Anul 2 • Nr. 8 Orizontul copilului tãu - Ziarul Vocea...

C M Y K

Când lumea þi se deschide la picioare..

11 ARTIªTI PLASTICI DEORIGINE ROMÂNÃ EXPUNÎN GERMANIA

Deschiderea expoziþiei depicturã Michael Lassel înConsulatul General

„Ziua porþilor deschise” la ICR Berlin

Concert la Stadtgarten pentruSpitalul de Copii Craiova

Obiceiuri de Sfântul Ilie

DIN SUMAR

Con

sulta

nþã

ºi în

lim

ba r

omân

ã

Pagina 3

Pagina 6

Pagina 8

Pagina 5

Pagina 7

Pagina 11

Ziar pentru toþi cititorii cunoscãtori ai limbii române din Germania

12 pagini iulie - august 2011

ªªªªiiii vvvvoooo cccc eeeeaaaattttaaaa ppppooooaaaa tttt eeee ffff iiii

aaaauuuuzzzz iiii tttt ãããã!!!!

Anul 2 • Nr. 8

Din respectpentruculturaromânã!

PPPPuuuunnnn tttteeee îîîî nnnniiii ssss ttttoooorrrr iiiieeee PPPPaaaagggg iiii nnnnaaaa 2222

Orizontul copilului tãu

în Germania

Orizontul copilului tãu

în Germania

Am lucrat vreo sãptãmânã la materialul redat în ziar, dar credcã am elaborat un material destul de bogat în informaþii. Nuam pretenþia sã spun cã am reuºit sã tratez toate problemeleexhaustiv, dar cred cã am abordat majoritatea lor. Pagina 3

Pagina 4

iulie - august 2011Pagina 2

Cununia civilã dintre Charlene Wittstock ºi Albert de Monacoa avut loc în Sala Tronului din Palatul Prinþului ºi a durat foartepuþin. A fost un eveniment simplu, dar plin de încãrcãturãsimbolicã. În sfârºit...o prinþesã! Atât invitaþii, cât ºi monegascii aurãsuflat uºuraþi dupã ce sud-africana Charlene (33 de ani) a spus un„da” fãrã ezitãri. Chiar dacã avocatul lui Albert a negat informaþiileprivind o tentativã de fugã a viitoarei Prinþese de Monaco,locuitorii s-au temut cã aceasta s-ar putea rãzgândi în ultimulmoment, lãsându-l pe Prinþ cu buza umflatã, mai ales cã zvonurilenu au încetat sã circule nici mãcar în ziua cununiei civile. Lacununia civilã Charlene Wittstock a purtat o jachetã albastrã dinmãtase ºi pantaloni pânã la glezne, costum creat special pentrueveniment de celebra casã de modã Chanel.

Cununia religioasãAlbert ºi Charlene de Monaco s-au cununat religios la Palatul

princiar. Principesa Charlene a ales o rochie din mãtase ivorie, fãrãmâneci, cu trenã lungã, cu broderii din mii de cristale Swarovski ºiperle, un voal lung, ºi a avut pãrul prins în coc. Trena de mãtase cuo lungime de 20 de metri, a fost împodobitã cu 40.000 de cristaleSwarovsky, 20.000 de perle ºi 30.000 de “pietre în nuanþe de auriu”.Broderia a fost cusutã cu fir placat cu platinã. Cristalele ºi perlele aufost aranjate în modele florale. Voalul de mireasã a fost croit din 20de metri de tul de mãtase. Odatã trecuþi de cununia civilã religioasã,prinþul Albert ºi prinþesa Charlene ºi-au schimbat þinutele pentrupetrecerea care a urmat, iar prinþesa a ales tot o rochie Armani. Ceapurtatã la petrecere a fost mult mai simplã, fiind de culoare albã ºiavând patru volãnaºe. Prinþesa a avut pãrul prins într-un coc ºi apurtat pantofi cu vârful decupat. În mânã a þinut o poºetã de tip plic,asortatã ºi ea cu rochia. Prinþul Albert a optat pentru un sacou deculoare crem ºi pantaloni negri. Dupã ce a pãrut extrem de stresatãpe pacursul ceremoniei religioase ºi celei civile, prinþesa Charlenes-a dovedit a fi ceva mai relaxatã la petrecere. Fosta înotãtoare s-anãscut în Zimbabwe ºi provine dintr-o familie de nemþi, alãturi decare s-a mutat în Africa de Sud în 1989.

InvitaþiCasa Regalã de România a fost reprezentatã la nuntã de

Principesa Margareta ºi de Principele Radu. Prinþesa Lia ºi PrinþulPaul au fost ºi ei la Monaco. Cum Prinþul Albert a practicat diversesporturi, printre invitaþii sãi se aflã numeroºi sportivi. Dintresportivii români au fost prezenþi Ilie Nãstase, însoþit de iubita saBrigitte Sfãt, ºi Nadia Comãneci, împreunã cu Bart Conner.Preºedintele Traian Bãsescu a fost ºi el invitat, dar a trimis doar uncadou. Printre sutele de invitaþi prezenþi la slujba religioasã s-aunumãrat ºefi de stat, preºedintele Franþei Nicolas Sarkozy, regeleCarl XVI Gustaf al Suediei, preºedintele Libanului MichelSuleiman, preºedinta Irlandei Mary McAleese, Albert al II-lea alBelgiei ºi soþia sa, regina Paola, regina Silvia a Suediei, prinþesaMary a Danemarcei, ºi, din partea Marii Britanii, prinþul Edward,nepotul reginei Elisabeth a II-a, cu soþia sa, Sophie, dar ºipersonalitãþi mondene ºi sportive precum celebrul creator de modã

Karl Lagerfeldt, fostul top model Ines de la Fressange, preºedinteleFederaþiai Internaþionale de Automobilism Jean Todt, preºedinteleComitetului Internaþional Olimpic Jacques Rogge. Celebrul bucãtarfrancez Alain Ducasse a pregãtit o cinã fastuoasã cu mai multefeluri de mâncare pentru 450 de invitaþi. Bucãtarul a declarat cã dinmeniu vor fi nelipsite peºtele proaspãt ºi legumele culese direct dela ferma prinþului Albert. Invitaþii au stat la mese rotunde de câtezece persoane, plasate în saloanele ºi pe terasele Operei Garnier.

Charlene Charlene Wittstock, noua prinþesã de Monaco, a lãcrimat ºi în

bisericã, pe sub voal, dar a zâmbit generos când a vãzut verighetape mâna soþului ei Albert, în vârstã de 52 de ani. Albert i-a facut cuochiul miresei dupã ce i-a pus inelul pe deget, iar ea a schiþat unzâmbet... însã în cea mai mare parte a ceremoniei a avut o figurãoarecum melancolicã. Mirii s-au sãrutat de douã ori la altar, dupãrostirea jurãmintelor. Conform tradiþiei, mireasa în vârstã de 33 deani a mers dupã cununia religioasã sã depunã buchetul la capelã,moment în care a izbucnit în plâns. Unele tabloide au scris cã pechipul acesteia s-a citit, mai degrabã, tristeþe decât bucurie, iarteleviziunea din Monaco a acoperit momentul cu înregistrareasãrutului de la bisericã.

BombaPrinþul Albert al II-lea de Monaco va fi supus unui test de

paternitate dupã nunta sa cu Charlene Wittstock. Potrivit unoroficiali, Prinþul ar fi tatãl al celui de-al treilea copil nelegitim.Agenþia de presã France Press informeazã cã oficiali anonimi auconfirmat existenþa unei cereri ca Prinþul sã efectueze un test depaternitate. Albert al II-lea de Monaco mai are un bãiat în vârstã de6 ani, Alexandre, cu o fostã stewardesã, Nicole Coste, ºi o fiicã de19 ani, Jazmin, cu Tamara Rotola. Potrivit legii din Monaco,niciunul din copiii nelegitimi nu va urca pe tron. “Chiar dacãexistenþa unui al patrulea sau al cincilea copil va fi confirmatã,Albert nu va avea un moºtenitor la tron pânã când Prinþesa Charlenenu-i va dãrui unul”, a declarat un oficial. Revista francezã Publicsusþine cã Prinþul este tatãl a altor doi copii nelegitimi, menþionândcã unul este în vârstã de 18 luni iar celãlalt este fiul a unei italiencecare se pregãteºte sã facã publicã povestea sa. Alte publicaþiisugereazã cã Nicole Coste ar putea fi mama celui de-al doilea copilal Prinþului. Ca atare, au circulat zvonuri cum cã ar mai exista ºi unalt copil nelegitim, fapt ce ar fi determinat-o pe Charlene sã încercesã anuleze nunta ºi sã se întoarcã în Africa de Sud. Palatul de laMonaco a negat însã aceste zvonuri. O poveste tristã, dar regalã. Opoveste adevãratã, presãratã cu broderii, fast, perle ºi cristaleSwarovsky. Multe, multe lacrimi ºi melancolie. Dominique StraussKahn, fostul director al FMI, aflat pânã nu demult în arest ladomiciliu, a fost eliberat. El rãmâne, în continuare, acuzat deagresiune sexualã. Toatã lumea este cu ochii pe DSK. Va candida,totuºi, la preºedinþia Franþei? Cum rãmâne însã cu soþia lui, AnneSinclair...s-a întrebat cineva? ªi bogaþii plâng....câteodatã!

Ioana Diaconu

Ne leagã un interescomun: dorinþa deinformarecorectã ºi dragostea pentrulimba românã

Nu de puþine ori ne-am amãgit cu vremea (vremurile)care sunt! Nu de puþine ori am fost întrebaþi care este scopulºi interesul manifestat de fiecare persoanã care este alãturide noi. Am trecut de atâtea ori prin focurile verbale ale maimultor indivizi („individe”) care ºi-au vãrsat of-ul. Nu-inimic! Viaþa merge înainte (cu sau fãrã) jargoane. M-amobiºnuit cu cei care nu pot da mai mult, care cred cãuniversul lor sunt EI, dar nu în cele din urmã cã munca pecare noi o prestãm este doar ca sã „ne bãgãm în seamã”, aºacum zicea ºi cunoscutul profesor/scriitor George Stanca:„unde nu este, nici Dumnezeu nu cere!”, lãsãm ca tot ce esteurât sã curgã, ce este frumos sã rãmânã. Am ajuns la numãrulopt al publicaþiei VOCEA TA, iar numãrul cititorilor acrescut vizibil, cât ºi al abonamentelor. Cerinþeledumneavoastrã ne-au mobilizat ºi încercãm ca, numãr denumãr, sã vã satisfacem interesul pentru ºtiri utile ºi variate..

Mulþumesc tuturor celor care m-au susþinut, îmi ceriertare faþã de cei pe care i-am „încondeiat”, dar trebuie sãspunem lucrurilor pe nume. Nu sunt genul de om carebârfeºte pe la colþuri, care exagereazã. Ceea ce am de spus,o spun în faþã sau prin ceea ce îmi este mie mai drag - scrisul.Am dat dovadã de bun simþ ºi colegialitate ºi am invitat toateasociaþiile din Germania sã-ºi mediatizeze activitãþile, sã-ºiexpunã în scris realizãrile, evenimentele pe care le-auorganizat ºi proiectele pe care doresc sã le facã în viitor. Nusuntem concurenþa nimãnui, nu „vindem” decât informaþia,iar acest lucru o facem cu toatã plãcerea...

Ziarul VOCEA TA este pus (în continuare) gratuit ladispoziþia dumneavoastrã. Facem acest lucru din respectpentru limba românã ºi pentru cititorii noºtri cãrora le faceplãcere sã primeascã informaþii în limba românã sau pentrucei care nu doresc altceva decât sã-ºi delecteze sufletul ºimintea cu dulcele grai românesc.

Jurist:Ionela van Rees - Zota

EEDDIITTOORRIIAALL

Melancolie, perle ºi cristale

Ai ceva de transmis?Ai talent literar ºi ºtii sã îþi expui ideile într-un stil atrãgãtor?

Vrei sã fii redactor la Radio R România?

Doreºti sã publici articole, eseuri, interviuri?

Doreºti sã ai emisiunea ta audio?

Te pricepi sã redactezi ºtiri?

Platforma Culturalã AªII ROMÂNI îþi oferã cadrul necesar.

Agenþia de Presã AªII ROMÂNI, Radio R România ºi ziarulVOCEA TA.

Pune-þi gândurile pe hârtie ºi trimite-le pe adresa:[email protected]

Dacã eºti mai curajos(ã) sunã la 0160 3373128

S-ar putea sã iasã o colaborare frumoasã.

Dupã 138 de ani ºi 2 luni, în ziua de 03iulie 2011, Marele nostru Domnitor,Alexandru Ioan Cuza, ne-a zâmbit din ace-laºi loc pe care îl pãrãsea cãtre eternitate. Iarnoi, cei prezenþi la eveniment, în spiritulneamului românesc, am avut de aceastã datãîntr-un cadru festiv, posibilitatea de a-i aducemulþumirile unui popor pe care cu modestieam încercat sã-l reprezentãm. Veacurile autrecut, istoria s-a scris mai departe adunândîn paginile sale lacrimi ºi speranþe. Dar ºigânduri de recunoºtinþã, acelor fii aineamului cãrora le datorãm existenþa.Heidelberg-ul s-a îmbrãcat în raze de soarestrecurate printre norii unei veri capricioaselãsând bucuria Unirii în cuget ºi simþiriromânilor veniþi special dar ºi a prietenilorgermani care au dorit într-o astfel de zideosebitã sã fie alãturi de ei. Când spunemHeidelberg, spunem „istorie“ dar spunem ºi„azi“. Iar „azi“ pentru cei de aici însemnã ºiAsociaþia „Al. I. Cuza“, un nucleu de românicare fac cinste locului, avându-l în frunte peinimosul Josif Herlo. Aici se aud acordurienesciene cu ocazia Festivalurilor Enescu,

aici se aud replici pe scenã rostite de mariactori români veniþi în turnee cu spectacolede teatru, aici se învãþa limbã romanã înUniversitate. ªi tot aici am avut bucuria ºionoarea ca într-o zi de iulie sã ne aflãm defaþã la dezvelirea bustului ultimului nostrudomnitor, prin bunãvoinþa unor oameni desuflet. Pe lângã organizatori, prezente au fostpersoane de marcã, cum ar fi: BrânduºaPredescu - Consul General al Românieipentru Bayern ºi Baden-Württemberg laMünchen, Dr. Joachim Gerner - Primaruloraºului Heidelberg, Marcel Alexandru-Consul General al României la Strasbourg,Mircea Cosma-Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Prahova ºi Preºedintele Fundaþiei„Mihai Viteazul“ (cel care a iniþiat ca cel de-al 98-lea bust-din lista de 100 de statui ºibusturi-sã fie plasat la Heidelberg ºi sã-lîntruchipeze pe Al. I. Cuza), Maria Voicu-Directoarea Muzeului de Istorie ºiArheologie Prahova, Hans-Martin Mumm-Directorul Biroului Culturã al oraºuluiHeidelberg, Bogdan Cuza- urmaº pe liniepaternã a fostului domnitor (acesta fiind

însoþit de fiul sau Alexandru Ioan Cuza),Constantin Ionescu-artist plastic (membru alUAPR, realizatorul bustului sculptat),ªtefan Breiller (Brailoiu)- Preºedintele LigiiCulturale pentru Unitatea Românilor dePretutindeni (care a realizat soclul statuii),poetul Gheorghe Voicu (care ne-a ºi recitatuna din poeziile sale scrise special pentruacest eveniment), reprezentaþi ai Gorjului,Prahovei, Timisului, Forumului GerrumStuttgart, Asociaþiei Studenþilor „Decebal“Stuttgart ºi mulþi alþii. Pentru seara seanunþase Festivalul Tineretului de Folcloraºa cã aparte din participanþi s-au aflat ºi aicide faþã ca sã-ºi aducã ºi ei salutul cu respectºi nu în ultimul rând, sã cânte, sã joace HoraUnirii ºi sã închine în cinstea evenimentuluiun pahar de vin românesc. S-au rostitalocuþiuni ºi cuvinte frumoase. Cel maiemoþionant moment însã a fost cuvântareadomnului Bogdan Cuza care ºi-a arãtatrecunoºtinþa pentru acest deosebit moment,subliniind datoria de onoare pe care i-oimpune faptul cã poartã numele unui mareOM. Un alt moment emoþionant a fost dupãslujba de sfinþire a bustului, efectuatã depãrintele Viorel Mehedinþiu, atunci când unpumn de pãmânt românesc adus de acasã afost presãrat la baza soclului, un nou semnde unitate, frãþie ºi strânse legãturi întreGermania ºi România. Pãmânt românesc,pãmânt german, punte aruncatã între celedouã popoare, între ieri ºi azi, biruind timpulîn istorie... …Iar bustul Marelui Domnitorva privi de acum mereu spre HotelulEuropa, ca ºi când ar fi ieºit numai scurt dinapartamente la o plimbare în frumosul parc,cu susur de fântâni arteziene ºi aer liniºtit.

Daiana Matieº

Punteîn

istorie

Foto: Stefan Koch/Heidelberg

iulie - august 2011 Pagina 3

Motto: ”Copiii mici nu te lasã sã dormi, cei mari

nu te lasã sã respiri”. (Proverb rusesc )

Înainte de naºterea copiluluiLegea privind protecþia maternitãþii pro-

tejeazã femeile gravide ºi tinerele mame înprincipal împotriva concedierii ºi, de asemenea,împotriva reducerii temporare a veniturilor.Aceastã protecþie specialã este acordatã pedurata sarcinii ºi pânã la patru luni de la naº-terea copilului. De asemenea, legea regle-menteazã ºi interdicþia de lucru în zonelepericuloase cu scopul de a proteja sãnãtateamamei ºi a copilului. Perioada de acoperireîncepe cu cel puþin ºase sãptãmâni înainte dedata preconizatã a naºterii ºi se terminã în modnormal, la opt sãptãmâni dupã naºtere (saudouãsprezece sãptãmâni, în caz de naºteripremature sau naºteri multiple). Asadar, oricefemeie însãrcinatã în Germania (inclusiv celede origine româna) încadratã în muncã aredreptul la concediul de maternitate, indiferentde perioada lucratã înainte sau de numãrul deore lucrate sãptãmânal.

Naºterea copiluluiLa naºterea unui copil, pãrinþii au un

termen de 15 zile lucrãtoare pentru a declara

noul-nãscut în oraºul natal. Multe maternitaþigermane au încheiat acorduri cu oficiul de starecivilã, astfel încât formalitãþile de înregistrareale nou nãscutului sunt îndeplinite cu uºurinþãprin intermediul lor. În caz contrar, moaºa,medicul sau medicul de urgenþã pot emite uncertificat constatator al naºterii(Geburtsurkunde) pe care pãrinþii trebuie sã îlprezinte la Starea Civilã.

Întreþinerea copilului dupã naºtereOrice salariat poate solicita un concediu

parental destinat educaþiei copiilor sãi. Fiecarepãrinte are dreptul la un concediu parental timpde maxim 3 ani pe copil ºi poate, apoi, sã-ºi reiaactivitatea iniþialã. Pe durata acestui concediu,parintele care se ocupa de copil primeºte oalocaþie parentalã ( Elterngeld ) pe o duratã demaximum 14 luni, în cuantum de 67% dinvenitul pierdut, dar aceastã alocaþie nu poate fimai micã de 300 euro ºi nu poate fi mai marede 1800 euro pe lunã. Unul dintre pãrinþi opoate cere 12 luni maximum, restul de 2 lunifiind rezervat celuilalt pãrinte. În Germaniaexistã cutuma ca în primele 12 luni, mama sãfie cea care se ocupa de copil ºi în luna 13 ºi 14,tatãl copilului sã devinã… mamã.

Dupã expirarea celor 12+2 luni, un pãrinteare drept în continuare la concediul parental,dar fãrã …platã. Totuºi, concediul parental

permite angajatului exercitarea unei activitãþiicu program redus de lucru, pentru a fi capabilsã se consacre educaþiei copilului ºi, în acelaºitimp, sã pãstreze legãtura cu activitatea luiproductivã. În plus, pe lângã aceastã sumã,copilul are drept la o alocaþie lunarã pentru operioadã de cel puþin 18 ani. Dacã însãurmeazã o formã de studii superioare, el poateprimi alocaþie pânã la 27 de ani, iar pentrusolicitanþii de lucru pânã la 21 de ani.Cuantumul acestei alocaþii este de 184 euro pelunã pentru primul ºi al doilea copil, 190 euro

pentru al treilea ºi 215 euro începând cu alpatrulea copil. Interesant este cã un copil dinRomania, care domiciliazã în Romania, poateprimi alocaþie din Germania dacã unul dintrepãrinþi lucreazã legal acolo. De fapt, acestajutor familial este acea vestitã alocaþieeuropeanã pentru copii. Procedura este legalã,comportã niºte alergãturi pe la autoritãþileromâne ºi germane, dar în final se potobþine 174 de euro de la statul german în plus,pe lângã cei 10 euro pe care îi dã statul român.

Laura Fuss

OOrriizzoonnttuull ccooppiilluulluuiittããuu îînn GGeerrmmaanniiaa

Am lucrat vreo sãptãmâna la materialul redatmai jos. Dar cred cã am elaborat un material

destul de bogat în informaþii. Nu am pretenþia sãspun cã am reuºit sã tratez toate problemele

exhaustiv, dar cred cã am abordat majoritatealor. Sã lãsãm însã vorbãria ºi sã o luam cu

începutul. Adicã chiar înainte de naºterea unuicopil în Germania.

Cursanþi din 17þãri la BraºovParticipanþi din 17 þãri la ediþia a XVII-a a

Cursurilor de limbã, culturã ºi civilizaþieromâneascã organizate de Institutul CulturalRomân la Braºov 38 de participanþi din 17 þãri vorurma, în perioada 5 – 30 iulie 2011, la Braºov,Cursurile de limbã, culturã ºi civilizaþie româneascãorganizate de Institutul Cultural Român. Ajuns laediþia a XVII-a, programul este derulat înparteneriat cu Facultatea de Litere a UniversitãþiiTransilvania din Braºov, Muzeul „CasaMureºenilor“ ºi Grupul de Iniþiativã Localã„Corona“. Au ales sã studieze limba românã laBraºov interpreþi de la Consiliul Europei ºi de laConsiliul Uniunii Europene, cercetãtori, profesori,doctoranzi, studenþi, dornici sã-ºi aprofundezecunoºtinþele lingvistice ºi culturale sau aflaþi laprimul contact cu spaþiul românesc. Cursanþiiprovin din SUA, Austria, Belgia, Bulgaria, MareaBritanie, Franþa, Germania, Italia, Lituania,Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Rusia,Spania, Suedia ºi Ucraina.

ªi la aceastã ediþie, cursurile intensive de limbaromânã ºi cele de culturã ºi civilizaþie româneascã(pe teme de istorie, literaturã, cinematografie,politicã ºi jurnalism) sunt completate de ateliere decreaþie (dans de societate din secolul al XIX-lea,jurnalism ºi publicitate, gastronomie, meºteºuguri –artã decorativã, modelaj în lut), proiecþii de filme ºiexcursii de documentare culturalã. O „searãinternaþionalã“ le va oferi participanþilor prilejul sã-ºi prezinte þãrile din care vin, fiecare cu specificulpropriu (obiceiuri, bãuturi, mâncãruri tradiþionale,º.a.). Programul de documentare va începe cu ovizitã la Complexul Naþional Muzeal ASTRASibiu(www.muzeulastra.ro).

La terminarea cursurilor, absolvenþii susþin untest în urma cãruia pot obþine un certificat decompetenþã lingvisticã oferit de Facultatea deLitere a Universitãþii Transilvania din Braºov ºi uncertificat de evaluare a nivelului de cunoaºtere alimbii române, eliberat de Institutul CulturalRomân. Detalii: www.icr.ro/cursuri_brasov

Contact media: Serviciul de Presã al ICR, tel:031 71 00 622, e-mail: biroul.presa@ icr.ro

Se mai fac din când în când afirmaþii cãromânii în Germania nu ar fi integraþi. Cei carefac aceste afirmaþii probabil nu cunosc prea mulþiromâni ºi nu au încercat sã se apropie de aceºtiasau de comunitãþile din care fac parte. Peromâni, ca peste tot, îi întâlnim ºi în Stuttgart.Stabiliþi de mai mulþi sau de mai puþini ani,majoritatea ºi-au gãsit aici o a doua casã,amestecându-se în cotidian.

ªi tot ca peste tot ºi aici ºi-au creat nuclee înjurul cãrora, mânaþi de dorul plaiurilor natale, delimbã ºi obiceiuri, se strâng în funcþie de intereseºi simpatii, având ca majoritateamigrantilor ºi o a doua viaþã paralelãcu a bãºtinaºilor. În Stuttgart s-aucreat în timp patru mari asociaþii, ceade -a cincia, cea mai tânãrã aflându-se într-un proces prelungit deformare. Acestea sunt ACOR(Asociaþia Cetãþenilor Originari dinRomânia) înfiinþatã în 1979(asociaþia sprijinã parohia ortodoxãSf. Ilie din Stuttgart), Parohiaortodoxã românã Naºterea Domnului(1996), AGERO (înfiinþatã în 2000),Forum Gerrum (2004-2005) ºi ceimai tineri, iniþial „Rãsunet” (2009)deveniþi în timp Forumul StudenþilorRomâni „Decebal”.

Cel mai frumos este însã cândinteresele ajung sã se contopeascã, iar activitãþiletind sã-i împleteascã într-un nou format,creându-se o unitate între cei care dintr-o datã numai conteazã din care asociaþie fac parte, lãsândloc unei bune dispoziþii generale. De aceasta datãrândurile mele se vor referi la douã acþiuniorganizate de cãtre douã dintre asociaþiileromânilor din Stuttgart la interval apropiat detimp ºi având o aceeaºi temã, îndrãgitã de toþi :excursiile. Astfel, ACOR, aºa cum ne-a obiºnuitîncã din anii `90, prin strãdania preºedinteluiVadim Cercasov ne-a strâns pentru 3 zileîmpreunã pe noi, cei interesaþi, la Viena iarForumul Gerrum, prin cea a Erikãi Jakob, ne-apurtat pentru 4 zile cãtre Berlin. Interesant estedeasemenea cã mulþi dintre românii stuttgarteziau ajuns în timp sã fie concomitent membrii aimai multor asociaþii, ceea ce ne duce la gândul cãei nu þin atât de mult la unele împãrþiri, ciimportant este numai sã fie împreunã. Nici o

excursie nu este uºor de organizat. Dar ceiimplicaþi, având mai multã sau mai puþinãexperienþã, ºi-au dat silinþa ca totul sã decurgãperfect, iar aºteptãrile participanþilor pot spune cãau fost chiar depãºite.

De aceastã datã Viena ºi Berlinul ne-au statla picioare, ajutându-ne la dezvãluirea tainelorpãmântului pe care s-a clãdit parte din istoriaeuropeanã. Dacã m-aº gândi ce m-a fascinat celmai mult în ambele oraºe nu mi-ar fi uºor de ales.Mai ales cã timpul a fost mult prea scurt. Vienaîºi are flerul ei. Parfumul palatelor prin care Sisi

îºi foia rochiile se rãspândeºte în toate unghereleoraºului lovindu-se spart de arhitectura jucãuºã alui Hundertwasser. Mitul frumoasei împãrãteseElisabeth (Sisi) ne însoþeºte la fiecare pasfãcându-ne sã ne întrebãm dacã ºi-ar fi dorit sã-ºi vadã peste ani chipul pe umbrele, ambalaje,baticuri. Oare s-a gândit vreodatã la amprenta pecare o va lãsa peste generaþii? Poate da, poate nu.Cert este cã ea continuã sã trãiascã în sufletelemultora, iar amintirea ei nu se va ºterge uºor. Po-veºti despre viaþa ei circulã peste tot, despretristeþile ºi capriciile întotdeauna însã îndeplinite,despre viaþa ei la palat, despre dietele ºi activitã-þile ei sportive, despre cãlãtoriile ei permanente,despre talentele ei literare, care nu au înscris-oînsã niciodatã între vârfurile literaturii...., despretragicul ei sfârºit. Faptul cã austriecii îºi iubesccapitala li se citeºte pe chipuri, trãdându-lemândria cã aparþin acestor locuri. Îl redescopãrpe Egon Schiele, care în istoria artelor îºi are

locul alãturi de Gustav Klimt. Douã nume alecãror creaþie îmi este aproape de inimã ºi mãbucur cã viaþa a fãcut ca ei sã se întâlneascã ºi sãse descopere, lãsându-ne atâta amestec de duri-tate ºi delicateþe, de forþã ºi culoare întrepãtrunsãpe pânze atârnate cuminþi prin muzee. IarDunãrea continuã ºi ea sã curgã lin printreconstrucþiile pline de mãreþie, aerisite, în apele eioglindindu-se volanele cerului de ieri ºi de azi.

Berlinul copleºeºte prin contradicþiiledealtfel normale, toþi vizitatorii cãutând neobositsã înþeleagã o istorie unicã, frãmântatã, greu de

înþeles, graniþele care deºi acuminexistente, fascinându-i continuuºi dându-le o dorinþã ciudatã de apune degetul pe rãni care se închidgreu cu toate cã au trecut atâþia ani.Este un magnet al unui zid ce sevrea mereu descoperit, fãcându-tepermanent sã cauþi cu ochii acea„o pãtrime” ºi poveºtile adevãrateale „celorlalte trei”, neputându-teabþine sã nu te întrebi la fiecarecolþ: „ aceasta cui a apartinut?”....Berlinul va rãmâne încã mulþi anicu acest zid fantomã pe umeri, iarparte din el, pãstratã azi cu sfinþe-nie, deºi coloratã în modernulgraffiti al zilei te face încã o datã sãte întrebi „cum de este totul ade-

vãrat?”. ªoferul de taxi cu care am cãlãtorit pen-tru 30 de minute m-a introdus din primele secun-de în atmosferã, fãcându-mã sã mã despart greude el, simþind cã asemeni fiecãrui berlinez îmipoate povesti ore întregi fãrã oprire. Generaþiiletinere trãiesc ºi îºi amestecã amintirile cu ale bu-nicilor ºi pãrinþilor. Berlinul este încã un ºantier,noul ºi vechiul se întrec unul pe altul, mãreþia luicapãtã însã alte dimensiuni când te apropii de oa-menii acestor locuri, foarte deschiºi ºi pestriþi, ca-re se tolereazã reciproc într-un mod aparte, fãcân-du-te sã te simþi de-al lor ºi totodatã lãsându-þilibertatea de a te putea pierde în mulþime, copil alunei lumi ce þi se deschide zilnic la picioare.Suntem în aceastã varã de douã ori câºtigaþi,lumea ni s-a deschis la fiecare pas, venind dinfiecare colþ mai bogaþi spiritual ºi cu mai multãînþelegere pentru ceea ce a fost, este ºi trãieºte înistorie, culturã, politicã, social european.

Daiana Matieº

Când lumea þi se deschide la picioare..

C M Y K

Liliana Moldovan (L.M.): Statisticilesocio-culturale demonstreazã cãfenomenul asociativ românesc dinGermania este bine reprezentat deorganizaþii culturale care fac cinstemediului cultural românesc de pestehotare. Ce rol joacã “Platformaculturalã AªII ROMÂNI” în perimetrulculturii româneºti din Germania, cu cescop ºi când a fost înfiinþatã?Ionela van Rees-Zota (I.v. R.-Z).: Plat-

forma Culturalã AªII ROMÂNI a fost înfiinþatãîn luna ianuarie 2009, când, de fapt, s-a trecut dela fosta platformã cu numele IMPACT laaceasta. Atunci ne-am hotãrât sã deschidemagenþia de presã AªII ROMÂNI. Exista dejaRadio R România, prin urmare a luat fiinþã omicã platformã mass-media, care pe parcurs s-adezvoltat. Au urmat apoi paºii mai mari,deschizând Centrul Cultural Româno-German,în patrimoniul cãruia avem: Biblioteca IonMinulescu ºi oferim multe alte serviciiculturale, de divertisment ºi economice. Rolulpe care aceastã Platformã Culturalã îl are, estefoarte mare ºi important, avându-se în vedere cãsuntem singurii care organizeazã astfel deactivitãþi din zonã. De curând am scos pe piaþãºi ziarul, în formã tipãritã, VOCEATA, iar unuldin cele mai importante lucruri este faptul cã înluna aprilie a anului 2011 am intrat cu drepturilegale în posesia Asociaþiei DACIA, care va fide fapt ºi susþinãtoarea proiectelor noastreviitoare. De asemenea, Centrul Cultural a primitbotezul exact la o lunã de când a fost înfiinþat ºiva fi cunoscut ca: CENTRUL CULTURALROMÂNO-GERMAN DACIA.

L.M.: Care este relaþia Platformei cultu-rale “AªII ROMÂNI” cu autoritãþile lo-cale, respectiv cu primãria dinNürnberg?I.v. R.-Z.: Relaþia Platformei Culturale cu

autoritãþile este bunã. Deja s-au legat partene-riate frumoase, oficialitãþile au început sã necunoascã, iar ce este mai important, este faptulcã apreciazã munca pe care noi o depunem ºi nesusþin. Soþul meu, Berthold Staicu, este dejamembru în Consiliul de Integrare de laMünchen, încã de anul trecut, luna septembrie,prin urmare avem o legãturã aparte cu toþi ceidin Instituþiile de Stat. Nu trebuie omisConsulatul Român de la München, cu care

avem o colaborare strânsã ºi de bun augur.

L.M.: Îmi face plãcere sã menþionez cãproiectele culturale pe care le-aþi realizatau primit sprijinul autoritãþilor consu-lare româneºti. Pornind de aici, te-aºruga sã evoci 2 sau 3 momente esenþialecare au marcat traseul relaþiilor dintrePlatforma culturalã ºi ConsulatulRomân din München.I.v. R.-Z.: Aºa cum am menþionat mai sus,

avem relaþii deschise cu cei de la München.Întotdeauna au rãspuns la invitaþiile pe care noile-am fãcut, iar aici aº putea enumera câtevaevenimente foarte importante: Spectacolul cares-a desfãºurat în luna noiembrie 2009 cu prilejullansãrii proiectului deschiderii CentruluiCultural, apoi inaugurarea Centrului ºi abibliotecii care a avut loc în luna aprilie 2010.Colaborarea noastrã a continuat la BioFach ºilista nu se încheie aici. La aproximativ toateevenimentele organizate de noi, oficialitãþileconsulare au fost prezente ºi pe aceastã cale lemulþumim. De asemenea, am fost ºi vomrãmâne parteneri media la multe evenimenteorganizate de aceºtia ºi alte instituþii, asociaþiicare vor dori acest lucru.

L.M.: Afinitatea pe care o ai pentrupoetul Ion Minulescu, este deja binecu-noscutã. Faptul cã eºti autoarea unorvolume de poezie este doar un aspect alrelaþiei speciale pe care o ai cu poetulromân. Pe scurt, ce alte lucruri te leagãde Minulescu, de destinul sãu poetic?I.v. R.-Z.: Asta este o întrebare mai

sensibilã. Ce mã leagã de Ion Minulescu? Mi-ar fi plãcut sã spun cã sunt fiica lui sau cã mi-erudã, dar acest lucru nu este posibil. În schimb,pot afirma cã poeziile lui mi-au captivat atenþiaîncã din copilãrie, iar numele lui este atât demelodios, încât (dupã pãrerea mea), chiar dacãnu era poet, tot devenea. Viaþa lui plinã deaventuri marcante, plecarea lui la Paris, studiulºi familia, oferã ceva care se aseamãnã un piccu ceea ce am fãcut ºi eu, cu menþiunea cã eunu am fost susþinutã de pãrinþi financiar, ci mi-am suportat singurã proiectele. Coincidenþe arfi multe ºi dacã aº cãuta, cu siguranþã cã aº maigãsi. Minulescu a scris prima poezie ºi asemnat cu numele de NIRVAN. Eu am scrisprima poezie care s-a numit NIRVANA ºi carea fost publicatã într-un ziar din Slatina, chiar

oraºul în care poetul s-a nãscut. Am fãcut liceulla Piatra Olt, iar când eram în clasa a X-a amparticipat la olimpiada naþionalã chiar în liceulunde Minulescu ºi-a fãcut studiile. Unul dinsubiectele de la olimpiadã se referea laMinulescu, iar locul pe care m-am clasat a fostal cincilea.

L.M.: Care este cea mai recentã realizareliterarã a ta?I.v. R.-Z.: Cred cã aº spune cã este apariþia

mea alãturi de alþi scriitori contemporani,inclusiv ce-a care îmi ia interviul (LilianaMoldovan) în ANTOLOGIA SCRIITORILORCONTEMPORANI DIN ÎNTREAGA LUME.Dar la finalul acestui an voi scoate o carte foarteinteresantã, constituitã sub forma unui dialogdin care voi afla rãspunsuri la câteva întrebãrimai sensibile ºi incitante. Cartea va purta titlul:PATRIOTISMUL ROMÂNESC ÎNTRE DIS-PARIÞIE ªI IZBÂNDÃ.

L.M.: Ce reprezintã scrisul pentru tine ºice valenþe are el? I.v. R.-Z.: Am cochetat cu scrisul încã din

copilãrie, când am început sã scriu poezii pentrucopii. Mai târziu, la liceu, am fost încurajatã dediriginta mea – d-na Maria Tatomir - care mi-adeschis apetitul de a scrie. Mult ºi frumos! Deatunci, pânã în ziua de azi nu m-am mai oprit ºicred cã niciodatã nu voi putea sta fãrã a scrie.Presa scrisã, cartea ºi creaþia fac parte din mine,mã caracterizeazã ºi voi merge pe acest drum cuo mare ºi continuã plãcere.

L.M.: Revenind la chestiunea afinitãþilorculturale, crezi cã, în general, noioamenii avem nevoie de mentori pentrua evolua pe plan profesional ºi personal?I.v. R.-Z.: Pãrerea mea este cã nu avem

nevoie mereu de mentori pentru a evolua în planprofesional. Cât despre cel personal, nu netrebuie un mentor. Este suficient sã crezi în ceeace faci, sã-þi pui în aplicare ideile, planurile ºivei fi pe drumul cel bun. Dacã vezi cã faci bineceea ce faci, dacã vezi cã munca ta dã roade, nutrebuie sã ai un mentor, poþi continuabucurându-te de succese.

L.M.: Dintre personalitãþile româneºti,din trecut sau prezent, numeºte, te rog, opersoanã care te-a impresionat ºi pe careai aºeza-o pe firmamentul culturiinaþionale româneºti.

I.v. R.-Z.: Aici e greu de rãspuns! Din celeprezente, nu ºtiu dacã aº aºeza pe cineva pepiedestal. Aº urca oameni NORMALI, ca tine,ca cei care s-au implicat în munca devoluntariat, care au fãcut ceva pentru a lãsaneamului românesc ceva, care nu s-au gânditnici mãcar o clipã la remuneraþii financiare ºicare ºi-au pierdut timp preþios pentru acte debinefacere. Din trecut? Aº putea urca pe acestpiedestal pe Eliade, Minulescu, Bacovia,Alecsandri, Creangã, Eminescu, Avram Iancu,Mircea cel Bãtrân ºi aºa mai departe...

L.M.: Cu ce alte proiecte te ispiteºteviitorul? Ce obiective personale ºiprofesionale ai cuprins în agendaprimãverii ºi verii acestui an?I.v. R.-Z.: Primãvara a început puternic,

sãrbãtorind UN AN de la înfiinþarea CentruluiCultural ºi a Bibliotecii Ion Minulescu, apoi aavut loc „botezarea” Centrului cultural cu nu-mele DACIA, cu acest prilej am organizat lan-sarea a douã volume: ”Antologia scriitorilorcontemporani români din întreaga lume” deLygia Diaconescu ºi a volumului ”Introducereîn managementul serviciilor de bibliotecã” scrisde Liliana Moldovan. Dupã cum am mai spus,intenþionez sã scot volumul ”PATRIOTISMULROMÂNESC ÎNTRE DISPARIÞIE ªIIZBÂNDÃ” ºi tot aºa... De asemenea, în planpersonal, nu ºtiu ce sã zic... Sã fim cu toþiisãnãtoºi, e cel mai important. Copii sã ne aducãrezultate frumoase de la ºcoalã ºi vedem noi peparcurs ce va mai fi...

L.M.: Pentru a încheia în maniera intimãºi optimistã, aº dori sã aflu: ce înseamnãpentru tine fericirea?I.v. R.-Z.: Ah! M-ai prins într-un moment

sensibil! Nu ºtiu ce sã rãspund acum, dar cred cãpentru mine fericirea apare atunci când eºtiiubit, înþeles, când poþi oferi din ”ceva-ul” tãuºi celor din jur, când poþi sã-þi faci semeniifericiþi ºi când ai liniºte sufleteascã. Eu, spreexemplu, mã simt tare bine atunci când îi facfericiþi pe cei din jurul meu. Am fãcut multepersoane fericite, chiar cu preþul liniºtii ºifericirii mele, dar a meritat efortul. Nimic nueste mai presus pe lumea asta decât sã nu fiegoist ºi sã fi bun. Atunci, cred, cu siguranþã cãfericirea îþi este asiguratã.

Liliana Moldovan

Din respectpentru cultura

românã!- Interviu cu Ionela van Rees-Zota, preºedintaCentrului Cultural Româno-German „Dacia” -

Pagina 4 iulie - august 2011


Diversitatea culturii din Transilvania,potenþatã de tradiþia secularã a acesteiregiuni, este deja arhicunoscutã înGermania (ºi) datoritã romanelor luiHerta Müller, laureatã a premiului Nobelîn anul 2009. Romanul “Atemschaukel”relateazã pregnant condiþiile dificile încare saºii din nordul þãrii au fost nevoiþisã trãiascã sub dictatura lui Ceauºescu,mulþi dintre aceºtia pãrãsindu-ºi definitivpatria.

Cei unsprezece artiºti, prezenþi culucrãri în expoziþie, sunt nãscuþi înRomânia; toþi au plecat din aceastã þarãcu multe decenii în urmã, pentru a începeo nouã viaþã în Germania. În patriaadoptivã au fost însã confruntaþi cuprejudecãþi, cu atitudini distante, dar ºicu un generos sprijin ºi multã apreciere.Operele expuse ilustreazã convingãtordespãrþire ºi evadare, amintiri, speranþeºi realizãri în viitor. Spectatorii acesteiexpoziþii sunt purtaþi pe aripile uneicãlãtorii emoþionale, în care gamacromaticã, contrastele valorice ºi reliefuldramatic al exponatelor constituiejaloanele lor de conduitã. Impresiile

puternice ºi multitudinea mesajelorpreluate au menirea de a lãsa un ecoudurabil în memoria spectatorilor.

Participanþii la mai sus-amintitaexpoziþie sunt:

Marianne GANEAIngo GLASSGeo GOIDACIRadu-Anton MAIER (RADU)Armin MÜHSAMHelmut STÜRMERKaspar TEUTSCHlászló tóthEugen VIEHMANNJohann WAADTHugo WOLFFVernisajul:VINERI, 1 IULIE, ORELE 18.00Artiºtii vor fi prezenþi la deschiderea

oficialã a expoziþiei de artã.Durata expoziþiei:01 IULIE - 28 IULIE 2011Orele de deschidere:Miercuri: 14.00 - 17.00Vineri: 14.00 - 17.00Sâmbãtã: 11.00 - 13.00sau la numãrul de telefon:

0049 (0) 8141 224595Mai multe informaþii gãsiþi în in-

ternet la adresa www.raduart.de/ro/index.html

Profilul galeriei de artã RaduartGaleria Raduart fost înfiinþatã în anul

2010 de cãtre Radu-Anton Maier ºiSvetlana Maier. Galeria constituie uncentru internaþional de artã contempo-ranã, cu precãdere picturã, graficã ºisculpturã. În centrul activitãþii ei se aflãpromovarea lucrãrilor marelui pictor deorigine romana Radu-Anton Maier(nume de artist RADU). Pe lângã aceastaea reprezintã o platformã de afirmare atinerilor artiºti încã neconsacraþi.

Adresa noastrã:Galerie RaduartLedererstrasse 12,D-82256 FürstenfeldbruckTel. +49 (0) 8141 224595Fax: +49 (0) 8141 224593E-Mail: [email protected]: www.raduart.de

Dr. Svetlana MAIER

În data de 9 iunie 2011, în Consulatul General alRomâniei la München a avut loc un eveniment deexcepþie. La iniþiativa misiunii diplomatice române,rãspunzând dorinþei artistului german originar dinRomânia, dr. IngoGlass, acestuia i-afost decernat, în ca-drul finisajului expo-ziþiei sale aniversare„Spaþii Deschise”, înnumele statului un-gar, Ordinul Cruceade Merit a RepubliciiUngare în grad decavaler. Ceremonia afost organizatã încomun de consululgeneral al Românieiºi consulul general alRepublicii Ungare,care a înmânat ar-tistului înalta deco-raþie. La evenimentau fost prezenþipoliticieni germani, precum fosta vicepreºedintã aParlamentului federal, Renate Schmidt, reprezentanþiai Cancelariei de Stat a Bavariei, artiºti germani ºiromâni, profesori universitari münchenezi, bunicunoscãturi ai ambelor þãri.

Ordinul i-a fost acordat lui Ingo Glass în semn derecunoºtinþã pentru activitãþile sale culturale care audus la îmbunãtãþirea relaþiilor culurale între EuropaCentralã ºi de Est, în special în domeniul artei

contemporane. Fostulministru bavarez alEducaþiei, Cercetãriiºi Culturii, dr. ThomasGoppel, a salutatdecorarea lui IngoGlass ºi a menþionatcã prin acest ordin,artistului îi esterecunoscut meritulcreaþiei artistice, iarprin sculpturile saleartistul a dat o nouãdimensiune esteticãoraºului Münchenunde trãieºte ºicreeazã de peste treidecenii.

Ingo Glass a fostdecorat în 2004 ºi de

Preºedintele României cu Ordinul Meritul Cultural îngrad de Ofiþer ºi a purtat decoraþia cu ocaziaceremoniei desfãºurate în spaþiile ConsulatuluiGeneral al României la München.

Consulatul General al României la München

Participarea ministruluiTeodor Baconschi

la Sãrbãtoarea SaºilorTransilvãneni

Ministrul Afa-cerilor Externe,Teodor Bacon-schi, a participatîn perioada 11-12iunie 2011, încalitate de invitatde onoare, la Sãr-bãtoarea SaºilorTransilvãneni dinGermania. Ediþiadin acest an a fostdedicatã aniver-sãrii a 60 de anide la organizarea, în anul 1951, la Dinkelsbühl (landulBavaria), a primei sãrbãtori a saºilor din Germania.Participarea unui ministru de externe român la acestimportant eveniment reprezintã o premierã. ªefuldiplomaþiei române a rostit un discurs la festivitateaoficialã, în duminica de Rusalii, în piaþa publicã dinoraºul Dinkelsbühl, în prezenþa a aproximativ 20.000persoane. Cu aceastã ocazie, ministrul român asubliniat contribuþia pe care saºii transilvãneni au adus-o în decursul istoriei la civilizaþia ºi cultura dinRomânia, elogiind rolul pe care îl joacã saºiitransilvãneni, de punte între Germania ºi þara deorigine, România. „Vreau sã ºtiþi cã ne lipsiþi ºi vreausã vã spun în numele Guvernului României, ca sunteþiºi veþi fi întotdeauna bine-veniþi”, a afirmat ministrulAfacerilor Externe, exprimându-ºi regretul pentrufaptul cã astãzi marea majoritate a acestora nu maitrãiesc în România.

Din partea Guvernului Federal al Germaniei laceremonie a luat parte ministrul de interne Hans-PeterFriedrich, care a adresat felicitãri Guvernului Românpentru felul în care a abordat relaþia cu saºii dinTransilvania. Ministrul Afacerilor Externe a purtatdiscuþii ºi cu preºedintele Bernd Fabritius ºi cumembrii din conducerea Asociaþiei federale a SaºilorTransilvãneni din Germania. De asemenea, a avut oîntâlnire cu cântãreþul de muzicã rock Peter Maffay,originar din România, unul dintre cei mai de succesmuzicieni germani din toate timpurile.

În finalul prezenþei sale în Bavaria ºeful diplomaþieiromâne a efectuat ºi o scurtã vizitã în oraºul Augsburg,unde a avut o întrevedere cu preºedintele ConsiliuluiRegional, Jürgen Reichert. Regiunea Suabia (Schwaben)întreþine relaþii strânse cu judeþul Suceava, cu care a foststabilit un parteneriat de colaborare în 1997.


11 ARTIªTI PLASTICI DE ORIGINE ROMÂNÃEXPUN ÎN GERMANIACO

MUN

ICAT

DEPR

ESÃ

Cei mai importanþi artiºti plastici dinTransilvania expun în Germania pentruprima datã în grup. Unsprezece artiºtiplastici contemporani de provenienþã

ardeleanã (stabiliþi în sudul Germaniei)prezintã picturã, graficã, obiecte deartã ºi sculpturã. Operele lor reflectãsituaþia dificilã, dar în acelaºi timpfascinantã ºi plinã de mesaj, cu untrecut marcat de cultura germanã.

Decorarea sculptoruluiIngo Glass


Este lesne de închipuit cãmomentul prezentãrii unui poetºi filozof care face cinste culturiiºi literaturii germane nu maiemoþioneazã pe mulþi dintrecontemporani. Poetul, dramatur-gul ºi prozatorul german nu semai aflã de ceva vreme pe primapaginã a ziarelor. Cu toateacestea, am curajul sã sper cãmemoria literarã a germanilor ºiromânilor iubitori de culturãpledeazã în favoarea trãinicieioperei sale literare ºi filozofice.

Astfel, poezia lui Schillercontinuã sã captiveze datoritãsubstratului filosofic cultivat laumbra versurilor sale. Discursulliric pe care-l nãscoceºte estefãrã îndoialã “metapoetic”, dinel se desprinde o anume filosofiecare conferã liricii schilleriene orezonanþã literarã trainicã ºioriginalã. Începând cu amplulpoem “Cãtre bucurie” publicat în1875 ºi continuând cu poemul

“Artiºtii” scris în 1789 poetulgerman, format la ºcoala literarãde la Weimar sub îndrumarea luiGoethe ºi Herder, îºi exprimã, înfelul sãu propriu, credinþa cãperfecþiunea artisticã poate fiatinsã pe baza ideilor defrumuseþe, dreptate ºi moralã.Seria poemelor elaborate între1778 ºi 1788 pe când se afla laWeimar este traversatã de la uncapãt la altul de valorile moralespecifice epocii romantice pre-cum: prietenia ºi devotamentul,fraternitatea, iubirea ºialtruismul. Volumele de esteticãale lui Schiller sunt expresia uneimetode de “filosofare” de o rarãadâncime ºi anticipeazã apariþialucrãrii filosofice de mareîntindere intitulatã “Despreeducaþia esteticã a omului” ºiconsideratã de Herbert Cysarzdrept una din “cãrþile sfinte aleomenirii.”

Dacã Goethe i-a fost cãlãuzã

pe drumul creaþiei artistice, Kanti-a inoculat lui Schiller“microbul” filosofiei. De la Kantmoºteneºte poetul germanrespectul pentru ideile morale,pentru partea eticã a existenþei.Schiller reuºeºte sã-ºi depãºeascãmentorul(care a fixat o graniþãprecisã între etic ºi estetic) prinaccentuarea rolului esteticului, camijloc de îndeplinire aidealurilor morale supreme.

“Scrisorile filosofice” ale luiSchiller, care formeazã punteade legãturã între criticismulkantian ºi romantismul filosoficeuropean, nu ºtirbesc în nici unchip valoarea scrierilor saleistorice ºi strãlucirea dramatur-giei schilleriene. În anul urmãtorobþinerii postului de profesor deistorie la Universitatea din Jena,adicã în 1790, poetul secãsãtoreºte cu Charlotte vonLagenfeld ºi este pus în situaþiade a concepe ºi publica o serie de

cãrþi istorice ºi de esteticãliterarã. Nevoit sã-ºi întreþinãfamilia începe sã scrie piese deteatru. În dramaturgie Schillerprefigureazã apariþia “drameiromantice din secolul al XIX-lea” prin piese ca: “Intrigã ºi iu-bire ”, “Don Carlos”, trilogia is-toricã “Wallenstein” sau binecu-noscutele drame “Don Carlos” ºi“Maria Stuart” contribuind lasemnarea actului de naºtere alteatrului naþional german.

Friedrich Schiller - poetul ºidramaturgul ºi medicul care a

fost repartizat la Stuttgart pentrua practica medicina - s-a impusca o figurã remarcabilã a culturiieuropene din epoca roman-tismului. Talentul de a facefilosofie fãrã a poetiza ºi a facepoezie fãrã a filozofa l-apropulsat pe gânditorul germanprintre fabuloasele personalitãþiale culturii universale care aureuºit sã demonstreze cã minteaºi inima se pot împãca ºi potcontribui la plãsmuirea unor cãrþinepieritoare.

LILIANA MOLDOVAN

Consulatul General al României laMünchen a organizat joi, 16 iunie 2011,vernisajul Intermundi, cu lucrãri ale pictoruluiMichael Lassel. Evenimentul a fost deschis deconsulul general al României la München,opera ºi personalitatea lui Lassel fiind evocatede istoricul de artã Reinhold Weimann, de laGaleria Grandel din Bad Rappenau, ºi decriticul de artã Radu Boroianu, care aorganizat, recent, prima expoziþie personalãMichael Lassel în România, în spaþiileEuropean Art Gallery Bucureºti.

Personalitate importantã a lumii artisticecontemporane, Michael Lassel s-a nãscut în1948 în jud. Mureº ºi a absolvit Academia deArte la Bucureºti ca elev al lui Corneliu Baba.În anul 1986 a emigrat în Germania. Începânddin anul 1988 cãlãtoreºte regulat la Paris ºi se

alãturã grupului „Trompe l´ oeil Réalité”, iardin 1992 a adevenit Societar al Salonului deToamnã de la Paris. A fost distins cuimportante premii internaþionale, precum celal Academiei Europene de Artã dinLuxemburg. Lucrãrile lui Lassel, pictate întehnica trompe l´oeil, pot fi admirate îndiferite muzee ºi galerii din Germania, SUA,Singapore, Japonia, ºi au fost expuse îngalerii ºi muzee importante din New York sauLondra (British Museum, Tate Gallery).Tablourile sale fac parte din colecþia privatã aunor celebre familii de colecþionari dinîntreaga lume. Expoziþia este deschisãpublicului pânã la 16 septembrie 2011 laGaleria de Artã a Consulatului General.


FRIEDRICH SCHILLER - febrilãpersonalitate a romantismului german

Nãscut în anul 1759 în Marbach – Wüttenberg, Johan Cristoph Friedrich Schiller estecunoscut ca unul din cei mai importanþi reprezentanþi ai romantismului german.Publicul larg îl apreciazã mai ales datoritã scrierilor dramatice: Die Räuber,Die

Verschwörung des Fiesco zu Genua, Kabale und Liebe, Don Carlos, Die Jungfrau vonOrleans,Die Braut von Messina, Wilhelm Tell. De mare succes s-au bucurat volumelesale de poezie: An Die Freude, Der Taucher, Der Ring des Polykrates, Das Lied von derGlocke. În filozofie este cunoscut datoritã volumului de esteticã : Über die ästhetischeErziehung des Menschen in einer Reihe von Briefen. Se stinge din viaþã la vârsta 45 de

ani (1805), lãsând în urma lui o operã vastã ºi o prietenie deosebitã, prietenia cu Goethe.

Deschidereaexpoziþieide picturã MichaelLassel înConsulatulGeneral

Ai frânt o aripã care era în zbor deschizând noi orizonturi iubirii între doua anotimpuri.

Am visat între frunzele toamnei ºi picãturile de nea Iubirea ºi trezindu-mã din coºmarul inimii am vãzut lumea cu alþi ochi,ochii unei inimi de Femeie,a Femeii care nu a ºtiut ce înseamnã minciuna, aroganþa, iluzia. Femeia care voia în clipele de Iubire...egalitate , înþelegere ºi puþinã visare .

Aripa care vroia sã te ocroteascãai prefãcut-o în sãgeata ucigaºã.

Oare este posibil ?

Am poposit obositã într-o searã de Februarie la fereastra ta ºi am vãzut lumea dãruind dragoste . Mi-am privit viaþa de pânã acum în oglinda inimii ºi am înþeles cã nu mai era loc în ea de tine.

Am înþeles cã Iubirea mea dintre cele douã anotimpuri se topise odatã cu primãvara care avea sã vina pe colinele vieþii. Am înþeles cã mãrgãritarele curse pe rãnile provocate de tine se vor topi ºi vor lãsa loc soarelui mult aºteptat,

de-o viaþã, iar IUBIREA MEAfusese doar o iluzie între douã anotimpuri.

O voi aduna în cufãrul meu cu amintiri, dar redeschizându-l peste ani, Femeia de acum nu va mai exista.

Va fi o Femeie sigurã pe ea fãrã iluzii între anotimpuri.

Alina Arbajter

Zbor frânt


ICR Berlin a prezentat un programvariat sub motto-ul “Dracula: Mit ºirealitate” - Adevãrul despre Dracula: A fostdomnitorul Vlad Þepeº un vampir?

Diferenþele dintre mit ºi realitate aufost dezvãluite încadrul unor proiecþii defilme, o expoziþie de afiºe de film,exemplificãri culinare din bucãtãriaromâneascã, ºi un quizz legat depersonalitatea lui Vlad Tepeº ºi al legendei

din jurul sãu. Acest concurs s-a adresatºcolarilor din Berlin, cãrora le-a fostdedicatã aceastã ediþie a festivalului, cudeschidere spre alte culturi internaþionale.

Programul de filme a cuprins douã pro-ductii de lungmetraj ºi douã documentare:

- Vlad Þepeº (1978, film istoric), Regia:Doru Nãstase

- Dracula, legendã ºi adevãr (1973, filmdocumentar), Regia: Ion Bostan

- Bela Lugosi, Vampirul Cãzut (2007,film documentar), Regia: FlorinIepan

- Dracula (1931, horror), Regia: TodBrowning, cu actorul de origine românãBela Lugosi

Concertul de muzicã transilvanãsusþinut de Cimpoierii din Transilvania acompletat tabloul general al zilei porþilordeschise. Ansamblul a susþinut un spectacolcu muzicã medievalã ºi tradiþionalã într-o

manierã proprie. Repertoriul a fost formatdin lucrãrile muzicale ce aparþin perioadelormedievale ºi renascentiste ºi sunt potrivitepentru a anima sãlile de concert ºi pieþelepublice. Ansamblul a avut componenþa:Marius Savu - cimpoi, blockflöte, clarinet,tulnic, Szekely Nicolae - cimpoi, blockflöte,oboi, Alin Bãlescu - instrumente de percuþiearhaice, Mircea Goian - violoncel,instrumente de percuþie arhaice.

„Ziua porþilor deschise” la ICR Berlin

- Cum v-am promis, am fãcutsupã de carne cu gãluºte de griº -, i-am anunþat pe cei doi fraþi ai mei, pecare i-am invitat la masã.

- Dar salatã de boeuf ai fãcut? -,mã întrebã Costy, fratele meu maimare, ºi o porni spre bucãtãrie sãvadã în ce stadiu am ajuns, deoareceºi el gãtea cu plãcere ºi era curios sãºtie orice amãnunt gastronomic.

- Ar fi fost pãcat sã nu fac, cândam atâtea zarzavaturi ºi carne de vitã-, îi rãspund eu, grãbindu-mã sã-lajung din urmã, în timp ce Oliver,fratele nostru cel mic, aºteaptãliniºtit la masã.

- O faci exact cum o fãceabuniþel? –mã întrebã el, referindu-sela bunica noastrã care a fost ogospodinã nemaipomenitã.

- Da, cu o singurã excepþie. Eupun mai multã carne de vitã, pentrucã fiica mea doreºte sã aibã carne dinbelºug ºi în supã, ºi în salata deboeuf. În rest, ca pentru orice supãcare se respectã, las carnea sã fiarbãbine, timp în care adun spuma, casupa sã rãmânã limpede. Abia dupãaceea adaug toate zarzavaturile ºi, înplus, jumãtate de ceapã, un cãþel deusturoi, o frunzã de dafin ºi câtevaboabe de piper. Buni fierbea supa deduminicã sâmbãta, special ca sãrãmânã peste noapte pe zarzavaturi.La fel fac ºi eu. Azi am strecurat-o,am fiert gãluºtele de gris ºi am

adãugat doi-trei morcovi fierþi, tãiaþirondele, carnea mãrunþitã ºi niºtepãtrunjel. Ca sã prepar salata deboeuf, am tãiat în pãtrãþele restul demorcovi, pãstârnacul, pãtrunjelul,þelina, castraveþii ºi carnea fiartã.Maioneza o fac întotdeauna acasã,pentru cã cea cumpãratã de-a gata, îischimbã gustul ºi nu-i atât degustoasã.

- Ce faceþi în bucãtãrie atâtatimp, ºedinþã? Mor de foame! -,strigã Oliver, nemulþumit probabilde întârzierea noastrã.

- Ce faceþi în bucãtãrie atâtatimp, ºedinþã? Mor de foame! -,strigã Oliver, nemulþumit probabilde întârzierea noastrã.

- Venim, venim -, am rãspunsamândoi deodatã.

Eu am luat castronul cu supã, iarCosty salata de boeuf.

- Poftã bunã! -, le zic eu,aºteptând sã se serveascã fiecare.

A trecut destul timp în care viaþane-a þinut departe unii de ceilalþi, aºacã, atunci când reuºim sã fimîmpreunã, savurãm cu sfinþeniemomentul.

Dupã ce-am terminat de mâncat,hotãrâm sã bem un vin ºi sã stãm lataclale.

- Sã ºtii fratelo cã tare m-aimpresionat legenda pe care mi-aipovestit-o acum câþiva ani desprecetatea Weinsberg, de lângã

Heilbronn.-Vreau sã o aud ºi eu -, îºi

exprimã dorinþa Oliver.- În anul 1140 – îºi începu Costy

povestea – armata regelui Konrad alIII-lea a asediat câteva sãptãmânicetatea Weinsberg. Cei dinauntru aurezistat atâta timp cât au avut rezervede apã ºi mâncare. Când acestea s-auterminat, au fost nevoiþi sãcapituleze ºi sã-i cearã îndurareregelui. Supãrat cã nu s-au predatmai repede, acesta i-a refuzat. Însãfemeile din cetate au insistat sã lelase în viaþã, spunând cã ele nu auparticipat la luptã ºi deci nu ar fidrept sã aibã aceeaºi soartã cubãrbaþii. Atunci regele ºi-a datcuvântul de rege cã le lasã sã pleceºi, în plus, cã-ºi pot lua tot ce vorputea duce în spate.

Însã a doua zi, când poartacetãþii s-a deschis, fiecare femeie îºipurta în spate soþul. Uimiþi deîntorsãtura ivitã, soldaþii nu au vrutsã le lase sã plece, spunându-le cãnu aºa a fost înþelegerea, însãamuzându-se de cele întâmplate,regele a intervenit:

- E adevãrat cã nu aºa ne-a fostînþelegerea, dar ideile extraordinaretrebuie rãsplãtite, iar promisiunileþinute, cu atât mai mult cu cât niciuna dintre femei nu mi-a nesocotitporunca, ci ºi-a luat în spate, ce aputut duce. Mi-am dat cuvântul derege ºi îmi voi þine fãgãduiala. Deacum înainte, în amintirea acestorfemei minunate, cetatea se va numiBurg Weibertreu von Weinsberg,„Cetatea muierilor credincioase dinDealul Vinului.”

- Impresionantã povestire -,mãrturisi Oliver. ªi eu cunosc opovestioarã care m-a fermecat. Separe cã ar fi o poezie scrisã de unpoet italian. Dar nu asta areimportanþã, ci învãþãtura care sedesprinde din ea. Cãpitanul uneicorãbii avea un fiu ce-l însoþea

mereu în cãlãtorii. Într-o zi tânãrul îiarãtã acestuia un peºte mare ºi urât,care înota în urma vasul. Tatãl amãrit viteza corabiei ºi l-a sfãtuit pebãiat sã nu priveascã niciodatãînapoi, deoarece asemenea peºtiaduc nenorociri. Copilul a crescut, adevenit la rândul lui cãpitanulvasului, apoi dupã ani ºi ani de zile aîmbãtrânit ºi el, ca tot omul. Peºteleînsã l-a urmãrit mereu ca o nãlucã.Într-o zi, ajuns la o vârstã înaintatã,el zãri din nou peºtele în apropiereamalului. Revoltat bãtrânul a intrat înapa ºi l-a întrebat de ce l-a urmãrittoatã viaþa, la care peºtele i-arãspuns. „- Ca sã te înghit. În burtamea ai fi gãsit nu doar manuscrisulurmãrii tratatului filosofic despreLeviathan, nici numai jurnalulcãpitanului Ahab, ci chiar sigiliul defoc prin care Domnul din ceruri teinvestea sã fii noul Iona!…”-, i-aspus peºtele, înainte de a se întoarcedefinitiv cu burta în sus fiindcãmisiunea lui s-a încheiat acolo, înacea clipã.

- Trist final – am zis eu -, dardupã mine e la îndemâna fiecãruia sã

fie fericit. Sã vãd ce concluzii trageþivoi dupã ce vã spun ºi eu o povestecare mi-a rãmas în memorie dincopilãrie. Eram în clasa a cincea, iarla ora de francezã, profesoara ne-atradus o micã poveste. Se zice cã unprinþiºor îºi dorea tare mult sã fie câtmai repede mare. O zânã i-a dãruitun mosor ºi i-a spus sã tragã câtepuþin din aþa rulatã în jurul lui, astfelîncât ºi anii sã treacã iute prin viaþalui… Dar sã aibã grijã cã, la unmoment dat, aþa se va deºira singurã,ºi el nu o va putea opri… Eu sper sãnu ajungem prea repede lamomentul în care aþa se va deºirasingurã -, îmi exprim eu dorinþa,umplând cu vin, paharele care s-augolit.

- Ca sã vezi la ce am ajuns, de lasupa cu gãluºte ºi salata de boeuf -,încheie Oliver discuþia, privindcâteva clipe prin paharul cu vinrubiniu, înainte de-a ciocni cu noi.

- Noroc!- Sã trãiþi cu sãnãtate ºi belºug,

pânã la capãt!Doamne ajutã!

Elena Cesar von Sachse

Reþeta literarã: „Supã de carne ºi salatã de boeuf”

Institutul CulturalRomân “Titu

Maiorescu” dinBerlin a participat

alãturi de alte 25 deinstituþii

internaþionale, în 2iulie 2011, la ceade-a unsprezecea

ediþie a „All NationsFestival - Ziua

porþilor deschise laambasade ºi

institute culturale”.

ªª ttee ffaann TToommaa -- VVoorrss ttaannddssvvoorrss ii tt zzeennddeerr VVeerree iinn ""RROOMMAANNIIAA"" ee ..VV ..

Vollmerhauser Straße 27 A * 51645 Gummersbach

Tel/Fax. 02261-290689, Tel.02261-29108 Mobil: 01632974999 oder 015773142422 e-mail: [email protected]

www.verein-romania.de


Dragi prieteni ai DIALOGULUI – Köln!

Dupã cum am fost anunþaþi din parteaConsulatului General al României dinBonn, vã informãm ºi noi la rândul nostrucã, în ziua de duminicã 10 iulie 2011, laora 19,00 a avut loc la Stadtgarten dinKöln (Venloer Straße 40, 50672 Köln;www.stadtgarten.de) o manifestareculturalã constând dintr-un concert alformaþiei de jazz „FORD BIG BAND“,urmat de un concert al formaþiei corale„FORD CHOIR“.

Manifestarea culturalã a fostorganizatã de “Ford European Finance

Diversity Council” din cadrul firmei“Ford Werke GmbH” din Köln în vedereacolectãrii de fonduri (vânzare de bilete ºidonaþii în timpul manifestãrii) pentruSpitalul de copii aflat în apropiereafabricii “FORD” din oraºul Craiova.

O acþiune culturalã în scop umanitar,din iniþiativa companiei “Ford” cudestinaþia România – pe care o salutãmdin toatã inima, sperând sã ne revedemacolo cu cât mai mulþi prieteni ºisimpatizanþi ai organizaþiilor culturalromâneºti din regiunea noastrã!

Cu toatã stima,Alex. ºi Renate Timoschenko

Concert la Stadtgarten pentruSpitalul de

Copii Craiova

Ingo Glass (n. 9 aprilie 1941, Timiºoara)este un sculptor ºi scriitor de limba germanã,ºvab originar din Banat, România.

Este considerat un reprezentant al arteiconcrete ºi avangardist printretransavangardiºti. Ultima sa lucrare figurativãa fost executatã în 1966, când a terminatfacultatea, mai precis lucrarea de diplomã.Ingo Glass este unul dintre fondatoriiMuzeului de Artã Vizualã din Galaþi.

În 1967 a absolvit Institutul de ArtePlastice Ion Andreescu din Cluj (actualaUniversitate de Artã ºi Design).

În perioada 1967-1971 a fost consilierºtiintific al Muzeului de Artã Contemporanãdin Galaþi.

În perioada 1972-1973 a fost asistent laInstitutul de Arte Plastice N. Grigorescu dinBucureºti.

În perioada 1976-1978 a fost consilierartistic la Casa de Culturã Friedrich Schillerdin Bucureºti

În anul 1979 a dat un interviu ziarului“Financial Times”, cu titlul “Ceauseºcu - acolounde dispare carnea”. Imediat, Glass a fostchemat la Securitate ºi i s-a pus în vedere cãare douã sãptãmâni la dispoziþie ca sãpãrãseascã România, renunþând la tot ce aveaîn þarã: locuinþã, obiecte, cetãþenie. Prinurmare, în anul 1979 a emigrat ºi s-a stabilit înGermania, la München.

Oraºul ni s-a îmbogãþit cu o a treia lucrarede sculpturã monumentalã semnatã de artistulplastic Ingo Glass (Germania). Inaugurarea eiîn scuarul de la strandul Termal a coincis culansarea proiectului „Timiºoara XXI“.

„Cu ºase ani în urmã, într-un spaþiu maimodest decât acesta, în parcul din faþaFundaþiei Triade, o altã sculpturã de IngoGlass a dat tonul unui program de artãcontemporanã. Astãzi, facem pasul spre oraº,sprijiniþi de Primãria Municipiului, totîmpreunã de marele artist care ne-a purtatnoroc atunci, a punctat Sorina Jecza.Monumentul se numeºte Poarta spre Serbia ºi,în pragul celei de-a douãzecea aniversãri aRevoluþiei, ne aduce aminte cã þara vecinã afost pentru România o deschidere sprelibertate, un simbol foarte frumos.“ Dupãcuvântul de salut al primarului GheorgheCiuhandu, publicul prezent la inaugurare aavut prilejul sã-l vadã ºi sã-l asculte pemaestrul Ingo Glass, care a explicat cãlucrarea Portal face parte dintr-un ciclu dedicat

Dunãrii ºi e cea de-a treia pe care artistul odãruieºte Timiºoarei, dupã cea de la Triade ºi oalta, intitulatã Hommage a Vasarely. El aadãugat, cu umor, cã se considerã ºi marelesponsor al evenimentului, întrucât opera, învaloare de 30.000 de euro, e un cadou pentruoraº. Macheta ei, de zece ori mai micã, a fostachiziþionatã, contra sumei de 3000 de euro, deMuzeul þãrii Criºurilor.

Cele ºapte decenii de existenþã alesculptorului german Ingo Glass (n. 9 aprilie1941) vor fi sãrbãtorite ºi la Timiºoara, loculde baºtinã al cunoscutului artist. Pe parcursul amai bine de o lunã, Muzeul de Artã va gãzduio serie de lucrãri ale maestrului stabilit laMünchen, Germania, reunite sub genericulSpaþii libere. Expoziþia a fost vernisatã joi, 30iunie, de la ora 18.00, la Palatul Baroc dinPiaþa Unirii. Au prezentat criticii de artãChristian Glass ºi Ileana Pintilie, alãturi dedirectorul Muzeului de Artã Timiºoara, MarcelTolcea. Lucrãrile sculptorului german vorputea fi admirate de iubitorii de artã pânã pe 7august. Timiºorenii nu sunt însã strãini deopera cunoscutului sculptor avangardist, înoraºul de pe Bega fiind expuse trei sculpturimonumentale ce-i poartã semnãtura:Deschidere (monument ridicat în 1991, peCalea Martirilor), Hommage a Vasarely(sculpturã futuristã din metal colorat, expusãîn 2003, pe Calea Martirilor) ºi Portal(monument amplasat în 2009, în scuarul de peBulevardul Michelangelo).

Clement Lupu

Ingo Glass din nou la TimiºoaraFestivalul de varã al culturilor 12 - 17 Iulie 2011

OPEN AIR - Intrarea liberã!

Piaþa primãriei din Stuttgart Marktplatz nr. 1

Zelia Fonseca & Band (Brazilia) - Yemen Blues (Yemen) - Il parto dellenuvole pesanti (Calabria) - Hugh Masekela, LIRA, Thandiswa, Vusi Mahlasela(Africa de sud) - El Gafla (Paris) - Transglobal Underground (Londra) - Papaul(Africa) - Maghreb & Co. Amine & Hamza Mraihi, The Shin, Daniel Messina,Ranem Hamous und Jakub Mietla (Open World

Project meets Tunisia) - Limanja (Turcia) - Fatima Spar (Viena) - Boban iMarko Markovic Orkestar (Guca/Serbia) - Oana Cãtãlina Chiþu & BucharestTango (Bucuresti / Berlin) - Los de Abajo (Mexic)

ªi în acest al 7-lea an de la înfiinþare, Forumul German-Român Stuttgart,organizeazã standul „ROMÂNIA“.

Vã invitãm timp de 6 zile în piaþa primãriei din Stuttgart la un maratonmuzical internaþional de excepþie ºi la specialitãþi culinare româneºti ... ca lamama acasã! Vã aºteptãm cu drag, în fiecare zi a festivalului!

marþi 12.07, miercuri 13.07, joi 14.07, vineri 15.07 între orele 17:00 – 22:30sâmbatã 16.07 între 16:30 – 23:00 ºi duminicã 17.07 între 11:00 – 22:00

Din programul artistic românesc al festivalului vã recomandãmduminicã 17.07.2011

ora 11:30Hora în diaspora

Vã invitãm la un program de hore româneºti susþinut de Elena ºi Gigi Crânganu Vã rugãm sã veniþi la horã în costume tradiþionale româneºti.

ora 18:00Bucharest Tango - concert din repertoriul Mariei Tãnase

Oana Cãtãlina Chiþu Dejan Jovanoviæ: acordeon; Vladimir Karparov: saxofon Alexej Wagner:

chitarã; Alexander Franz: contrabas Dimitris Christides: percuþie

Hotline: 01577- 9078470Informaþii ºi programul detaliat al festivalului: www.forum-gerrum-stuttgart.de

C M Y K

Pagina 9iulie - august 2011

Drepturile ºederiiîn Germania

Continuare din numãrul trecut

Dacã am înþeles aceastã chestiune sãparcurgem algoritmic, ordinea normalã aoperaþiunilor pe care le efectueazã un an-gajat român pentru stabilirea înGermania pentru o duratã mai mare de 3luni:

1. Obþinerea sau verificarea vala-bilitãþii unui PAªAPORT INDIVIDUALla plecarea din ROMÂNIA.

2. La sosirea în Germania, în termende maxim 1-2 sãptãmâni, în funcþie deland, trebuie sã se înregistreze laEinwohnermeldeamt - Biroul de eviden-þã a populaþiei.

3. Obþinerea unui CONTRACT DEMUNCÃ de la un ANGAJATOR GER-MAN;

4. Obþinerea unui CONTRACT DEÎNCHIRIERE pentru o locuinþã de la unPROPRIETAR;

5. Înregistrarea CONTRACTULUIDE ÎNCHIRIERE a PRIMÃRIA din ju-risdicþia unde se gãseºte locuinþa ºi obþi-nerea acelei notificãri ºtampilate(Anmeldung)

6. Obþinerea unui PERMIS DEMUNCÃ de la AGENÞIA MUNCII;

7. Obþinerea unei ASIGURÃRIMEDICALE valabile.

8. Obþinerea DREPTULUI DEªEDERE de la OFICIUL PENTRUEVIDENÞA POPULAÞIEI, departa-mentul OFICIUL PENTRU STRÃINI.

Parcurgerea tuturor acestor etape afost necesarã fiindcã la Oficiul pentruEvidenþa Populaþiei, autoritatea care îþiaprobã dreptul de ºedere,cetãþeanului

român i se cere sã demonstreze cu actecã:

1. are un loc de muncã sau desfãºoarão activitate independentã;

2. dispune de suficiente resursepentru a se întreþine atât el cât ºi membriifamiliei lui cu care a venit din þarã(aceastã demonstraþie e valabilã doarpentru cei care doresc dreptul de ºederedar nu au nevoie de dreptul de muncã);

3. posedã o asigurare medicalã vala-bilã pentru el ºi membrii de familie careîl însoþesc (cerinþã valabilã pentru toatãlumea: întreprinzãtori, angajaþi, nean-gajaþi);

4. urmeazã cursurile unei instituþii deînvãþãmânt recunoscute din Germania(inclusiv cursuri de formare profesio-nalã) cu asigurarea medicalã cores-punzãtoare (valabil doar pentru studenþi);

5. însoþeºte un cetãþean din Româniacare îndeplineºte una sau mai multe dincondiþiile prevãzute la punctele 1, 2 sau 4.

Continuare în numãrul viitor

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

Tlf. 01603373128E.mail: [email protected]

Sistemul german de siguranþã socialã

Asigurarea de ºomajAsigurarea de ºomaj contribuie la integrarea

persoanelor în muncã ºi formare profesionalã.Este vorba de o asigurare obligatorie ºi garanteazãun mijloc de supravieþuire în caz de pierdere alocului de muncã. Oricine exercitã o activitatesalariatã este automat asigurat. Agenþia federalã demunca (Bundesagentur für Arbeit) esteresponsabilã pentru acordarea alocaþiei de ºomaj.Primirea alocaþiei este condiþionatã deprezentarea la agenþia de munca ºi înregistrareapentru cãutarea de lucru, în termen de 3 luni de laîncetarea lucrului. Este important si necesar saanunþaþi agenþia de muncã competentã cel maitârziu 3 zile dupã cunoºtinþa faptului cã se terminãcontractul de muncã. Nu aºteptaþi pânã se terminãcontractul efectiv pentru cã este posibil sã nuprimiþi alocaþia de ºomaj pentru o perioadãmaximã de 3 luni pentru cã nu aþi anunþat agenþiadin timp. Nu veþi putea primi aceste prestaþii decâtdacã veþi declara personal pierderea locului demuncã la agenþia de muncã competentã. Pentru averifica dacã aveþi dreptul la alocaþia de ºomajtrebuie sã completaþi un formular de cerere ºi sãaveþi urmãtoarele documente: documentul deidentitate însoþit de declaraþia atestatã a schimbãriidomiciliului, dovada de muncã (cel puþindocumentul justificativ al plãþii impozitului pesalariu) ºi, dacã este necesar, dovada pentruprestaþiile de ºomaj plãtite anterior. Pentru a puteaavea dreptul la alocaþia de ºomaj, trebuie sã filucrat, fiind asigurat la asigurarea obligatorie, celpuþin 360 de zile în cursul ultimilor 2 ani înaintede declararea intrãrii în ºomaj. Cuantumul ºidurata acestei prestaþii sunt calculate în funcþie dedurata perioadei de activitate precedente ºi demãrimea remuneraþiei primite la ultimul loc demuncã.

Persoanele celibatare ºi fãrã copii primesc60% din indemnizaþia forfetarã netã cu titlu dealocaþie de ºomaj. Pentru persoanele saupartenerul acestora care au în grijã un copil sub 18

ani, rata este de 67%. Dacã nu aveþi dreptul laalocaþia de ºomaj, sau dacã acest drept a încetat,veþi primi ca fiind solicitant al unui loc de muncãcapabil sã exercite o activitate profesionalã, oalocaþie de stat de supravieþuire, numitã alocaþiede ºomaj de tip II (ALGII). Cuantumul forfetar alacestei alocaþii este, în general, net inferioralocaþiei de ºomaj. Orice persoanã care nu poateexercita o activitate profesionalã din cauza vârsteisau a unui handicap beneficiazã de ajutorul social.Cuantumul acestui ajutor social corespundeaproape cu cel al alocaþiei de ºomaj de tip II.

Pentru mai multe detalii ºi alte problemejuridice nu ezitaþi sã mã contactaþi.

Denise Klüweravocatã dreptul german

consiliu ºi reprezentare juridicãspecializare pe dreptul familiei, dreptul

muncii, dreptul de chiriede asemenea dreptul social, dreptul penal,

dreptul de asigurãri, dreptul de circulaþie ºidreptul comercial etc

Termene sunt posibile în Nürnberg /Erlangen

Tel. 09131/976477Mobil 0177/2169756

E-Mail [email protected] www.kluewer.eu

POªTA JURIDICÃ

CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc CCuurriieerr jjuurriiddiicc

"VOCEA TA" ÎNINTIMITATE"Oricând vã aflaþi în impas,

oricând simþiþi nevoia unui sfatprietenesc, prietenul vostru ziarul VOCEA TA ºispecialiºtii noºtri vã stau la dispoziþie pentru a vãrãspunde la orice întrebare, oricât de delicatã sau decomplexã. Scrieþi-ne fãrã reþineri! Nu uitaþi: aveþi înnoi prietenul care sã vã sprijine la nevoie.

Dragã redacþie,Am mare nevoie de sfatul tãu, deoarece în familia mea

domneºte o mare derutã ºi neînþelegere. Avem douã fiice, iar ceamare ºi-a dat anul trecut bacalaureatul ºi, acum, se pregãteºtepentru facultate. Învaþã, merge la meditaþii ºi mã ajutã latreburile casei. De doi ani ºi jumãtate are un prieten, prima eidragoste adevãratã. Deºi ea, Raluca, este o fiinþã foartediscretã, mi-am dat seama cã dragostea lor nu mai este purplatonicã. Am înþeles cã vor sã se cãsãtoreascã, sã aibã copii,dar nu chiar acum. Pânã nu demult, relaþia lor intimã eraaproape insesizabilã pentru noi, pãrinþii. Pânã într-o searãcând, la cinã, fiica noastrã ne-a întrebat brusc: "de mâine poateveni Dan sã stea la mine?" (Precizez cã fata are camerãseparatã). De aici s-a iscat un mare scandal. Soþul meu ºi-a ieºittotal din fire, mai ales cã el nu-l place pe bãiat, fãrã vreun motivrezonabil. A întrebat-o, þipând, pe Raluca, cum de ºi-a imaginataºa ceva. În finalul discuþiei, i-a interzis categoric sã-l aducã lanoi pe Dan. Fata s-a ridicat supãratã de la masã ºi a fugit cuochii în lacrimi. Dupã un timp, soþul a încercat sã-miargumenteze ce influenþã proastã ar avea aºa ceva asupra feteimai mici (16 ani), care are ºi ea un prieten, cã ne-ar tulburaliniºtea, ar trebui sã împãrþim baia cu un strãin, ºi cã ne-arderanja în general. Atunci mi-am amintit un lucru. Cu câþiva aniîn urmã, urmãriserãm amândoi, cu îngrijorare, întorsãturaluatã de viaþa copiilor celor mai buni prieteni ai noºtri. Aceºtipãrinþi nu au fãcut nici o concesie în privinþa copiilor, încercând

sã le impunã precepte morale rigide, ceea ce a determinat cafata sã se arunce mult prea tânãrã într-o cãsnicie nefericitã, iarbãiatul sã fugã de acasã.

Sunt foarte derutatã ºi am nevoie de un sfat. Oare doar dinslãbiciune sunt înclinatã sã accept ca Dan sã locuiascã cu noi,deºi m-ar deranja ºi pe mine acest lucru? Pe de altã parte, ºtiucã în lumea de azi aºa ceva este socotit firesc, deºi ca mamã aºprefera sã mai aºtepte, apoi sã se cãsãtoreascã ºi sã locuiascãseparat. Dar oare nu sunt prea tineri pentru a trãi astfel?Semneazã O MAMÃ NELINIªTITÃ.

Scrisoarea ta dovedeºte un fapt important, pe care deobicei pãrinþii îl ascund copiilor, ºi anume cã ºi ei auprobleme, inclusiv sexuale, nerezolvate. În cazul de faþã nupare sã existe o soluþie uºoarã, fiindcã, dacã ne gândim bine,tinerii au ºi ei dreptate, dar ºi tatãl, mai ales în privinþaargumentului, cu fiica mai micã. ªi, fireºte, ca mamã ai ºi tudreptate, înclinând spre compromis. Din fericire, înfamiliile adevãrate, asemenea situaþii nu apar brusc ºi nufãrã un suport sentimental, serios. Aceastã fiicã majorã,însãs-ar fi aºteptat, probabil, la mai multã înþelegere din parteapãrinþilor, mai ales cã nici ei nu i-a fost uºor sã facã cererearespectivã. Chiar dacã familia nu este de acord,deocamdatã, ea s-a aºteptat la altã reacþie, mai ales cãpãrinþii îi cunoºteau atât prietenul, cât ºi relaþia lor, de maimult timp. Mai existã o problemã: în general, situaþiataþilor de fete ºi a mamelor de bãieþi, dintr-un anumit punctde vedere, este mai dificilã. Din cauza grijii lor exagerate, pecare am putea-o numi chiar gelozie, aceºtia au impresia cãnimeni nu e bun, nu e potrivit pentru copilul lor, sau pur ºisimplu, simt o antipatie inexplicabilã. Se poate întâmplaînsã ca sensibilitatea lor deosebitã faþã de copil sã-i facã sãintuiascã ceva ce ar putea sã-i dãuneze. În realitate, nuexistã un sfat bun în acest caz. Nu existã o vârstã anumepentru ceea ce vor sã facã tinerii ºi ei fac, în general,indiferent dacã pãrinþii le permit sau nu. Poate existã doartoleranþa înþeleaptã, compromisul bine judecat al

pãrinþilor. În acest sens, ceea ce conteazã cel mai mult esteeducaþia pe care au dat-o copiilor, înainte de adolescenþã. Oeducaþie serioasã, primitã în familie, îi va determina pecopii sã fie pretenþioºi faþã de sentimentele proprii, sã sefereascã de relaþii impersonale, ºi sã se poarte cu tact faþã deceilalþi, dar ºi faþã de sine. În situaþia descrisã mai sus separe cã existã suficiente elemente care sã trezeascãsperanþe.

DRAGII MEI, SFATURILE MELE VIN DIN SUFLETPENTRU SUFLET. POATE NU MÃ RIDIC LA ÎNÃLÞI-MEA AªTEPTÃRILOR DUMNEAVOASTRÃ, DAR DA-CÃ CONSIDERAÞI CÃ VÃ POT AJUTA, SCRIEÞI-MI,VÃ GARANTEZ O TOTALÃ DISCREÞIE! SUNT ATÂTDE SENSIBILÃ LA PROBLEMELE VOASTRE, ÎNCÂT,DE FIECARE DATÃ MÃ PUN ÎN "PIELEA" CELUICARE-MI SCRIE. SUNT OBIECTIVÃ, POATECÂTEODATÃ AM SUPÃRAT "O PARTE" DARCONSIDER CÃ VREÞI UN RÃSPUNS ECHIDISTANT,ALTFEL NU AR MAI AVEA SENS SÃ NE OBOSIM! Cusperanþa cã "vã face bine" ce vã rãspund, vã rog sã nuîncetaþi sã-mi scrieþi!

Cu drag, Ella

Stimatã redacþie.Numele meu este Alina U. ªi am descoperit ziarul

dumneavoastrã de curând, când eram în vizitã la o prietenã laBerlin. Mi-a fãcut plãcere sã vãd cã în Germania existã opublicaþie scrisã în limba românã, mai ales care dã posibilitateacititorilor sã fie interactivi. Sunt de câþiva ani buni în Germania,dara cest lucru nu mã determinã sã/mi uit rãdãcinile ºi prieteniipe care i-am avut în România. Vreau prin intermediulrândurilor dumneavoastrã sã-mi fac noi prieteni ºi cunoºtinþe.Am 35 de ani, doi copii ºi sunt singurã de mai bine de trei ani.Cei care doresc sã-mi scrie o pot face pe adresa: . Mulþ[email protected].

NNEE SSCCRRIIUU CCIITTIITTOORRIIII


SUDOKU

INTEGRAMÃ

Întrebare ºi rãspuns Rumegând cocenii de pe lângã jug, S-a-ntrebat odatã boul de la plug: - Doamne, pe când alþii huzuresc mereu, Pentru ce eu singur sã muncesc din greu?... La-ntrebarea asta, un prelung ecou I-a rãspuns din slavã: - Pentru cã eºti bou...

Boierul ºi argatul Un boier, cãlãre pe-o frumoasã iapã, Trebuind sã treacã într-un loc o apã Peste-o punte-ngustã - ºi fiind grãbit, ªi-a chemat argatul ºi i-a poruncit: - Ia-mi în spate iapa ªi mi-o trece apa! - Nu pot, zise omul lãsând nasu-n jos. - Hm! fãcu boierul foarte mânios: Leneºul la toate Zice cã nu poate...

Leul deghizat Leul s-a-mbracat odatã Într-o piele de mãgar, Sã colinde þara toatã Din hotar pânã-n hotar, Ca sã vadã cum se poartã lupii (marii dregãtori) Cu noroadele-i blajine de supuºi rumegãtori. Deci, trecând el într-o searã la o margine de crâng Ca un biet mãgar nãtâng, Niºte lupi, cum îl vãzurã, se reped la el pe loc ªi-ntr-o clipã îl înºfãcã, grãmãdindu-l la mijloc. - Staþi, miºeilor! Ajunge, - cã vã rup în dinþi acuºi! (Strigã leul, apãrându-ºi pielea cea adevãratã.) Astfel vã purtaþi voi oare cu iubiþii mei supuºi?... Lupii, cunoscându-i glasul, îndãrãt s-au tras pe datã, ªi de fricã se fãcurã mici, ca niºte cãþeluºi. - O, mãria-ta! Iertare! Zise cel mai diplomat, - Semãnai aºa de tare C-un mãgar adevãrat!...

FOLCLOR INTERNISTROMÂNESC

Într-un salon auto, Becali seînvârte în jurul unui “Maybach”. Seapropie agentul de vânzãri:

- Vã pot ajuta cu ceva?- Da mããã… Câte oi încap în

portbagaj?Un oltean ºi un ardelean în tren.

Strãnutã olteanul. Ardeleanul:- Sãnãtate, numai bine!Strãnutã din nou olteanul.

Ardeleanul:- Tot ce-þi doreºti, sãnãtate, noroc!Strãnutã ºi ardeleanul. Olteanul:- Rãciºi fir-ai al dracu!

Soþia lui Mãrin, oltean de la mamalui, discutã cu o prietenã:

- Mâine e ziua lui bãrbatu-meu ºi nuºtiu ce cadou sã-i iau!

- Cumpãrã-i o pãlãrie- Nu, cã asta i-am luat anul trecut.- Cumpãrã-i atunci o carte.- Nu, cã mai are una.

Ion ºi Maria în pat:- Mã Ioane, mie mi-e cam frig!Mai trece un timp. Maria:- Tot mi-e frig!- ªi ce vrei sã-þi fac?- Pãi, ºtii, când mama îi zicea lui tata

cã îi e frig, el o lua în braþe.- ªi de unde vrei sa-l iau eu pe tactu

la ora asta?Ion ºi Maria vin seara de la cosit.

ªi cum mergeau ei pe margineadrumului, numai ce trece pe lângã ei unmotociclist. Maria priveºte dupã el pesteumãr ºi urlã:

- Ioaneee !- No, tu, fa, de ce þipi?- Mi-e fricã, Ioane! Tu ai vãzut

motociclistul ce-a trecut pe lângã noi?- D’apãi, l-am vãzut.- Mã, Ioane, mã, n-avea cap!- Tulai, doar n-oi fi nebunã! Cum sã

n-aibã cap?Mai merg ei ce mai merg, ºi iar trece

pe lângã ei un motociclist. Maria se-ntoarce dupã el ºi urlã:

- Ioaneee! Nici ãsta n-are cap!- Tulai, fã, n-oi fi nebunã, cum sã n-

aibã cap?Iar mai merg un pic ºi iar trece pe

lângã ei un motociclist. Maria urlã iar:- Ioaneee! Mã, mi-e fricã, mã! Nici

ãsta n-are cap!Ion stãtu puþin, se gândi ce se gândi

ºi zise:- Fã, Mãrie, ia mutã tu coasa pe

umãrul celãlalt!Doi prieteni se duc sã bea o cafea

la un bar.- Ospãtar! douã cafele te rog, zice

unul.- Dar sã fie ceaºca curatã,

completeazã celãlalt.

Peste vreo 10 minute vine chelnerulcu douã ceºti:

- Cine a dorit ceaºca curatã?- Chelner, unde e patronul?

- Lipseºte, domnule.- ªi când se întoarce?- Dacã se comportã bine, peste vreo

doi ani!Într-o noapte, Ion ºi Maria,

proaspãt cãsãtoriþi, stãteau de vorbã:

- Mã, Ioane, spune drept, pe cine aimai avut înaintea mea?

- Pe Florica.- Numai pe ea?- Pe Veta , Maricica, Rozi, Viorica,

Marina,… ºi tot continuã timp de 5minute înºiruind nume.

- Sã ºtii cã sunt geloasã.- Lasã, mai bine ai fi mulþumitã cã te-ai

calificat în finalã.

BBBBAAAANNNNCCCCUUUURRRRIIII ,,,, GGGGLLLLUUUUMMMMEEEE.... .... ....


Cãsuþa redacþionalã

Directori:Ionela van Rees-ZotaBerthold J. Staicu -

director adjunct

Redactor ºef:Liliana Moldovan

Senior editor:Vali Niþu

Redactori:Adriana CiugudeanClement LupuVeronica BayfidanDiana HautschGeorge StancaIoana DiaconuDaiana MatieºViorel VintilãGeorge RocaSorohan Adina-VoicaElena TomaElena Cesar von SachseIulian AlexeVîlcu Andreea Filofteia Alina Arbajter Lucia Bibarþ Marie Vrânceanu

Psiholog:Cristina Rãdulescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Centrul Cultural

DACIA e.V. NürnbergHohe Marter 40, 90441

NürnbergTel. 0911 64 00 173Mobil 0160 33 73 128

Tipar executat la:SC PETRAS SRL – România

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Talon pentru abonament Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(15 euro, transport inclus) (24 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:Hohe Marter 40, 90441 Nürnberg

8

rudele ºi stãpânit de o uriaºã putere, Sfântul Ilie a devenit în curândspaima tuturor diavolilor.Atât demare era puterea lui încât , atuncicând o cohortã de draci a început aridica un turn pe care sã ajungã lacer ºi sã îl dea jos de pe tron peDumnezeu , acesta l-a chemat înajutor pe Sfântul Ilie , poruncindu-i : “ mergi cu tunul de trânteºte pedraci la pãmânt”.ÎnverºunareaSfântului Ilie era atât de mare încâtdistrugea toþii diavolii care îiieºeau în cale , neascultând vorbalui Dumnezeu de a mai lasa“câþiva de sãmânþã” pentrupãcatele oamenilor. Neascultareadar mai ales forþa titanicã asfântului , care despica cerul ºipãmântul , stârpea femeile ºianimalele ºi zguduia însãºi tronulcelui de sus , a fãcut ca Dumnezeusau Maica Domnului sã îiparalizeze o parte a trupului ,lãsându-l ciung de mâna dreaptã ,olog de piciorul drept, asurzându-io ureche ºi ologindu-i un ochi.

Superstiþii ºi credinþepopulare despre Sfântul Ilie

- Atunci cand tunã sau fulgerã, Sfântul Ilie a mai omorât un drac.

- Tunetul este de fapt zgomotulfãcut de carul Sfântului Ilie atuncicând se hurducãie prin ceruri.

-Trãsnetul este sunetul fãcutde biciul de foc al Sfântului Ilie,atunci când îi doboara pe draci.

- Dacã sunt tunete de SfântulIlie , alunele ºi merele vor fiviermãnoase. Dacã plouã deSfântul Ilie , ploaia nu va încetavreme de 20 de zile.

- Dacã în ziua de 20 iulie estefurtunã , geamurile ºi uºile caseitrebuie sã fie bine închise , pentrua nu intra în casã vreun dracfugãrit de Sfântul Ilie.

- Pe vreme de furtunã nu estebine sã iþi gãseºti adãpost sub uncarpen , întrucât în acest copacpreferã sã se ascundã draciiînfricoºati de Sfântul Ilie.

- Nu este bine sã porneºti ladrum în ziua de Sfântul Ilie.

- Atunci cand tunã , oameniitrebuie sã îºi facã cruce , întrucâtDumnezeu i-a poruncit Sfântului

Ilie sã loveascã în toate , numai încruce nu.

- Paloºul Sfântului Ilie are untãiº din aur ºi celãlalt din argint.Atunci când iºi foloseºte tãiºul deaur , aduce mana , când loveºte cucel de argint , aduce grindina.

- Roþile zimþuite ale caruluiSfântului Ilie sparg cerul ºi revarsãapã din nori peste pãmânt.

- Dacã se aratã vreme defurtunã , trebuie sã aprinzi tãmâieîn casã , ca nu cumva sã fie vreundrac adãpostit înlãuntru ºi sãatragã astfel fulgerele SfântuluiIlie.

- Pentru a se pune la adapostde biciul de foc al Sfântului Ilie ,diavolii se pitesc pe pãmânt , substreºinele caselor , în copaci , înturlele bisericilor sau în trupurileanimalelor .Din acest motiv , nu þise recomandã sã laºi afarã animale, mai ales câini, pisici ºi capre.

- În ajunul zilei de Sfântul Ilie,fetele iºi pot ghici ursitul. Pentruaceasta , ele merg pe câmpuri , sedezbracã în pielea goalã ºi setãvãlesc prin cânepã. Dacã în aceanoapte ele viseazã cânepa verde ,înseamnã cã se vor mãrita cu unbãrbat tânãr ; dacã în vis le aparecânepa uscatã , sunt sortite unuisoþ bãtrân.

- În dimineaþa zilei de SfântulIlie , se culeg plante de leac , dar ºiierburi de farmece ºi vrãji. Plantelece urmau a fi utilizate în practicimagice trebuia sã fie udate desângele unui cocoº tãiat deasupralor.

-Busuiocul adunat cu acestprilej este pus la uscat sub streºini, în cãmãri sau poduri , ori esteadus la bisericã pentru a fibinecuvântat ºi aºezat la icoane ,dupã care este ars. Cenuºabusuiocului este pãstratã în casã,pentru a lecui copiii de bubele releapãrute în gurã.

- Pânã în ziua Sfântului Ilie nueste îngãduit sã se mãnânce mereºi nu este voie ca acestea sã seloveasca unul de celalalt , întrucatlucrul ãsta aduce grindina. Pe datade 20 iulie, se aduc mere înbisericã pentru sfinþire , acestefructe speciale devenind de aur pecealaltã lume. In aceeaºi zi , se

celebreazã “Moºii de Sfântul Ilie” , prilej decomemorare a copiilor morþi , când se daumere de pomanã copiilor din vecini sau celorîntâlniþi în cale. Dacã pomul din care se daumerele a fost scuturat , sau dacã s-au luat orimâncat mere din el înainte de 20 iulie ,Sfântul Ilie va arunca cu grindina pepãmânturile celor ce au pãcãtuit astfel.

- De Sfântul Ilie , are loc “retezatulstupilor” , adicã cea dintâi recoltare a mieriide albine din an , cu condiþia ca ziua de 20iulie sã nu pice duminica , luni , miercuri orivineri. Adunatul mierii era o îndeletnicireexclusiv masculinã , practicatã de persoanecurate la trup ºi la suflet , ºi era urmatã de opetrecere la care vecinii erau poftiþi sã gustedin aurul albinelor sau sã se îndulceascã cuþuica amestecatã cu miere. La acest festin nutrebuiau sã fie invitaþi strãinii sau oameni cese îndeletniceau cu vrãji, în caz contrar

rodnicia fiind alungatã din stupi. - În ziua de 20 iulie nu este bine sã se

lucreze. Orice om care nu respectã aceastã zieste pedepsit cu asprime de Sfântul Ilie , cufurtunã sau grindinã peste ogoarele origrãdina lui. În unele zone , exista chiar ºiinterdicþia de a se aprinde focul în vatrãpentru gãtitul mâncãrii.

Pe 20 iulie, în unele zone ale þãrii , la“hora Santiliei” , ciobanii coborau cuturmele de la stâni , le dãruiau fetelorîndrãgite un caº ºi o furcã de tors crestatã ,dupã care le invitau la horã. Tinerele femeicare nu jucau la acest dans ritual nu puteau fipeþite ºi nu se puteau mãrita în acel an. Dealtfel , ciobanii nu aveau voie sã coboare însat ori sã fie vizitaþi de femei pânã în ziua deSfântul Ilie , în acest fel curãþenia lortrupeascã asigurând rodnicia turmei de oi.

Ec.IVAN MONICA

Obiceiuri de Sfântul IlieSãrbãtorit în ziua de 20 iulie a fiecãrui

an , Sfântul Ilie a devenit în mitologiapopulara un personaj aparte , cu o povestediferitã de cea propovãduitã de creºtinism.Un muritor bun la suflet , dar iute din fire ,Ilie a fost ispitit de diavol sã iºi ucidãpãrinþii sau , în alte variante , surorile oriîntreaga familie. Pentru a-ºi ispãºi pãcatulde moarte , Ilie s-a supus la felurite cazne ,ferecându-se vreme de 40 de ani într-unbordei sau beci , mergând în genunchipentru a cãra apã cu gura ºi a uda un lemnputred, sau aruncându-se în flãcãrile unuirug alcãtuit din lemne strânse din pãduretimp de 9 ani .

Împãcat de pocãinþa ºi durerea lui Ilie ,Dumnezeu l-a ridicat la ceruri , l-a aºezatprintre sfinþi ºi i-a dãruit un car de foc trasde 2 ori 4 cai înaripaþi ºi un bici de foc cucare sã facã prãpãd printre draci. Împins deo urã nãvalnicã faþã de creaturileîntunericului care il amãgiserã sã îºi omoare

C M Y K

Pagina 12 iulie - august 2011

www.rad

ior.eu

Anul 2 • Nr. 8 Orizontul copilului tãu - Ziarul Vocea...

Documents

Transcript of Anul 2 • Nr. 8 Orizontul copilului tãu - Ziarul Vocea...