronice pentru colectarea impozitelor si taxelor, in fiecare oras si municipiu din teritoriu.

Sistemele electronice pentru colectarea taxelor si impozitelor vizeaza optimizarea relatiei administratie publica -cetatean prin:

- reducerea birocratiei din administratii;

- operativitatea interferentei cetatean - administratie;

- reducerea costurilor din administratie;

- cresterea transparentei procesului administrativ;

- reducerea timpului de rezolvare a problemelor cetatenilor;

- eficientizarea procesului de colectare a taxelor si impozitelor de la cetateni;

- functionarea non stop , oferind conditii civilizate de relationare intre administratie si contribuabili.

Pentru a intelege modul de utilizare a implementarii sistemului electronic sunt necesare cunoasterea abrevierilor care au urmatoarele semnificatii:

a) ISO - Organizatia International de Standardizare;

b) SSL - Protocol de comunicare securizat prin Internet.

Termenii utilizati au urmatoarele definitii:

a) Sistem - Sistemul electronic de incasare a impozitelor si taxelor locale;

b) Entitate fiscala - Autoritate a administratiei publice locale insarcinata cu colectarea taxelor si impozitelor locale;

c) Utilizator - Persoana fizica sau juridica, romana sau straina, care beneficiaya de serviciile Sistemului.

d) Pagina web - Document electronic, accesibil prin internet;

e) Navigator Internet - Program pentru calculator care permite vizualizarea paginilor web.

In vederea asigurarii operarii Sistemului, entitatea fiscala are urmatoarele responsabilitati:

a) punerea la dispozitia utilizatorilor a unui sistem care sa permita incasarea taxelor si impozitelor locale prin mijloace electronice;

b) intretinerea sl operarea Sistemului, acest sistem va permite contribuabililor sa consulte lista taxelor si impozitelor locale datorate, precum si lista detaliata a platilor efectuate dupa punerea in functiune a Sistemului;

c) sa furnizeze servicii de consultanta si suport tehnic cu privire la utilizarea Sistemului si a tranzactiilor ce se desfasoara prin intermediul Sistemului;

d) sa supravegheze si sa controleze respectarea normelor legale in vigoare de catre cei care utilizeaza Sistemul;

Entitatea fiscala va adopta acele proceduri de utilizare care sa asigure confidentialitatea, integritatea, accesul si disponibilitatea permanent a datelor pe parcursul transmiterii si stocarii acestora, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Toti utilizatorii Sistemului au obligatia sa respecte procedurile stabilite de entitatea fiscala in scopul asigurarii nivelului de securitate necesar bunei desfasurari a operatiunilor in cadrul acestuia.

Utilizatorii Sistemului sunt obligati sa utilizeze procedurile de autentificare stabilite de entitatea fiscal. Entitatea fiscala are obligatia de a asigura prin intermediul procedurilor de autentificare pe care le stabileste, identificarea emitentului unui mesaj, integritatea datelor in timpul transmiterii acestora sau in timpul stocarii for precum si confidentialitatea informatiilor transmise.

In scopul promovarii competitiei, entitatea fiscala are obligatia de a adopta solutiile care utilizeaza doar standarde deschise.

In scopul asigurarii securitatii Sistemului, entitatea fiscala trebuie sa ia toate masurile necesare implementarii mecanismelor de non-repudiere, pentru a garanta integritatea si originea tranzactiilor din punctul de vedere al expeditorului.

Pentru asigurarea securitatii datelor, entitatea fiscala trebuie sa ia toate masurile necesare pentru stocarea in deplina siguranta a datelor si documentelor utilizate de Sistem. Orice document va fi stocat astfel incat sa se pastreze originea, destinatia si momentul transmiterii sale prin intermediul Sistemului.

Pentru asigurarea integritatii si securitatii datelor si a documentelor, entitatea fiscala trebuie sa ia toate masurile necesare, care tin de acesta, pentru asigurarea securitatii comunicatiei dintre Sistem si utilizatorii sai.

Entitatea fiscala are obligatia sa informeze cetatenii, prin intermediul Sistemului electronic, cu privire la obligatiile fiscale si la tipul de taxe si impozite pe care acestia le pot achita si prin mijloace electronice.

Entitatea fiscala pune la dispozitia utilizatorilor facilitatile Sistemului fara a percepe taxe. Aceasta este obligata safurnizeze informatia gestionata, la cerere, gratuit, celorlalte

institutii ale administratiei publice, daca acestea sunt abilitate legalde a detine, prelucra sau folosi informatia solicitata.

2.6.EVAZIUNEA FISCALA SI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Evaziunea fiscala este fenomenul de incalcare a reglementarilor fiscale care au consecinta financiara a platii unor impozite si taxe mai mici decat cele legal datorate, ori chiar a neplatii unor impozite si taxe.[1] In legislatia fiscala romaneasca, evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, in intregime sau in parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice romane sau straine.

Evaziunea fiscala constituie unul din fenomenele economico-sociale complexe de maxima importanta cu care se confrunta fiecare stat si ale carui consecinte nedorite.

Limitarea evaziunii fiscale apare ca necesara datorita efectelor sale: ea se repercuteaza direct asupra diminuarii veniturilor fiscale si favorizeaza aparitia unor distorsiuni in mecanismul pietei, consolidand nejustificat pozitia pe piata a celor care se sustrag de la impozitare; contribuie la accentuarea inechitatilor sociale.

Principalele premise ale evaziunii fiscale sunt:

unele norme si reglementari legale privind stabilirea si plata impozitelor si taxelor pot fi

lipsite de precizie si pot oferii posibilitatea de a fi interpretate in moduri diferite;

evaziunea fiscala poate fi si rezultanta folosirii unor metode si modalitati defectuoase

de aplicare a legislatiei fiscale ( de exemplu stabilirea obligatiilor fiscale pentru unele categorii de contribuabili pe baza unor norme medii de venit si nu pe baza venitului efectiv realizat);

se poate vorbi si de o inclinatie psihologica generala a contribuabililor - pe fondul lipsei unei educatii fiscale din partea unor contribuabili -, de a se sustrage partial sau total, de la plata obligatiilor fiscale care le revin; o asemenea inclinatie deriva din faptul ca omul este preocupat sa puna mai presus interesele sale individuale decat interesul general al societatii;

incalcari ale legislatiei fiscale savarsite de catre functionarii publici cu atributii fiscale, vamale si de control financiar, care au consecinte de evaziune fiscala;

existenta unei presiuni fiscale excesiv de ridicate, ce depaseste gradul de suportabilitate a contribuabililor;

neajunsuri in organizarea sistemului de control financiar;

desele modificari ce se produc in sistemul fiscal in perioada de tranzitie.

Formele evaziunii fiscale

evaziunea care poate fi realizata la adapostul legii;

evaziunea fiscala ce se realizeaza cu incalcarea legii, denumita frauda fiscala.

● Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii consta in sustragerea de impozitare a unei parti din materia impozabila realizata de catre contribuabilii de drept, la adapostul legii, fara ca fapta lor sa fie considerata contraventie sau infractiune si sanctionata corespunzator. Aceasta este o evaziune fiscala nefrauduloasa, putandu-se infaptui prin doua moduri:

- prin includerea in legislatia fiscala a unor prevederi care sa permita unor categorii de contribuabili sa sustraga in totalitate sau partial, de la impozitare, o parte din materia impozabila. Este vorba de a include in legile fiscale unele prevederi ce se refera la privilegiile fiscale pe care le acorda statul unor categorii sociale sau unor persoane juridice;

- alt mod de a determina evaziunea poate sa apara datorita unor lacune ale legilor fiscale care permit unor persoane fizice sau juridice sa plateasca un impozit mai mic. Un asemenea fenomen devine posibil deoarece legislatia fiscala din unele state permite, prin lacunele sale, scoaterea de la impozitare, a unor venituri, parti de venituri sau averea care, daca prevederile legale ar fi clare, explicite, necontradictorii, complete, nu ar putea duce la asemenea situatii de scoatere de sub incidenta fiscala a lor.

Evaziunea fiscala la adapostul legii presupune a uza de prevederile legislatiei fiscale spre a apara cat mai mult interesele contribuabililor, diminuand sarcinile fiscale, pornind de la impreciziile unor legi fiscale sau beneficiind de facilitatile fiscale prevazute in legislatie.

In orice tara exista legi fiscale imperfecte, pe care actorii economici le speculeaza pentru a-si usura sarcina fiscala.

Se pot prezenta multiple posibilitati de aparitie a evaziunii fiscale la adapostul legii. In situatia determinarii veniturilor impozabile pe baza unor norme medii de venit se creeaza posibilitatea ca acei contribuabili care obtin venituri superioare normei medii stabilite, sa nu plateasca impozit pentru venitul suplimentar inregistrat. Aceste situatii se pot ivi in cazul impozitarii veniturilor din profesii libere daca sunt evaluate pe baza normelor medii de venit.

Sarcina fiscala se poate determina si prin practicarea unor cote forfetare de cheltuieli pentru calculul veniturilor impozabile ( artistii plastici, scriitorii ), prin scaderea din profiturile reale ale contribuabililor a unor cheltuieli investitionale, de sponsorizare etc.

In aceste cazuri contribuabilii care efectueaza cheltuieli reale mai mari sau mai mici decat cotele forfetare de cheltuieli prestabilite, ca si contribuabilii carora li se admit la scaderea din profiturile reale cheltuieli investitionale si de sponsorizare ajung sa plateasca impozite necorelate cu baza reala de impozitare.

Acordarea unor facilitati fiscale ( exonerari, scutiri partiale, reduceri de impozite ), actorilor economici in anumite domenii ale economiei, asigura un cadru favorabil pentru a recurge la diverse procedee spre a sustrage de la impozitare o parte a veniturilor. Pentru a se sustrage temporar de la plata impozitelor, solicita si obtin aprobari de a constitui noi societati comerciale cu acelasi obiect de activitate ca al celor vechi cu toate ca in realitate, acestea sunt noi forme de organizare si exploatare in care se obtin profituri mai mari decat in vechile societati care sunt mentinute intr-o stare de aparenta functionare.

Facilitatile fiscale acordate actorilor economici din anumite ramuri, la infiintarea firmelor, sau pe parcursul desfasurarii activitatii, permit ca o parte din venit sa nu fie supus impunerii. Astfel, se pot acorda scutiri temporare de la plata impozitului pe profit pentru societatile nou infiintate, scutiri sau reduceri de impozite pentru societatile care creeaza noi locuri de munca sau

angajeaza personal din randul somerilor, scutiri de taxe vamale pentru masinile si utilajele sau materiile prime aduse din import.

Se pot acorda reduceri de impozit pe profit pentru actorii economici care reinvestesc o parte din profitul obtinut in echipamente tehnice.

Reglementarile fiscale din alt state ofera si alte posibilitati de evaziune fiscala la adapostul legii. In S.U.A. legea confera dreptul unui intreprinzator persoana fizica sa-si declare ca asociati pe sotie si copii, chiar daca ei nu au nici o contributie la capitalul social sau la activitatea firmei. Avantajul pentru ei este ca prin impunerea separata pe fiecare membru de familie, impozitul de platit va fi mai mic.

CONCLUZII

Putem deci concluziona ca in ultimii 13 ani procesul de descentralizare a administratiei publice, desi s-a desfasurat greoi si a intampinat multe obstacole, a dus la obtinerea unei autonomii locale relative in curs de perfectionare. Un rol capital pentru obtinerea unei adevarate autonomii decizionale la nivelul administratiei locale l-au avut finantele publice locale.

Autonomia financiara a administratiilor locale determina o degrevare a finantelor centrale de o seama de venituri si cheltuieli publice, o reducere a fluxurilor financiare realizate intre cele doua nivele structurale ale finantelor publice, precum si o mai mare transparenta a utilizarii fondurilor publice.

Se observa o crestere considerabila a veniturilor proprii in anul 2008 fata de 2007, adica cu 140,66% ceea ce denota o mai buna colectare a acestora si o descentralizare a impozitelor si taxelor la bugetul de stat catre bugetele locale.

La impozitul pe mijloace de transport se observa o crester considerabila (in medie de cca 100%), iar modul de calcul a acestuia se face la capacitatea cilindrica fractionata de 200cmc fata de 500cmc cat era in 2006.

Conceptul de autonomie locala este insa sortit sa ramana golit de continut atata vreme cat autoritatile locale nu dispun de resursele financiare, de competentele legale si de autoritatea politica de care au nevoie pentru a-si asuma efectiv responsabilitatile ce le sunt acordate de aceasta autonomie. De aceea, trebuie sa se realizeze o echivalenta intre competentele acordate autoritatilor publice locale si modalitatile de atragere a veniturilor aflate la dispozitia acestora, pentru a analiza cu strictete efectuarea cheltuielilor.

In momentul de fata, cu toate prevederile favorabile ale legii finantelor publice locale ( Legea nr.189/1998 care va fi abrogata prin Ordonanta de urgenta nr.45 publicata in M.O. 431/19 iunie 2003, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2004), organele de conducere locale sunt confruntate inca cu imposibilitatea asigurarii anumitor servicii publice din cauza insuficientei fondurilor pe care le au la dispozitie.

Deci se impune aplicarea unor masuri care sa duca la cresterea fondurilor disponibile organelor de conducere locale.Una dintre aceste masuri ar fi cresterea valorica a cotelor defalcate din impozitele directe si indirecte, in sensul acordarii unei parti mai mare din acestea bugetelor locale, cum ar fi :

- impozit pe venit persoane fizice ;

- impozit pe venit asociatii familiare ;

- T.V.A aferenta activitatii desfasurate pe raza localitatii respective.

O alta masura benefica ar fi colectarea mai judicioasa a impozitelor directe si indirecte atat la nivel central cat si la nivel local. Pe aceeasi linie, se poate inscrie si masura de acordare a cat mai putine scutiri nejustificative de la plata unor impozite si taxe de catre autoritatile statului.

De asemenea, ar trebui ca autoritatile locale sa depuna un efort mai sustinut pentru obtinerea unor fonduri suplimentare de pe piata de capital, apeland la imprumuturi sau la obtinerea unor fonduri nerambursabile de la organismele financiare internationale, pentru a putea duce la indeplinirea strategiilor de dezvoltare si a proiectelor propuse pe termen lung.

BIBLIOGRAFIE

Emil Balan, Administrarea finantelor publice locale, Ed.LuminaLex, 1999

Mariana-Cristina Cioponea, Descentralizarea bugetara in Romania, in, ,, Buletinul financiar", nr.9/1997, Bucuresti.

Mariana-Cristina Cioponea,Fiscalitate 2007

Mariana-Cristina Cioponea, Realizari si perspective ale reformei sistemului fiscal din Romania in vederea integrarii in Uniune Europeana. Descentralizarea bugetara, Academia Romana, Institutul de Finante, Preturi si probleme valutare ,, Victor Slavescu", Bucuresti, 1997.

Mariana-Cristina Cioponea, Autonomia financiara a administratiilor locale-cadru de realizare a relansarii ecnomice, Academia Romana, Institutul de Finante, Preturi si probleme valutare ,, Victor Slavescu", Bucuresti, 1998.

Radu Dobrescu, Surse de venituri ale bugetelor locale, Revista Economie si Administrare Locala.

Marius Profiroiu, Anton Parlagi, Eugen Crai, Etica si coruptie in administratia publica, Editura Economica, Colectia de administratie publica, Bucuresti, 1999.

Iulian Vacarel, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999.

Legea nr.189/1998, Privind finantele publice locale, in ,, Monitorul Oficial" , Partea I , nr.4040/22 octombrie 1998.

Ordonanta de Urgenta nr.61/1998, pentru modificarea Legii nr.189/1998 privind finantele publice locale, in ,, Monitorul Oficial ", Partea I, nr.517/30 decembrie 1998.

Legea bugetului pe anii 2007/2008.

Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal cu modificariile si completariile ulterioare.

Ordonanta nr.36 privind impozitele si taxele locale publicata in ,, Monitorul Oficial", nr.92/2 februarie 2002.

Hotararea nr.1278 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G. nr.36/2002 privind impozitele si taxele locale.

Hotararea nr.561 privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G. nr.36/2002, privind impozitele si taxele locale aprobate prin Hotararea Guvernului nr.1278/2002.

Ordonanta de urgenta nr.45 privind finantele publice locale.

Evidenţa datoriilor privind decontările cu bugetul.docx

Documents

Transcript of Evidenţa datoriilor privind decontările cu bugetul.docx