EUROBAROMETRUL 62

Standard Eurobarometer European

Commission

Sta

ndar

d E

urob

arom

eter

62

/ Aut

umn

2004

– T

NS

Opi

nion

& S

ocia

l

Sondajul a fost cerut şi coordonat de Directoratul General de Presă şi Comunicare.

Raportul a fost produs pentru Delegaţia Comisiei Europene în România.

Documentul nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al Delegaţiei.

Interpretările şi opiniile pe care le conţine aparţin exclusiv autorului.

Standard Eurobarometer European

Commission

EUROBAROMETRUL 62 OPINIA PUBLICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

TOAMNA 2004

RAPORTUL NAŢIONAL

ROMÂNIA

Sta

ndar

d E

urob

arom

eter

62

/ Aut

umn

2004

– T

NS

Opi

nion

& S

ocia

l

Sondajul a fost cerut şi coordonat de Directoratul General de Presă şi Comunicare.

Raportul a fost produs pentru Delegaţia Comisiei Europene în România.

Documentul nu reprezintă în mod necesar punctul de vedere al Delegaţiei.

Interpretările şi opiniile pe care le conţine aparţin exclusiv autorului.

Sumar

Sinteză .................................................................................................................................... 4 Valori ............................................................................................................................................. 5 Sensul personal al integrării ........................................................................................................ 6 Rolul UE......................................................................................................................................... 7 Instituţii ale UE ............................................................................................................................. 8

Cunoaştere ................................................................................................................................................ 8 Încredere ................................................................................................................................................... 9

Introducere........................................................................................................................... 11

Românii despre UE.............................................................................................................. 12 Cunoaşterea instituţiilor europene............................................................................................ 12

Simboluri ................................................................................................................................................ 12 Instituţii................................................................................................................................................... 12 Proceduri................................................................................................................................................. 16 Media ...................................................................................................................................................... 19

Sentimente ................................................................................................................................... 21 Imagine pozitivă/negativă ....................................................................................................................... 21 Îngrijorări şi speranţe .............................................................................................................................. 23

Agenda publică românească ............................................................................................... 26 Teme............................................................................................................................................. 26 Aşteptări faţă de UE ................................................................................................................... 27 Decidenţi ...................................................................................................................................... 29

Calitatea vieţii în timp.......................................................................................................... 31 Prezent faţă de trecut ................................................................................................................. 31 Prezent şi viitor ........................................................................................................................... 33

Valori şi identităţi ................................................................................................................ 38 Încredere în instituţii .................................................................................................................. 38 Percepţia democraţiei ................................................................................................................. 41 Mândria de a fi român/european............................................................................................... 43 Identităţi spaţiale ........................................................................................................................ 49

Concluzii .............................................................................................................................. 53

Anexe.................................................................................................................................... 55 Eurobarometre standard 62 : specifications techniques ....................................................... 55 Chestionarul folosit pentru sondaj ............................................................................................ 57

Note ...................................................................................................................................... 84

II

Abrevieri EB62 Eurobarometru, date culese 2 octombrie - 8 noiembrie 2004 UE25 Uniunea Europeană, date la nivelul tuturor ţărilor membre UE15 Europa celor 15 sau a „vechilor state membre” NSM Europa noilor state membre, din valul de aderare 2004 TC Ţări candidate pentru UE: Bulgaria, Croaţia, România, Turcia şi Cipru (date pentru zona

de Nord)

Tabele

Tabelul 1.Instituţiile cu scor maxim şi minim de încredere................................................................................ 6 Tabelul 2. Gruparea ţărilor din EB62 funcţie de acţiunile aşteptate din partea UE ......................................... 8 Tabelul 3. Ponderea persoanelor care cunosc semnificaţia steagului UE pe valuri de aderare în UE. .......... 12 Tabelul 4. Numărul mediu de instituţii europene de care persoanele intervievate au auzit, pe categorii de ţări şi de localităţi....................................................................................................................................................... 15 Tabelul 5.Cunoaşterea unor detalii de funcţionare a UE ................................................................................ 17 Tabelul 6. Competenţa de cunoaştere instituţională europeană pe categorii de ţări (%)................................ 18 Tabelul 7. Surse de informarea despre UE funcţie de competenţa instituţională europeană, România (%) ... 19 Tabelul 8. Surse de informare despre UE funcţie de competenţa instituţională europeană, ........................... 19 Tabelul 9 „Cum preferaţi să obţineţi informaţii despre Uniunea Europeană?” România şi UE25 ............... 20 Tabelul 10 „Ce înseamnă pentru dumneavoastră personal Uniunea Europeană?” (%)................................. 23 Tabelul 11. Temeri în legătură cu construcţia Europei, cu Uniunea Europeană (%)...................................... 25 Tabelul 12. Percepţia celor mai importante probleme cu care se confruntă ţara............................................ 26 Tabelul 13. Percepţia celor mai importante probleme cu care se confruntă România, pe regiuni de dezvoltare.......................................................................................................................................................................... 27 Tabelul 14. Ponderea persoanelor care consideră că deciziile ar trebui adoptate de guvernul României împreună cu UE, pe domenii şi categorii de ţări.............................................................................................. 30 Tabelul 15. Situaţia personală actuală faţă de cea din trecut.......................................................................... 31 Tabelul 16. Percepţia dinamicii calităţii vieţii pe categorii de vârstă-rezidenţă, România (%) ...................... 33 Tabelul 17. Tipuri de pesimism/optimism pe categorii de ţări ......................................................................... 34 Tabelul 18. Satisfacţie şi optimism pe cele şase „lumi sociale”∗ ale României (%) ....................................... 35 Tabelul 19. Ponderea românilor care au încredere în justiţie pe categorii de vârstă, rezidenţă şi de competenţă în cunoaşterea instituţiilor europene (%)......................................................................................................... 40 Tabelul 20. Ponderea persoanelor mulţumite de funcţionarea democraţiei în propria ţară şi în UE, pe categorii de ţări, rezidenţă şi gen (%). ............................................................................................................................ 42 Tabelul 21. Satisfacţie faţă de funcţionarea democraţiei din UE pe categorii de ţări şi nivel de competenţă în evaluarea instituţiilor europene ....................................................................................................................... 43 Tabelul 22. Mândria de a fi român sau/şi european pe regiuni de dezvoltare în România ............................. 46 Tabelul 23. Orientare naţională pe categorii de rezidenţă şi vârstă în România (%) ..................................... 49 Tabelul 24. Relaţia între ataşamentul spaţial şi cel naţional-european în România (%) ................................ 49 Tabelul 25. Tipuri de ataşament faţă de regiune, ţară şi Europa (%).............................................................. 51

Figuri

Figura 1. Încredere şi cunoaştere în raport cu instituţii europene, pe ţări ...................................................... 10 Figura 2. Ponderea persoanelor care „au auzit” despre diferite instituţii europene, UE25 şi România........ 13 Figura 3. Persoanele care au auzit despre şi au încredere în Parlamentul European, România .................... 13 Figura 4. Persoanele care au auzit despre şi au încredere în Parlamentul European, UE25 ......................... 14 Figura 5. Numărul mediu de instituţii europene de care persoanele intervievate au auzit.............................. 15

III

Figura 6. Ponderea persoanelor care ştiu că „membrii Parlamentului European sunt aleşi în mod direct de către cetăţenii Uniunii Europene” ................................................................................................................... 16 Figura 7. „Cât de mult credeţi că ştiţi despre Uniunea Europeană, despre politicile şi instituţiile sale?”..... 18 Figura 8 “În general credeţi că mass media din România vorbeşte prea mult, atât cât trebuie sau prea puţin despre Uniunea Europeană?”.......................................................................................................................... 21 Figura 9. Imaginea despre Uniunea Europeană .............................................................................................. 22 Figura 10. Îngrijorări şi speranţe asociate cu UE, România comparativ cu UE15 şi cu valul 2004 de aderare europeană......................................................................................................................................................... 24 Figura 11. Rolul UE în rezolvarea unor probleme sociale în viziunea românilor........................................... 28 Figura 12. Ce acţiuni ar trebui să realizeze UE cu prioritate în viziunea cetăţenilor din şase ţări ................ 29 Figura 13. Situaţia personală actuală comparată cu cea de acum cinci ani ................................................... 32 Figura 14.Tipuri de pesimism/optimism pe ţări ............................................................................................... 34 Figura 15. Ponderea persoanelor care consideră că, în următorii cinci ani, vor trăi mai bine decât în prezent, pe categorii de vârstă şi pe ţări ........................................................................................................................ 36 Figura 16. Factori care favorizează optimismul şi satisfacţia populaţiei din România................................... 37 Figura 17. Ponderea persoanelor care au încredere în diferite instituţii ........................................................ 38 Figura 18. Gruparea ţărilor funcţie de similitudinea profilelor de încredere în instituţii interne................... 39 Figura 19. Ponderea persoanelor mulţumite de modul în care funcţionează democraţia în propria ţară şi în UE.......................................................................................................................................................................... 41 Figura 20. Mândria naţională pe ţări .............................................................................................................. 44 Figura 21.Gruparea ţărilor funcţie de profilul identitar dominant.................................................................. 47 Figura 22. Tipuri de orientări identitare.......................................................................................................... 48 Figura 23. Localismul în Europa, pe ţări......................................................................................................... 52

Eurobarometru 62 Raport naţional România

4

Sinteză Raportul – primul realizat pentru România în seria analizelor naţionale bazate pe date ale Eurobarometrului - are ca principal obiectiv prezentarea opiniilor pe care le au românii despre Uniunea Europeană (UE), despre problemele şi instituţiile româneşti şi despre valorile europene

Principalele întrebări la care se încearcă formularea unui răspuns, în acest raport, sunt:

Cum percep românii UE? Ce ştiu despre instituţiile europene? Ce imagini, îngrijorări şi speranţe nutresc faţă de

Uniune?

Care este agenda publică românească?

Ce teme majore o caracterizează? Ce aşteaptă de la UE pentru rezolvarea problemelor

naţionale? Ce rol acordă UE şi guvernului naţional în rezolvarea

problemelor lor?

Cum îşi percep românii propria viaţă?

Acum faţă de cinci ani înainte În viitor faţă de prezent

Ce cred românii despre Propriile instituţii Democraţia din ţară faţă de cea din UE Localitatea, regiunea, ţara şi continentul în care trăiesc

Datele folosite pentru analiză au fost culese, în România, de către TNS CSOP în perioada 14-27 octombrie 2004, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1012 persoane de 15 ani şi peste1.

Opiniile înregistrate în România în cadrul EB62 sunt comparate cu cele din:

o UE o vechile ţări ale Uniunii (UE15) o populaţia din noile state membre (NSM) o populaţia din alte ţări candidate (TCandidate) o situaţia din ţările cu care se aseamănă cel mai mult din perspectiva anumitor

indicatori de opinie. Raportul insistă în mod particular asupra perspectivei comparative a profilul de opinie al „românului mediu” în context european. În acelaşi timp, raportul adoptă sistematic analiza datelor prin raportare la subcategorii de populaţie definite în funcţie de vârstă, mediu rezidenţial, educaţie, grad de cunoaştere a instituţiilor europene, raport între opţiunile naţionale şi cele europene etc.


5

Valori

Democraţie

Românii, în concordanţă cu modelul înregistrat la nivelul populaţiei din NSM şi din ţările candidate, susţin că democraţia în UE funcţionează mai bine decât în propria lor ţară. Situaţia contrastează cu cea manifestată de populaţia din EU15 unde opina dominantă este că democraţia din spaţiul naţional funcţionează mai bine decât cea din spaţiul european.

Cei mai mulţumiţi de funcţionarea democraţiei în România sunt cei de la sate (Tabelul 20), prin opoziţie cu situaţia din UE unde cei mai mulţumiţi de democraţie sunt locuitorii oraşelor mari.

Explicaţia ar putea fi dată de faptul că, la nivelul populaţiei rurale româneşti, nivelul de aşteptări faţă de funcţionarea democraţiei pare să fie mai redus decât în spaţiul urban.

Încredere în instituţii

Instituţiile care captează încrederea românilor în cel mai înalt grad sunt biserica (82%), UE (74%), armata (72) şi televiziunea şi radioul (fiecare cu câte 71% scor de încredere). În perspectivă comparativă se poate constata că:

scorul de încredere în Uniune este maxim în cazul României (74%, urmat de 68% în Lituania) în seria celor 30 de ţări incluse în sondaj.

încrederea în armată ocupă cel mai înalt rang pe ansamblul UE, iar în România este pe locul trei;

ONGurile (organizaţiile de caritate, în special) sunt valorizate mult mai mult în UE decât în România ;

partidele politice ocupă cea mai proastă poziţie în ierarhia de încredere atât în România cât şi în NSM şi în EU15;

încrederea în justiţie este redusă atât pentru români (rangul 13 pe o scală de la 1 încredere maximă, la 15 încredere minimă, pondere 26%) cât şi pentru membrii NSM (rang 12, pondere 26%) cât şi pentru cei din EU15 (rang 12, pondere 48%);

Lituania, Slovacia, Bulgaria şi Polonia sunt ţările cele mai asemănătoare cu România sub aspectul profilului de încredere în instituţii.


6

Tabelul 1.Instituţiile cu scor maxim şi minim de încredere

România NSM EU15 1.biserică 1.armată 1.armată 2.UE 2.radio 2.poliţie

încredere maximă (de la 1…)

3.armată 3.ONG 3.ONG ……. …….. ………

13.justiţie 13.guvern 13.guvern 14.sindicate 14.parlament 14.mari companii

încredere minimă ( … la 15)

15. partide 15.partide 15. partide

Identitate

Din acest punct de vedere, românii se încadrează în tipologia „50% -30% -10%”: jumătate sunt foarte mândri, peste o treime mândri şi peste o zecime nu sunt mândri de identitatea lor naţională. Alte ţări care se integrează în acest model, în afara României, sunt Spania şi Danemarca.

Dacă se ia în seamă, comparativ, intensitatea mândriei de a aparţine unui grup naţional şi cea de a fi european, pot fi distinse cinci tipuri culturale cu orientare: preponderent naţională, preponderent europeană, european-naţională, naţional-europeană şi cu slabă specificare a opţiunii.

România face parte din grupul de ţări de mare diversitate a orientărilor identitare, cu pondere relativ egală a celor patru tipuri cu grad mare de structurare a valorilor naţional-europene. O analiză de detaliu, sintetizată în Figura 21, evidenţiază existenţa a cel puţin opt tipuri identitare la nivelul Europei.

Variaţiile orientărilor identitare la nivelul regiunilor de dezvoltare ale ţării este considerabilă (Tabelul 22):

o orientările de tip preponderent naţional sunt manifeste în special în regiunile Vest, Nord-Vest şi Sud;

o orientarea preponderent europeană apare mai ales la populaţia din regiunea Centru şi Sud-Est;

o orientarea compozită europeană şi naţională, de intensitate moderată este specifică persoanelor din Sud-Vest şi din Nord-Vest;

o orientarea compozită european-naţională, de intensitate accentuată este specifică persoanelor din Bucureşti şi din Nord-Est.

Sensul personal al integrării

„Ce înseamnă pentru dumneavoastră personal Uniunea Europeană?” a fost întrebarea pusă în chestionar pentru a identifica sensul personal asociat de fiecare cu integrarea europeană. Din acest punct de vedere, sentimentele dominante ale românilor sunt cele de speranţă. Îngrijorările sunt prezente în proporţii reduse (Error! Reference source not found.):


7

marea speranţă este cea de a circula liber în ţările UE (64% dintre intervievaţi). Opinia apare mai ales la nivelul populaţiei tinere şi mature din mediul urban (75%). Cel mai puţin sensibili la această oportunitate sunt vârstnicii din rural.

ideea de prosperitate economică, speranţa de rang secund, este prezentă majoritar la populaţia de sub 55 de ani din lumea rurală;

pacea, speranţa de rangul trei, este specifică vârstnicilor din rural;

asocierea integrării în UE cu sporirea democraţiei este specifică persoanelor de 35-54 de ani din mediul urban;

temerile de şomaj şi de sporire a infracţionalităţii sunt manifeste în special la vârstnicii din urban;

îngrijorarea referitoare la pierderea identităţii culturale a poporului român are o pondere redusă şi pare să fie prezentă mai mult în urban decât în rural.

Principalele costuri sociale pe care românii le asociază integrării europene se referă la:

creşterea traficului de droguri (46%);

taxele către Uniune (46%) şi

dificultăţile pentru agricultori (41%), îngrijorare manifestă în special la persoanele cu nivel ridicat de cunoaştere a modului de funcţionare a instituţiilor europene (58% îngrijoraţi de problemele agricole din total „competenţi” în cunoaşterea instituţiilor europene).

Pe ansamblu însă, îngrijorările românilor sunt sub nivelul celor manifestate în UE (Error! Reference source not found.).

Rolul UE Aşteptările populaţiei din România faţă de rolul Uniunii în rezolvarea problemelor cu care se confruntă ţara sunt extrem de ridicate. Între 50% şi 70% dintre români aşteaptă ca UE să aibă un rol activ, pozitiv, în rezolvarea problemelor ţării legate de terorism (70%), apărare (64%), nivelul de viaţă şi economie (64%), infracţionalitate (62%)), protecţia mediului (61%), îngrijirea sănătăţii şi educaţie (50%).

În legătură cu fenomenele de criminalitate cu manifestare transnaţională românii au o opinie apropiată de cea din ţările recent admise în Uniune. Mai mult decât în Europa celor 15, la nivelul României şi al ţărilor care au aderat la Uniune în 2004 se consideră ca fiind dezirabilă intervenţia Uniunii, alături de guvern, în luarea deciziilor pentru reducerea criminalităţii transnaţionale.

Românii favorizează intervenţia UE în luarea deciziei mai mult decât ţările din Uniune în special în legătură cu fenomene de criminalitate internă şi de aplicare a legislaţiei.

Românii care ştiu mai bine cum funcţionează instituţiile europene sunt tentaţi să acorde un rol mai important UE în luarea deciziilor referitoare la România.

Întrebaţi asupra primelor trei categorii de acţiuni pe care UE ar trebui să le întreprindă, românii menţionează combaterea sărăciei şi a marginalizării sociale (56%), lupta împotriva


8

drogurilor şi a crimei organizate (41%) şi asigurarea securităţii în Europa (40%). Opţiunile românilor sunt în mod particular asemănătoare cu cele ale bulgarilor şi finlandezilor din perspectiva aşteptărilor de acţiune din partea UE .

Tabelul 2. Gruparea ţărilor din EB62 funcţie de acţiunile aşteptate din partea UE2

ţări cu profil asemănător al aşteptărilor faţă de acţiunile UE

caracteristici ale profilului de opţiuni pentru populaţia din ţările care aparţin de gruparea respectivă

Lituania, Croaţia Polonia, Grecia Letonia, Estonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Portugalia

• interes maxim, aproape egal, faţă de reducerea şomajului şi combaterea sărăciei

• asigurarea securităţii europene şi lupta împotriva crimei organizate - interese de rang secund

• protecţia mediului şi lupta împotriva terorismului, rangul trei Ciprul de Sud, Finlanda România, Bulgaria

• lupta împotriva sărăciei şi a marginalizării sociale, interes primordial, cu pondere mult mai mare decât orice alt interes

• securitatea europeană, lupta anidrog şi antişomaj ocupă locul secund în ierarhia intereselor

• protecţia mediului şi lupta împotriva terorismului, rangul trei Spania, Italia Turcia, Ciprul de Nord

• primele trei ranguri în ierarhia de interese sunt ocupate de acţiunile contra şomajului, sărăciei şi terorismului

Franţa, Belgia Germania, Luxemburg, Cehia Austria Malta

• primele trei ranguri în ierarhia de interese sunt ocupate de acţiunile contra şomajului, sărăciei şi pentru securitate europeană

• decalajele între interesele economice şi cele sociale sunt mai mici decât pentru primele trei grupe

Danemarca, Suedia, Irlanda Olanda Marea Britanie

• interese multiple, cu pondere relativ egală, referitoare la acţiunile de combatere a drogurilor, sărăciei, terorismului, poluării şi asigurare a securităţii europene

Instituţii ale UE

Cunoaştere Românul mediu declară că „a auzit” despre aproximativ patru dintre cele nouă instituţii europene (faţă de 5,4 la persoanele din UE15 şi 5,1 la cele din NSM) asupra cărora este întrebat :

o 82% au auzit de Parlamentul European o 75% Comisia Europeană o 53% Banca Centrală Europeană o 50% Consiliul de Miniştri al UE o 47% Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene o 36% Avocatul Poporului o 24% Comitetul Economic şi Social o 24% Curtea Europeană de Conturi o 18% Comitetul Regiunilor.

În România, maximul de informare se înregistrează în oraşele mari (4,6 instituţii numite), iar minimul la sate (3,6 instituţii în medie). Deficitul de informaţie instituţională asupra Europei


9

este mai mare în satele României nu numai în raport cu cele din Europa celor 15, dar şi faţă de satele din ultimul val de aderare (Error! Reference source not found.).

Gradul de informare a populaţiei româneşti, la momentul sondajului, era relativ redus şi în legătură cu aspecte specifice ale funcţionării instituţiilor europene (vezi indicele competenţei instituţionale europene Error! Reference source not found. şi Error! Reference source not found.).

Ponderea persoanelor puţin informate cu privire la instituţiile europene (Error! Reference source not found.) este maximă la nivelul ţărilor candidate (Error! Reference source not found.). În cazul României, ponderea celor cu competenţă redusă este de 42%, iar ponderea persoanelor cu competenţă mare de numai 11%. Diferenţa indică polarizarea informaţiei despre UE la nivelul ţării. În cazul ţărilor din valul 2004 de aderare situaţia este de asemenea polarizată, dar cu preponderenţă a competenţei de nivel ridicat. În Europa celor 15 polarizarea informaţională este mult mai redusă.

Surse de informare

Pentru români, televiziunea, radioul şi ziarele sunt, în această ordine, sursele preferate de informare despre UE (Error! Reference source not found.). Ordinea diferă uşor de cea înregistrată la sursele folosite efectiv (Error! Reference source not found.). Radioul trece în acest caz pe locul trei.

Preferinţele româneşti în materie de informare pe teme UE faţă de situaţia din UE:

în ambele cazuri televiziunea este principala sursă de informare preferată;

locul doi în ierarhia preferinţelor europene este ocupat de ziare, nu de radio precum în cazul României;

românii par să prefere, în mai mare măsură decât cetăţenii din UE, radioul şi revistele;

internetul, broşurile scurte, DVDurile şi CDurile sunt preferate în mai mare măsură în UE decât în România;

preferinţa pentru internet este egală în raport cu situaţia din UE numai la nivelul românilor cu nivel ridicat de informare despre UE.

Viziunea predominantă la nivelul populaţiei României este că media vorbeşte atât cât trebuie despre UE (Error! Reference source not found.). Opinia despre nivelul de informare prin mass media este diferită funcţie de competenţa în cunoaşterea instituţiilor europene:

persoanele cu nivel maxim de competenţă în cunoaşterea instituţiilor UE susţin că informaţia transmisă prin media este prea puţină;

persoanele cu nivel redus de competenţă sunt ezitante, declară preponderent că nu pot aprecia;

cei cu nivel mediu de competenţă apreciază că informaţia este suficientă.

Încredere Românii declară cel mai înalt grad de încredere în UE (74%), alături de lituanieni (68%) şi de unguri (64%). La polul opus sunt croaţii (42%), britanicii (36%) şi suedezii (33%). În


10

momentul în care încrederea este asociată precis cu anumite instituţii ale Uniunii, ierarhia se modifică: românii se situează abia pe locul al doisprezecelea, lituanienii rămânând pe primul loc, iar ungurii pe locul trei.

O comparaţie între rangul de cunoaştere a instituţiilor europene şi încrederea în raport cu ele permite identificarea câtorva tipuri de raportare la instituţiile UE:

România şi Bulgaria sunt reprezentative pentru încredere medie în instituţiile europene în condiţii de cunoaştere redusă a acestora. Cazul Irlandei este apropiat de cel al României şi al Bulgariei, cu diferenţa că nivelul de încredere în instituţiile Uniunii este mult mai mare, iar cunoaşterea este sub medie, dar nu atât de redusă precum în cazul României şi al Bulgariei.

britanicii şi turcii exemplifică foarte bine cazul de încredere şi cunoaştere a instituţiilor europene la niveluri minime;

tendenţial, nivelurile maxime de încredere în UE nu sunt dublate de o foarte bună cunoaştere a instituţiilor europene. Lituanienii, irlandezii, ungurii şi maltezii manifestă cele mai ridicate grade de încredere în instituţiile europene, dar indicii de cunoaştere a acestora în ţările respective sunt de valori apropiate de medie.

1413

11111111

98

77

655

2222

10

-3-7

-7-9

-9-10

-11-11

-14-20

-23

0-4

311

180

29

179

11-18

-4-19

4-7

-42

116

04

-33

2-13

-81

-15-21

-30 -20 -10 0 10 20 30

LituaniaIrlanda

UngariaMalta

LuxemburgPortugalia

EstoniaSlovenia

Ciprul de SudBelgia

GreciaRomania

SpaniaBulgariaSlovacia

ItaliaOlanda

DanemarcaFinlandaPoloniaFranta

AustriaLetonia

Germania EstSuediaCroatia

CehiaGermania VesMarea Britanie

Turcia

valori sub medie medie valori peste medie

incredere in institutii UE cunoastere institutii UE

Figura 1. Încredere şi cunoaştere în raport cu instituţii europene, pe ţări


11

Introducere Principalele întrebări la care se încearcă formularea unui răspuns, în acest raport, sunt:

Cum percep românii UE?

Ce ştiu despre instituţiile europene? Ce imagini, îngrijorări şi speranţe nutresc faţă de Uniune?

Care este agenda publică românească?

Ce teme majore o caracterizează? Ce aşteaptă de la UE pentru rezolvarea problemelor

naţionale? Ce rol acordă UE şi guvernului naţional în rezolvarea

problemelor lor?

Cum îşi percep românii propria viaţă?

Acum faţă de cinci ani înainte În viitor faţă de prezent

Ce cred românii despre

Propriile instituţii Democraţia din ţară faţă de cea din UE Localitatea, regiunea, ţara şi continentul în care trăiesc

Datele folosite pentru analiză au fost culese, în România, de către TNS CSOP în perioada 14-27 octombrie 2004, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1012 persoane de 15 ani şi peste3.

Opiniile înregistrate în România în cadrul EB62 sunt comparate cu cele din:

o UE o vechile ţări ale Uniunii (UE15) o populaţia din noile state membre (NSM) o populaţia din alte ţări candidate (TCandidate) o situaţia din ţările cu care se aseamănă cel mai mult din perspectiva anumitor

indicatori de opinie. Raportul insistă în mod particular asupra perspectivei comparative pornind de la premisa că informaţia deficitară pe piaţa locală românească este în mod deosebit cea referitoare la locul pe care îl ocupă profilul de opinie al „românului mediu” în serialitate europeană. În acelaşi timp raportul adoptă sistematic analiza datelor prin raportare la subcategorii de populaţie definite în funcţie de vârstă, mediu rezidenţial, educaţie, grad de cunoaştere a instituţiilor europene, raport între opţiunile naţionale şi cele europene etc. Diferenţierea opiniilor şi a modurilor de viaţă în ţările central şi est europene în funcţie de diferenţierile rural - urban intersectate cu cele de vârstă (tineri, maturi, vârstnici) este atât de puternică încât s-a impus de la sine în analiza datelor. Termenii de comparaţie sunt fie ţările în întregime, pe total eşantioane de populaţie anchetată la nivelul lor, fie segmente de populaţie identificate prin categorii de vârstă, gen, educaţie, grad de informare asupra instituţiilor europene, modelul dominant de satisfacţie-optimism, modelul dominant de orientare identitară naţională sau europeană etc.


12

Românii despre UE

Cunoaşterea instituţiilor europene

Simboluri

Ponderea românilor de vârstă adultă care declară că au văzut steagul UE este de 86%. La nivelul celor 25 de state ale Uniunii, ponderea respectivă este de peste 90%. Cei care îi atribuie corect semnificaţia sunt în proporţie de aproximativ 80% în România, faţă de 87% în UE.

Funcţie de valurile de aderare, cea mai corectă identificare a steagului se înregistrează la nivelul ultimilor veniţi, a celor 10 ţări care au aderat la Uniune în 2004 (Error! Reference source not found.).

Tabelul 3. Ponderea persoanelor care cunosc semnificaţia steagului UE pe valuri de aderare în UE.

au văzut steagul UE

total

ştiu ce înseamnă nu ştiu/ îi atribuie

greşit semnificaţia

nu au văzut steagul UE

România 79 7 14 100 alte ţări candidate* 53 10 37 100 NSM 91 5 5 100 Europa celor 15 86 8 6 100 Europa celor 25 87 8 6 100

*date pentru Bulgaria, Turcia, Croaţia

Există însă variaţii considerabile de la ţară la ţară, indiferent de valul de aderare. Cea mai mare pondere a identificărilor corecte ale semnificaţiei steagului UE, din total persoane intervievate, se înregistrează în cazul Luxemburgului (98%), Suediei (95%) şi Sloveniei (95%). Cea mai slabă identificare corectă este în cazul Marii Britanii (65%) şi, între ţările candidate, în Bulgaria (65%) şi în Turcia (49%).

Pentru România, ponderea persoanelor care declară că au văzut steagul UE şi îi atribuie o semnificaţie corectă, raportat la totalul persoanelor intervievate, este de 79%.

În cazul României, cunoaşterea steagului UE şi a semnificaţiei sale este mai bună:

• la bărbaţi (85%) decât la femei (73%),

• la manageri (94%) şi studenţi (92%), faţă de pensionari (64%), casnice (64%) sau şomeri (77%),

• la oraş (86%) faţă de sat (70%).

Instituţii

Gradul de cunoaştere a instituţiilor europene poate fi identificat prin răspunsurile la întrebările referitoare la cunoaşterea existenţei lor sau a regulilor în baza cărora funcţionează UE.


13

Cea mai cunoscută dintre cele nouă instituţii europene despre care au fost puse întrebări este Parlamentul European. Au auzit despre el 92% dintre persoanele intervievate la nivelul celor 25 state ale UE şi 82% dintre românii cărora le-a fost aplicat chestionarul. Locul doi în ierarhia de cunoaştere, atât la nivel european cât şi în România revine Comisiei Europene (Error! Reference source not found.). În general, gradul de conştientizare a existenţei instituţiilor este, firesc, din considerente de intensitate a mediatizării şi interacţiunii, mai mare la nivelul cetăţenilor UE decât în cazul cetăţenilor României.

92

82

76

74

66

52

38

33

27

82

75

47

53

50

20

24

36

18

0 20 40 60 80 100

Parlamentul European

Comisia Europeana

Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene

Banca Centrala Europeana

Consiliul de Ministrii al UE

Curtea Europeana a Auditorilor

Comitetul Economic si Social al UE

Avocatul European al Poporului

Comitetul Regiunilor UE

Romania UE25

Figura 2. Ponderea persoanelor care „au auzit” despre diferite instituţii europene, UE25 şi România

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene este instituţia pentru care se înregistrează cel mai mare decalaj de informare între respondenţii din UE şi cei din România: 76% dintre europeni faţă de numai 47% dintre români au auzit de această instituţie. De notat că, în ierarhia locală, informarea cea mai bună pare să fie, după Parlamentul European şi Comisia Europeană, în legătură cu Banca Centrală Europeană.

Dintre cei 82% români care declară că au auzit de Parlamentul European, peste trei sferturi susţin şi ideea încrederii în această instituţie europeană (Error! Reference source not found.). La nivelul Europei celor 25 cifra corespunzătoare este mai mică, de numai 60% (Error! Reference source not found.)4.

au încredere în el 79%da 82% din care nu au încredere 5%

non-raspuns 16%

au încredere în el 0%nu 12% din care nu au încredere 0%

non-raspuns 0%

au încredere în el 0%non-raspuns 6% din care nu au încredere 0%

non-raspuns 0%

Au auzit despre Parlamentul European


14

Figura 3. Persoanele care au auzit despre şi au încredere în Parlamentul European, România

au încredere în el 60%da 92% din care nu au încredere 26%

non-raspuns 14%

au încredere în el 26%

nu 7% din care nu au încredere 28%non-raspuns 46%

au încredere în el 12%non-raspuns 1% din care nu au încredere 20%

non-raspuns 68%

Au auzit despre Parlamentul European

Figura 4. Persoanele care au auzit despre şi au încredere în Parlamentul European, UE25 (Afirmarea încrederii în Parlament în condiţiile în care intervievatul a declarat anterior că nu a auzit de respectiva instituţie trimite la ideea că în cazurile respective este vorba de evaluări de încredere de competenţă redusă.)

O imagine mai exactă asupra familiarizării persoanelor intervievate în legătură cu instituţiile europene rezultă din numărarea cazurilor în care acestea declară ca au auzit de fiecare dintre cele nouă instituţii.

„Românul mediu” declară că a auzit de 4 dintre cele nouă instituţii europene menţionate în chestionar (pentru lista acestora vezi Error! Reference source not found.). La nivelul UE cifra corespunzătoare este de 5,3.

La nivelul României, gradul maxim de informare se înregistrează în oraşele mari (4,6 instituţii nominalizate), iar minimul la sate (cu nominalizarea a numai 3,6 instituţii în medie). Deficitul de informaţie instituţională asupra Europei este mai mare în satele României nu numai în raport cu cele din Europa celor 15, dar şi faţă de satele din ultimul val de aderare (Error! Reference source not found.).

Ruptura informaţională între sat şi oraş în privinţa instituţiilor europene este, în fapt, specifică ţărilor din Europa Centrală şi de Est comparativ cu cele din Europa celor 15.


15

5.3

4.45.0

5.35.3

5.55.55.6

5.75.85.85.96.0

6.26.5

6.8

4.44.8

5.15.15.25.2

5.35.95.9

6.3

4.04.1

4.34.9

5.3

0 1 2 3 4 5 6 7 8

UE25

Marea BritanieItalia

OlandaFrantaSuedia

DanemarcaBelgiaSpaniaIrlanda

GermaniaGrecia

AustriaFinlanda

PortugaliaLuxemburg

LituaniaCehia

PoloniaLetonia

Ciprul de SudEstoniaUngaria

SlovacaMalta

Slovenia

RomaniaTurcia

BulgariaCiprul de Nord

Croatia

Figura 5. Numărul mediu de instituţii europene de care persoanele intervievate au auzit

Pentru cazul României, gradul de informare în legătură cu instituţiile europene tinde să fie mai mare pentru :

tineri decât pentru vârstnici;

persoanele care au absolvit cel puţin o şcoală de nivel secundar;

bărbaţi decât pentru femei;

locuitorii oraşelor mari comparativ cu cei ai satelor;

persoanele cu ocupaţii ne-manuale decât pentru cele cu ocupaţii manuale5.

Tabelul 4. Numărul mediu de instituţii europene de care persoanele intervievate au auzit, pe categorii de ţări şi de localităţi

tip localitate de rezidenţă total categorie de ţări

sat oraş mic sau mediu oraş mare Europa celor 15 5,4 5,3 5,6 5,4 NSM 4,7 5,3 5,5 5,1 alte ţări candidate la aderare 3,9 4,4 4,5 4,2 România 3,6 4,2 4,6 4,0 Total 5,0 5,2 5,3 5,2


16

Exemplu de mod de citire a datelor: persoanele din satele României susţin, în medie, că au auzit de 3,6 dintre cele nouă instituţii despre care sunt formulate întrebări în chestionar (Parlamentul European, Comisia Europeana, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, Banca Centrală Europeană, Consiliul de Miniştri al UE, Curtea Europeana a Auditorilor, Comitetul Economic şi Social al UE, Avocatul European al Poporului, Comitetul Regiunilor UE). Cifra corespunzătoare pentru oraşele mari din România este de 4,6.

Proceduri

Numai 27% dintre persoanele intervievate în România ştiu că „membrii Parlamentului European sunt aleşi în mod direct de către cetăţenii Uniunii Europene”. Cifra reprezintă aproximativ jumătate din media de referinţă pentru UE (Error! Reference source not found.).

5851525353

57585959

6163

6667

6975

8540

5052

5360

6264

737777

2727

3543

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

UE25

SuediaAustria

M area BritanieFranta

ItaliaGermania

PortugaliaSpaniaOlandaIrlanda

DanemarcaBelgia

FinlandaLuxemburg

Grecia

LetoniaEstonia

CehiaUngariaPoloniaLituaniaSlovacaSlovenia

Ciprul de SudM alta

RomaniaBulgaria

TurciaCroatia

Figura 6. Ponderea persoanelor care ştiu că „membrii Parlamentului European sunt aleşi în mod direct de către cetăţenii Uniunii Europene”

Gradul de informare a populaţiei româneşti, la momentul sondajului, era relativ redus şi în legătură cu alte aspecte ale funcţionării instituţiilor europene (Error! Reference source not found.):

numai aproximativ o cincime din populaţie putea preciza numărul de state membre ale UE;

aproximativ un sfert dintre cei intervievaţi în România ştiu că Parlamentul European se alege prin vot direct şi că preşedintele Parlamentului nu este desemnat prin vot direct;

44% dintre intervievaţi menţionează că UE are un imn şi 59% ştiu că există o zi a UE;


17

cunoaşterea precisă a datei ultimelor alegeri din UE este la un nivel foarte coborât, de aproape 5%.

Între gradul de cunoaştere efectivă a instituţiilor şi procedurilor instituţionale europene în România şi cunoaşterea auto-atribuită (Error! Reference source not found.), cea pe care oamenii cred că o au este o diferenţă considerabilă. Ponderea românilor care apreciază că au cunoştinţe puţine despre UE este la un nivel egal cu cel din UE (35%). Datele anterior prezentate, referitoare la cunoştinţe de detaliu asupra instituţiilor şi procedurilor din UE indică însă o supraestimare a acestor cunoştinţe.

Tabelul 5.Cunoaşterea unor detalii de funcţionare a UE România NSM UE25 Ştie că UE nu este compusă din 12 state 21% 63% 58% Ştie că membrii Parlamentului European

sunt aleşi prin vot direct 27% 58% 58% Ştie că preşedintele Parlamentului European

nu este ales prin vot direct al cetăţenilor 24% 52% 59%

Ştie că UE are imn propriu 44% 59% 36% Ştie că există o zi a UE sărbătorită în toate

ţările UE 59% 46% 41% Ştie că ultimele alegeri pentru UE nu au avut

loc în 2002 5% 43% 36%

Exemplu de mod de citire a datelor: 21% dintre românii intervievaţi neagă afirmaţia „UE este compusă din 12 state”. Procentul corespunzător pentru ţările UE este de 58%.

Ponderea persoanelor cu competenţă redusă în cunoaşterea instituţiilor europene (Error! Reference source not found.) este maximă la nivelul ţărilor candidate (Error! Reference source not found.). În cazul României, ponderea celor cu competenţă redusă este de 42% iar ponderea persoanelor cu competenţă mare de numai 11%. Diferenţa de 31 puncte procentuale dintre cele două cifre indică o măsură a polarizării informaţiei despre UE la nivelul ţării. Rezultă că tipul de situaţie este unul caracterizat prin polarizare informaţională accentuată în condiţii de competenţă instituţională redusă. În cazul ţărilor din valul 2004 de aderare situaţia este de asemenea polarizată, dar cu preponderenţă a competenţei de nivel ridicat. În Europa celor 15 polarizarea informaţională este mult mai redusă, cu preponderenţa competenţei instituţionale sporite.

Caseta 1. O măsură a competenţei în cunoaşterea instituţiilor UE

Capacitatea de a răspunde corect la cele şase întrebări rezumate în Error! Reference source not found. constituie un indiciu suficient de puternic pentru „competenţa de cunoaştere instituţional-europeană” la nivelul fiecărui individ intervievat. Persoanele care nu reuşesc să dea nici un răspuns sau numai un răspuns corect la cele şase întrebări se cheamă că au o competenţă instituţională redusă. Pentru două sau trei răspunsuri corecte competenţa este medie iar în cazul a patru, cinci sau şase alegeri corecte, competenţa va fi considerată ca ridicată. Funcţie de acest mod de măsurare, competenţa instituţională europeană


18

apare ca fiind maximă pentru ţările valului de aderare din mai 2004 (Error! Reference source not found.).

Tabelul 6. Competenţa de cunoaştere instituţională europeană pe categorii de ţări (%) competenţă de cunoaştere instituţională redusă medie mare Total România 42 47 11 100alte ţări candidate 49 41 10 100NSM 16 39 45 100 Europa celor 15 23 42 35 100

Exemplu de mod de citire a datelor: 42% dintre persoanele intervievate în România au o competenţă instituţională europeană de nivel redus. Altfel spus, aceasta este ponderea persoanelor care au dat cel mult un răspuns corect la setul de întrebări-test din Error! Reference source not found..

35

4942

4137

3631

3129

292928

2626

2320

4439

3535

3331

3029

2826

5337

3635

27

58

5353

5958

636365

6261

5957

646875

4956

5960

61596162

6167

4044

5652

62

6

52

53

65655

91212

109

5

64

645

998

107

611

79

11

45

0% 20% 40% 60% 80% 100%

UE25

Marea BritanieSpania

ItaliaFrantaGrecia

PortugaliaFinlanda

BelgiaIrlanda

DanemarcaLuxemburg

AustriaGermania

SuediaOlanda

UngariaLituaniaEstoniaLetoniaPolonia

CehiaSloveniaSlovaca

MaltaCiprul de Sud

TurciaBulgariaCroatia

RomaniaCiprul de Nord

cunoastere slaba cunoastere medie cunoastere bunanon/raspunsuri


19

Figura 7. „Cât de mult credeţi că ştiţi despre Uniunea Europeană, despre politicile şi instituţiile sale?” (Răspunsurile la întrebare au fost date pe o scală de la 1 - nu ştiu absolut nimic, la 10 – ştiu foarte multe. În grafic „cunoaşterea slabă” a rezultat din gruparea codurilor 1, 2 şi 3, „cunoaştere bună” din gruparea codurilor 8,9 şi 10, iar „cunoaştere medie” din gruparea valorilor 4, 5, 6, 7).

Media

Televiziunea este principala sursă de informare despre UE atât pentru români (84%) cât şi pentru persoanele din statele UE (71%). Pe locul doi ca frecvenţă de utilizare este, în România, radioul, iar în UE sunt ziarele (Error! Reference source not found., Error! Reference source not found.).

Tabelul 7. Surse de informarea despre UE funcţie de competenţa instituţională europeană, România (%)

competenţă instituţională europeană total

surse în informarea despre UE redusă medie mare mare televiziunea 74 91 91 84 radioul 48 57 66 54 ziare 25 47 56 39 discuţii cu rude, prieteni, colegi 17 32 42 27 reviste 17 31 36 25 internetul 7 15 18 12 cărţi, broşuri, pliante 5 15 21 11 întâlniri 2 8 5 5 alte 0 1 1 1 nu caut astfel de informaţii 17 2 0 8 nu ştiu 5 0 0 2

Exemplu de mod de citire a datelor: 74% dintre persoanele cu competenţă instituţională redusă folosesc televiziunea ca sursă de informare. Fiind posibile alegeri multiple, procentele nu sunt cumulative .

Diferenţa majoră între modelul de informare din România şi cel din UE este dată de apelul la internet. Acesta este folosit de o cincime dintre cetăţenii ţărilor UE faţă de numai 12% în România (Error! Reference source not found., Error! Reference source not found.).

Tabelul 8. Surse de informare despre UE funcţie de competenţa instituţională europeană,

UE (%)

surse în informarea despre UE competenţă instituţională europeană redusă medie mare total televiziunea 62 73 73 71 ziare 34 49 58 49 radioul 25 33 39 34 discuţii cu rude, prieteni, colegi 16 24 26 23 reviste 12 20 29 22 internetul 11 19 30 21 cărţi, broşuri, pliante 9 13 22 16 întâlniri 1 4 6 4 alte 1 1 1 1 nu caut astfel de informaţii 19 7 4 8


20

nu ştiu 2 0 0 1

În ambele situaţii, pentru România şi pentru UE, discuţiile, comunicarea directă cu persoanele apropiate, constituie cea de-a patra sursă ca importanţă pentru informarea despre UE. Există însă diferenţieri majore care pot fi menţionate în legătură cu acest canal de informare. Persoanele cu nivel ridicat de competenţă instituţional-europeană din România apelează la discuţii în proporţie de 42% faţă de numai 26% în ţările UE. Constatarea relevă rolul mult mai mare al comunicării directe, interpersonale, în informarea despre UE la nivelul României, al elitelor ei în materie de competenţă instituţională.

Pentru români, televiziunea, radioul şi ziarele sunt, în ordinea menţionată, sursele preferate de informare despre UE (Error! Reference source not found.). Ordinea diferă uşor de cea înregistrată pentru practicile de informare efectivă (Error! Reference source not found.). Radioul este sursă de rang trei în practica de informare, dar apare pe o poziţie superioară, cu rangul doi, în seria mijloacelor de informare dorite.

Preferinţele româneşti în materie de informare pe teme UE faţă de situaţia din UE:

în ambele cazuri televiziunea este principala sursă de informare preferată;

locul doi în ierarhia preferinţelor europene este ocupat de ziare, nu de radio precum în cazul României;

românii par să prefere, mai mult decât cetăţenii din UE, radioul şi revistele;

internetul, broşurile scurte, DVDurile şi CDurile sunt preferate în mai mare măsură în UE decât în România;

preferinţa pentru internet este egală în raport cu situaţia din UE numai la nivelul românilor cu nivel ridicat de competenţă în informarea despre UE.

Tabelul 9 „Cum preferaţi să obţineţi informaţii despre Uniunea Europeană?” România şi UE25

competenţă instituţională europeană, România Mijloace de informare redusă medie mare total UE25

1. TV 75 85 86 80 58 2. radio 49 56 59 53 28 3. ziare 28 51 43 40 36 4. reviste 11 26 31 20 13 5. broşură detaliată 12 21 33 18 20 6. internet 6 17 20 13 19 7. broşură scurtă 7 11 17 10 16 8. carte cu descriere

completă 5 12 16 9 12 9. afişe 4 9 8 7 4 10. DVD, casetă video 1 4 4 3 7 11. CDrom 1 5 2 3 6 12. terminal calculator 1 4 6 3 7

nu doresc informaţii despre UE 7 1 1 4 6 nici unul dintre aceste moduri 3 0 0 1 2 nu ştiu 8 0 0 3 2


21

Exemplu de mod de citire a datelor: 80% dintre persoanele intervievate în România declară că ar prefera televiziunea ca sursă de informare. Fiind posibile alegeri multiple, procentele nu sunt cumulative .

Viziunea predominantă la nivelul populaţiei României este că media vorbeşte atât cât trebuie despre UE (Error! Reference source not found.). Opinia despre nivelul de informare prin mass media este diferită funcţie de competenţa în cunoaşterea instituţiilor europene6:

persoanele cu nivel maxim de competenţă în cunoaşterea instituţiilor UE susţin că informaţia transmisă prin media este prea puţină;

persoanele cu nivel redus de competenţă sunt ezitante, declară preponderent că nu pot aprecia;

cei cu nivel mediu de competenţă apreciază că informaţia este suficientă.

În consecinţă, este de aşteptat ca pe măsură ce nivelul mediu de competenţă în cunoaşterea instituţiilor europene sporeşte, să aibă loc şi o accentuare a cererii de informaţii prin media despre UE.

prea mult11%

prea puţin30%

nu ştiu14%

atât cât trebuie45%

Figura 8 “În general credeţi că mass media din România vorbeşte prea mult, atât cât trebuie sau prea puţin despre Uniunea Europeană?”

52% dintre români susţin că mediile româneşti tratează temele europene de o manieră predominant obiectivă. Un sfert dintre cei intervievaţi pe această temă nu pot aprecia.

Sentimente

Imagine pozitivă/negativă

Românii şi irlandezii aveau cea mai bună percepţie asupra Uniunii Europene la data sondajului. Trei sferturi dintre persoanele intervievate în fiecare dintre cele două ţări declarau că au o imagine bună sau foarte bună despre UE. Contrastul major se înregistrează în raport cu ţările scandinave (Suedia, Norvegia şi Finlanda) şi cu Estonia, Marea Britanie, Austria şi Croaţia, cu pondere sub 40% persoane cu imagine pozitivă despre Uniune, Error! Reference source not found..

Imaginea asupra UE, la nivelul României, este semnificativ mai bună pentru persoanele bine informate asupra instituţiilor europene decât pentru cele slab informate. Din totalul


22

românilor cu nivel ridicat de competenţă în cunoaşterea UE, 87% au o imagine pozitivă asupra Uniunii faţă de numai 74%, cifră corespunzătoare la nivelul populaţiei cu nivel redus de competenţă în cunoaşterea instituţiilor europene. În contextul românesc, gradul de informare despre UE este principalul factor de diferenţiere a evaluărilor globale legate de UE. La nivelul persoanelor din ţările UE determinările aceleiaşi evaluări sunt mai bogate. Pe ansamblul celor 25 de ţări din Uniune, imaginea despre UE este mai bună:

în urban faţă de rural,

pentru bărbaţi comparativ cu femeile,

pentru persoanele cu competenţă sporită de cunoaştere a instituţiilor europene,

pentru elevi/studenţi,

pentru cei care nu sunt muncitori, pensionari, şomeri, muncitori sau absolvenţi de nivel secundar de învăţământ.

Figura 9. Imaginea despre Uniunea Europeană

Imaginea globală despre UE este puternic asociată cu opinia despre evoluţia către o uniune politică europeană:

la nivelul persoanelor din Uniune, din totalul celor care au o imagine pozitivă despre UE, 83% susţin ideea uniunii politice europene;

50

7564

6261

605958

5347

453838

353434

6260

5148

464645

4040

38

766363

5736

35

212831

302933

3030

3739

4131

4440

38

3335

3142

4339

3640

4550

2027

1930

41

15

486

911

811

171616

2031

2126

28

55

181011

1419

2015

12

49

1913

22

0% 20% 40% 60% 80% 100%

EU25

IrlandaItalia

SpaniaLuxemburgPortugalia

BelgiaGreciaFranta

GermaniaOlanda

DanemarcaSuedia

FinlandaAustria

Marea Britanie

SloveniaLituania

Ciprul de SudSlovaciaPoloniaUngaria

MaltaCehia

LetoniaEstonia

RomaniaBulgaria

TurciaCiprul de Nord

Croatia

imagine pozitivă

imagine neutra

imagine negativa


23

în schimb, din totalul persoanelor din UE care percep negativ Uniunea, susţinerea pentru integrarea politică sporită este de numai 14% ;

procentele corespunzătoare în cazul României sunt de 77% pentru uniunea politică din totalul celor cu imagine pozitivă despre UE şi de numai 5% susţinători ai integrării politice dintre cei cu percepţie negativă despre Uniune.

Pe fondul acestei atitudini general pozitive faţă de UE, trei sferturi dintre români consideră că „aderarea României la Uniunea Europeană ar fi un lucru bun”.

Îngrijorări şi speranţe

„Ce înseamnă pentru dumneavoastră personal Uniunea Europeană?” a fost întrebarea pusă în chestionar pentru a identifica sensul personal asociat de fiecare cu integrarea europeană. Din acest punct de vedere, sentimentele dominante ale românilor sunt cele de speranţă. Îngrijorările sunt prezente în proporţii reduse (Error! Reference source not found.):

marea speranţă este cea de a circula liber în ţările UE (64% dintre intervievaţi). Opinia apare mai ales la nivelul populaţiei tinere şi mature din mediul urban, unde trei sferturi din categoriile respective de populaţie afirmă speranţa circulaţiei migratorii libere. Cel mai puţin sensibili la această oportunitate sunt vârstnicii din rural.

ideea de prosperitate economică, speranţa de rang secund, este prezentă majoritar la populaţia de sub 55 de ani din lumea rurală;

pacea, speranţa de rangul trei este specifică vârstnicilor din rural;

asocierea integrării în UE cu sporirea democraţiei este specifică persoanelor de 35-54 de ani din mediul urban;

temerile de şomaj şi de sporire a infracţionalităţii sunt manifeste în special la vârstnicii din urban;

îngrijorarea referitoare la pierderea identităţii culturale a poporului român are o pondere redusă şi pare să fie prezentă mai mult în urban decât în rural.

Tabelul 10 „Ce înseamnă pentru dumneavoastră personal Uniunea Europeană?” (%)

rural urban

15-34

ani 35-54

ani 55 + ani

15-34 ani

35-54 ani

55 + ani total

circulaţie liberă în UE 67 59 50 74 75 52 64 prosperitate economică 65 65 50 60 64 58 60 pace 67 67 67 46 57 62 60 democraţie 58 52 50 55 66 50 56 euro 49 37 31 47 52 43 44 protecţie socială 44 43 40 36 45 46 42 diversitate culturală 32 31 18 37 38 34 32 cuvânt mai greu în lume 28 29 29 26 39 30 30 şomaj 9 9 3 17 17 21 13 graniţe exterioare slabe 8 5 6 12 13 10 9 mai multe infracţiuni 7 3 3 7 8 11 6 birocraţie 5 3 1 10 7 9 6


24

rural urban

15-34

ani 35-54

ani 55 + ani

15-34 ani

35-54 ani

55 + ani total

risipă de bani 3 7 6 6 6 7 6 pierdere identitate culturală 3 5 2 7 4 8 5 altceva 0 0 1 2 2 4 2 nu ştiu 0 3 10 0 1 5 3

Exemplu de mod de citire a datelor: 74% dintre persoanele tinere intervievate în România urbană declară că circulaţia liberă, pentru muncă sau studii în spaţiul european este principalul sens propriu asociat cu UE. Fiind posibile alegeri multiple, procentele nu sunt cumulative. Cu bold sunt marcate maximele, iar cu umbrire (shadow) cele minime de pe rând.

Modelul de îngrijorări şi speranţe afirmat de populaţia României este puternic diferenţiat de cel din UE, mai aproape de cel al populaţiei din ultimul val de aderare din 2004 decât de cel al populaţiei din UE a celor 15 (Error! Reference source not found.):

atât pentru România cât şi pentru populaţia din ţările nou admise, predominant este interesul pentru circulaţia liberă a persoanelor în spaţiul european;

interesul pentru prosperitate economică, protecţia socială şi stabilitate sau pace este mai mare în România comparativ cu cel manifest de populaţia UE, indiferent de valul de aderare al ţării din care vin persoanele intervievate;

problemele asociate cu graniţele îngrijorează mai mult Europa celor 15 decât populaţia din noile membre şi din România.

51

21

37

24

47

12

31

31

18

23

18

23

24

15

2

3

63

28

34

26

28

16

22

28

18

12

15

20

14

9

1

3

64

60

60

56

44

42

32

30

13

9

6

6

6

5

2

3

0 10 20 30 40 50 60 70

circulaţie liberă în UE

prosperitate economică

pace

democraţie

euro

protecţie socială

diversitate culturală

cuvânt mai greu în lume

şomaj

graniţe exterioare slabe

mai multe infracţiuni

birocraţie

rispă de bani

pierdere identitate culturală

altceva

nu ştiu

România

UE valul 2004

UE15

Figura 10. Îngrijorări şi speranţe asociate cu UE, România comparativ cu UE15 şi cu valul 2004 de aderare europeană


25

Atunci când întrebările din chestionar s-au concentrat pe tema îngrijorărilor, diferenţierile între opinii la nivel de ţări sau categorii de ţări apar şi mai pregnante (Error! Reference source not found.):

nivelul îngrijorărilor este mai mic pentru români comparativ cu cel al îngrijorărilor declarate de persoanele din UE, inclusiv de cele din valul 2004 de aderare;

pentru români principalele motive de îngrijorare sunt legate de traficul de droguri, crima organizată şi plăţile către UE;

la nivelul Europei celor 15, nivelul maxim de îngrijorare este asociat cu transferul de locuri de muncă dinspre vest spre est, către ţările cu costuri de producţie mai scăzute;

ponderea celor care se tem de o pierdere a identităţii naţionale şi culturale este de două ori mai mică în România, comparativ cu UE.

Tabelul 11. Temeri în legătură cu construcţia Europei, cu Uniunea Europeană (%)

România NSM UE15 UE25creştere a traficului de droguri şi a crimei organizate

internaţionale 46 70 64 65 ţara noastră va plăti din ce în ce mai mult către

Uniunea Europeană 46 60 65 64 mai multe dificultăţi pentru agricultori 41 57 67 65 sfârşitul monedei naţionale 37 52 12 18 transferul locurilor de muncă către ţările care au

costuri de producţie mai scăzute 35 62 76 74 criză economică 30 46 53 52 pierdere de putere pentru statele membre mai mici 28 47 45 46 limba noastră va fi folosită din ce în ce mai puţin 22 35 42 40 pierderea identităţii naţionale şi culturale 19 33 44 42 pierderea beneficiilor sociale 18 41 54 52

Exemplu de mod de citire a datelor din tabel: Creşterea traficului de droguri ca urmare a integrării sau apartenenţei la UE este motiv de îngrijorare pentru 46% dintre români faţă de 65% dintre persoanele din UE.


26

Agenda publică românească

Teme Agenda publică pentru România, aşa cum decurge ea din sondajul EB 62, este dominată de problematica economică, definită fie la modul general ca „situaţie economică”, fie prin creşterea preţurilor sau şomaj (Tabelul 12). In seria problemelor sociale, prioritatea este acordată infracţionalităţii, pensiilor, îngrijirii sănătăţii şi locuinţelor. La nivelul UE capul de listă îl deţin tot problemele economice dar în forma lor specificată de risc de şomaj. Teama de şomaj are de departe cele mai ridicate valori la nivelul ţărilor admise în Uniune în 2004.

Tabelul 12. Percepţia celor mai importante probleme cu care se confruntă ţara

România ţările valului de

aderare 2004 UE15 UE25

Situaţia economică 38 29 27 27 Creşterea preţurilor/inflaţia 36 19 15 16 Infracţionalitatea 32 30 23 24 Şomajul 24 62 43 46 Pensiile 16 9 13 12 Sistemul de îngrijire a sănătăţii 15 24 15 16 Locuinţele 6 3 4 4 Impozitarea 6 5 7 7 Sistemul educaţional 5 3 7 6 Terorismul 4 5 18 16 Imigraţia 3 2 15 13 Protejarea mediului înconjurător 2 1 3 3 Transportul public 1 1 2 2 Apărarea/ afacerile externe 0 1 2 2 Altceva (SPONTAN) 6 1 1 1 Nu ştiu 2 1 1 1

Examinarea agendei publice a populaţiei româneşti comparativ cu cea din UE indică numai diferenţe de ierarhie, nu de teme de îngrijorare majore. Cele două agende publice au foarte multe teme comune, însă ordonate diferit. La nivelul UE15 ca teme de îngrijorare specifice sunt cele referitoare la terorism (18%) şi la imigrare (15%). Pentru România şi pentru populaţia din valul ţărilor recent admise în Uniune temele respective au o pondere marginală.

Agenda publică românească cunoaşte o puternică diferenţiere pe spaţii regionale, pe regiuni de dezvoltare7. O pondere mare de populaţie îngrijorată faţă de manifestarea unei anumite probleme într-o regiune de dezvoltare dă un semnal de interes sporit al populaţiei locale faţă de respectiva problemă. Din datele disponibile nu se poate preciza dacă interesul derivă din gravitatea de manifestare a problemei la nivel regional sau din gradul ridicat de aspiraţii pe care îl are populaţia. Agenda publică regională (Tabelul 13) este caracterizată, în esenţă, prin:

sensibilitate sporită la infracţionalitate în regiunea Nord Est;

îngrijorare accentuată în Sud Est în legătură cu inflaţia;

inflaţia şi şomajul domină agenda publică a Olteniei;


27

populaţia din Nord Vest acuză în special probleme legate de infracţionalitate şi situaţie economică.

Tabelul 13. Percepţia celor mai importante probleme cu care se confruntă România, pe regiuni de dezvoltare

Nor

d Es

t

Sud

Est

Sud

Sud

Ves

t

Ves

t

Nor

d V

est

Cen

tral

Buc

ures

ti To

tal

Situaţia economică 32 44 30 29 45 50 37 47 38Creşterea preţurilor/inflaţia 34 40 33 41 36 34 34 33 36Infracţionalitatea 38 29 35 24 25 37 23 39 32Şomajul 22 32 28 40 24 7 22 19 24Pensiile 22 13 10 13 15 19 17 16 16Sistemul de îngrijire a sănătăţii 17 16 12 6 20 19 15 12 15Locuinţele 4 6 12 7 1 5 7 4 6Impozitarea 9 2 7 3 6 6 5 6 6Sistemul educaţional 5 2 3 8 6 4 7 11 5Terorismul 2 1 8 0 2 4 7 7 4Imigraţia 5 2 5 5 5 3 2 0 3Protejarea mediului înconjurător 1 3 2 3 5 2 2 2 2Transportul public 1 1 2 1 0 0 2 1 1Apărarea/ afacerile externe 0 2 0 2 0 0 0 0 0Altceva (SPONTAN) 6 3 2 11 7 6 10 1 6Nu ştiu 1 1 5 1 1 2 4 0 2Nu ştiu 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Exemplu de mod de citire a datelor: 29% dintre persoanele intervievate în regiunea Sud Vest (Oltenia) manifestă îngrijorare în legătură cu „situaţia economică” a ţării. Cu bold sunt marcate valorile de maxim de pe rând iar cu umbrire (shadow) cele de minim, pentru a facilita o mai uşoară lectură a datelor.

Agenda publică pe segmente sociale este caracterizată8 prin îngrijorări marcate pe teme de :

infracţionalitate, în special pentru tinerii educaţi din oraşele mari;

inflaţie, pentru populaţia cu nivel redus de instrucţie;

şomaj, în special la nivelul oraşelor mici;

sănătate, pentru persoanele de nivel mediu de educaţie din oraşele mici şi medii;

educaţie, pentru tineri;

pensii, în special pentru femeile din rural.

Aşteptări faţă de UE Aşteptările populaţiei româneşti referitoare la contribuţia UE în rezolvarea problemelor naţionale sunt ierarhizate pe patru niveluri (Figura 11) :

70% dintre persoanele intervievate consideră ca UE contribuie la apărarea împotriva terorismului;


28

rangul doi în seria contribuţiilor aşteptate din partea UE, cu procente cuprinse între 60-64%, este ocupat de teme precum apărarea, dificultăţile economice, infracţionalitatea şi protecţia mediului;

ponderi apropiate de 50 sunt înregistrate pentru aşteptări legate de sănătate, educaţie, şomaj şi imigrare;

UE este percepută ca având un rol redus în rezolvarea problemelor legate de impozitare, transportul public, inflaţie şi locuinţe.

Figura 11. Rolul UE în rezolvarea unor probleme sociale în viziunea românilor

Aproape două treimi dintre români (faţă de 47% dintre persoanele intervievate din UE) se aşteaptă ca rolul UE în viaţa de zi cu zi a populaţie româneşti să sporească faţă de momentul actual. Suportul afectiv pentru o astfel de tendinţă este foarte mare în condiţiile în care 93% dintre cei care apreciază că va avea loc o accentuare a rolului UE declară că îşi doresc acest lucru. Suportul afectiv pentru sporirea rolului UE în viaţa personală este mai redus la nivelul ţărilor membre, de numai 74%.

Persoanele care doresc, în România, o sporire a rolului UE în viaţa de zi cu zi a oamenilor sunt, mai mult:

tinerii decât vârstnicii;

bărbaţii decât femeile;

populaţia din oraşele mari comparativ cu cea din sate;

cei cu grad ridicat de informare asupra UE comparativ cu cei care ştiu puţine lucruri despre instituţiile Uniunii.

Românii consideră că primele patru acţiuni în care UE ar trebui să se implice direct ar fi reducerea sărăciei şi a marginalizării sociale, asigurarea securităţii în Europa, lupta împotriva drogurilor şi a crimei organizate şi combaterea şomajului (Figura 12). Ţara cu cel mai apropiat profil de opţiuni din acelaşi punct de vedere este Bulgaria.

7064646261

50504747

33313131

24

12141520

152727

2018

3522

4218

43

43

83

456

1210

821

331

8

1419

1315

201818

212524262320

25

0% 20% 40% 60% 80% 100%

TerorismulApărarea/ afacerile externe

Situaţia economicăInfracţionalitatea

Protejarea mediului înconjurătorSistemul de îngrijire a sănătăţii

Sistemul educaţionalŞomajulImigraţiaPensiile

ImpozitareaTransportul public

Creşterea preţurilor/inflaţiaLocuinţele

pozitiv nici pozitiv , nici negativ

negativ

nu ştie


29

01020304050607080

combatere săracie 72 67 59 46 41 38

securitate în Europa 26 39 29 33 41 29

lupta antidrog/anticrimă 43 36 37 22 30 26

combatere şomaj 66 34 42 49 18 39

combatere terorism 16 18 15 21 24 48

protectie mediu 8 12 8 24 44 15

Lituania România Bulgaria Franta Danemarca Spania

Figura 12. Ce acţiuni ar trebui să realizeze UE cu prioritate în viziunea cetăţenilor din şase ţări

Exemplu de mod de citire a datelor: 72% dintre lituanieni consideră că prioritare ar fi acţiunile UE de combatere a sărăciei.

Decidenţi Pentru domeniile la nivelul cărora sprijinul UE este considerat ca necesar, populaţia acceptă că luarea deciziilor trebuie făcută de către guvernul României împreună cu structuri instituţionale din UE.

În legătură cu sprijinirea regiunilor defavorizate economic, spre exemplu, 20% dintre români apreciază că deciziile ar trebui luate numai de guvernul României , 67% susţin o colaborare între guvern şi UE iar 13% nu pot formula o opinie în această privinţă.

În interiorul UE variaţiile referitoare la modelul dezirabil de decizie sunt foarte mari. Italia este ţara cu cea mai pronunţată orientare naţională din acest punct de vedere, cu 44% dintre respondenţi considerând că numai guvernul ţării trebuie sa ia decizii în privinţa dezvoltării regionale. Ţara din Uniune cu cea mai puternică orientare spre UE în legătură cu dezvoltarea regională este Polonia, cu 80% persoane care consideră că guvernul naţional şi UE trebuie să ia decizii împreună în domeniul respectiv. Ceea ce individualizează opinia din România pe tema respectivă este nu orientarea pro-naţională sau pro-Uniune, ci ponderea relativ mare a celor care declară că nu pot formula un răspuns (13%). Numai în Bulgaria mai este o pondere a non-răspunsurilor atât de mare.

Domeniile în care populaţia României favorizează în foarte mare măsură intervenţia UE în luarea deciziei alături de guvernul României sunt cele referitoare la criminalitatea cu manifestare transfrontalieră – terorismul, drogurile, crima organizată, traficul de fiinţe umane (Tabelul 14).


30

Nivelul imediat inferior de favorizare a deciziilor UE de către populaţia românească este cel al imigrării, protecţiei mediului, politicii monetare şi politicii externe. Intervenţia Uniunii în politicile de dezvoltare şi protecţie socială ocupă locul trei în ierarhia descrescândă a acceptării acestor intervenţii în luarea deciziilor de relevanţă naţională.

Tabelul 14. Ponderea persoanelor care consideră că deciziile ar trebui adoptate de guvernul României împreună cu UE, pe domenii şi categorii de ţări

domenii de luare a deciziei9 România alte tari candidate

ţările valului de aderare 2004

Europa celor 15

lupta împotriva terorismului internaţional 88 66 91 85 lupta împotriva drogurilor 82 60 83 71 lupta împotriva crimei organizate 82 56 85 74

CR

IMIN

ALA

ITA

TE

INTE

RN

ATI

ON

ALA

lupta împotriva comerţului cu fiinţe umane şi a exploatării acestora

80 63 83 80 ajutor umanitar 77 60 74 71 informaţii despre Uniunea Europeana,

despre politicile şi instituţiile sale 76 64 74 71

protecţia mediului 71 53 73 66 politica externă faţă de ţările din afara

Uniunii Europene 70 59 67 68 moneda 69 47 57 65

politica de imigrare 68 47 65 57 IMIG

RA

RE ŞI

PO

LITI

CA

EX

TER

NĂ

apărare 67 36 66 55 sprijinirea regiunilor defavorizate

economic 67 64 73 57

cercetare ştiinţifica şi tehnologică 66 63 77 65 combaterea sărăciei şi a marginalizării

sociale 66 63 64 57 sănătate si protecţie sociala 61 58 45 30 combaterea şomajului 59 65 64 43 educaţie 52 56 48 31 politici în domeniul agriculturii şi

pescuitului 50 43 56 49

politica culturală 43 38 31 34 CO

EZIU

NE

SOC

IAL-

ECO

NO

MICĂ

reglementari de baza în domeniul audio-vizualului şi al presei 41 45 32 34

acceptarea refugiaţilor 62 48 55 56 prevenirea infracţionalităţii juvenile 54 49 51 36 prevenirea infracţionalităţii în mediul

urban 49 48 42 30 politie 48 33 38 29

INFR

ACŢI

ON

ALI

TATE

INTE

RNĂ

legislaţie si aplicarea ei 48 37 41 35

Exemplu de mod de citire a datelor: 67% dintre românii intervievaţi consideră că deciziile referitoare la sprijinirea regiunilor slab dezvoltate economic ar trebui luate de guvernul României împreună cu Uniunea Europeană.


31

Modelul mental românesc în legătură cu modul optim de luare a deciziei este diferit funcţie de gruparea de domenii:

în legătură cu fenomenele de criminalitate cu manifestare transnaţională, românii au o opinie apropiată de cea din ţările recent admise în Uniune. Mai mult decât în Europa celor 15, la nivelul României şi al ţărilor admise în Uniune în valul 2004 se consideră ca fiind dezirabilă intervenţia Uniunii, alături de guvern, în luarea deciziilor pentru reducerea criminalităţii transnaţionale.

românii favorizează intervenţia UE în luarea deciziei mai mult decât ţările din Uniune, în special în legătură cu fenomene de criminalitate internă şi de implementare a legislaţiei.

Factorul care favorizează cel mai mult adoptarea unei opinii favorabile intervenţiei UE în luarea deciziilor de relevanţă naţională este gradul de cunoaştere a modului de funcţionare a instituţiilor UE. Românii care ştiu mai bine cum funcţionează instituţiile europene sunt tentaţi să acorde un rol mai important UE în luarea deciziilor referitoare la România. Alţi factori care favorizează în mod semnificativ respectiva atitudine sunt nivelul sporit de educaţie şi faptul de a dispune de mijloace moderne de comunicare interpersonală10.

Calitatea vieţii în timp

Prezent faţă de trecut Calitatea percepută a vieţii era mai bună în anul 2004, comparativ cu anul 1999, pentru 42% dintre români. Pentru aproape o treime (30%) pare să fie mai rău, iar pentru circa un sfert, la fel (Tabelul 15).

Tabelul 15. Situaţia personală actuală faţă de cea din trecut

“Dacă aţi compara situaţia dumneavoastră actuală cu cea de acum cinci ani, aţi spune că s-a îmbunătăţit, a rămas la fel sau s-a înrăutăţit?”

s-a îmbunătăţit a rămas la fel s-a înrăutăţit nu ştie

Total

România 42 27 30 1 100alte tari candidate 41 23 35 1 100NSM 30 29 40 1 100Europa celor 15 40 33 26 1 100Total 39 31 29 1 100

Modelul de percepţie a calităţii vieţii în România se apropie mai mult de cel al unor ţări cu tendinţe de accentuare a polarizării sociale subiective. Sunt ţări în care ponderea celor care susţin că viaţa lor actuală este la fel cu cea de acum cinci ani este mai mică şi faţă de ponderea celor care cred că trăiesc mai bine şi faţă de ponderea celor care consideră că o duc mai rău. Acesta este cazul populaţiei din ţări precum Grecia, Turcia , Ciprul de Sud şi Polonia ( Figura 13).

De notat că proporţia cea mai mare de populaţie care susţine că o duce mai greu decât cu cinci ani înainte se înregistrează în ţările valului de aderare din 2004. Aici se înregistrează o


32

pondere de 40% persoane care consideră că au o viaţă mai grea decât cu cinci ani înainte, comparativ cu 28% pe total UE.

Cei mai încântaţi de schimbarea vieţii lor cotidiene sunt suedezii şi irlandezii, cu peste 60% persoane care apreciază că trăiesc mai bine decât în trecut. Gruparea ţărilor care percep o dinamică preponderent pozitivă a calităţii vieţii este formată majoritar din ţări nordice – Suedia, Finlanda, Danemarca, Estonia, Marea Britanie, Irlanda, fiecare cu peste 55% populaţie care apreciază că în prezent trăieşte mai bine decât cu cinci ani în urmă.

Cei mai nemulţumiţi de schimbarea calităţii vieţii sunt polonezii şi bulgarii. Concentrarea cea mai mare de populaţie care simte o reducere a nivelului de calitate a vieţii este la nivelul Europei Centrale, cu Polonia, Ungaria şi Slovacia, fiecare dintre ţările respective cu peste 37% nemulţumiţi de evoluţia nivelului lor de viaţă. Din Europa celor 15, singura ţară care se încadrează în această grupare a nemulţumiţilor de trendul calităţii vieţii este Portugalia ( Figura 13).

Figura 13. Situaţia personală actuală comparată cu cea de acum cinci ani

Diferenţierile de percepţie în schimbarea condiţiilor de calitate a vieţii sunt extrem de puternice pe categorii sociale la nivelul României. Cei mai mulţumiţi de modul în care au

5645

4232

1656

4543434240

29272725

6360

575655

464645

4340

3835

3128

25

272027

3536

2530

26293437

2338

3436

2526

263133

3640

2837

303035

413439

32

15343030

4718

2530262222

4633

3938

1114

161311

1714

2620

29322825

3735

28

211211101212211011100110111310139

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Ciprul de NordTurcia

RomaniaCroatia

BulgariaEstoniaLetonia

Ciprul de SudMalta

LituaniaSlovenia

PoloniaCehia

SlovaciaUngariaIrlandaSuediaMarea

DanemarcaFinlanda

SpaniaLuxemburg

OlandaBelgiaFrantaGrecia

ItaliaAustria

PortugaliaGermania

UE25

mai bine la fel mai rau nu stiu


33

evoluat lucrurile sunt tinerii din urban iar cei mai nemulţumiţi sunt vârstnicii, indiferent de mediul rezidenţial. Peste 60% dintre tinerii din urban susţin că în ultimii cinci ani condiţiile lor de viaţă s-au îmbunătăţit. Ponderea corespunzătoare pentru tinerii din rural este de numai 49%. Populaţia matură de 35-54 ani, indiferent de mediul rezidenţial, este aproximativ egal împărţită între cei care consideră că viaţa a rămas la fel, s-a îmbunătăţit sau s-a înrăutăţit.

Tabelul 16. Percepţia dinamicii calităţii vieţii pe categorii de vârstă-rezidenţă11, România (%)

Categorii de vârstă-rezidenţă “Dacă aţi compara situaţia dumneavoastră actuală cu cea de acum cinci ani, aţi spune că s-a îmbunătăţit, a rămas la fel sau s-a înrăutăţit?”

mediu rezidenţial vârstă s-a îmbunătăţit a rămas la fel s-a înrăutăţit nu ştie

Total

15-34 ani 49+ 28 23 100 35-54 ani 36 31 32 1 100

rural

55+ani 28- 31 40+ 1 100 15-34 ani 62+ 18- 18- 3 100 35-54 ani 36 33 30 1 100

urban

55+ani 32- 27 40+ 1 100 total 42 27 30 1 100

+ asociere pozitivă semnificativă statistic pentru p=0.05, conform rezultatelor date de reziduurile standardizate ajustate; asociere negativă semnificativă statistic pentru p=0.05 conform rezultatelor date de reziduurile standardizate ajustate.

Exemplu de mod de citire a datelor: 49% dintre tinerii din rural apreciază că situaţia lor de viaţă s-a îmbunătăţit în ultimii cinci ani. Ponderea este mult mai mare decât ar fi de aşteptat în baza unei distribuţii aleatoare a răspunsurilor în tabel.

Rezultă, pentru populaţia României, un gen de stratificare socială subiectivă, cu :

maximum de satisfacţie pentru tineretul urban,

satisfacţie de nivel ridicat pentru tineretul rural,

satisfacţie de nivel mediu pentru populaţia adultă de 35-54 ani, indiferent de mediul rezidenţial şi

insatisfacţie maximă pentru vârstnici, indiferent de mediul lor de locuire.

Prezent şi viitor Aproape 50% dintre românii intervievaţi în toamna anului 2004 erau optimişti, considerând că în următoarele 12 luni viaţa lor va fi mai bună. Peste 60% dintre aceştia susţineau un optimism de continuitate de tipul „acum e bine şi va fi şi mai bine”. Restul, de aproximativ 40% manifestau un optimism de tipul „acum e rău dar va fi bine” (Tabelul 17). Pesimismul cronic identificat prin reacţii de tipul „acum e rău şi va fi şi mai rău” se înregistra la nivelul a 11% dintre români. Dominant era grupul celor care nu aşteptau în viitor schimbări semnificative în nivelul propriu de viaţă (36%).

Pesimismul cronic („e rău şi va fi şi mai rău”) era mult mai redus în Europa vechilor membri (5%).


34

În România, optimismul general, asociat cu ansamblul situaţiei personale de viaţă, şi cel financiar, referitor la situaţia viitoare a resurselor financiare în gospodărie, se reduce odată cu vârsta (Tabelul 18): tinerii sunt optimişti în legătură cu situaţia lor peste cinci ani în proporţie de aproximativ trei sferturi, maturii în proporţie de aproximativ două treimi iar vârstnicii la un nivel de aproape jumătate din totalul vârstnicilor. Ierarhia de optimism urmează, în genere, ierarhia de satisfacţie în legătură cu schimbările realizate în standardul de viaţă în perioada anterioară sondajului.

Tabelul 17. Tipuri de pesimism/optimism pe categorii de ţări Categorii de pesimism-optimism12

PESIMISM CRONIC

PESIMISM RECENT

STABILITATE TEMPORAL

OPTIMISM DE REACTIE

OPTIMISM DE CONTINUITATE

„e rău şi va fi şi mai rău”

“e bine dar va fi rău” “va fi la fel”

“e rău dar va fi bine”

“e bine şi va fi şi mai bine”

Total

România 2004 11

2

36

19

30

100

alte ţări candidate 11 7 39 8 35 100

NSM 10 8 49 6 26 100

Europa celor 15 5 7 52 5 32 100

2024

14

16

214

22

521

8

56

44

81011

1618

9

710119

19

12

36

45

37

78

109

710

12

125

814

103

363

10

77

210

3

475350

48564658

4757

3955

6063

4561

4446

5647

4546

515052

61

3236

3651

53

224

32

835

29

33

46

3

29

13

613

977

3

158

196

10

484341393837353433

2929

26211916

37343231312826

201917

3939

3025

15

0% 20% 40% 60% 80% 100%

IrlandaSuedia

Marea BritanieSpania

DanemarcaFranta

FinlandaItalia

LuxemburgGreciaBelgia

OlandaAustria

PortugaliaGermania

MaltaEstonia

SloveniaCiprul de Sud

PoloniaLituaniaLetonia

SlovaciaUngaria

Cehia

Ciprul de NordTurcia

RomaniaCroatia

Bulgaria

e rau si va f i si mai rau e bine dar va f i rau va f i la fel e rau dar va f i bine e bine si va fi si mai bine

Figura 14.Tipuri de pesimism/optimism pe ţări


35

Tabelul 18. Satisfacţie şi optimism pe cele şase „lumi sociale”∗ ale României (%)

vârstnici la sat

vârstnici la oraş

maturi la sat

maturi la oraş

tineri la sat

tineri la

oraş

total

situaţia personală s-a îmbunătăţit faţă de acum 5 ani

28 32 36 36 49 62 42

mulţumiţi de viaţa personală în general 43 36 44 43 59 61 48

speră să trăiască mai bine în următorul an 40 36 41 46 60 58 48

speră să trăiască mai bine în următorii 5 ani 48 50 61 63 81 76 64

speră să aibă o situaţie financiară mai bună în gospodărie în următorul an

31 32 37 39 59 52 42

∗ Categorii socio-demografice de bază care permit descrierea unor universuri de viaţă cu profil foarte bine definit. Exemplu de mod de citire a datelor: 62% dintre tinerii din urban consideră că viaţa lor s-a îmbunătăţit faţă de situaţia de acum cinci ani faţă de numai 28% din vârstnicii din rural.

În cadrul categoriei de tineri din România, cei mai mulţumiţi de cursul recent al schimbărilor de nivel de viaţă sunt cei din urban, comparativ cu cei din rural. Sub aspectul optimismului ierarhia este diferită, tinerii de la sate sunt sistematic mai optimişti decât cei din urban: 81% dintre tinerii din rural speră să trăiască mai bine în următorii cinci ani faţă de numai 76% cifra corespunzătoare pentru cei din urban.

Cu o pondere de 78% tineri optimişti, România se înscrie în modelul ţărilor de optimism maxim din Europa. Acestea sunt localizate majoritar în nordul (Marea Britanie, Irlanda, Suedia şi Danemarca) şi vestul (Spania, Franţa) continentului.

Pentru optimismul de orizont apropiat - ce va fi, nu peste cinci, ci peste un an – ierarhiile sunt diferite. Numai 54% dintre tinerii din România sunt optimişti atunci când se raportează la viitorul apropiat. În această nouă raportare, România nu mai este în seria ţărilor de maxim ci a celor de nivel mediu al optimismului european al tinerilor.

Optimismul de orizont îndepărtat (peste cinci ani) al populaţiei vârstnice a României este de nivelul mediu de 49% iar cel de orizont apropiat (peste un an) de numai 42%. Ţările europene cu optimism maxim al tinerilor, la un orizont apropiat, sunt Belgia (68%), Danemarca (64%) şi Germania (63%).


36

6961

8180

7878

7877

7169

6767

646362

6147

7571

6767676766

5753

41

7866

6461

51

4432

6256

6557

4851

4854

3536

4435

4335

21

5039

4544

3233

3834

3319

6260

4048

30

1517

1825

1532

1311

1828

99

178

1923

6

2225

2829

1516

2516

228

4950

2637

16

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

UE15NSM

Marea Brit.IrlandaSuediaSpania

DanemarcaFranta

FinlandaPortugalia

BelgiaOlanda

ItaliaAustria

LuxemburgGrecia

Germania

EstoniaLetonia

MaltaLituaniaPolonia

Ciprul de SudSloveniaSlovaciaUngaria

Cehia

RomaniaCiprul de N.

CroatiaTurcia

Bulgaria

tineri maturi varstnici

Figura 15. Ponderea persoanelor care consideră că, în următorii cinci ani, vor trăi mai bine

decât în prezent, pe categorii de vârstă şi pe ţări

Exemplu de mod de citire a datelor: 51% dintre tinerii (15-34 ani) din Bulgaria consideră că peste cinci ani vor trăi mai bine, faţă de numai 30% dintre maturii şi 16% dintre vârstnicii din aceeaşi ţară.


37

Românii cei mai optimişti şi mai mulţumiţi de nivelul lor actual de trai sunt cei care consideră că viaţa lor s-a îmbunătăţit în ultimii cinci ani (Figura 16). Optimismul pe termen lung are o determinare mai bogată. Persoanele care apreciază că peste cinci ani o vor duce mai bine :

nu sunt pensionari,

cred că trăiesc mai bine decât acum cinci ani,

sunt mai informaţi asupra modului de funcţionare a instituţiilor europene (au un capital uman mai bogat),

locuiesc preponderent în sate sau oraşe mici din regiunea relativ săracă din nord-estul ţării,

manifestă un grad ridicat de ataşament faţă de propria localitate.

Românii care manifestă un grad sporit de mulţumire în raport cu situaţia lor actuală de viaţă:

cred ca trăiesc mai bine decât acum cinci ani,

sunt mai informaţi asupra modului de funcţionare a instituţiilor europene (au un capital uman mai bogat),

locuiesc preponderent în sate sau oraşe mici.

optimiştii pe termen lung ("mai bine peste cinci ani")

ataşaţi de propria localitate

nu sunt pensionari locuiesc în sate/oraşe mici

cred că trăiesc mai bine decât acum cinci ani

sunt informaţi asupra instituţiilor

europene

locuiesc preponderent în

regiunea de dezvoltare Nord-Est

optimiştii pe termen scurt ("mai bine peste un an")

mulţumiţii de viaţa personală sunt elevi/studenţi

Figura 16. Factori care favorizează optimismul şi satisfacţia populaţiei din România13 Săgeţile indică relaţii statistic semnificative cu posibilă semnificaţie cauzală. Spre exemplu, probabilitatea de a fi mulţumit de viaţa personală actuală este mai mare pentru persoanele care trăiesc în sate sau în oraşe mici, toate celelalte condiţii fiind egale.


38

Valori şi identităţi

Încredere în instituţii Instituţia în care românii au cea mai mare încredere (82%) este biserica. În UE, locul respectiv, de instituţie de maximă încredere (cu un scor de 69%), îl ocupă armata.

În ierarhia de încredere a românilor, locul imediat următor după biserică nu îl mai ocupă armata, precum în multele sondaje din anii anteriori, ci UE (74% populaţie din România care are încredere în instituţia europeană).

Instituţiile care captează peste 50% din încrederea românilor sunt cele tradiţionale – biserica şi armata, cele internaţionale – UE şi ONU şi cele din domeniul media – televiziunea (71%), radioul (71%) şi presa (56%) (Figura 17).

82

74

72

71

7167

56

48

40

37

35

32

26

23

18

48

54

65

56

6257

44

60

23

29

42

18

26

28

9

45

50

69

4963

54

42

68

36

32

68

41

48

41

18

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

biserica

UE

armata

televiziune

radio

ONU

presa

ONGguvern

mari companii

politie

parlament

justitie

sindicate

partide

Romania NSM UE15

Figura 17. Ponderea persoanelor care au încredere în diferite instituţii

Cel mai redus scor de încredere în România (18%) dar şi în UE15 (18%) şi în NSM (9%) se înregistrează în legătură cu partidele politice.

Încrederea în justiţie este, de asemenea, foarte scăzută în România, cu un scor de 26%, situaţie pe deplin concordantă cu cea din NSM (scor de încredere în justiţie tot de 26%). Nivelul de încredere în justiţie în UE15 este practic dublu, de aproape 50%. Încrederea în


39

sindicate este, în România, de asemenea, la un nivel foarte scăzut, de 23%, aproape jumătate din nivelul înregistrat în UE15.

Parlamentul este o altă instituţie în care românii au foarte puţină încredere (32%). Guvernul este mai bine apreciat (40% scor de încredere) decât parlamentul în România. Ierarhia de încredere este similară în NSM dar inversă în EU15 (cu 41% scor pentru parlament şi cu 36% scorul pentru guvern).

Aproximativ 50% dintre români au încredere în ONGuri, scor considerabil mai mic decât în NSM (60%) sau în UE15 (68%). Poliţia are o situaţie similară, cu scor de încredere mult mai mic în România (35%) comparativ cu situaţia din NSM (42%) sau din UE15 (68%).

Modelul românesc de raportare la instituţiile interne ale ţării se încadrează în profilul specific pentru majoritatea fostelor ţări comuniste (Figura 18).

minim GRAD DE DIFERENŢIERE INTRE PROFILE DE TARA maxim 0 5 10 15 20 25 +---------+---------+---------+---------+---------+ Irlanda òø Estonia òôòø Belgia ò÷ ùòø Portugalia òòò÷ ùòòòø Germania Vest òûòòò÷ ó Germania Est ò÷ ùòòòòòòòø Italia òûòòòø ó ó Ungaria ò÷ ùòø ó ó Franta òòòòò÷ ùò÷ ó Marea Britan òòòòòûò÷ ùòòòòòòòòòòòø Malta òòòòò÷ ó ó Olanda òûòòòø ó ó Austria ò÷ ùòø ó ó Spania òòòûò÷ ùòòòòòòòòò÷ ùòòòòòòòòòòòòòòòòòòòø Luxemburg òòò÷ ó ó ó Suedia òòòòòòò÷ ó ó Danemarca òòòûòòòòòòòø ó ó Finlanda òòò÷ ó ó ó Grecia òûòø ùòòòòòòòòòòòòòòòòò÷ ó Cipru de Nord ò÷ ùòòòø ó ó Ciprul Sud òòò÷ ùòòò÷ ó Turcia òòòòòòò÷ ó Polonia òòòûòòòòòø ó Croatia òòò÷ ó ó Letonia òø ùòø ó Slovacia òôòø ó ó ó Cehia ò÷ ùòø ó ó ó Lituania òûò÷ ùòòò÷ ùòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòò÷ Slovenia ò÷ ó ó Bulgaria òòòòò÷ ó Romania òòòòòòòòòòò÷

Figura 18. Gruparea ţărilor funcţie de similitudinea profilelor de încredere în instituţii interne14

Cu cât barele orizontale care pornesc de la numele ţării sunt unite de bare verticale mai apropiate de valoarea 0 de pe scală, cu atât ţările respective sunt mai asemănătoare sub aspectul profilului de încredere. Grecia şi


40

Ciprul de Nord, spre exemplu se aseamănă cel mai mult între ele sub aspectul profilului de încredere în instituţii. Ciprul de Sud şi Turcia au profiluri apropiate de acelaşi grup de ţări dar la un nivel de similitudine mai redus. Pentru detalii asupra metodei de grupare vezi nota asociată cu titlul figurii.

La nivelul acestor ţări se înregistrează niveluri reduse de încredere în justiţie, poliţie, parlament, partide politice, sindicate şi, cu câteva excepţii, în raport cu ONGurile. Chiar în cadrul grupării respective, România are un profil de încredere instituţională cu grad ridicat de specificitate. Ceea ce îl distinge este nivelul foarte ridicat al încrederii în instituţiile religioase, în armată şi în televiziune. Lituania, Slovacia, Bulgaria şi Polonia sunt ţările care au profilul de încredere instituţională cel mai asemănător cu acela al României.

Încrederea românilor în justiţie este puternic dependentă de vârstă, mediu de rezidenţă şi competenţa în cunoaşterea modului de funcţionare a instituţiilor europene (Tabelul 19):

persoanele cu nivel ridicat de competenţă instituţională au tendinţa de a fi mai critice la adresa justiţiei;

populaţia urbană tinde să fie mai puţin încrezătoare în justiţie decât cea rurală;

înaintarea în vârstă reduce încrederea în justiţie;

nivelul cel mai ridicat de încredere în justiţie (42%) se înregistrează la tinerii din rural cu informaţii puţine în privinţa modului în care funcţionează instituţiile în genere, cele europene în speţă. La acelaşi nivel de informare, tineretul urban este mult mai critic faţă de justiţia din România.

nivelul cel mai redus de încredere în justiţie este specific tinerilor (10%) şi maturilor (8%) din urban, cu grad de informare ridicat asupra mecanismelor instituţionale europene.

Tabelul 19. Ponderea românilor care au încredere în justiţie pe categorii de vârstă, rezidenţă şi de competenţă în cunoaşterea instituţiilor europene (%)

nivel de competenţă în cunoaşterea instituţiilor europene

vârstă şi rezidenţă redus mediu ridicat

Total

tineri la sat 42 28 39 35 maturi la sat 26 31 22 28 vârstnici la sat 24 28 16 25 tineri la oraş 24 32 10 27 maturi la oraş 21 24 08 21 vârstnici la oraş 16 20 24 19 total 26 28 18 26

Neîncrederea în justiţie este semnificativ mai mare la persoanele cu orientare tradiţionalistă redusă: din totalul persoanelor care manifestă un grad crescut de tradiţionalism prin ataşament la propria localitate, 29% au încredere în justiţie; cei care au încredere în respectiva instituţie din totalul celor cu grad redus de ataşament la propria localitate reprezintă însă numai 19%.


41

Percepţia democraţiei Românii apreciază că democraţia funcţionează mai bine în UE decât în propria ţară. Cei care sunt mulţumiţi de democraţia în context naţional reprezintă numai 29% faţă de 57%, ponderea celor mulţumiţi de democraţia la nivelul UE.

Tipul de evaluare promovat de populaţia României în legătură cu democraţia se înscrie în seria specifică pentru NSM şi pentru ţările candidate la UE (Figura 19). La nivelul acestei serii, populaţia apreciază că procesul democratic merge mai bine în spaţiul UE decât în cel din propria ţară. În seria ţărilor candidate, singura care se abate de la modelul anterior descris este Turcia, cu pondere relativ egală a celor care apreciază în mod similar democraţia în propria ţară şi în UE. La nivelul NSM excepţia o constituie Ciprul de Sud, cu 63% scor în favoarea democraţiei interne şi cu 52% scor favorabil democraţiei din UE.

62

918382

7776

747271

7067

6159

5745

39

35

6357

48464545

3733

3025

40

4934

2925

22

48

6150

6667

4264

4544

7057

4046

4545

43

50

5264

5348

505050

5250

42

50

4958

5741

44

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

UE15

DanemarcaFinlanda

LuxemburgIrlandaSuediaSpaniaAustriaOlandaBelgiaGrecia

Marea BritanieGermania

FrantaItalia

Portugalia

NSM

Ciprul de SudSlovenia

MaltaLetonia

CehiaEstoniaUngariaLituaniaPolonia

Slovacia

TCandidate

TurciaCiprul de Nord

RomaniaCroatia

Bulgaria

satsifacut de democratie in propria tară satisfacut de democratie in UE

Figura 19. Ponderea persoanelor mulţumite de modul în care funcţionează democraţia în propria ţară şi în UE Exemplu de mod de citire a datelor: 91% dintre danezi apreciază că sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor şi numai 61% au o apreciere pozitivă asupra democraţiei în UE


42

În Polonia, spre exemplu, una dintre ţările apropiate de România sub aspectul modului de evaluare a instituţiilor, 50% dintre cei intervievaţi apreciază că democraţia funcţionează bine în UE dar numai 30% consideră că democraţia este pe drumul bun în propria ţară. Decalaje similare de aproximativ 20-30 puncte procentuale între evaluarea democraţiei în UE şi evaluarea democraţiei în propria ţară apar şi în alte ţări apropiate ca model evaluativ de România, respectiv în Lituania , Slovacia şi Bulgaria (Figura 19). La nivelul ţărilor din UE15 singura ţară cu model apropiat de cel românesc este Portugalia, cu o pondere mai mare a celor mulţumiţi de democraţia din UE (43%) comparativ cu cea din propria ţară (39%).

Modelul general european este cel în care femeile sunt mai critice decât bărbaţii în legătură cu funcţionarea democraţiei locale sau în cadrul UE. În România, pe total eşantion de persoane intervievate s-a înregistrat o situaţie de relativă egalitate între cele două sexe. Atât bărbaţii cât şi femeile apreciază în proporţie de 29% că democraţia funcţionează normal în ţară (Tabelul 20). Numai în oraşele mici ale României bărbaţii sunt mai mulţumiţi (28%) decât femeile (24%) în legătură cu procesul democratic naţional.

Tabelul 20. Ponderea persoanelor mulţumite de funcţionarea democraţiei în propria ţară şi în UE, pe categorii de ţări, rezidenţă şi gen (%).

România NSM EU15 rezidenţă gen de

moc

raţia

în

ţară

dem

ocraţia

în

UE

dem

ocraţia

în

ţară

dem

ocraţia

în

UE

dem

ocraţia

în

ţară

dem

ocraţia

în

UE

femei 35 49 32 38 61 43 sat bărbaţi 33 64 36 51 64 49 femei 24 55 34 48 57 44 oraş mic/

mediu bărbaţi 28 64 37 56 60 49 femei 24 48 34 51 64 50 oraş mare bărbaţi 24 66 37 59 68 57

Total 29 57 35 50 62 48

Exemplu de mod de citire a datelor: 35% dintre femeile intervievate în satele României apreciază că sunt mulţumite de modul în care funcţionează democraţia în ţară.

Segmentul de populaţie cel mai satisfăcut de funcţionarea democraţiei româneşti este cel rural (34% mulţumiţi de calitatea democraţiei din România din total intervievaţi în rural). Acest gen de ruralizare a percepţiei asupra democraţiei nu apare la nivelul UE. Aici, populaţia oraşelor mari (61%) este mai mulţumită de funcţionarea democraţiei decât cea de la sate (57%) sau din oraşele mici/mijlocii (55%). Explicaţia ar putea fi asociată cu un nivel de aşteptare mai redus în legătură cu democraţia la nivelul populaţiei rurale din România şi, în consecinţă, o mai uşoară satisfacere a exigenţelor ei politice prin funcţionarea instituţiilor democraţiei.

Indiferent de segmentul rezidenţial sau de gen, populaţia din România şi din NSM apreciază că democraţia europeană funcţionează mai bine decât cea din propria ţară. Aşa cum am menţionat deja, numai la nivelul populaţiei din EU15 lucrurile stau diferit, cu tendinţa de a considera ca democraţia lucrează mai bine intern, în propria ţară, decât extern, la nivelul UE.


43

Indiferent de valul de aderare, ponderea evaluărilor pozitive asupra democraţiei în Uniune tinde să sporească pe măsură ce sporeşte şi nivelul de informare a persoanelor în legătură cu mecanismele instituţionale din Uniune (Tabelul 21):

57% dintre românii competenţi în evaluarea instituţiilor europene dau o apreciere pozitivă democraţiei din Uniune, dar

numai 46% dintre cei care au o competenţă redusă în evaluarea instituţiilor UE consideră că democraţia în Uniune funcţionează bine.

Tabelul 21. Satisfacţie faţă de funcţionarea democraţiei din UE pe categorii de ţări şi nivel de competenţă în evaluarea instituţiilor europene

Competenţă în evaluarea instituţiilor europene

redusă medie ridicată

total

România 46 65 67 57 alte ţări candidate 41 52 63 48 NSM 34 48 57 50 EU15 34 48 57 48

Exemplu de mod ce citire a datelor: 67% dintre românii cu competenţă ridicată în evaluarea instituţiilor europene se declară mulţumiţi de modul de funcţionare a democraţiei în UE.

Competenţa în cunoaşterea instituţiilor europene are efecte contrare în evaluarea modului de funcţionare a democraţiei. Românii care ştiu mai multe lucruri despre funcţionarea UE tind să fie mai critici faţă de democraţia românească dar mult mai încântaţi de democraţia din cadrul UE:

78% dintre persoanele intervievate în România şi cu competenţă sporită în cunoaşterea instituţiilor europene sunt nemulţumite de funcţionarea democraţiei în România, dar

în cadrul aceleiaşi categorii de evaluatori calificaţi, ponderea celor care sunt nemulţumiţi de modul în care lucrează democraţia în UE este de numai 43%.

Relaţia este de acelaşi tip şi în cazul populaţiei din NSM, persoanele informate asupra UE fiind mai critice asupra democraţiei din propria ţară dar mai mulţumite de democraţia din UE: 36% dintre „competenţii” din NSM sunt mulţumiţi de democraţia din propria ţară faţă de 57% din totalul format de aceeaşi categorie care sunt mulţumiţi de democraţia din Uniune.

Mândria de a fi român/european Peste 50% dintre cei intervievaţi în România au declarat că sunt foarte mândri de a fi români, peste o treime se declară a fi „mândri” iar peste 10% susţin că sunt foarte puţin sau nu sunt deloc mândri de a fi români. Cu jumătate foarte mândri, cu o treime mândri şi cu peste 10% adoptând o raportare negativă la identitatea naţională, România se apropie mai mult de modelul din NSM decât de cel din EU15. Variaţiile în cadrul celor trei grupuri de ţări – EU15, NSM sau TC – sunt însă foarte mari (Figura 20). Ţara care se apropie cel mai mult de modelul românesc de afirmare a identităţii naţionale este Spania, cu 56% persoane care afirmă că sunt foarte mândre de identitatea naţională şi 35% mândre. Modelul jumătate foarte mândri, o treime mândri şi peste o zecime cu raportare negativă la propria apartenenţă naţională este unul median, intermediar, indiferent de valul de aderare la care se face raportare. Orientarea naţională cea mai puternică, la peste două treimi dintre intervievaţi


44

susţinând că sunt foarte mândri de apartenenţa lor naţională, este înregistrat în cazul Turciei, Ciprului de Sud, Maltei, Sloveniei, Greciei, Irlandei, Finlandei şi Luxemburgului. Orientarea naţională de minimă intensitate, cu mai puţin de 40% persoane „foarte mândre” este înregistrată în cazul unor ţări precum Cehia, Slovacia, Portugalia, Olanda, Belgia şi Germania.

76

9061

5346

55

7676

7063

58464544

3635

44

8380

7266

585656

484746

413534

3221

17

728

3537

37

2020

2632

3543

4343

4851

43

1420

2527

333635

434547

4856

5451

53

7

31112

17

8

444

67

111213

1714

12

31

27889987

119

1317

25

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Tcandidat

TurciaCroatia

RomaniaBulgaria

NSM

Ciprul de SudMalta

SloveniaPoloniaUngariaEstoniaLituaniaLetonia

SlovaciaCehia

EU15

GreciaIrlanda

FinlandaLuxemburg

Marea BritanieDanemarca

SpaniaAustria

ItaliaSuediaFranta

PortugaliaOlandaBelgia

Germania

foarte mandru mandru nu prea/ deloc mandru

Figura 20. Mândria naţională pe ţări Exemplu de mod de citire a datelor: 56% dintre persoanele intervievate în Spania sunt foarte mândre de a fi spanioli, 35% sunt mândre iar 9% declară că nu prea sunt sau nu sunt deloc mândre. Toate calculele din acest grafic nu includ non-răspunsurile.

Cea mai puternică manifestare a orientării identitar-naţionale accentuate în România se manifestă la vârstnicii din urban, iar cea mai redusă la tinerii din acelaşi mediu rezidenţial (

Tabelul 23). Orientarea identitar-naţională moderată este specifică populaţiei rurale şi tinerilor de la oraş.

La nivelul ţărilor incluse în EB62 pot fi distinse cinci tipuri de orientări identitare funcţie de modul în care se afirmă mândria de a aparţine unui stat-naţiune comparativ cu mândria de a fi european:


45

orientare preponderent naţională

mândria de a fi român, german, polonez etc. este mai puternică decât mândria de a fi european

orientare echilibrată naţional-europeană, de intensitate moderată

mândria de a aparţine unei naţiuni este de intensitate relativ egală cu cea de a fi european, ambele fiind de nivel moderat („sunt mândru de a fi...”)

orientare echilibrată european-naţională, de intensitate accentuată15

mândria de a aparţine unei naţiuni este de intensitate relativ egală cu cea de a fi european, ambele fiind de nivel ridicat („sunt foarte mândru de a fi...”)

orientare preponderent europeană

mândria de a fi european este mai puternică decât mândria de a fi român, german, polonez etc.

orientare identitară cu slabă specificare

nu afirmă sentimente de mândrie nici în legătură cu ţara, nici cu Europa sau nu formulează un răspuns

Cele patru categorii identitare sunt aproape egal reprezentate la nivelul populaţiei României:

o românii cu orientare preponderent naţională reprezintă aproximativ un sfert din totalul celor intervievaţi;

o cei cu orientare preponderent europeană au o pondere de 23%

o orientarea compozită, în egală măsură europeană şi românească, dar cu un nivel moderat de manifestare, este înregistrată la nivelul a aproximativ 24% dintre români;

o orientarea compozită, în egală măsură europeană şi românească, dar cu un nivel puternic de manifestare, este înregistrată la nivelul a aproximativ 25% dintre români.

Variaţiile orientărilor identitare la nivelul regiunilor de dezvoltare ale ţării este considerabilă (Tabelul 22):

o orientările de tip preponderent naţional sunt manifeste în special în regiunile Vest, Nord-Vest şi Sud;

o orientarea preponderent europeană apare mai ales la populaţia din regiunea Centru;

o orientarea compozită europeană şi naţională, de intensitate moderată este specifică persoanelor din Sud-Vest şi din Nord-Vest;

o orientarea compozită european-naţională, de intensitate accentuată este specifică persoanelor din Bucureşti16.

România se încadrează în gruparea ţărilor cu mare diversitate în afirmarea ideologiilor identitare (Figura 21, Figura 22). Diversitatea este extremă în cazul României, cu ponderi relativ egale pentru cele patru orientări identitare – naţională, europeană, naţional-europeană moderată, european-naţională accentuată. Cea mai apropiată ca profil este Bulgaria, cu o treime populaţie de orientare naţională, o cincime persoane de orientare europeană, 22% persoane de orientare naţional-europeană moderată şi 15% persoane cu orientare european-naţională accentuată.


46

Tabelul 22. Mândria de a fi român sau/şi european pe regiuni de dezvoltare în România

Regiune de dezvoltare tip de orientare identitară

Nor

d-Es

t

Sud-

Est

Sud

Sud-

Ves

t

Ves

t

Nor

d-V

est

Cen

tru

Buc

ureş

ti

Tota

l

cu identitate slab specificată 8 2 2 2 1 2 2 4 3preponderent europeană 11 29 22 27 26 17 39 14 23preponderent naţională 24 22 31 19 34 29 22 20 25echilibrată, naţional-europeană, de intensitate moderată 19 22 24 34 21 32 23 16 24

echilibrată, european-naţională, de intensitate accentuată 37 25 21 18 18 20 15 47 25

total 100 100 100 100 100 100 100 100 100

În fapt, modelele de orientare naţională şi europeană la nivelul statelor în care s-a aplicat EB62 sunt extrem de diverse. Sinteza grafică din Figura 21 evidenţiază existenţa a cel puţin opt modele identitare:

ţările baltice sunt caracterizate prin predominarea tipului de orientare naţională şi ocuparea locului secund de tipul naţional-european moderat;

Slovacia, Cehia şi Germania sunt reprezentative pentru prevalenţa clară a tipului de orientare naţional-europeană de intensitate moderată în afirmarea identităţii;

ţări precum Spania, Austria, Danemarca şi Polonia au profilul identitar caracterizat prin ierarhie descendentă de la tipul naţional spre cel naţional-european moderat, european-naţională accentuat şi preponderent european;

Suedia şi Italia se individualizează prin ponderi relativ egale ale tipurilor naţional-european moderat şi naţional;

Portugalia, Franţa şi Olanda au un profil identitar marcat prin ierarhia de la tipul naţional spre cel naţional-european moderat la cel preponderent european;

Bulgaria şi România sunt definite prin ponderi relativ egale ale celor patru tipuri identitare;

Irlanda, Slovenia, Malta, Luxemburg şi Croaţia sunt caracterizate printr-o ierarhie a prezenţei tipurilor identitare cu cel naţional pe primul loc urmat de cele european-naţională accentuat şi naţional-european moderat;

gruparea Grecia, Turcia, Ciprul de Sud şi Finlanda au aproape două treimi din populaţie încadrată în tipul de orientare identitară naţională.


47

Distanta între profilele identitare de ţară 0 5 10 15 20 25 +---------+---------+---------+---------+---------+ Lituania òø Estonia òôòø Letonia ò÷ ùòòòòòòòòòòòòòòòøORIENTARE NATIONALĂ 45-54% Marea Britanie òòò÷ ó Belgia òø ó Slovacia òôòø ùòòòòòø Cehia ò÷ ùòòòòòòòø ó ó Germania òòò÷ ó ó ó Spania òø ùòòòòòòò÷ORIENTARE NATIONALA SI EUROPEANĂ 25-40% Polonia òú ó ó Austria òôòòòø ó ó Danemarca ò÷ ùòòòòò÷ ó Suedia òûòø ó ùòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòòø Italia ò÷ ùò÷ ó ó Portugalia òø ó ó ó Franta òôò÷ ó ó Olanda ò÷ ó ó Bulgaria òòòûòø ó ó Romania òòò÷ ùòòòòòòòø ó ó Ciprul de Nord òòòòò÷ ó ó ó Malta òø ùò DIVERSITATE IDENTITARĂ ACCENTUATĂ Slovenia òôòø ó ó Irlanda ò÷ ùòòòòòòòø ó ó Luxemburg òûò÷ ùò÷ ó Croatia ò÷ ó ó Ungaria òòòòòòòòòòò÷ ó Grecia òûòø ó Ciprul de Sud ò÷ ùòòòø ó Finlanda òòò÷ ùòòORIENTARE NATIONALA PESTE 60% òòòòòòòòò÷ Turcia òòòòòòò÷

Figura 21.Gruparea ţărilor funcţie de profilul identitar dominant

Gruparea a rezultat din aplicarea analizei cluster, metoda celui mai depărtat vecin, distanţe euclidiene la pătrat, variabile nestandardizate. Datele de intrare au fost cinci variabile reprezentând ponderea celor cinci tipuri de orientare identitară la nivelul fiecărei ţări (Figura 22). Cu cât barele orizontale care pornesc de la numele ţării sunt unite de bare verticale mai apropiate de valoarea 0 de pe scala, cu atât ţările respective sunt mai asemănătoare sub aspectul profilului identitar.


48

822

55

068

65

37

55

177

522

99

310

38

48

31

63

93

1344

178

101512

1012

1414

1112

1716

1111

71111

614

1115

914

1613

1426

2123

1217

197

1631

157

2110

29101819

512

2011

271111

279

2113

3115

1410

2127

1525

299

1518

271525

3626

3718

3431

3335

40

2711

142224

2024

2536

2938

103

187

2224

3869

6054

4543

3937373636353432

2624

3765

504745454340

2927

24

5773

4137

3325

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

EU15Grecia

FinlandaMarea Britanie

DanemarcaIrlandaAustriaOlandaSpania

PortugaliaLuxemburg

FrantaSuedia

ItaliaGermania

Belgia

NSMCiprul de Sud

MaltaLituaniaEstonia

SloveniaLetoniaPolonia

CehiaUngaria

Slovacia

TcandidateTurcia

CroatiaCiprul de Nord

BulgariaRomania

cu identitate slab specificata preponderent europeana national-europeana accentuata national-europeana moderata preponderent nationala

Figura 22. Tipuri de orientări identitare


49

Tabelul 23. Orientare naţională pe categorii de rezidenţă şi vârstă în România (%)

Aţi spune că sunteţi foarte mândru, destul de mândru, nu prea mândru sau deloc mândru că sunteţi român?

nu prea/ deloc mândru

(orientare identitar-naţională

slabă)

mândru (orientare

identitar-naţională moderată)

foarte mândru (orientare

identitar-naţională accentuată)

Total

tineri la sat 7 37 55 100maturi la sat 7 36 57 100vârstnici la sat 9 37 54 100tineri la oraş 19 37 45 100maturi la oraş 12 33 54 100vârstnici la oraş 14 25 61 100 12 35 53 100

Exemplu de mod de citire a datelor: 61% dintre vârstnicii de la oraş susţin că sunt foarte mândrii de a fi românii faţă de numai 54% dintre vârstnicii de la sat care susţin aceeaşi opinie.

Identităţi spaţiale

Ponderea românilor care se declară a fi foarte ataşaţi de localitatea în care trăiesc este de aproximativ două treimi. Ponderi similare se înregistrează şi în legătură cu ataşamentul faţă de regiunea de rezidenţă şi faţă de ţară (Tabelul 24).

Tabelul 24. Relaţia între ataşamentul spaţial şi cel naţional-european în România (%)

orientare identitară naţională/europeană Total ataşament puternic faţă de

cu identitate slab specificată

preponderent europeană

preponderent naţională

naţional- europeană moderată

european- naţională accentuată

localitate 43 55 77 51 83 66 regiune 36 52 77 47 85 65 ţară (România) 30 44 82 49 87 65

Europa 25 33 30 33 79 44

Exemplu de mod de citire a datelor: 79% dintre persoanele care manifestă o orientare european-naţională accentuată declară că au un ataşament puternic faţă de Europa; la nivelul celor din categoria cu identitate naţional-europeană moderată ponderea corespunzătoare este de numai 33%.


50

La nivelul României, identificările de tip naţional/european sunt puternic asociate cu cele spaţiale (Tabelul 24):

persoanele cu orientare preponderent naţională înregistrează o pondere foarte mare (82%) în categoria celor puternic ataşaţi de ţară;

identitatea european-naţională este caracteristică persoanelor cu ataşament puternic faţă de Europa (79%) şi de România (87%);

identitatea de tip naţional-european este specifică celor care sunt legaţi mai mult de localitatea în care trăiesc (51%) şi de ţară (49%);

persoanele cu slabă orientare identitară sub aspect naţional/european sunt în principal localişti, persoane legate mai mult de aşezarea în care trăiesc (43%).

În perspectivă comparativă europeană, în legătură cu modelele culturale de ataşament spaţial faţă de regiune, ţară şi continent, România reprezintă un caz similar cu cele din Ungaria şi Luxemburg. Numai în cele trei ţări (Tabelul 24) – România, Ungaria şi Luxemburg - se manifestă o pondere mare a persoanelor care au simultan ataşament puternic la continentul, ţara şi regiunea în care trăiesc:

ponderea persoanelor care, în România, declară un ataşament foarte puternic faţă de cele trei entităţi teritoriale - continent, ţară şi regiune – este de 38%;

în Ungaria ponderea corespunzătoare este mai mare (42%) iar în Luxemburg este mai mică (28%) dar oricum mult peste ceea ce apare la restul ţărilor.

Alte tipuri de ataşament spaţial puternic diferenţiate de cel din Luxemburg-România –Ungaria sunt date de (Tabelul 24) :

ţări nordice – Danemarca, Estonia şi Lituania – cu pondere relativ mare a persoanelor care manifestă un ataşament pronunţat numai faţă de tară;

Germania şi Belgia cu pondere relativ mare, de 17% şi, respectiv 15%, a persoanelor cu aderenţă mare la regiunea din interiorul ţării în care trăiesc. Acestea sunt ţări în care diferenţierile regionale sunt puternic marcate.

ţări cu populaţie orientată în special spre identităţi naţionale şi regionale, precum Irlanda (42%), Portugalia (47%), Grecia (63%), Turcia (68%) şi Ciprul de Sud (46%);

ţările în care fenomenele cu identitate spaţială au o intensitate minimă, respectiv Cehia (57%), Slovacia (50%), Olanda (45%) şi Belgia (42%).

Datele anterior menţionate susţin ideea că identităţile spaţiale, de tip continental, naţional, regional sau local sunt rezultatul unor procese istorice şi culturale diferite de cele ale valurilor de integrare europeană. Ţări care se află în valuri diferite de aderare aparţin aceluiaşi model cultural sub aspectul ataşamentului faţă de diferitele entităţi spaţiale. Este cazul României, Ungariei şi Luxemburgului ca ţări semnificative pentru identificarea simultană puternică a populaţiei cu regiunea, ţara şi continentul în care trăiesc. La fel stau însă lucrurile şi pentru ţări precum Irlanda, Portugalia, Grecia, Turcia, Bulgaria şi Ciprul de Sud, aparţinând unor valuri diferite de aderare, dar caracterizate de identitate naţional-regională puternică în comparaţie cu cea europeană.


51

Localismul în România este prezent la aproximativ doua treimi din populaţie care consideră că este foarte legată de localitatea în care trăieşte. Este o manifestare a fenomenului mai puternică decât în UE15 sau în NSM dar mai redusă decât în statele candidate (Figura 23).

Tabelul 25. Tipuri de ataşament faţă de regiune, ţară şi Europa (%)

Ponderea persoanelor cu ataşament puternic 17

alte forme de ataşament spaţial

pondere pers. fără ataşament

spaţial

numai faţă de regiune

numai faţă de ţară

faţă de ţară şi

regiune

faţă de Europa ţară

regiune

Luxemburg 6 30 4 11 21 28 100 Spania 4 28 12 6 29 22 100 Irlanda 3 18 2 16 42 20 100 Austria 4 27 11 11 28 19 100 Italia 6 35 6 9 28 16 100 Suedia 10 31 8 15 21 16 100 Portugalia 1 23 7 6 47 16 100 Grecia 1 11 4 6 63 15 100 Germania 5 40 17 6 18 14 100 Belgia 8 42 15 4 19 12 100 Danemarca 10 12 4 29 35 11 100 Finlanda 5 29 4 24 29 10 100 Franţa 7 37 7 15 26 8 100 Olanda 7 45 10 16 16 6 100 Marea Britanie 4 34 9 18 30 5 100 Ungaria 9 23 2 12 12 42 100 Polonia 8 20 3 16 32 21 100 Slovenia 2 24 5 12 37 20 100 Malta 12 24 1 18 27 17 100 Slovacia 4 50 5 10 16 15 100 Letonia 2 32 4 16 34 13 100 Cehia 5 57 4 11 10 13 100 Lituania 2 36 2 21 28 11 100 Ciprul de Sud 1 22 6 17 46 7 100 Estonia 3 38 4 23 26 6 100 România 6 26 5 5 20 38 100 Croaţia 2 26 6 7 36 24 100 Bulgaria 5 21 4 12 38 21 100 Turcia 2 8 3 11 68 9 100 Ciprul de Nord 5 30 8 11 31 15 100


52

5277

737069

665857

5353

474646

4038

35

5670

6863

6158

5250

4842

35

7689

807170

67

3416

212425

292931

3537

3635

393845

36

352226

2732

3238

2541

4250

187

1324

2327

1155

554

9129

913

1412

1415

24

76

58

599

179

1412

53

54

75

321111

41

31

342

73

5

2212121

821

3

212111

0% 20% 40% 60% 80% 100%

UE15GreciaSpania

PortugaliaIrlandaAustria

LuxemburgDanemarca

GermaniaItalia

Marea BritanieBelgia

SuediaFranta

FinlandaOlanda

NSM10Ciprul de Sud

SloveniaUngariaPoloniaLetoniaLituania

MaltaSlovaciaEstonia

Cehia

TcandidateCiprul de Nord

TurciaBulgariaCroatia

Romania

foarte atasat atasat nu prea atasat ne atasat

Figura 23. Localismul în Europa, pe ţări

Cifrele din grafic indică gradul de ataşament al populaţiei faţă de localitatea în care trăiesc


53

Concluzii 1. Imaginea de ansamblu rezultată din analiza comparativă a stării de opinie în România, la

sfârşitul anului 2004, comparativ cu ţările UE şi alte ţări candidate, are ca nuclee a) reprezentări sociale asupra instituţiilor europene, b) aşteptările populaţiei legate de cursul vieţii cotidiene şi de rezolvarea problemelor sociale majore precum şi c) anumite opţiuni valorice ale acesteia.

2. Pe cele trei dimensiuni menţionate – reprezentări instituţionale, aşteptări şi valori – profilul dominant al românului mediu este mai apropiat de cel al persoanelor din NSM decât de cel din UE15.

3. Ceea ce marchează pregnant profilul de opinie al românilor în context european la sfârşit de an 2004 este încrederea foarte mare în UE şi optimismul pe termen lung referitor la cursul vieţii sociale şi personale. Pe ambele coordonate românii se află în topul ţărilor europene cu 62% persoane care cred că peste cinci ani vor trăi mai bine şi cu 74% dintre intervievaţi declarând că au încredere în UE.

4. În pofida nivelului înalt de încredere în Uniune, românii manifestă un grad redus de cunoaştere efectivă a modului de funcţionare a instituţiilor europene. Numai bulgarii, turcii şi britanicii mai un grad atât de redus de cunoaştere a instituţiilor europene.

4.1. Între competenţa instituţională efectivă şi cea subiectivă a românilor în materie de cunoaştere a instituţiilor europene există un decalaj considerabil. Prin autoevaluare ei se plasează în poziţie de foarte buni cunoscători ai Uniunii (între primele nouă ţări din acest punct de vedere) dar sub aspectul informaţiei de detaliu au una dintre ultimele poziţii. Faptul nu este singular, ci caracterizează ţările care au o experienţă redusă cu instituţiile Uniunii dar doresc foarte mult să devină membre ale acesteia (Bulgaria şi Ciprul de Nord sunt alte exemple din serie).

4.2. Fundamentul istoric şi cultural al nivelului redus de competenţă instituţională în cunoaşterea UE este foarte diferit. Românii şi bulgarii pot avea experienţe istorice similare în explicarea nivelului redus de competenţă instituţională europeană dar situaţia lor diferă foarte mult de cea a britanicilor sau turcilor.

5. În agenda publică românească, aşa cum rezultă ea din sondaj, UE are deja un rol foarte important nu atât prin problemele pe care integrarea le aduce, cât mai ales prin soluţionările pe care le poate favoriza.

6. Problemele legate de criminalitatea la nivel transnaţional, imigrare şi coeziunea socială internă (dezvoltare regională, protecţie socială etc.) sunt gândite de români ca fiind soluţionabile în principal cu ajutorul UE (Tabelul 14).

7. România este una dintre cele mai eterogene ţări din punct de vedere social. Diferenţierile de vârstă şi mediu rezidenţial marchează puternic opiniile despre UE, despre viitorul personal sau orientările valorice. Cele două medii rezidenţiale intersectate cu cele trei categorii de vârstă – tineri, maturi, vârstnici, duc la identificarea a şase categorii de rezidenţă-vârstă care diferenţiază atât de puternic opinii şi moduri de viaţă încât se poate vorbi de şase lumi sociale specifice. Tinerii de la oraş, spre exemplu, au percepţia pozitivă cea mai puternică asupra îmbunătăţirii vieţii lor în ultimii cinci ani de zile iar vârstnicii de la sat sunt cei mai nemulţumiţi din acest punct de vedere (Tabelul 18). Multe


54

alte aspecte legate de integrarea europeană sau de identitatea naţional/europeană se diferenţiază semnificativ funcţie de aceleaşi criterii.

8. Gradul de cunoaştere a instituţiilor europene este un factor major în condiţionarea opiniilor pe care persoanele intervievate, din România sau din alte ţări, le au despre Uniune, integrare şi construcţie europeană.

9. Modelul cultural căruia pare să i se subsumeze România în legătură cu identitatea naţional/europeană este unul de maximă diversitate cu ponderi relativ egale între persoanele de orientare preponderent naţională, preponderent europeană, naţional-europeană şi european-naţională. În aceeaşi categorie se află şi ţări precum Bulgaria, Ciprul de Nord, Slovenia, Irlanda, Croaţia sau Ungaria.

10. Identităţile spaţiale – ataşament la localitate, regiune, ţară sau continent – sunt asociate cu cele etnice dar nu sunt reductibile la acestea. Din perspectiva modelului cultural de identitate spaţială, românii, ca şi luxemburghezii şi ungurii, sunt caracterizaţi prin nivel ridicat de ataşament la regiune, ţară şi spaţiul european .


55

Anexe

Eurobarometre standard 62 : specifications techniques Entre le 2 octobre et le 8 novembre 2004, TNS Opinion & Social, un consortium créé entre Taylor Nelson Sofres et EOS Gallup Europe, a réalisé la vague 62 de l'EUROBAROMETRE STANDARD à la demande de la COMMISSION EUROPEENNE, Direction générale Presse et communication, Secteur Opinion publique.

L'EUROBAROMETRE 62 couvre la population de 15 ans et plus - ayant la nationalité d'un des pays membres de l'Union européenne - et résident dans chaque pays couvert par cette enquête. L’EUROBAROMETRE 62 a été conduit également dans les 3 pays candidats (Bulgarie, Roumanie et Turquie) ainsi qu’en Croatie et Chypre Nord. Dans ces pays, l’étude a couvert la population nationale et les citoyens de tous les Etats membres résident dans ces pays et ayant une maîtrise d’une des langues nationales respectives pour répondre au questionnaire. Le principe d'échantillonnage appliqué dans tous les Etats membres est une sélection aléatoire (probabiliste) à phases multiples. Dans chaque pays, divers points de chute ont été tirés avec une probabilité proportionnelle à la taille de la population (afin de couvrir la totalité du pays) et à la densité de la population.

A cette fin, ces points de chute ont été tirés systématiquement dans chacune des "unités régionales administratives", après avoir été stratifiés par unité individuelle et par type de région. Ils représentent ainsi l'ensemble du territoire des pays participant à l’étude, selon les EUROSTAT-NUTS II et selon la distribution de la population résidente nationale en termes de zones métropolitaines, urbaines et rurales. Dans chacun des points de chute sélectionnés, une adresse de départ a été tirée de manière aléatoire. D'autres adresses (chaque Nème adresse) ont ensuite été sélectionnées par une procédure de "random route" à partir de l'adresse initiale. Dans chaque ménage, le répondant a été tiré aléatoirement (suivant la règle du « plus proche anniversaire »). Toutes les interviews ont été réalisées en face à face chez les répondants et dans la langue nationale appropriée. En ce qui concerne la technique de collecte de données, le système CAPI (Computer Assisted Personal Interview) a été utilisé dans tout les pays où cela était possible.

PAYS INSTITUTES N° INTERVIEWS

DATES DE TERRAIN POPULATION 15+

Austria Ôsterreichisches Gallup-Institute 1007 11-10/ 07-11/2004 6,679,444 Belgium TNS Dimarso 974 08-10/08-11/2004 8,598,982 Denmark TNS Gallup DK 1028 06-10/08-11/2004 4,380,062 France TNS Sofres 1020 14-10/30-10/2004 44,010,619 Finland TNS Gallup OY 1005 10-10/04-11/2004 4,279,286 Germany (East)

TNS Infratest 508 11-10/27-10/2004 12,802,222

Germany (West)

TNS Infratest 1037 08-10/27-10/2004 51,372,073

Greece TNS ICAP 1000 11-10/31-10/2004 8,674,230 Great Britain TNS UK 1310 05-10/08-11/2004 46,371,359 Ireland TNS MRBI 1000 08-10/08-11/2004 3,089,775 Italy TNS Abacus 1020 11-10/01-11/2004 49,208,000 Luxembourg TNS ILReS 502 05-10/26-10/2004 367,199 The Netherlands

TNS NIPO 1009 07-10/04-11/2004 13,242,328

Portugal TNS EUROTESTE 1000 02-10/01-11/2004 8,080,915 Spain TNS Demoscopia 1023 06-10/27-10/2004 35,882,820 Sweden TNS GALLUP 1000 02-10/01-11/2004 7,376,680 Cyprus (South) Synovate 500 10-10/31-10/2004 552,213 Czech Republic TNS Aisa 1075 15-10/30-10/2004 8,571,710 Estonia Emor 1000 08-10/28-10/2004 887,094 Hungary TNS Hungary 1014 10-10/28-10/2004 8503379 Latvia TNS Baltic Data House 1005 12-10/03-11/2004 1,394,351 Lithuania TNS Gallup Lithuania 1002 10-10/30-10/2004 2,803,661 Malte MISCO 500 03-10/22-10/2004 322,917 Poland TNS OBOP 1000 16-10/03-11/2004 31,610,437 Slovakia TNS AISA SK 1252 02-10/30-10/2004 4,316,438 Slovenia RM PLUS 1000 19-10/05-11/2004 1,663,869


56

Bulgaria TNS BBSS 1004 12-10/24-10/2004 6,695,512 Romania TNS CSOP 1012 14-10/27-10/2004 18,145036 Turkey TNS PIAR 1027 09-10/26-10/2004 47,583,830 Croatia PULS 1000 14-10/03-11/2004 3,682,826 Cyprus (North) KADEM 500 15-10/28-10/2004 157,101

Dans chaque pays, l'échantillon a été comparé à l'univers. La description de l'univers se base sur les données de population EUROSTAT ou provenant des Instituts nationaux de Statistique. Pour tous les Etats membres EU, une procédure de pondération nationale a été réalisée (utilisant des pondérations marginales et croisées), sur base de cette description de l'univers. Dans tous les pays le sexe, l'âge, les régions NUTS II et la taille de l'agglomération ont été introduits dans la procédure d'itération. Pour la pondération internationale (i.e. les moyennes EU), TNS Opinion & Social recourt aux chiffres officiels de population, publiés par EUROSTAT ou les instituts nationaux de statistique. Les chiffres complets de la population, introduits dans cette procédure de post-pondération, sont indiqués ci-dessus.

Il importe de rappeler aux lecteurs que les résultats d'un sondage sont des estimations dont l'exactitude, toutes choses égales par ailleurs, dépend de la taille de l'échantillon et du pourcentage observé. Pour des échantillons d'environ 1.000 interviews, le pourcentage réel oscille dans les intervalles de confiance suivants :

Pourcentages observés

10% ou 90%

20% ou 80%

30% ou 70%

40% ou 60%

50%

Limites de confiance ± 1.9 points ± 2.5 points ± 2.7 points ± 3.0 points ± 3.1 points


57

Chestionarul folosit pentru sondaj

B cod ţară C cod cercetare 6 2 0 D număr identificare operator interviu E Subeşantion A 1 B 2 Q1 Vă rog să-mi spuneţi care este cetăţenia dvs.? Vă rog să indicaţi ţara/ ţările care corespund

situaţiei dvs.. (POT FI MENŢIONATE MAI MULTE RĂSPUNSURI) Belgia 1, Danemarca 2, Germania 3, Grecia 4, Spania 5, Franţa 6, Irlanda 7, Italia 8,


58

Luxemburg 9, Olanda 10, Portugalia 11, Regatul Unit (Marea Britanie, Irlanda de Nord) 12, Austria 13, Suedia 14, Finlanda 15, Ciprus (Sud) 16, Republica Cehă 17, Estonia 18, Ungaria 19, Letonia 20, Lituania 21, Malta 22, Polonia 23, Slovacia 24, Slovenia 25, Romania 27, Alte ţări 31, Nu ştiu 32, EB61 Q1 TREND MODIFIED DACA SE RASPUNDE "ALTE TARI" SAU "NU STIU" SE INCHEIE INTERVIUL Q2 Când vă întâlniţi cu prietenii, cât de des obişnuiţi să discutaţi subiecte de natură politică? frecvent 1 ocazional 2 niciodată 3 Nu ştiu (răspuns SPONTAN) 4 EB61 Q2 TREND Q3 Atunci când aveţi o opinie puternică, dumneavoastră căutaţi să convingeţi prietenii, rudele sau colegii de serviciu să împărtăşească aceeaşi opinie?

Se întâmplă acest lucru…? Se citesc variantele de răspuns! des 1


59

din când în când 2 rar 3 niciodată 4 Nu ştiu (răspuns SPONTAN) 5 EB61 Q3 TREND Q4 Pe ansamblu, cât de mulţumit(ă) sunteţi de viaţa dvs. în general?

Aţi spune că sunteţi…? (CITEŞTE) Foarte mulţumit(ă) 1 Destul de mulţumit(ă) 2 Nu prea mulţumit(ă) 3 Deloc mulţumit(ă) 4 Nu ştiu (răspuns SPONTAN) 5 EB60.1 Q4 TREND Q5 Care sunt aşteptările dv. pentru următoarele 12 luni: credeţi că următoarele 12 luni vor fi mai bune, mai proste sau la fel ca şi până acum în ceea ce

priveşte…?

CITEŞTE Mai bun Mai prost La fel Nu

ştiu 1 a) viaţa dv. în general 1 2 3 4 2 b) situaţia economică a României 1 2 3 4 3 c) situaţia financiară a gospodăriei dv 1 2 3 4 4 d) situaţia locurilor de muncă în România 1 2 3 4 5 e) situaţia dvs. la locul de muncă 1 2 3 4 EB61 Q4 TREND Q6 Dacă comparaţi situaţia dvs. actuală cu cea de acum 5 ani, aţi spune că ea s-a îmbunătăţit, a rămas la fel sau s-a înrăutăţit? s-a îmbunătăţit 1 a rămas la fel 2 s-a înrăutăţit 3 Nu ştiu (răspuns SPONTAN) 4


60

EB61 Q5 TREND Q7 În următorii 5 ani, vă aşteptaţi ca situaţia dv. personală să se îmbunătăţească, să rămână la fel sau să se înrăutăţească? se va îmbunătăţi 1 să rămână la fel 2 se va înrăutăţii 3 Nu ştiu (răspuns SPONTAN) 4 EB61 Q6 TREND Q8a Aţi văzut vreodată acest simbol? (SE ARATĂ DRAPELUL EUROPEAN) Da 1 Nu 2 Nu ştiu 3 EB58.1 Q7a TREND DACĂ "DA", SE CODIFICĂ 1 ÎN ÎNTREBAREA Q8.a. Q8b Vă rog să îmi spuneţi ce semnifică acesta? (NU SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS – RĂSPUNS SPONTAN)

Da, Europa, Uniunea Europeană, Comunitatea, Piaţa Comună, Consiliul Europei, etc. 1

Da, altceva 2 Nu 3 Nu ştiu 4 EB58.1 Q7b TREND Q9 Acest simbol reprezintă drapelul European. Am să vă citesc o serie de afirmaţii referitoare la acesta. Vă rog să îmi spuneţi părerea dvs. despre

fiecare dintre acestea. Pentru fiecare dintre ele, vă rog să îmi spuneţi dacă tindeţi sau nu să fiţi de acord?


61

SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS TINDE SĂ FIE

DE ACORD

TINDE SĂ NU FIE DE ACORD

NU ŞTIU

1 Acest drapel reprezintă un simbol bun pentru Europa 1 2 3 2 Acest drapel simbolizează ceva bun 1 2 3 3 Mă identific cu acest drapel 1 2 3

4 Acest drapel ar trebui să fie văzut pe toate clădirile publice din România, alături de drapelul

naţional 1 2 3

EB58.1 Q8 TREND Q10 Aş vrea să vă întreb acum cât de multă încredere aveţi în unele instituţii. Pentru fiecare dintre următoarele instituţii, vă rog să-mi spuneţi dacă tindeţi

să aveţi încredere sau nu!

CITEŞTE Tinde să aibă încredere

Tinde să nu aibă

încredere

Nu ştiu

1 Presa 1 2 3 2 Radio 1 2 3 3 Televiziune 1 2 3 4 Justiţia din România / Sistemul juridic românesc 1 2 3 5 Poliţie 1 2 3 6 Armată 1 2 3 7 Instituţii religioase 1 2 3 8 Sindicate 1 2 3 9 Partidele politice 1 2 3 10 Marile companii 1 2 3 11 Guvernul României 1 2 3 12 Parlamentul României 1 2 3 13 Uniunea Europeană 1 2 3 14 Naţiunile Unite 1 2 3 15 Organizaţiile caritabile sau de voluntariat 1 2 3 EB61 Q7 TREND Vom continua cu câteva întrebări referitoare la Uniunea Europeană. Q11b În general, credeţi că aderarea României la Uniunea Europeană ar fi …?


62

(CITEŞTE VARIANTELE DE RĂSPUNS) un lucru bun 1 un lucru rău 2 nici bun, nici rău 3 Nu ştiu (răspuns SPONTAN) 4 EB61 Q8 TREND MODIFIED Q12b Privind în ansamblu, consideraţi că România ar obţine sau nu avantaje devenind membru al Uniunii Europene? da, ar obţine 1 nu, nu ar obţine 2 Nu ştiu (răspuns SPONTAN) 3 EB61 Q9 TREND MODIFIED Q13 În general, aveţi o imagine foarte pozitivă, relativ pozitivă, neutră, relativ negativă sau foarte negativă despre Uniunea Europeană? foarte pozitivă relativ pozitivă neutră relativ negativă foarte negativă 1 2 3 4 5 Nu ştiu (răspuns SPONTAN) 6 EB61 Q10 TREND Q14 Dvs. sunteţi pentru sau împotriva evoluţiei către o uniune politică europeană? Pentru 1 Împotriva 2 Nu ştiu 3 EB60.1 Q13 TREND Q15 Dacă mâine vi s-ar spune că Uniunea Europeană s-a destrămat, v-ar părea foarte rău pentru acest lucru, v-ar fi indiferent sau aţi fi foarte uşurat? Mi-ar părea foarte rău 1 Aş fi indiferent 2


63

Aş fi foarte uşurat 3 Nu ştiu (spontan) 4 EB60.1 Q14 TREND Q16 Ce înseamnă pentru dvs. personal Uniunea Europeană? CITEŞTE – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE. ROTEŞTE DE SUS ÎN JOS ŞI DE JOS ÎN SUS (conform tip cartela A/B) Pace 1, Prosperitate economică 2, Democraţie 3, Protecţie socială 4, Libertatea de a călători, studia şi a lucra oriunde în în Uniunea Europeană 5, Diversitate culturală 6, Un cuvânt mai greu de spus în lume 7, Euro 8, Şomaj 9, Birocraţie 10, Risipă de bani 11, Pierderea identităţii noastre culturale 12, Mai multe infracţiuni 13, Control insuficient la graniţele exterioare 14, Altceva (SPONTAN) 15, Nu ştiu 16, EB61 Q11 TREND Q17 Dvs. personal, Uniunea Europeană vă oferă un sentiment de…? ARATĂ CARTELA Q17 - CITEŞTE – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE Entuziasm 1, Speranţă 2, Încredere 3, Indiferenţă 4, Nelinişte 5, Neîncredere 6, Respingere 7, Nu ştiu 8,


64

EB60.1 Q11 TREND Q18b Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii vă rog să îmi spuneţi dacă tindeţi sau nu să fiţi de acord?

CITEŞTE Tinde să fie de

acord Tinde să fie în dezacord

Nu ştiu

1 Simt că aş fi mai în siguranţă dacă România ar fi membră a Uniunii Europene 1 2 3

2 Simt că am fi mai stabili din punct de vedere economic dacă România ar fi membră a

Uniunii Europene 1 2 3

3 Simt că am fi mai stabili din punct de vedere politic dacă România ar fi membră a Uniunii

Europene 1 2 3

4 Opinia mea ar conta în Uniunea Europeană 1 2 3 5 Înţeleg cum funcţionează Uniunea Europeană 1 2 3 6 Opinia României ar conta în Uniunea Europeană 1 2 3 7 România va deveni mai influentă în Uniunea Europeană în viitor 1 2 3

8 Ţările cele mai mari au cea mai multă putere în Uniunea Europeană 1 2 3 EB61 Q12 TREND MODIFIED Q19a După părerea dvs., care este viteza actuală de construire a Europei? Vă rog să vă uitaţi la aceste figuri (/ARATĂ CARTELA CU SCALA/). Nr. 1

înseamnă că “stă pe loc” iar Nr.7 “aleargă cât se poate de repede”. Alegeţi o cifră care corespunde cel mai bine opiniei dvs. privind viteza actuală de construire a Europei.

Q19b Şi care corespunde cel mai bine vitezei pe care v-aţi dori-o? ARATĂ CARTELA Q19a-b CITESTE Q19a Q19b

VITEZA ACTUALA VITEZA

DORITA stă pe loc 1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 6 6 aleargă cât se poate de repede 7 7 Nu ştiu (SPONTAN) 8 8


65

EB61 Q13a Q13b TREND Q20a În opinia dv., în următorii 5 ani, Uniunea Europeană va juca un rol mai important, mai puţin important sau acelaşi rol în viaţa dv. de zi cu zi? Q20b Şi în următorii 5 ani, v-aţi dori ca Uniunea Europeană să joace un rol mai important, mai puţin important sau acelaşi rol în viaţa dv. de zi cu zi? Q20a Q20b Asteptari V-aţi dori mai important 1 1 mai puţin important 2 2 acelaşi rol 3 3 Nu ştiu (SPONTAN) 4 4 EB61 Q14a Q14b TREND Q21 Unii oameni ar putea avea temeri în legătură cu construcţia Europei, cu Uniunea Europeană. Vă citesc o listă cu unele lucruri de care alţi oameni au

spus că se tem. Pentru fiecare în parte, vă rog să-mi spuneţi dacă în prezent dv. personal vă temeţi sau nu?

CITEŞTE Se teme în

prezent de Nu se teme

în prezent de Nu ştiu

1 O pierdere de putere pentru statele membre mai mici 1 2 3

2 O creştere a traficului de droguri şi a crimei organizate internaţionale 1 2 3

3 Limba noastră va fi folosită din ce în ce mai puţin 1 2 3

4 Ţara noastră va plăti din ce în ce mai mult către Uniunea Europeană 1 2 3 5 Pierderea beneficiilor sociale 1 2 3 6 Pierderea identităţii naţionale şi culturale 1 2 3 7 O criză economică 1 2 3 8 Transferul locurilor de muncă către ţările care au costuri de producţie mai scăzute 1 2 3 9 Mai multe dificultăţi pentru agricultorii români 1 2 3 10 10. Sfârşitul LEU-lui 1 2 3 EB61 Q15 TREND SLIGHTLY MODIFIED Q22 Folosind următoarea scală, cât de multe credeţi că ştiţi despre Uniunea Europeană, despre politicile şi instituţiile sale? ”1” înseamnă “nu ştiu absolut

nimic”, şi ”10” înseamnă “ştiu foarte multe”.


66

ARATĂ CARTELA Q22 Nu ştie absolut nimic Ştie foarte multe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Nu ştiu 11 EB61 Q16 TREND Q23 Când căutaţi informaţii despre Uniunea Europeană, politicile ei, instituţiile ei, pe care din următoarele surse le folosiţi? Şi altele? (ARATĂ CARTELA Q23 - CITEŞTE – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE) Întâlniri 1, Discuţii cu rude, prieteni, colegi 2, Ziare cu apariţie zilnică 3, Alte ziare şi reviste 4, Televiziune 5, Radio 6, Internet 7, Cărţi, broşuri, pliante informative 8, Altele (SPONTAN) 9, Nu caut niciodată asemenea informaţii, nu mă interesează (SPONTAN) 10, Nu ştiu 11, EB61 Q18 TREND MODIFIED Q24 În general, cum preferaţi să obţineţi informaţii despre Uniunea Europeană? (ARATĂ CARTELA Q24 - CITEŞTE – MAI MULTE RĂSPUNSURI POSIBILE) Dintr-o broşură scurtă, care oferă doar informaţii general 1, Dintr-o broşură mai detaliată 2, Dintr-o carte care oferă o descriere completă 3, De pe un DVD/ casetă video 4, De pe Internet 5, De pe un CD-Rom 6, De pe un terminal de calculator ce vă permite să consultaţi baze de date 7, De la TV 8,


67

De la radio 9, Din ziare cotidiane 10, Din alte ziare, reviste 11, Din afişe 12, Nu doresc informaţii despre Uniunea Europeană (SPONTAN) 13, Niciunul din aceste moduri (SPONTAN) 14, Nu ştiu 15, EB60.1 Q17 TREND MODIFIED Q25 În general, credeţi că mass media din România vorbeşte prea mult, atât cât trebuie sau prea puţin despre Uniunea Europeană? Prea mult 1 Atât cât trebuie 2 Prea puţin 3 Nu ştiu (SPONTAN) 4 EB61 Q19 TREND Q26 Şi credeţi că mass media din România prezintă Uniunea Europeană prea pozitiv, obiectiv sau prea negativ? Prea pozitiv 1 Obiectiv 2 Prea negativ 3 Nu ştiu (SPONTAN) 4 EB61 Q20 TREND Q27 Aţi auzit despre ...?

CITEŞTE A auzit Nu a auzit Nu

ştiu 1 Parlamentul European 1 2 3 2 Comisia Europeană 1 2 3 3 Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene 1 2 3 4 Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene 1 2 3 5 Avocatul European al Poporului 1 2 3 6 Banca Centrală Europeană 1 2 3 7 Curtea Europeană a Auditorilor 1 2 3


68

8 Comitetul Regiunilor Uniunii Europene 1 2 3 9 Comitetul Economic şi Social al Uniunii Europene 1 2 3 EB61 Q21 TREND Q28 Şi pentru fiecare dintre acestea, credeţi că joacă sau nu un rol important în viaţa Uniunii Europene?

CITEŞTE Joacă un rol

important Nu joacă un rol important

Nu ştiu

1 Parlamentul European 1 2 3 2 Comisia Europeană 1 2 3 3 Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene 1 2 3 4 Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene 1 2 3 5 Avocatul European al Poporului 1 2 3 6 Banca Centrală Europeană 1 2 3 7 Curtea Europeană a Auditorilor 1 2 3 8 Comitetul Regiunilor Uniunii Europene 1 2 3 9 Comitetul Economic şi Social al Uniunii Europene 1 2 3 EB61 Q22 TREND Q29 Şi pentru fiecare dintre acestea, spuneţi-mi vă rog dacă tindeţi să aveţi sau nu încredere în ele…?

CITEŞTE Tinde să aibă încredere

Tinde să nu aibă

încredere

Nu ştiu

1 Parlamentul European 1 2 3 2 Comisia Europeană 1 2 3 3 Consiliul de Miniştri al Uniunii Europene 1 2 3 4 Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene 1 2 3 5 Avocatul European al Poporului 1 2 3 6 Banca Centrală Europeană 1 2 3 7 Curtea Europeană a Auditorilor 1 2 3 8 Comitetul Regiunilor Uniunii Europene 1 2 3 9 Comitetul Economic şi Social al Uniunii Europene 1 2 3 EB61 Q23 TREND


69

Q30 Pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii despre Uniunea Europeană aţi putea să-mi spuneţi care dintre ele sunt adevărate şi care sunt false?

CITEŞTE! Adevărat Fals Nu

ştiu 1 Uniunea Europeană este formată în prezent din 12 state membre 1 2 3

2 Membrii Parlamentului European sunt aleşi în mod direct de cetăţenii Uniunii Europene 1 2 3

3 Preşedintele Uniunii Europene este ales direct de cetăţenii Uniuni Europene 1 2 3 4 Uniunea Europeană are propriul ei imn 1 2 3 5 Există o zi a Europei în toate ţările din Uniunea Europeană 1 2 3

6 Ultimele alegeri pentru Parlamentul European au avut loc în iunie 2002 1 2 3 EB61 Q24 TREND MODIFIED Q33 Care credeţi că sunt cele mai importante două probleme cu care se confruntă România în prezent? (CITEŞTE - MAXIM 2 RĂSPUNSURI POSIBILE) Infracţionalitatea 1, Transportul public 2, Situaţia economică 3, Creşterea preţurilor/inflaţia 4, Impozitarea 5, Şomajul 6, Terorismul 7, Apărarea/ afacerile externe 8, Locuinţele 9, Imigraţia 10, Sistemul de îngrijire a sănătăţii 11, Sistemul educaţional 12, Pensiile 13, Protejarea mediului înconjurător 14, Altceva (SPONTAN) 15, Nu ştiu 16, EB61 Q27 TREND


70

Q34 Şi pentru fiecare dintre următoarele aspecte din România, credeţi că Uniunea Europeană joacă un rol pozitiv, negativ sau nici pozitiv, nici negativ?

CITEŞTE Rol pozitiv Rol negativ Nici rol pozitiv, nici rol negativ

Nu ştiu

1 Combaterea infracţionalităţii 1 2 3 4 2 Transportul public 1 2 3 4 3 Situaţia economică 1 2 3 4 4 Creşterea preţurilor / inflaţia 1 2 3 4 5 Impozitarea 1 2 3 4 6 Combaterea şomajului 1 2 3 4 7 Combaterea terorismului 1 2 3 4 8 Apărarea 1 2 3 4 9 Afacerile externe 1 2 3 4 10 Locuinţele 1 2 3 4 11 Imigraţia 1 2 3 4 12 Sistemul de îngrijire a sănătăţii 1 2 3 4 13 Sistemul educaţional 1 2 3 4 14 Pensiile 1 2 3 4 15 Protejarea mediului înconjurător 1 2 3 4 EB61 Q28 TREND Q35c Pentru fiecare dintre următoarele domenii, credeţi că deciziile trebuie adoptate numai de guvernul României sau în cooperare cu Uniunea

Europeană, odată ce România va deveni membră?

CITEŞTE CATEGORIILE – ROTEŞTE-LE Numai de GUVERNUL ROMÂNIEI

Împreună cu Uniunea

Europeană

Nu ştiu

1 Apărare 1 2 3 2 Protecţia mediului 1 2 3 3 Monedă 1 2 3 4 Ajutor umanitar 1 2 3 5 Sănătate şi protecţie socială 1 2 3 6 Reglementări de bază în domeniul audio-vizualului şi al presei 1 2 3 7 Combaterea sărăciei şi a marginalizării sociale 1 2 3 8 Combaterea şomajului 1 2 3


71

9 Politici în domeniul agriculturii şi pescuitului 1 2 3 10 Sprijinirea regiunilor defavorizate economic 1 2 3 11 Educaţie 1 2 3 12 Cercetare ştiinţifică şi tehnologică 1 2 3 13 Informaţii despre Uniunea Europeană, despre politicile şi instituţiile sale 1 2 3

14 Politica externă faţă de ţările din afara Uniunii Europene 1 2 3 15 Politica culturală 1 2 3 EB60.1 Q28a TREND MODIFIED Q35d Dar pentru următoarele domenii?

CITEŞTE CATEGORIILE – ROTEŞTE-LE Numai de GUVERNUL ROMÂNIEI

Împreună cu Uniunea

Europeană

Nu ştiu

1 Politica de imigrare 1 2 3 2 Reglementări cu privire la azilul politic 1 2 3 3 Lupta împotriva crimei organizate 1 2 3 4 Poliţie 1 2 3 5 Legislaţie şi aplicarea ei 1 2 3 6 Acceptarea refugiaţilor 1 2 3 7 Prevenirea infracţionalităţii juvenile 1 2 3 8 Prevenirea infracţionalităţii în mediul urban 1 2 3 9 Lupta împotriva drogurilor 1 2 3 10 Lupta împotriva comerţului cu fiinţe umane şi a exploatării acestora 1 2 3 11 Lupta împotriva terorismului internaţional 1 2 3 12 Abordarea provocărilor legate de îmbătrânirea populaţiei 1 2 3 EB60.1 Q28b TREND MODIFIED Q36 Care este opinia dvs. pentru fiecare dintre următoarele afirmaţii? Vă rog să-mi spuneţi pentru fiecare afirmaţie în parte dacă sunteţi pentru sau sunteţi

împotrivă.

CITEŞTE CATEGORIILE – ROTEŞTE-LE – MARCHEAZĂ ÎN COLOANA “R” VARIANTA CU CARE ÎNCEPI SĂ ÎNTREBI

Pentru Împotrivă Nu ştiu

1 O Uniune Monetară Europeană, având o singură monedă, Euro 1 2 3


72

2 O politică externă comună a statelor membre ale Uniunii Europene, în relaţiile cu alte ţării 1 2 3

3 O politică comună de apărare şi securitate a statelor membre ale Uniunii Europene 1 2 3

4 Extinderea în continuare a Uniunii Europene pentru a include alte ţări în anii următori 1 2 3 5 O constituţie a Uniunii Europene 1 2 3 6 Comisia Europeană este alcătuită din comisari proveniţi din fiecare stat membru 1 2 3

7 Viteza de construire a Europei este mai mare într-un grup de ţări decât în celelalte ţări 1 2 3

8 Învăţarea elevilor despre modul în care instituţiile Uniunii Europene funcţionează 1 2 3 EB61 Q29 TREND MODIFIED Q37 Din următoarea listă de acţiuni, vă rog să-mi spuneţi care ar fi, pentru dvs., cele 3 acţiuni pe care Uniunea Europeană ar trebui să le realizeze cu

prioritate? SE ARATĂ CARTELA Q37 - CITEŞTE - MAX. 3 RASPUNSURI Să ureze bun venit noilor ţări membre 1, Apropierea de cetăţenii europeni, prin informarea acestora mai mult despre Uniunea Europeană, politicile şi instituţiile ei 2, Implementarea cu success a monedei unice europene, euro-ul 3, Combaterea sărăciei şi a marginalizării socialale 4, Protejarea mediului 5, Garantarea calităţii produselor alimentare 6, Protecţia consumatorilor şi garantarea calităţii altor produse 7, Combaterea şomajului 8, Reforma instituţiilor Uniunii Europene şi a modului lor de lucru 9, Lupta împotriva crimei organizate şi a traficului de droguri 10, Afirmarea importanţei politice şi diplomatice a Uniunii Europene pe plan mondial 11, Menţinerea păcii şi securităţii în Europa 12, Garantarea drepturilor individuale şi a respectării principiilor democraţiei în Europa 13, Combaterea terorismului 14, Combaterea imigraţiei ilegale 15, Altele (SPONTAN) 16, Nici una dintre acestea (SPONTAN) 17, Nu ştiu 18, EB60.1 Q30 TREND MODIFIED Q38 Pentru care din următoarele domenii credeţi că se cheltuie cea mai mare parte a bugetului Uniunii Europene?


73

SE ARATĂ CARTELA Q38 - Citeşte, un singur răspuns! Probleme privind ocuparea forţei de muncă şi protecţie socială 1 Agricultură 2 Cercetare ştiinţifică 3 Ajutor regional 4 Politică externă şi ajutor pentru ţările din afara Uniunii Europene 5 Costuri administrative şi de personal, construcţii 6 Altceva (SPONTAN) 7 Nu ştiu (SPONTAN) 8 EB61 Q35 TREND Q39 Uniunea Europeană are deja o Politică Comună Externă şi de Securitate, precum şi o Politică Europeană de Securitate şi Apărare. În prezent există

o dispută despre cât de mult ar trebui dezvoltate aceste politici în continuare. Tindeţi să fiţi de acord sau împotriva fiecăreia dintre următoarele afirmaţii?

CITEŞTE – ROTEŞTE – MARCHEAZĂ ÎN COLOANA “R” VARIANTA CU CARE ÎNCEPI SĂ CITEŞTI LISTA

Tinde să fie de acord

Tinde să fie în dezacord

Nu ştiu

1 Uniunea Europeană ar trebui să aibă o forţă militară de reacţie rapidă care să poată fi

trimisă imediat în punctele problematice atunci când apare o criză internaţională 1 2 3

2 Când apare o criză internaţională, statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să cadă

de acord asupra unei poziţii comune 1 2 3

3 Uniunea Europeană ar trebui să aibă propriul Ministru de Afaceri Externe care să poată fi

purtătorul de cuvânt pentru o poziţie comună a Uniunii Europene 1 2 3

4 Uniunea Europeană ar trebui să aibă propriul ei mandat în Consiliul de Securitate al

Naţiunilor Unite 1 2 3

5 Statele membre care au optat pentru neutralitate ar trebui să aibă un cuvânt de spus în

politica externă a Uniunii Europene 1 2 3

6 Politica externă a Uniunii Europene ar trebui să fie independentă de politica externă a

Statelor Unite 1 2 3

7 Uniunea Europeană ar trebui să garanteze drepturile omului în fiecare din ţările membre,

chiar dacă acest lucru este contrar dorinţelor unor state membre 1 2 3

8 Uniunea Europeană ar trebui să lucreze pentru a garanta Drepturile Omului în toată

lumea, chiar dacă acest este contrar dorinţelor unor alte ţări 1 2 3

9 Uniunea Europeană ar trebui să aibă o politică comună asupra imigraţiei pentru oamenii

din afara Uniunii Europene 1 2 3

10 Uniunea Europeană ar trebui să aibă o politică comună în privinţa azilului pentru cei care

caută azil 1 2 3


74

EB61 Q30 TREND Q40 După părerea dv., ar trebui ca deciziile privind politica de apărare europeană să fie luate de către guvernele naţionale, de către NATO sau de către

Uniunea Europeană ? Un singur răspuns! Guvernele naţionale 1 NATO 2 Uniunea Europeană 3 Altcineva (SPONTAN) 4 Nu ştiu 5 EB61 Q31 TREND Q41 După părerea dvs., aţi spune că STATELE UNITE tind să joace un rol pozitiv, negativ sau nici pozitiv, nici negativ în următoarele domenii?

CITEŞTE Pozitiv Negativ Nici pozitiv,

nici negativ Nu ştiu

1 Pacea în lume 1 2 3 4 2 Lupta împotriva terorismului 1 2 3 4 3 Creşterea economiei mondiale 1 2 3 4 4 Lupta împotriva sărăciei din lume 1 2 3 4 5 Protejarea mediului înconjurător 1 2 3 4 EB60.1 Q47 TREND Q42 După părerea dvs., aţi spune că UNIUNEA EUROPEANĂ tinde să joace un rol pozitiv, negativ sau nici pozitiv, nici negativ în următoarele domenii?

CITEŞTE Pozitiv Negativ Nici pozitiv,

nici negativ Nu ştiu

1 Pacea în lume 1 2 3 4 2 Lupta împotriva terorismului 1 2 3 4 3 Creşterea economiei mondiale 1 2 3 4 4 Lupta împotriva sărăciei din lume 1 2 3 4 5 Protejarea mediului înconjurător 1 2 3 4


75

EB60.1 Q48 TREND ÎNTREABĂ ALTERNATIV DE LA UN CHESTIONAR LA ALTUL FIE ÎNTREBAREA 43A, FIE 43B Q43A În viitorul apropiat vă vedeţi…? SE ARATĂ CARTELA Q43a - Citeşte, un singur răspuns! doar român 1 român şi european 2 european şi român 3 doar european 4 nu ştiu (SPONTAN) 5 EB61 Q38 ballot A TREND ÎNTREABĂ ALTERNATIV DE LA UN CHESTIONAR LA ALTUL FIE ÎNTREBAREA 43A, FIE 43B Q43B În viitorul apropiat vă vedeţi…? SE ARATĂ CARTELA Q43b - Citeşte, un singur răspuns! doar român 1 în primul rând român şi apoi european 2 în primul rând european şi apoi român 3 doar european 4 atât român cât şi european 5 nu ştiu (SPONTAN) 6 EB61 Q38 ballot B TREND MODIFIED Q44a În general, cât de mulţumit(ă) sunteţi de modul în care funcţionează democraţia în Romania? Q44b Pe ansamblu, sunteţi ... cu modul în care funcţionează democraţia în Uniunea Europeană? SE ARATA SCALA CITEŞTE Q44a Q44b în Romania în Uniunea


76

Europeană foarte mulţumit(ă) 1 1 destul de mulţumit(ă) 2 2 nu prea mulţumit(ă) 3 3 deloc mulţumit(ă) 4 4 nu ştiu (răspuns SPONTAN) 5 5 EB61 Q39a Q39b TREND Q45 Aţi spune că sunteţi foarte mândru(ă), destul de mândru(ă), nu prea mândru(ă) sau deloc mândru(ă) că sunteţi român? Un singur răspuns! foarte mândru(ă) 1 destul de mândru(ă) 2 nu prea mândru(ă) 3 deloc mândru(ă) 4 nu ştiu (SPONTAN) 5 EB60.1 Q44 TREND Q46 Şi aţi spune că sunteţi foarte mândru(ă), destul de mândru(ă), nu prea mândru(ă) sau deloc mândru(ă) că sunteţi european? Un singur răspuns! foarte mândru(ă) 1 relativ mândru(ă) 2 nu prea mândru(ă) 3 deloc mândru(ă) 4 nu ştiu (SPONTAN) 5 nu simt că sunt european (SPONTAN) 6 EB60.1 Q45 TREND Q47 Oamenii se pot simţi mai mult sau mai puţin ataşaţi faţă de oraşul, satul, regiunea, ţara lor sau Europa. Vă rog să-mi spuneţi cât de ataşat vă simţiţi

faţă de… SE ARATA SCALA CITEŞTE Foarte ataşat Destul de ataşat Nu prea ataşat Deloc ataşat Nu


77

ştiu a Oraşul / satul dvs. 1 2 3 4 5 b Regiunea dvs. 1 2 3 4 5 c România 1 2 3 4 5 d Europa 1 2 3 4 5 EB60.1 Q46 TREND DEMOGRAFICE D1 În chestiuni de politică oamenii vorbesc de „stânga” şi de „dreapta”. Cum v-aţi poziţiona viziunile dvs. pe următoarea scală?

SE ARATĂ CARTELA D1 - NU INFLUENŢA – DACĂ PERSOANA EZITĂ, ÎNCEARCĂ DIN NOU

STÂNGA DREAPTA 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Refuz 11 NŞ 12 EB61 D1 DEMO TREND D7 Aţi putea să-mi spuneţi cifra care corespunde cel mai bine situaţiei dvs. actuale? SE ARATĂ CARTELA D7 - CITESTE - UN SINGUR RĂSPUNS! Căsătorit(ă) 1 Recăsătorit(ă) 2 Nu sunt /nu am fost căsătorit(ă), locuiesc în prezent cu partenerul 3 Nu sunt /nu am fost căsătorit(ă), n-am locuit vreodată cu un partener 4 Nu sunt /nu am fost căsătorit(ă), am locuit cu un partener, dar în prezent locuiesc singur(ă) 5 Divorţat(ă) 6 Locuiesc separat de soţ(ie) 7 Văduv(ă) 8


78

Alta (SPONTAN) 9 Refuz (SPONTAN) 10 EB61 D7 DEMO TREND D8 La ce vârstă aţi absolvit ultimul program de pregătire şcolară (cursuri de zi)? DACĂ ÎNCĂ STUDIAZĂ – COD 00, DACĂ FĂRĂ ŞCOALĂ COD 01 EB61 D8 DEMO TREND D10 Sexul: masculin 1 feminin 2 EB61 D10 DEMO TREND D11 Câţi ani aveţi? EB61 D11 DEMO TREND (INTREBAREA D15b SE ADRESEAZA DACĂ NU PRESTEAZĂ ÎN PREZENT NICI UN FEL DE MUNCĂ PLĂTITĂ – COD 1...4 IN D15a) D15a Care este ocupaţia dv. actuală? D15b Aţi desfăşurat muncă plătită în trecut? Care a fost ultima dv. ocupaţie? OCUPAŢIE D15a D15b actuală trecută NU LUCREAZĂ

Responsabil(ă) cu treburile casei, efectuează cumpărăturile zilnice sau fără nici un fel de ocupaţie curentă, fără un loc de muncă

1 1

Student(ă) 2 2


79

Şomer sau temporar fără loc de muncă 3 3 Pensionat(ă) sau în incapacitate de muncă pe caz de boală 4 4 ACTIVITATE PE CONT PROPRIU Fermier, agricultor 5 5 Pescar 6 6 Profesiuni liberale (avocat, medic, contabil, arhitect, …) 7 7

Proprietar de magazin, meseriaş, altă persoană care lucrează pe cont propriu 8 8

Deţinătorul unei afaceri, proprietarul (unic sau asociat) unei companii 9 9 ANGAJAT Specialişti angajaţi (medic, avocat, contabil, arhitect…) 10 10

Manager general sau o persoană care ocupă o funcţie de conducere la vârf (Director executiv, Director general, alt director)

11 11

Persoană ocupând o funcţie de conducere la nivel mediu şi inferior (şef de departament, şef de birou, profesor, tehnician)

12 12

Angajat, lucrând în special la birou 13 13 Angajat, lucrând în special în teren (agent de vânzări, şofer, …) 14 14

Angajat, lucrând în domeniul serviciilor dar nu la birou (spital, alimentaţie publică, poliţie, pompieri, …) 15 15 Supraveghetor 16 16 Muncitor calificat 17 17 Muncitor necalificat 18 18 NICIODATĂ NU A PRESTAT VREO MUNCĂ PLĂTITĂ 19 19 EB61 D15a D15b DEMO TREND D25 Aţi spune că locuiţi ...? CITESTE Într-o zonă rurală, sat, comună 1 Într-un oraş mic sau mediu 2 Într-un oraş mare 3 Nu ştiu (răspuns SPONTAN) 4 EB61 D25 DEMO TREND D40a Vă rog să-mi spuneţi câte persoane în vârstă de 15 ani şi peste, inclusiv dvs., locuiesc în această gospodărie?


80

SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS- SE ÎNREGISTREAZĂ RĂSPUNSUL EB62.0 D40a DEMO NEW D40b Vă rog să-mi spuneţi câţi copii în vârstă de sub 10 ani locuiesc în această gospodărie? SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS- SE ÎNREGISTREAZĂ RĂSPUNSUL EB62.0 D40b DEMO NEW D40c Vă rog să-mi spuneţi câţi copii în vârstă de 10-14 ani locuiesc în această gospodărie? SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS- SE ÎNREGISTREAZĂ RĂSPUNSUL EB62.0 D40c DEMO NEW D41 Dvs. v-aţi născut…? SE ARATĂ CARDUL - SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS- UN SINGUR RĂSPUNS În România 1 În altă ţară membră a Uniunii Europene 2 În Europa, dar nu într-o ţară membră a Uniunii Europene 3 În Asia, în Africa sau în America Latină 4 În America de Nord, în Japonia sau în Oceania 5 Refuz (SPONTAN) 6 EB62.0 D41 DEMO NEW D42 Şi care din următoarele propoziţii corespunde situaţiei dvs.? SE ARATĂ CARDUL - SE CITESC VARIANTELE DE RĂSPUNS- UN SINGUR RĂSPUNS


81

Mama şi tatăl dvs s-au născut în România 1 Unul dintre părinţi s-a născut în România iar celălalt s-a născut într-un stat membru al Uniunii Europene 2 Mama şi tatăl dvs s-au născut într-un stat membru al Uniunii Europene 4 NU ŞTIU/Refuz (SPONTAN) 6 EB62.0 D42 DEMO NEW PROTOCOL DE INTERVIU P1 DATA INTERVIULUI ZIUA LUNA EB61 P1 P2 ORA ÎNCEPERII INTERVIULUI FOLOSIŢI ÎNREGISTRAREA CU 24 DE ORE ORA MINUTE EB61 P2 P3 DURATA INTERVIULUI ÎN MINUTE MINUTE EB61 P3 P4 Numărul de persoane prezente în timpul interviului, inclusiv operatorul de interviu. Două (operatorul de interviu şi persoana intervievată) 1 Trei 2 Patru 3 Cinci sau mai multe 4 EB61 P4


82

P5 Cooperarea persoanei intervievate Excelentă 1 Bună 2 Medie 3 Proastă 4 EB61 P5 P6 Mărimea localităţii EB61 P6 P7 Regiunea EB61 P7 P8 Cod poştal EB61 P8 P9 Numărul punctului de eşantionare EB61 P9 P10 Număr de identificare operator de interviu


83

EB61 P10 P11 Factor de ponderare EB61 P11 P12a Telefon fix în gospodărie? P12b Telefon mobil în gospodărie? P12a P12b Fix Mobil Da 1 1 Nu 2 2 EB61 P12


84

Note

1 Baza de date disponibilă a fost folosită prin ponderarea datelor cu variabila furnizată de către producătorul de date. 2 Gruparea ţărilor a fost realizată apelând la o variantă de analiză cluster (furthest neighbor, squared euclidian distances) operând cu rezultate din răspunsurile la întrebarea q37. O matrice de 17 variabile reprezentând tipurile de acţiuni dorite şi 30 de unităţi, respectiv ţări, cu datele din interiorul matricei reprezentând procente pe ţară-item, a furnizat datele de intrare în analiza cluster. 3 Baza de date disponibilă a fost folosită prin ponderarea datelor cu variabila furnizată de către producătorul de date. 4 În datele pentru UE25 apar evaluări de încredere în cazul persoanelor care au declarat că nu au auzit de instituţia evaluată (vezi ilustrarea din Error! Reference source not found.). Pentru datele referitoare la România specificări ale evaluărilor de încredere apar numai la persoanele care au declarat că au auzit de instituţia de referinţă. Dincolo de posibilele diferenţe în modul de aplicare a chestionarului se poate afirma că evaluarea de încredere de tip competent poate fi atribuită numai celor care au auzit de instituţia la care se referă. 5 Regularităţile formulate în acest paragraf sunt bazate pe un model de regresie multiplă în care indicele de informare instituţională a fost variabila dependentă iar educaţia (nivel secundar, nivel terţiar), genul, mărimea localităţii, vârsta (persoane peste 54 ani) şi ocupaţia (de tip manual) au lucrat ca predictori. 6 Evaluări bazate pe rezultate ale analizei prin reziduuri standardizate ajustate. 7 O evaluare a agendelor publice pe subregiuni de dezvoltare (conform definirii lor în Carta Verde a Dezvoltării Regionale în România, Comisia Europeană, Guvernul României, Bucureşti 1997) ar fi de preferat, în condiţii de date disponibile, evaluării la nivelul regiunilor de dezvoltare. Acestea din urmă sunt mult mai eterogene decât subregiunile. 8 Regularităţile menţionate în cadrul paragrafului respectiv sunt bazate pe examinarea condiţionării percepţiei problemelor sociale pe categorii de vârstă, gen, educaţie şi rezidenţă. 9 Cele 25 de domenii de luare a deciziei menţionate în tabel au fost grupate în patru categorii conform rezultatelor unei analize factoriale. Domeniile care apar în cadrul aceleiaşi grupări aparţin aceluiaşi factor. Variabilele introduse în analiza factorială au fost dihotomizate în prealabil, notând cu 1 opinia că este bine ca decizia să fie luată de guvern împreună cu UE iar cu zero orice altă variantă de răspuns. 10 Formulările din acest paragraf sunt bazate pe rezultatele unei analize de regresie multiplă în care variabila dependentă este „gradul de orientare spre acceptarea UE ca actor important în luarea deciziilor pe probleme de relevanţă naţională” (numărare a cazurilor în care persoana susţine, la întrebările q35c şi q35d, că deciziile trebuie luate de guvernul României împreună cu UE). Predictorii semnificativi asociaţi pozitiv cu respectiva variabilă dependentă sunt nivelul de educaţie, gradul de cunoaştere a instituţiilor europene şi posesiunea unui telefon mobil . La persoanele cu orientare naţional-identitară pronunţată (q45) se manifestă tendinţa de a atribui UE un rol mai redus în luarea deciziilor de relevanţă naţională. Nu constituie predictori semnificativi genul, mediul rezidenţial şi satisfacţia faţă de modul în care lucrează democraţia în ţară. 11 Ideea segmentării socioculturale a României anilor 2000 funcţie de mediu rezidenţial-vârstă, pe şase categorii sociale („lumi sociale ale României”), a fost preluată din Dumitru Sandu Sociabilitatea în spaţiul dezvoltării. Încredere, toleranţă şi reţele sociale. Iaşi: POLIROM, 2003. 12 Cele şase categorii de pesimism-optimism sunt preluate după Dumitru Sandu, Spaţiul social al tranziţiei, Iaşi: POLIROM, 1999, p.48. 13 Figura prezintă în formă simplificată rezultatele a trei modele de regresie multiplă. Variabilele dependente au înregistrat gradul de optimism pe termen scurt, optimismul pe termen lung şi satisfacţia faţă de viaţă. Toate


85

variabilele dependente (marcate prin umbrire) sunt de tip ordinal. Numai în prezentare, pentru simplificare au fost descrise ca fiind de tip dihotomic. 14 Graful de tip dendogramă este realizat în baza unei analize cluster cu legături complete folosind distanţele euclidiene la pătrat pentru compararea profilelor de ţară. Profilul fiecărei ţări a fost caracterizat prin ponderea persoanelor care au încredere în instituţii interne (presa, radio, TV, biserica, armata, parlament, poliţie, justiţie, guvern, sindicate, partide politice, ONGuri). 15 Persoanele care adoptă o orientare de tip european-naţional manifestă o mai puternică aderenţă la spaţiul european decât cele calificate ca fiind de tipul naţional-european. Pentru argumentare vezi intensitatea ataşamentului faţă de Europa pentru persoanele din cele două tipuri, conform datelor din Tabelul 24. 16 Regiunile de dezvoltare pentru care nu au fost specificate regularităţi în cadrul paragrafului respectiv au un profil identitar foarte apropiat de media naţională. 17 Tipologia formelor de ataşament spaţial foarte puternic a rezultat din intersectarea variabilelor ataşament faţă de Europa (1 da, 0 nu), faţă de ţară (1 da, 0 nu) şi faţă de regiune (1 da, 0 nu). Au rezultat opt categorii de respondenţi. Trei dintre categoriile cu ponderi foarte mici au fost grupate la rubrica „alte”.

EUROBAROMETRUL 62

Documents

Transcript of EUROBAROMETRUL 62