Meg Hickling este un nume celebru in Canada. De 25 de ani, ea line lec{iide <gtiin{a corpului>> qi sdndtate sexuald pentru copii, adolescen{i qi p6-rin{ii lor. Yiziunea qi influen{a <profei de sen>, cum o numesc copiii, aufost recompensate cu nu mai pu{in de cinci distinc{ii, intre care OrdinulColumbiei Britanice.

Meg Hickling

copiilor $iadolescentilor

despre sexGhidul pirintelui / profesorului

Traducere din englezl de

Felicia gi Marius Ienculescu-Popovici

Edilia aV-a

Ce le spunem

HUMANITASBUCURE$TI

Cuprins

Cuvdnt inainte . 9

Prefa{Slaprimaedifie ........ 12

Partea int6i. Ce trebuie sI qtie copiii dvs. qi c6nd

SI stdm de vorbi l7

Grupa de vdrst624 ani: gAndirea magici . . . . 30

Grupa de vdrsti 5-8 ani: umorul de toaletd 50

Grupa de vdrstb 9*12 ani: dezgusta{ii . . . . . 65

Grupa de v6rstb 13-18 ani. Adolescentii:

cei care nu qtiu ci nu qtiu 94

Adultul matur sexual ll0Cum devii insircinati fbrb sd faci sex ll8

Partea a doua. intrebirile copiilor

Cumrispundem fbri ocoliquri lainfebirile copiilor . ....... 125

Partea a treia. Cum ne ajutim copiii si rimini sinitoqi

Adolescenful activ sexual . . 147

Bolilecutransmiteresexual[(BTs) . ....... 153

Ce seintlimpliincabinetulmedicului ...... 163

Partea a patra. Cum le comunicim copiilor valorile noastre

Valorilefamiliale .. l7lEduca{ia sexual6, familia gi religia . . 179

Concluzie:celebrareadiversititii ... 185

15 / Ce le spunem copiilor pi adolescenlilor despre sex

ori de cdte ori am predat la qcoala lui este nepotul meu, Nicho_las Hickling.

Pentru cd sunt sigur5 ci n-am reuqit s[-i numesc pe to!i, m6adresez acum lor, tuturor, mu{umindu-le din tot sufleful.

Partea int6i

CE TREBUIE SA STIEcoPilr DVS. 5l CAND

Sii stdm de vorbd

<Ora asta a fost frumoasd Si am aflat o mul|ime de chestii

despre care n-am Stiut nimic inainte.>

<Md bucur totdeauna cdnd am ord cu tine' Nu md plictisesc.

itri mulyumesc.>

<Cred cd ar trebui sdvorbesti mai mult despre sex ca sd in{e-

leagd oamenii mai bine subiectul.>

Cu mai mulli ani in urm5, discutam despre sbnitatea sexua-

l[ cu o grupd de copii de 10-11 ani. CAnd am inceput si le ex-

plic cd penisul intr5 in vagin ca si duc[ spermatozoizii la owl,bbiefii au inceput s[ se agite gi sd discute, vizibil interesafi:

- Am vdzrfi treaba asta intr-un film, e sc6rbos de tot! int6i

trebuie sd-fi daijos toate hainele, dupb aia te urci pe fatn qi o strAn-

gi cdt poli de tare.

- i1i aa seama cum e dacd nimeregti peste una mai grea de

cap?!

in cele din urmd, gi-au alintit privirile c6tre mine qi unul din-

tre ei a spus:

- Ce bine-ar fi daci bdielii ar avea chestia elastic5, atunci

n-ar mai fi nevoie sb te atingi de fati, o stropeqti numai, cum

fac pompierii cu furfunul,;i gata, ai fbcut copilu'!Din clipa aceea am inceput sb privesc educalia sexualS ca pe

o <<chestie elasticb. Multi p6rinti nu beneficiaser[ de nici un fel

de informafli oferite de pdrinf, de qcoald sau de Bisericd nici ednd

erau ei inqiqi elevi, nici cdnd ajunseser[ la maturitate, aqa cb aveau

nevoie de o anumiti <elasticitate> a cunogtinlelor gi a experien{ei

18 / Ce le spunem copiilor ;i adolescenlilor despre sex

acumulate, pentru a le pune la dispozilia copiilor lor. Informaliafebuie sd fie la r6ndul ei elasticd: simpli la incepu! nu prea stu_foasb, rezumdndu-se la strictul necesir in anii de grddinili, darcapabili sd se <<intind6> pe misuri ce copiii cresc, in clipa c6ndpun intrebiri sau dacd devin victimele unui abuz.

intdlnesc foarte rar pdrin{i care nu vor sdvorbeascb despresex, dar intdlnesc foarte des pdrinli care nu Stiu cum sE vorbeas_cd despre sex. Sper ca aceasti carte sd vd ajute si incepeli, darqi si continuali si discutaf, gi si invdlali lucruri noi.

NUMTREA PARILOR CORPULU|- pRtMUL pAS

Itrt cotvturutcnne

Tofl pdrinlii, chiar dac[ nu se exprimi explicit, le fansmit co_piilor mesaje legate de sex inc6 de c6nd aceEtia vin pe lume. Me_sajele nonverbale, atingerile, ingrijirea de zi cu zi,expresiile feleiqi actiunile noastre, toate oferi sugarului sau copilului mic o can_titate uriaqd de informa{ii despre sdnbtatea sexualb.

Ar fi bine ca pirinf,i si poati numi organele genitale cu aceeaqinafuralefe cu care numesc, de exemplu, umerii. Gdndili-vd cum?i ?nv5qdm pe copii si vorbeascd: <Uite nasul, uite bdrbia, uiteburicul...> Dup[ care sirim tocmai la genunchi! Sau folosim cu-vinte din vocabularul bebeluqilor, cum ar fi <<pi-pi> ori <<ca-ca>>,sau cuvinlele nostime, transmise din generafie in generatje in fa_milia fieciruia Ei a ciror semnifica{ie numai noi o cunoaqtem.

Trebuie sb invifim cu to{ii anumite cuvinte gi sb exersim fo-losirea lor. CAnd am inceput si {in ore copiilor de vArste mici,obignuiam sd spun aqa: <$i acum o sd vi invd! cum e politicoss[4i numeqti organele genitale: penzs este cuvdntul politicos...>To{i copiii mi priveau oarecum intrigali qi-mi spuneau: <Credci ai mei sunt cam nepoliticogi, pentru ci-i spun pufil sau<BunicS-mea e sigur nesimlitd fiindci ii spune cocoEel.>

Mi-am schimbat intre timp modul de predare. Acum le nu_mesc cuvinte Stiin[ifice: penis este, prin urmare, denumirea qti_

Sd stdm de vorbd / 19

inlificb... in tetut acesta o scdpim basma curatd pe bunica, pen-

tru ci pe vremea ei astfel de denumiri nu se invSlau la qcoalb qi

nici in alfparte.Dacd in casa in care ati crescut n-a!i auzit aces-

te denumiri, aveli nevoie de un pic de exerciqiu. Repetafl cu voce

tare de cincizeci de ori cuvOntul penis in timp ce dafi cu aspira-

torul qi rugali-vi Domnului ca nu cumva vecina sd se pregdteas-

cd sd sune la uqd tocmai atunci!lncepeli sd denumili aga organele genitale tnci din ziua in care

se naqte copilul dvs.: <Hai sd spblim penisub> sau <Hai sd sp6-

l6m vulvu. Cdnd copilul va fi suficient de mare ca sd intrebe

<<De ce bbielii au penis gi fetele vulv6?>, nu vb veli mai simlist6njenili. Pe mdsuri ce copilul dvs. devine capabil sb inlelea-gb mai multe lucruri, ii puteJi oferi informalii mai complexe,

cum at fi: <Penisul e frcut ca sb ducb spermatozoizii la ovulpenfru a face un copil. Prin el poate s6ffeaci qi urina, care ajun-

ge in toaletS, dar nu e neap[rat nevoie sb ai penis ca si urinezi.>>

Povrgrt ADEVARATE

Odati am primit un telefon de la un domn care mi-a cerut nitte sfa-

turi legate de educalia copiilor lui - un bdielel de nouS ani ;i o fe-

ti!5 de zece, intre altele, mi-a spus: <Ei, Meg, sigur ci i-am invSlatdeja unele lucruri. De exemplu, fetila ;tie cd are pis5ricd ;i bdiele-

lul cd-l are pe Domnul Pistol.>Mi se pare mie, sau nu sunt tocmai astea denumirile ;tiinlifice?!

Dupd incheierea unei ;edinle cu familia, o mimk5 a venit la mine

;i mi-a povesti! rAz6nd, o intAmplare cu solul ei, care e un om foar-te pudic. Cdnd a descoperit ci ea folosea in disculiile cu fetila lorde patru ani denumirile gtiinfifice pentru organele genitale, a che-

mat-o deoparte ;i i-a toptit (Nu-!i dai seama cE dacd o inveli cu-

vintele astea... o si le foloseascS?>>

lrurnraAnt 5l RASPUNSURI

Existi doub tipuri de sfaturi invechite qi periculoase, Ei eu iisfbtuiesc pe pbrinf, s[ nu le mai ia in seamb acum, la cump[na

2O / Ce le spunem copiilor pi adolescenlilor despre sex

dintre secole. Primul este si nu spui nimic unui copil p6nd cAndnu intreabd singur. <Dacd nu intreabd, inseamni cb nu e preg6_tit sd afle> spun cei mai in vdrstd. Din p6cate, existl copii carenu vor intreba niciodatd anumite lucruri. pun intrebdri ambnun_lite despre rachete spaliale, dinozauri sau luptitori Ninja, dar nuqi despre propriul corp qi sdnbtatea sexuali. pentru alli copii, td_cereapdrin{ilor devine un mesaj profund din care trag concluziaci subiectul neexprimat e tabu. <Ai mei nu vor sd vorbeascd de_spre asta, inseamnd ci e ceva riu qi o s-o incurc dacd aduc vor_ba despre asta sa\pmintrebdri.> Alt6 posibilitate este ca cinevas5-i fi dat weo explicalie, iar copilul sb fi acceptat acea versiu-ne, fie eaadevdratd,sau falsi.

intalnesc deseori pdrinf; care imi spun: <Vreau s6 fiu cel (cea)dintai care-i vorbegte copilului meu despre adevirurile vielii.>rEi bine, daci weli si fili primii, nu aqteptafi intrebirile, ci ne_zili-le, exprimali-le Ei nu uitali sd le insolili de valorile moralepe care le impirtigili qi de invdldturile religiei in care credeli. Co_piii au nevoie de repere qi apreciazillimitele rezonabile.

Povr;n aoryAnarrO mSmkd mi-a povestit ci a;teptase in zadar, c6nd fiul ei era la grd_dini!5, ca el s-o intrebe cum se fac copiii. A arteptat ;i in anii de;coal5 primarS, dar tot nu i s-a pus intrebarea. in cele din urmi, c6ndbSiatulimplinise deja 13 ani gi era pe cale si intre la liceu, s-a ho-tirdt si aib6 o disculie cu el. intr-o seard i-a spus: <Vreau sd gtii cEo si-!i rdspund la orice intrebare pe care simli nevoia sd mi-o pui,oricdt de dificilS ar fi!>Dupi o lungi tiicere, biiatul ii zise: nE adevdrat cd lipiciul se facedin oase de cal?>

Al doilea tip de sfat invechit qi periculos este: <Spune-i co-pilului numai ceea ce crezitu ci e necesar si qtie in momentulrespectiv.>> Pnrinlii subestimeazd intotdeauna ceea ce e necesarsd qtie copilul lor. Eu ii sfbtuiesc mai in glumi, mai in serios sddiscute pdnb cdnd copiii incep si caqte de plictiseal[!

Sd stem de vorba / 21

Esteimposibilsd-ispaipreamulttrnicopil;elabsoarbedoarinformaliile de care simte cd are nevoie in acel moment. Asta

e sup[rdtor pentru unii pir'rnqi. Ei dau rlspunsuri complete la in-

trebirile copiilor gi rdsufld apoi uqurafi: <Slavi Domnului, am

terminat definitiv!> Peste doud zile descoperb cd bbie{elul sau

fetila lor n-a retinut totul sau a ?nleles greqit ce i-au spus qi totul

trebuie reluat de la capit... Ldsali disculiile deschise, f$ oricdnd

pregbti$ s[ vorbili cu copilul qi chiar incurajali-l s5 revini asu-

pra subiectului ori de cdte ori doreqte.

intr-o lume ideal6, maturd din punct de vedere sexual, orice

adult ar trebui sd poati rdspunde la intrebdrile copiilor cu infor-

malii qtiintifice Ei de sdnitate. De multe ori insd, pirin{ii se scu-

zi astfel: <<Pdrerea mea este cdtalii trebuie s[ discute cu biief,i,

iar mamele cu fetilele.> Nici vorbS! Cel mai bine ar fi ca amdn-

doi pXrinf;i si poati vorbi copiilor de ambele sexe cu aceeaqi uEu-

rin!6. Nu existd nici un motiv catalii si nu poatd explica ce este

menstruafia, iar mamele ce sunt ejaculdrile noctume. PXrinlii unici'

mai ales, trebuie sd poati oferi rdspunsuri referitoare la ambele

sexe. Nu e in ordine sd spui <Nu gtiu, pentru cd nu sunt de ace-

laqi sex cu tine>. Cbutali c6rfi 9i videocasete, vorbili cu medi-

cul gcolii sau cu oricine vdpoate ajuta qi irp[rtnqti copilului dvs.

informaliile dobdndite astfel. Pe de alt[ parte, e perfect accepta-

bil s[-i spuneli copilului: <Nu gtiu, dar hai sb ciut5m rdspunsul

impreund.>

5t BUNlCll POT DA EXPLICATII DESPRE SEX

intilnesc deseori bunici care-mi spun c5 le-ar plicea foarte

mult sE discute cu nepotul lor (din dorinla de a-l educa mai bine

decdt pe pdrinlii copilului) Ei care vor sb participe la int6lnirile

mele cu pErinlii din qcolile elementare' Multi dintre ei ii supra-

vegheazdpe copii dupd qcoal5, cdnd ambii pdrinti sunt inci la

serviciu, sau chiar iEi cresc nepofli la domiciliul lor.

22 / Ce le spunem copiilor pi adolescenlilor despre sex

Cine sd rdspundi la intrebdrile copilului venit de la Ecoal[?Bunicul qi bunica se simt deseori onora{i si le asculte, dar, ase-menea pdrinlilor, nu prea qtiu ce anume si spund sau c6t. Uniidintre ei mi s-au pldns c[ e dificil sd abordeze subiectul cu pE-rin{ii copilului; pe de altd,parte,bunicii qtiu ci daci recurg la obig-nuita qi vechea strategie <intreab-o pe mama tar, copilul nu vaprimi neapdrat un rdspuns.

Sunt intotdeaun aincdntatil sd descopdr bunici at6t de preocu-pa{i de sinitatea qi siguranfa nepolilor. Dupd ce imi asculti pre-zentarea, obiqnuiesc sd-mi spun[: <<Am invdlat o mullime delucruri in seara asta... De ce nu existai qi cdnd eram eu copil?>in ceea ce mi priveqte, ii incurajez sd r6spundb la intrebdri, s6se instruiascd qi s5-i mai insfuiasci Ei pe p5rinli, copiii lor, s[-gimanifeste in vdzul intregii familii entuziasmul qi incdntarea fa-15 de atitudinile sdnitoase. E minunat sd-i auzi pe copii spunAndin clas6: <<Da, bunica mi-a vorbit despre qtiinla corpuluil> sau <Bu-nicul mi-a citit o carte despre corpul omenesc)). in astfel de mo-mente, simt nevoia si strig: <Toatd lumea in cor, de ftei ori bravopentru bunici!>

pRtMtTt lNrnrsAnrlr cu BUNAvotNTA

Fie cd sunte{i plrinte sau bunic, incerca{i si re{ine{i c[ nu he-buie si vi ?nfuriafi cdnd copiii pun infebdri, indiferent c6t de greuvd este si rdspundefi sau cdt de mare e qocul. Lucrul de care se

tem copiii cel mai mult este furia pirinfilor. Daci pe moment nuqtif; ce rdspuns sd dafi, spunefi cam aqa: <Tiebuie int6i sd m6 g6n-desc, ifi promit cd o s[ discutim dupi ce terminim masa (saualtcdndva)>. $i vi rog, nu {inefi pumnii shdnqi in speran{a cdva uita de intrebare. Daci nu mai inheabd, amintiti-i dvs. de pro-misiune qi incerca{i si-i explicaqi de ce v-a cuprins stAnjeneala:<Pdrinfii mei n-au discutat niciodatd cu mine astfel de lucruri,

Sd stdm de vorbd / 23

dar sunt m6ndr5 de tine ci md intrebi qi o s6-mi dau toatb silin-

!a s6-ti rdspund.>

Ora de culcare e un prilej minunat de discu{ie cu copiii mai

mici, care ar face orice ca s5 nu plecali de l6ngd ei gi s[ nu stin-

ge{i lumina. E un moment foarte potrivit s[ luali o carte gi siincepeli sd le citili ori si le rdspundeti la intrebbrile pe care

evenfual vi le-au pus mai deweme, inh-un autobuz aglomerat

sau la masa de Crdciun.

Un tbtic mi-a povestit cb biielelul lui in v6rstd de qapte ani a

infrebat <Ce-i aia sex oral?>> exact in timpul mesei de Crlciun!Rdspunsul tatblui a fost: <O sd discutXrn despre asta c6nd mer-

gem la culcare.> L-am felicitat pentru infelepciune, iar el mi-a

rdspuns: ,,M"g, problema cea mai mare au fost rudele - toate mb

rugau sb le las si asiste qi ele la culcarea copilului!>Ar fi bine sb discutali cu copilul gi despre respectarea bune-

lor maniere Ei / sau despre intimitate atunci cdnd le oferi{i in-

formalii amdnunfite. Este perfect legitim s5 spune{i: <Sunt foarte

mdndru de tine cb mi-ai pus intrebarea asta gi gtiu cb eqti sufi-

cient de mare ca sd primegti un rdspuns qtiinlific' Dar nu cred

c-ar fi bine sb mergi mdine la qcoali qi s6 le spui tuturor ce am

discutat noi azi. Unii pdrinfi preferi s5le spund ei primii copi-

ilor lor aceste lucruri, qi coptii lor nu i-au infebat inc6.> Sau: <<Dis-

culiile despre corp qi despre sdnbtatea sexuali o stAnjenesc pe

bunica - c6nd ea era de vdrsta ta nu se invdlau asemenea lucruri'

Aqa c6, ce zici, egti de acord sd nu discutdm despre asta dumi-

nic6, atunci cAnd vine bunica la noi la mas6?>>

L5udafi-vi intotdeauna copilul pentru maturitatea de care dd

dovadb qi exprimali-v6 clar dorinta ca bunele maniere sd fie res-

pectate. in acelaqi timp, nu vb aqteptafi si vd indeplineasci do-

rinfa intocmai. Cu to{ii simlim o pldcere nebuni si mai bdrfimdin cdnd in cdnd ori s[ impirt5qim qi altora descoperirile sen-

za[ionale pe care le facem. Genul acesta de lucruri repteztntd

sarea gi piperul relafiilor interumane, atdt pentru copii, cdt qi

pentru adulli. Sd afle despre vulvd nu este numai distractiv, ci

24 / Ce le spunem copiilor 5i adolescenlilor despre sex

qi fascinant, aqa cd s-arputea ca feti{a dvs. si-i spund marea no-utate casierei dintr-un supermarket aglomerat. Nu luali in sea-md zdmbetele superioare, privirile ingrozite sau obrajii inrogiliai persoanelor mai pudice de la coadi. Fili mdndri cd aveli uncopil bine informat gi protejat. Dacd intreaga societate ar abor-da cu maturitate aceasti chestiune, cttiozitatea gi dorinla unuicopil de a-qi impdrtdqi descoperirile celor din jur n-ar mai su-pira qi impresiona pe nimeni.

Pove;l aoevAnarrLa o int6lnire cu pdrinlii, una dintre mame mla spus: <Dar, Meg, da-c5-i spun fiului meu totul, o si se ducd la;coald, o si spuni la toligi pe urmd toatS lumea va gti cum l-am ficut.>Prietena ei, care stdtea alSturi, a izbucnit in r6s: <Lorraine drag5, lafel Lam fdcut 9i noi pe ai no;trilr<<A, da? Nu m-am gAndit niciodatd p6ni acum...>

Unii pirinli ezitd sE discute cu copilul lor intr-o manierd di-rectb gi fErd ascunziguri despre adevErurile vielii, de teamd cd elva spune ce-a aflat qi altora, inclusiv vecinilor. Replica mea laastfel de temeri sund aEa: <Daci vecinii afld penffu prima oardaceste lucruri de la un copil de patru ani, e caz;ul sd-i compbti-mi!i, c6ci nimeni nu le-a spus adevdrul cdnd trebuia!> De ce arfi mai important sd-!i ocroteqti vecinii dec6t propriul copil? Sin-gura problemd pe care trebuie sb Ei-o pund un pirinte e urmd-toarea: <Oare copilul meu a qtiut sd explice corect?>

DE CE TREBUIE 5A ilE COPILUL ASEMENEA LUCRURI

Yeli awi opinii de tipul: <Nu cred cb unui copil de vdrs ta astaii folosesc la ceva disculiile despre sexualitate. Mai bine sd rI-mdnd nevinovat Ei si se bucure de copildrie.>

Am sb rdspund acestor temeri sco{dnd in evidenli trei aspec-te. In primul rAnd, in astfel de opinii eu detectez o dozitde jend

Si stdm de vorbd / 25

provenitd din copildria acelui adult, adici din wemea cdnd in-

formaliile despre sexualitate erau considerate secrete, murdare,

obscene qi destinate exclusiv adu{ilor. Mu{i dintre noi pbstr[m

in ad6ncul memoriei astfel de idei.

Dar haide{i sb privim lucrurile gtiintific. Nu existd nimic ru-

qinos in felul in care facem copii qi cu atAt mai pulin in informa-

liile despre propriul corp. ASa cd noi, adu$i, trebuie sd ne

strbduim sb ne maturizdm; sigur, e foarte dificil sX devenim mai

maturi decdt au fost pdrintji noqtri, dar numai a$a ne putem aju-

ta copiii.in al doilea rAnd, informa{ia inseamnb protecfie. Nu-mi face

deloc pldcere sd vizrtez inchisori, dar merg ori de c6te ori sunt

invltatipentru cd definulii pot sb md invele enonn despre felul

in care ingal5, seduc, abuzeazdcopiii sau ii prind in capcana unor

situalii care favoizeazd abuztl.Infractorii se pricep de minune

sd aleagb copii wlnerabili (cei mai mulli au fost ei inqiqi victi-

mele unor abuzuri, aqa cd qtiu perfect ce sb caute)' Unul dintre

lucrurile pe care le gtiu este c[ un copil nu inva!5 vocabularul

qtiinflfrc din Sesame Street sau din vreo alt[ emisiune TV pen-

tru copii. Dacd un copil foloseEte termenii corecli referitori la

sexualitate, este clar pentru infractor cb i-a invdlat de la o per-

soand adult6, de regulb pbrintele. Infractorul mai qtie Ei cb acea

persoanb adulti trebuie sd fi inceput discufia cu copilul de la

constatarea: <Putem vorbi fbrb nici o problemd despre acest su-

biect. Ai voie qi chiar te incurajez sd afli cdt mai multe lucruri

despre corpul tdu.> Pentru cb astfel de copii gtiu cd e in ordine

sd discute despre sex cu mama Ei tatbl lor, probabil cd le vor spu-

ne imediat pdrinlilor dacd cineva incearcd sd profite de ei'

Iatd de ce pedofilii iqi aleg aproape intotdeauna victimele din

rindul copiilor care nu qtiu absolut nimic despre sexualitate qi

care nici nu vor spune nimic despre ce li s-a intAmplat' Ticerea

pdrinlilor a fost inleleasd de aceqti copii drept un mesaj fErd echi-

voc cd asemenea subiecte nu trebuie discutate. Prin urmare, in-

cercali sb vd creqteli copilul astfel incdt sd nu fie vulnerabil'