ESTE ATEISMUL ˆIN PLIN ˆ AV

ESTEATEISMULˆIN PLINAV

ˆANT?

!"#2N O I E M B R I E 2 0 1 0

3 O „cruciad˘a“ neoateist

˘a

4 Infirm˘a stiinta existenta

lui Dumnezeu?

6 O lume f˘ar

˘a religie — O lume

mai bun˘a?

8 A fost un adept al ateismului

10 Mese calde de acas˘a la birou

—ˆın stil Mumbai

13 Gazele naturale — o surs˘a

de energie pretioas˘a

19 S˘a ne alegem cu

ˆıntelepciune

cuvintele

20 Potrivit BiblieiAr trebui s

˘a ne rug

˘am „sfintilor“?

22 Nuca macadamia — deliciulde la antipozi

24 Opera unui Proiectant?Ochiul crevetei-c

˘alug

˘arit

˘a

25 „Aveti si acum o atitudine pozitiv˘a!“

30 Lumeaˆın obiectiv

31 De discutatˆın familie

32 Biblia — De ce ar trebuis

˘a cunoasteti mesajul ei?

ESTE ATEISMULÎN PLIN AV

ÂNT? 3–9

Figuri marcante ale ateismului au pornito campanie: vor „s

˘a v

˘a converteasc

˘a“, cu

alte cuvinte s˘a v

˘a determine s

˘a adoptati

modul lor de a gândi. Dar sunt

argumentele lor logice?

15O carte demn

˘a deˆ

ıncredere — Partea IAcesta este primul dintr-o seriede sapte articole pe tema isto-riei si a profetiilor biblice. Artico-lele au menirea de a v

˘a dovedi

c˘a Biblia este o carte exact

˘a,

demn˘a de

ˆıncredere.

26S

˘a m

˘a las de scoal

˘a?

Câti ani de scoal

˘a ar trebui s

˘a

faci? Care sunt obiectivele talelegate de instruire? Articolul teva ajuta s

˘a iei o decizie

ˆınteleap-

t˘a

ˆın acest sens.

Fotografie f˘acut

˘a prin amabilitatea British Museum

!"#2TIRAJUL MEDIU AL FIEC

˘AREI EDITII: 38451000

PUBLICAT˘A

ÎN 84 DE LIMBI

Treziti-v˘a! noiembrie 2010 3

ÎN ULTIMII ani, un nou grup de atei si-a fa-

cut aparitia pe scena lumii. Numiti neoatei,acestia nu se multumesc sa-si tina convingeri-le pentru ei. Dimpotriva, au pornit ıntr-o ade-varata cruciada „ıncercand cu virulenta si pa-tos sa-i determine pe cei religiosi sa adoptepunctul lor de vedere“, scrie editorialistul Rich-ard Bernstein. Sunt vizati pana si agnosticii,caci neoateii nu lasa loc ındoielii. Pentru eiDumnezeu nu exista, si punct!

„Lumea trebuie sa se trezeasca din lungulcosmar al credintei religioase“, afirma StevenWeinberg, laureat al Premiului Nobel. „Ca oa-meni de stiinta, avem datoria sa facem tot cene sta ın putinta pentru a slabi influenta reli-giei. Acesta s-ar putea sa fie cel mai mare binefacut vreodata civilizatiei.“ Un instrument fo-losit ın acest sens de neoatei este cuvantulscris, care pare sa starneasca interesul mul-tora. Unele carti neoateiste chiar au devenitbestselleruri.

Desi surprinzator, tocmai religia sustine cau-za neoateista, asta deoarece oamenii s-au satu-rat de extremism religios, de terorism si de con-flictele care napastuiesc omenirea. „Religia

otraveste totul“, declara o figura marcanta aateismului.

În opinia unora, ‘otravitoare’ sunt

toate convingerile religioase, nu doar cele ex-tremiste. Doctrinele principale, sustin noiiatei, trebuie demascate, abandonate si ınlocui-te cu logica si ratiunea. Oamenilor nu trebuiesa le fie frica sa vorbeasca deschis despre„noianul de nonsensuri [care se gasesc ın Bi-blie si ın Coran si] care distrug vieti“, scrieSam Harris, si el ateu. „Nu ne mai putem per-mite luxul de . . . a fi diplomati.“ˆ

In vreme ce discrediteaza prin orice mijlocreligia, neoateii venereaza stiinta, unii pretin-zand ca aceasta infirma existenta lui Dumne-zeu. Dar chiar o infirma? De fapt, poate sa oinfirme? „Sa fim sinceri:

În cele din urma, ci-

neva va castiga si cineva va pierde ın aceastadisputa“, mai spune Harris.

Cine credeti ca va castiga?În timp ce va gan-

diti la aceasta chestiune, ıntrebati-va: „Este cre-dinta ıntr-un Creator daunatoare ın sine? Ar fimai buna o lume ın care toti oamenii ar fiatei?“. Sa vedem ce au de spus privitor laateism, religie si stiinta unii savanti si filozofide renume.

O „CRUCIAD˘

A“NEOATEIST

˘A

4 Treziti-v˘a! noiembrie 2010

ACEAST˘

A REVIST˘

A se adreseaz˘a tuturor membrilor familiei. Ea ara-

t˘a cum putem face fat

˘a problemelor. Prezint

˘a stiri, vorbeste despre

diverse popoare, trateaz˘a subiecte religioase si stiintifice. Dar nu se

opreste aici. Ea p˘atrunde

ˆın miezul problemelor si arat

˘a adev

˘arata

semnificatie a evenimentelor actuale, mentinându-si

ˆıns

˘a neutralitatea

politic˘a si impartialitatea rasial

˘a. Dar, ceea ce este si mai important,

aceast˘a revist

˘a

ˆınt

˘areste

ˆıncrederea

ˆın promisiunea Creatorului referi-

toare la instaurarea unei lumi noiˆın care vor domni pacea si siguran-

ta si care vaˆınlocui actualul sistem r

˘au si nelegiuit.

!"#2 Aceast˘a publicatie nu este de v

ânzare. Ea face parte din lu-

crarea mondial˘a de instruire biblic

˘a, sustinut

˘a prin donatii. Dac

˘a

nu exist˘a alt

˘a indicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi

— Traducerea lumii noi.

Awake! (ISSN 0005-237X) is published monthly by Watchtow-er Bible and Tract Society of New York, Inc.; M. H. Larson, Presi-dent; G. F. Simonis, Secretary-Treasurer; 25 Columbia Heights,Brooklyn, NY 11201-2483. � 2010 Watch Tower Bible and TractSociety of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate. Printed in Ger-many.

Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaftder Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus. Verantwortliche Re-daktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.

Vol. 91, nr. 11 Monthly ROMANIAN

ANTONY Flew, filozof britanic, s-a bucuratvreme de 50 de ani de pretuirea colegilor

de breasla datorita convingerilor sale ateiste.Eseul lui din 1950, intitulat Theology and Falsi-fication, „a devenit lucrarea filozofica cu celmai mare tiraj din secolul [al XX-lea]“.

În 1986,

Flew a fost numit „cel mai profund dintre cri-ticii contemporani ai teismului“ (credinta ınDumnezeu sau ın mai multi dumnezei). Prinurmare, cand Flew a declarat oficial ın 2004ca si-a schimbat punctul de vedere, lumea afost de-a dreptul consternata.

Ce l-a determinat pe acest ateu sa se razgan-deasca?

Într-un cuvant, stiinta. El a ajuns sa se

convinga ca Universul, legile naturii si ınsasiviata nu pot fi produsul hazardului. Sa fieaceasta o concluzie rationala?

Cum au ap˘arut legile naturii?

Fizicianul si scriitorul Paul Davies a aratatca stiinta reuseste admirabil sa explice unele fe-nomene fizice precum ploaia. El a adaugat:„Cand ınsa e vorba de . . . ıntrebari de genul:«De ce exista legile naturii?», lucrurile nu maisunt atat de clare. Descoperirile stiintifice nuau contribuit la elucidarea unor astfel de ıntre-

bari. De fapt, multe dintre marile ıntrebari aleomului au ramas aceleasi de la ınceputurile ci-vilizatiei si ne intriga si azi“.

„Important nu e doar faptul ca ın naturaexista legi“, scria Flew ın 2007, „ci si ca aces-tea sunt de o precizie matematica, imuabile si«interdependente». Einstein le-a socotit «mani-festarea ratiunii».

Întrebarea pe care ar trebui

sa ne-o punem este: «Cum a ajuns natura saaiba asemenea atribute?». Cu siguranta, aceas-ta este ıntrebarea pe care si-au pus-o oamenide stiinta precum Newton, Einstein si Heisen-berg si la care au gasit un raspuns: «Mintea luiDumnezeu»“.ˆ

Intr-adevar, multi oameni de stiinta respec-tati nu considera ca e nestiintific sa creadaıntr-o Cauza Prima inteligenta. Dimpotriva, ex-plicatia ca Universul, legile sale si viata sunt ro-dul ıntamplarii li se pare una nestiintifica, cenu satisface intelectul. Oricine stie ca ın spate-le unui proiect — cu atat mai mult unul extremde sofisticat — se afla un proiectant.

INFIRM˘

A STIINTAEXISTENTA LUI

DUMNEZEU?


În ce veti alege s

˘a credeti?

Desi neoateii „marsaluiesc“ ın numele stiin-tei, adevarul e ca nici ateismul, nici teismul nusunt fundamentate totalmente pe stiinta. Am-bele conceptii presupun credinta: ateismul, ınıntamplarea oarba, iar teismul, ıntr-o CauzaPrima inteligenta. John Lennox, profesor dematematica la Universitatea Oxford (Anglia),scria ca neoateii promoveaza ideea potrivit ca-reia „orice credinta religioasa este o credintaoarba“. El a adaugat: „Trebuie sa le dovedimcu orice pret ca se ınsala“. Se naste, asadar, ın-trebarea: Care credinta se va dovedi adevara-ta? Cea a ateului sau cea a omului religios? Sane gandim, de pilda, la originea vietii.

Evolutionistii recunosc fara rezerve ca origi-nea vietii ramane o enigma — cu toate ca exis-ta multe teorii contradictorii referitoare laacest subiect. Richard Dawkins, un campion alneoateismului, a afirmat ca, de vreme ce ınUnivers exista atat de multe planete, viata tre-buia sa apara pe una dintre ele. Multi savantide prestigiu nu sunt ınsa atat de categorici.Profesorul John Barrow, de la UniversitateaCambridge (Anglia), spune ca credinta ın „evo-lutia vietii si a mintii, cu toate stadiile ei“, seloveste „de obstacole de netrecut. Sunt atateamotive pentru care viata nu ar putea evoluaıntr-un mediu complex, dar ostil, ıncat ar ficurata obraznicie sa presupui ca orice ar fi po-sibil daca ar exista suficient carbon si suficienttimp“.

Sa nu uitam nici ca viata nu este un simpluamestec de elemente chimice. Ea are la bazainformatii foarte complexe, stocate ın ADN.Prin urmare, cand vorbim despre originea vie-

tii, vorbim implicit despre originea informatieibiologice. Ar putea oare ıntamplarea sa deanastere la informatii complexe, precum un pro-gram de calculator, o formula de algebra, o en-ciclopedie sau o reteta de prajitura? Bineınte-les ca nu! Si totusi, ın ce priveste complexitateasi eficienta, acestea nici nu se compara cu in-formatiile stocate ın codul genetic al organis-melor vii.

Puraˆınt

âmplare — o explicatie stiintific

˘a?

Ateii sustin ca „motivul pentru care Univer-sul este asa cum este ramane un mister si cadin pura ıntamplare permite el existenta vietii“,explica Paul Davies. „Daca n-ar fi asa“, spunei, „noi n-am exista si deci n-am putea discutadespre asta. Universul s-ar putea sau nu sa fiearmonios, ınsa el nu a fost nici proiectat si nicinu are un scop — cel putin nu unul pe care sa-lıntelegem“. Davies continua: „O astfel de pozi-tie e usor de mentinut, ba chiar poate fi folo-sita ca scuza“, adica un mod convenabil de aevita cautarea unui raspuns.ˆ

In cartea sa Evolution: A Theory in Crisis,specialistul ın biologie moleculara MichaelDenton a conchis ca teoria evolutiei „este maidegraba un principiu de astrologie medievaladecat o teorie stiintifica demna de ıncredere“.El a mai spus despre teoria emisa de Darwinca este unul dintre cele mai mari mituri ale tim-purilor moderne.ˆ

Intr-adevar, ipoteza ca totul a aparut din ın-tamplare pare sa frizeze fictiunea. Sa ne ima-ginam urmatoarea scena: Un arheolog desco-pera o piatra ce are o forma cubica bruta.Poate se va gandi ca piatra are acea forma dinpura ıntamplare si aceasta ar fi o concluzie

O puteti obtineˆın limbile: afrikaans, albanez

˘a, amharic

˘a, ara-

b˘a, armean

˘a, bislama, bulgar

˘a, cebuano, ceh

˘a�, chiBemba, chiChewa, chi-

neza simplificat˘a, chineza traditional

˘a� (format audio numai

ˆın mandarin),

chiTonga, coreean˘a��, croat

˘a, danez

˘a�, ebraic

˘a, englez

˘a��, eston

˘a, ewe,

fijian˘a, finlandez

˘a�, francez

˘a��, georgian

˘a, german

˘a��, greac

˘a, gujarati,

hiligaynon, hindi, igbo, ilocan˘a, indonezian

˘a, islandez

˘a, italian

˘a��, japone-

z˘a��, kannada, kinyarwanda, k

ârg

âz

˘a, kiRundi, leton

˘a, lingala, lituanian

˘a,

luvale, macedonean˘a, maghiar

˘a, malayalam, malgas

˘a, maltez

˘a, myanmar,

norvegian˘a��, olandez

˘a��, polonez

˘a��, portughez

˘a��, punjabi, raroton-

gan, român

˘a, rus

˘a��, samoan

˘a, s

ârb

˘a, sePedi, seSotho, shona, silozi, sin-

hala, slovac˘a, sloven

˘a, spaniol

˘a��, suedez

˘a�, swahili, tagalog, tamil, thai,

tok pisin, tongan˘a, tsonga, tswana, turc

˘a, ucrainean

˘a, urdu, vietnamez

˘a,

xhosa, yoruba, zulu.

� Disponibil˘a si pe CD audio.

� Disponibil˘a si

ˆın format MP3 pe CD.

� Pentru materialeˆın format audio, vezi www.jw.org.

Doriti mai multe informatii sau un studiu biblic gratuit la domiciliu?Scrieti-le Martorilor lui Iehova la una dintre adresele de mai jos. Pentru olist

˘a cu toate adresele postale, vezi www.watchtower.org/address.

Australia: Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Austria: Postfach 67, A-1134 Viena. Belgia:rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Cipru: P.O. Box 11033, CY-2550 Dali.Franta: B.P. 625, F-27406 Louviers cedex. Germania: Am Steinfels, 65618 Selters. Gre-cia: 77 Kifisias Ave., GR-151 24, Marousi, Atena. Irlanda: Newcastle, Greystones, Co. Wick-low. Israel: P. O. Box 961, 61–009 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281, I-00138 RomaRM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Portugalia: Apartado 91,P–2766–955 Estoril. Republica Moldova: C

˘asuta Postal

˘a 472, MD–2005 Chisin

˘au.

Romˆ

ania: Str. Teleajen 84, sector 2, Bucuresti, RO-021468. Spania: Apartado 132,28850 Torrej

ón de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights,

Brooklyn, NY 11201-2483. Ucraina: P.O. Box 246, 79000 Lviv.

logica. Mai tarziu ınsa, el gaseste o bucata depiatra care ınfatiseaza, pana ın cele mai micidetalii, bustul unui om. Va pune el si aceastapiatra pe seama ıntamplarii? Nicidecum. Totlogica ıl va determina sa traga concluzia: „Ci-neva trebuie sa fi realizat aceasta lucrare“. Fo-losind un rationament similar, Biblia afirma:„Orice casa este construita de cineva, dar celcare a construit toate lucrurile este Dumne-zeu“ (Evrei 3:4). Sunteti de acord cu aceastaafirmatie?

Iata ce a scris profesorul Lennox: „Cu catcunoastem mai multe despre Univers, cu atatipoteza existentei unui Dumnezeu Creator,care a proiectat Universul cu un scop, devinemai plauzibila. De fapt, este cea mai buna ex-plicatie la ıntrebarea: «De ce existam?»“.

Din pacate, din cauza atrocitatilor comise ınnumele lui Dumnezeu, oamenii au ajuns sa numai creada ın el. De aceea, unii se gandescca ne-ar fi mai bine fara religie. Ce parereaveti?

NEOATEII si-ar dori o lume ın care sa nu maiexiste religie — nici atentate sinucigase, nici

razboaie religioase, nici teleevanghelizatori caresa-si jupoaie de bani enoriasii. Va atrage o astfelde viziune?ˆ

Inainte de a raspunde, ıntrebati-va: „Existavreo dovada ca, daca ar fi acceptat de toti, ateis-mul ar crea o lume mai buna?“. Sa ne gandim:Un milion si jumatate de cambodgieni au fostucisi de khmerii rosii ın ıncercarea acestora dea instaura un stat marxist, eminamente ateist. Iar

guvernarea lui Iosif Stalin ın URSS, stat ateist,a dus la moartea a zeci de milioane de oameni.E adevarat, aceste atrocitati nu pot fi atribuitedirect ateismului. Ele demonstreaza, totusi, caateismul nu poate asigura pacea si armonia ın sa-nul unei natiuni.

Ce-i drept, si religia a provocat si continua saprovoace multa suferinta. Dar este Dumnezeu vi-novat de aceasta? Nu! El nu are nicio vina, dupacum nici un fabricant de automobile nu e con-siderat vinovat pentru accidentul cauzat de un

O LUME F˘

AR˘

A RELIGIE— O LUME MAI BUN

˘A?

Tinutul pe care Dumnezeu l-a dat israelitilordin vechime era locuit de canaaniti, oameni de-pravati care practicau imoralitatea sexual

˘a, in-

clusiv incestul, sodomia si bestialitatea, precumsi ritualuri de sacrificare a copiilor (Leviticul18:2–27).

În cartea Archaeology and the Old

Testament se arat˘a c

˘a,

ˆın urma s

˘ap

˘aturilor ar-

heologice efectuate „ˆın cimitirele din preajma

altarelor p˘ag

âne, s-au scos la lumin

˘a gr

˘amezi

ˆıntregi de cenus

˘a si oseminte de copii mici, ceea

ce dovedeste c˘a practica [jertfirii copiilor] era

larg r˘asp

ândit

˘a“. Din

ˆınchinarea canaanitilor la

zei nu lipseau nici orgiile sexuale si nici chiar sa-crificarea

ˆınt

âiului n

˘ascut, se spune

ˆıntr-un ghid

biblic (Halley’s Bible Handbook). Aici se mai afir-m

˘a: „Arheologii care fac s

˘ap

˘aturi printre ruinele

oraselor canaanite seˆıntreab

˘a de ce nu le-a dis-

trus Dumnezeu mai devreme“.

Distrugerea canaanitilor reprezint˘a pentru noi

un exemplu-avertisment, care ne constientizeaz˘a

c˘a Dumnezeu nu va permite la infinit r

˘aul comis

ˆın numele lui. „[El] a stabilit o zi

ˆın care urmea-

z˘a s

˘a judece cu dreptate p

˘am

ântul locuit“, citim

ˆın Faptele 17:31.

CUM PRIVESTE DUMNEZEU ATROCIT˘

ATILE COMISEÎN NUMELE RELIGIEI


sofer care vorbeste la telefon ın timp ce condu-ce. Suferinta omenirii are nenumarate cauze,una dintre ele fiind mult mai profunda decat con-vingerile omului. Biblia o identifica drept imper-fectiunea inerenta naturii umane: „Toti au paca-tuit si nu ajung la gloria lui Dumnezeu“ (Romani3:23). Aceasta ınclinatie spre pacat da nastere laegoism, mandrie nejustificata, violenta si dorin-ta de independenta morala (Geneza 8:21). Toto-data, ea ıi determina pe oameni sa adopte con-vingeri care sa le scuze conduita gresita (Romani1:24–27). Isus Cristos a spus: „Din inima iesgandurile rele, omorurile, adulterele, fornicatii-le, furturile, marturiile mincinoase, blasfemiile“(Matei 15:19).

O distinctie esential˘aˆ

In acest punct al analizei noastre, trebuie fa-cuta o distinctie clara ıntre ınchinarea adevara-ta, cea acceptata de Dumnezeu, si ınchinarea fal-sa.

Închinarea adevarata ıi ajuta pe oameni sa

lupte ımpotriva ınclinatiilor rele. Ea promovea-za calitati precum iubirea plina de sacrificiu desine, pacea, bunavointa, bunatatea, blandetea,stapanirea de sine, loialitatea fata de partenerulconjugal si respectul fata de altii (Galateni5:22, 23). Religia falsa, ın schimb, urmeaza me-reu conceptiile ın voga — ‘gadiland urechile oa-menilor’, dupa cum spune Biblia — si tolereaza

unele dintre lucrurile rele condamnate de Isus(2 Timotei 4:3).

Dar n-ar genera oare si ateismul o confuziemorala asemanatoare? Ei bine, daca Dumnezeunu exista, ınseamna ca nu suntem raspunzatoriın fata unei autoritati divine. Mai mult, „nu amavea nici valori care sa nu fie subiective si pecare sa le pretuim“, a mentionat Phillip Johnson,profesor de drept. Prin urmare, moralitatea ardeveni un concept relativ, fiecare individ stabi-lindu-si propriile norme, ın cazul ın care ar vreasa respecte niste norme. E lesne de ınteles, asa-dar, de ce ateismul e o filozofie atragatoare ınochii multora! (Psalmul 14:1)

Dumnezeu, totusi, nu va tolera la nesfarsit ne-adevarurile — fie de natura religioasa, fie de na-tura ateista — si nici pe cei ce le promoveaza.�Iata ce promite el: „Cei drepti [din punct de ve-dere moral si spiritual] vor locui pe pamant sicei ireprosabili vor ramane pe el. Dar cei rai vorfi nimiciti de pe pamant, iar cei neloiali vor fismulsi de pe el“ (Proverbele 2:21, 22). Rezulta-tul acestei actiuni va fi fericirea si pacea ın ıntre-gul univers, lucruri pe care niciun om, nicio fi-lozofie omeneasca si nicio institutie umana nule va putea realiza vreodata (Isaia 11:9).

� O explicatie biblica si logica a motivelor pentru care Dumnezeu per-mite temporar rautatea si suferinta se gaseste ın capitolul 11 al auxiliaru-lui de studiu Ce ne ınvata ın realitate Biblia?, publicat de Martorii lui Iehova.

De-a lungul timpului s-au comis atrocit˘ati

atât din cauza religiei, c

ât si din cauza ateismului

Biserica l-a sprijinit pe Hitler Cranii ale victimelor khmerilor rosii (Cambodgia)

&A

PP

hoto


PROFESORUL Frantisek Vyskocil, care predala Universitatea Carol din Praga, este cunos-

cut pe plan international pentru cercetarile saleın domeniul neurofiziologiei. Desi multa vremea fost ateu, el crede acum cu tarie ın Dumnezeu.Într-un interviu acordat revistei Treziti-va!, profe-sorul Vyskocil ne spune de ce si-a schimbat punc-tul de vedere.Cum priveati religia

ˆınainte de a v

˘a

ˆıncepe ca-

riera ca om de stiint˘a?

Am crescut ıntr-o familie de atei. Tatal meu ıiridiculiza adesea pe clerici. Am absolvit faculta-tea ın 1963, luandu-mi licenta ın biologie si chi-mie.

În perioada studentiei, credeam ca teoria

evolutiei explica diversitatea vietii.Vorbiti-ne putin despre cariera dumneavoastr

˘a

stiintific˘a.ˆ

In cercetarile mele postdoctorale, am studiatproprietatile chimice si electrice ale sinapselor.Neuronii, fenomenele de transport prin membra-na celulara, transplantologia si desensibilizareala medicamente au facut si ele obiectul studiilormele. Multe dintre rezultatele cercetarilor meleau fost publicate, iar unele articole scrise de minesunt considerate lucrari de referinta. Cu timpul,am devenit membru al Academiei de Stiinte aRepublicii Cehe, o comunitate de eruditi alesi decolegii lor. Dupa Revolutia de Catifea din decem-brie 1989, am ınceput sa predau la UniversitateaCarol si mi s-a dat posibilitatea sa calatoresc ınOccident pentru a colabora cu diversi colegi, uniifiind laureati ai Premiului Nobel.V

˘a g

ândeati uneori la Dumnezeu?ˆ

Intr-un fel, da. Ma ıntrebam de ce multi oa-meni cu instruire ınalta, inclusiv unii profesori

de-ai mei, credeau ın Dumnezeu — desi ın tainade teama regimului comunist. Pentru mine ınsa,Dumnezeu era o simpla nascocire a omului. Bamai mult, eram revoltat de atrocitatile comise ınnumele religiei.Cum ati ajuns s

˘a v

˘a schimbati punctul de vede-

re privitor la evolutie?

Am ınceput sa am ındoieli legate de evolutiepe cand studiam sinapsele. Am fost profund im-presionat de uluitoarea complexitate a acestor le-gaturi asa-zis simple dintre neuroni. M-am ın-trebat deci: „Cum e posibil ca sinapsele siinformatiile genetice de care depinde formarea

A FOST UNADEPT ALATEISMULUI


lor sa fie rezultatul ıntamplarii oarbe?“. Asa cevasfida logica.

Apoi, pe la ınceputul anilor ’70, am asistat lao prelegere tinuta de un reputat profesor si omde stiinta rus. El a afirmat la un moment dat caorganismele vii nu pot fi produsul mutatiilor ın-tamplatoare si al selectiei naturale. Cineva dinauditoriu l-a ıntrebat: „Atunci care e explicatia?“.Profesorul a scos din sacou o mica Biblie ın lim-ba rusa, a ridicat-o si a spus: „Cititi Biblia — maicu seama relatarea despre creatie din Geneza“.

Mai tarziu, pe coridor, l-am ıntrebat pe profe-sor daca vorbise serios ın privinta Bibliei.

ˆIn esen-

ta, el mi-a spus: „Bacteriile simple se divid la cir-ca 20 de minute si contin sute de tipuri deproteine, fiecare proteina continand la randul ei20 de tipuri de aminoacizi. Iar unele lanturi deaminoacizi pot fi alcatuite din cateva sute de ami-noacizi. Pentru ca bacteriile sa evolueze ın urmaa numeroase mutatii fericite ar fi nevoie de multmai mult decat 3 sau 4 miliarde de ani, cat con-sidera oamenii de stiinta ca a trecut de la apari-

tia vietii pe pamant“. Profesorul consi-dera ca relatarea biblica din Genezaofera o explicatie mai logica.Cum v-au influentat cuvintele profe-sorului?

Observatiile lui, dar si ındoielilemele persistente m-au determinat sadiscut despre acest subiect cu maimulti colegi si prieteni care credeau ınDumnezeu. Totusi, n-am gasit convin-gator ce mi-au spus. Apoi am vorbit cuun farmacolog care era Martor al lui

Iehova. Timp de trei ani, eu si sotia mea,Ema, am studiat Biblia cu el. Cu precade-

re doua lucruri ne-au uimit.ˆIn primul rand, ca

„crestinismul“, asa cum este el ınteles de multi,are prea putine ın comun cu Biblia. Iar ın aldoilea rand, ca Biblia, desi nu este o cartede stiinta, e ın deplina armonie cu stiinta auten-tica.A fost schimbarea punctului dumneavoastr

˘a de

vedere un impedimentˆın calea cercet

˘arilor

stiintifice ulterioare?

Nicidecum. Un om de stiinta care se respectatrebuie sa ramana obiectiv, indiferent de convin-gerile pe care le nutreste. Credinta m-a schimbatınsa pe mine. Daca ınainte eram prea ıncrezatorın capacitatile mele, aveam un puternic spirit deconcurenta si eram exagerat de mandru de des-coperirile mele stiintifice, acum ıi sunt recunos-cator lui Dumnezeu pentru aptitudinile mele. Deasemenea, ın loc sa pun, ın mod nejustificat, pro-iectele uimitoare evidente ın natura pe seama ın-tamplarii oarbe, eu — dar si multi alti colegi de-aimei — ma ıntreb acum, si pe buna dreptate:„Cum a proiectat Dumnezeu toate acestea?“.

Eu — dar si multialti colegi de-ai mei —m

˘a

ˆıntreb acum, si pe

bun˘a dreptate: „Cum a

proiectat Dumnezeutoate acestea?“


IMAGINEAZ˘

A-TI ca-ti ıncepi ziua la cinci di-mineata, cand pleci spre birou. Dupa o juma-

tate de zi de munca, ce bine ti-ar prinde la orapranzului o mancare ca acasa, condimentataexact pe gustul tau! Pentru mii de oameni caremuncesc ın Mumbai (India), aceasta nu rama-ne doar o dorinta, ci devine realitate gratie re-numitilor dabbawalas, cum se numesc cei ce li-vreaza la birou mancaruri calde gatite acasa.�

O ocazie ce nu putea fi ratat˘a

Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, orasulMumbai, numit pe atunci Bombay, era un ınflo-ritor centru comercial. Oamenii de afaceri deaici, atat englezi, cat si indieni, aveau mult demers pana la birou. Transportul era lent, iar res-taurantele, putine si rare.

ˆIntrucat toti ısi doreau

� Dabba ınseamna „recipient“, iar wala se refera la persoana carepresteaza acest serviciu. Exista mai multe variante de scriere a cu-vantului.

la pranz mancare gatita acasa, servitorii erau ne-voiti sa o transporte de la locuinta stapanului labiroul lui. Vazand ın aceasta o buna ocazie dea castiga bani, un om de afaceri cu spirit intui-tiv a adus ın oras tineri din zonele rurale, carenu aveau loc de munca, si a pus bazele unuiserviciu de livrare domiciliu-birou. Desi a avutun ınceput mic, ın timp afacerea a prosperat.

Cererea de mancare gatita acasa nu a scazutnici ın prezent. E adevarat, acum exista mai mul-te restaurante, ınsa mancarea gatita acasa estemai ieftina si mai apreciata.

ˆIn plus, unii oameni

au probleme de sanatate si trebuie sa urmeze unanumit regim alimentar. Altii au restrictii de na-tura religioasa. Unii, de pilda, nu consuma cea-pa sau usturoi. Or preparatele de restaurantcontin astfel de ingrediente. Prin urmare, servi-ciul de livrare domiciliu-birou elimina probleme-le legate de regimul alimentar.

MESE CALDEDE ACAS

˘A LA BIROUˆ

IN STIL MUMBAI


Un sistem extrem de eficient

Acest sistem de livrare este relativ simplu sinu s-a schimbat cu mult de-a lungul anilor, cuexceptia amplorii. Azi, mai bine de 5000 de bar-bati si cateva femei transporta peste 200000 depranzuri pe zi, de la locuinte aflate ın cartierullor la diverse birouri raspandite ın acest orasaglomerat, cu o populatie de peste 20 de milioa-ne de locuitori. Activitatea harnicilor dabbawa-las se ıntinde pe o raza de 60 km; unii merg pejos, transportand 30, 40 de sufertase ıntr-un ca-rucior, iar altii calatoresc cu bicicleta sau cu tre-nurile suburbane.

ˆIn orice caz, toti livreaza

exact ceea ce trebuie la adresa exacta si la oraexacta. De fapt, se spune ca sistemul ınregistrea-za o singura eroare la 6 milioane de livrari! Cumau reusit ei sa stabileasca un asemenea record?ˆ

In 1956, dabbawalas au fost ınregistrati legalca societate caritabila, cu un comitet executiv sipersonal administrativ. Grupurile de lucratori,care au fiecare un coordonator, functioneaza caentitati separate. Toti sunt ınsa parteneri si ac-tionari ın cadrul societatii. Acesta, spun ei, ar fisecretul succesului lor. De fapt, ın cei peste o

suta de ani de existenta, ın sistemul dabbawalasn-a avut loc nicio greva.

Dabbawalas poarta un card de identitate sisunt usor de recunoscut, dupa camasa si bone-ta lor albe si dupa pantalonii largi. Daca nupoarta boneta, ıntarzie sau lipsesc nemotivat de

ˆInc

˘arcarea sufertaselor

ˆın tren

Compartimenteleunui „dabba“ se potrivescperfect unul peste cel

˘alalt,

facilitˆ

and transportarea lui


la munca ori sunt prinsi ca beau alcool ın timpulserviciului, risca sa fie amendati.

O zi din viata unui dabbawala

Pana la 8.30, un membru al familiei clientu-lui, probabil sotia, pregateste mancarea si opune ın sufertas, numit ın India dabba. De obi-cei, un dabba are mai multe compartimente carese potrivesc perfect unul peste celalalt si caresunt fixate cu ajutorul unor cleme metalice.Dabbawala aduna mai multe sufertase dintr-oanumita zona, le pune pe bicicleta sau ıntr-uncarucior si porneste ın viteza spre gara, unde seıntalneste cu alti colegi de grup. Aici sorteazarecipientele ın functie de destinatie, asemeneapostasului, corespondenta.

Fiecare sufertas are un cod de culoare alfa-numeric ce indica zona de unde provine man-carea, cea mai apropiata gara, statia de des-tinatie, numele cladirii si numarul etajului.Recipientele destinate unei anumite zone suntstranse laolalta si puse ıntr-un cadru lung delemn, ın care ıncap maxim 48 de sufertase. Lasosirea trenului, acestea sunt ıncarcate ıntr-uncompartiment special din apropierea cabineimecanicului. Cand trenul ajunge ıntr-o gara im-portanta, sufertasele sunt sortate din nou sitransportate pana la statia de destinatie. Acolosunt sortate pentru ultima oara si livrate clien-tului cu bicicleta sau cu caruciorul.

Aceste modalitati de transport nu sunt doareficiente, ci si ieftine. Mai mult, un dabbawalanu ramane niciodata blocat ın trafic; cu bici-

cleta poate oricand s-o ia pe un drum laturalnicsau sa se strecoare printre masini. Drept urma-re, mancarea ajunge la biroul clientului nici maidevreme, nici mai tarziu de 12.30. Apoi, ıntre13.15 si 14.00, dupa ce destoinicul dabbawala aluat si el masa de pranz, aduna sufertasele goa-le si le returneaza proprietarilor. Un membru alfamiliilor acestora le spala si le pregateste pen-tru a doua zi.

Întregul proces, de la ınceput si

pana la sfarsit, este rapid si eficient, desfasuran-du-se asemenea unui concurs de stafeta.

Un serviciu umil, dar mult apreciat

Reputatia excelenta pe care si-au facut dabba-walas nu a trecut neobservata. Unele organiza-tii au analizat sistemul lor de livrare pentru aaplica aceleasi principii si ın alte domenii de afa-ceri. Dabbawalas au fost si protagonistii unor fil-me documentare. Publicatia Forbes Global Mag-azine le-a acordat o diploma Six Sigma pentruperformantele lor ce se apropie de perfectiune.Dabbawalas au intrat ın Cartea recordurilor si aufost mentionati ın studii de caz la Facultatea deAdministratie si Afaceri din cadrul Universita-tii Harvard (SUA). Au fost vizitati chiar si deoficialitati, inclusiv de un membru al familiei re-gale britanice, care a fost atat de impresionat demunca lor, ıncat i-a invitat pe unii la nunta luiın Anglia.

Azi, dabbawalas folosesc computerul si tele-fonul mobil pentru a prelua comenzi si a tineevidenta contabila a activitatii lor. Modalitateade livrare a mancarii nu s-a schimbat ınsa. Deaceea, la ora pranzului, multi lucratori flamanzidin Mumbai se bucura la gandul ca o masa cal-da gatita acasa va sosi dintr-o clipa ın alta la bi-roul lor — si nu va ıntarzia niciun minut!

Acest sistem eficientde livrare a devenit un modelpentru multe firme

1.Leii.2.Îngerul.3.Levi.4.Al

˘asattotul

ˆınurm

˘a.

R˘

ASPUNSURILELAÎNTREB

˘ARILEDELAP.31

GAZELE naturale satisfac peste 20% din nece-sarul de energie al lumii. Dar cum se formea-

za ele? Cum sunt pregatite pentru uz? Si cat amai ramas din aceasta resursa naturala?

Multi oameni de stiinta sunt de parere ca ga-zele naturale s-au format ın urma cu miliarde deani, rezultand din descompunerea materiei vege-tale si animale, inclusiv a planctonului. Potrivitacestei teorii, de-a lungul unor mari perioade detimp, microorganismele au transformat resturileorganice ın combustibili fosili — carbune, gaze na-turale si petrol —, ın prezenta presiunii generatede acumularea deasupra a sedimentelor si a tem-peraturii ridicate din strafundurile planetei. Cutimpul, o mare parte din gaze au patruns ın stra-tele de roci poroase, acumulandu-se ın bazine,sau zacaminte, sub un strat de roca impermeabi-la. Unele zacaminte sunt uriase, continand mii demiliarde de metri cubi de gaze. Dar cum sunt de-tectate zacamintele de gaze naturale?

Prospectiuni

Satelitii de teledetectie, sistemele de pozitiona-re globala, prospectiunile seismometrice si calcu-latoarele faciliteaza mult detectarea acestei re-surse. Prospectiunile seismometrice au la bazaprincipiul reflexiei undelor acustice la contactulcu stratele de roca, specialistii obtinand astfel oimagine acustica a ceea ce se afla ın adancurilepamantului. Undele sonore sunt produse de obi-cei cu ajutorul unor vibratoare montate pe ca-mioane speciale ori al unor explozii controlate,de mica putere. Undele de soc rezultate se propa-ga prin scoarta terestra, iar, dupa ce sunt reflec-tate, sunt ınregistrate de instrumentele de masu-ra.

ˆIn baza masuratorilor, oamenii de stiinta

realizeaza modele computerizate tridimensionaleale formatiunilor de roca. La randul lor, acestemodele indica prezenta unor rezerve de gaze na-turale.

ˆIn prospectiunile marine, undele acustice sunt

generate de pistoale speciale cu aer comprimat,cu abur ori cu apa, care sunt descarcate ın apamarii. Undele de presiune care rezulta trec de fun-dul marii, iar, dupa ce sunt reflectate, sunt

GAZELE NATURALEO SURS

˘A DE ENERGIE PRETIOAS

˘A

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Echipamente speciale genereaz˘

a unde acustice,care, dup

˘a ce sunt reflectate, sunt

ˆınregistrate de

instrumentele de m˘

asur˘

a

Geologii analizeaz˘

a modelele tridimensionalerealizate

ˆın baza m

˘asur

˘atorilor efectuate

Sus: � Lloyd Sutton/Alamy; jos: � Chris Pearsall/Alamy

detectate de hidrofoanele conectate printr-un ca-blu lung la nava de cercetare geologica. Si deaceasta data, cercetatorii realizeaza, ın baza sem-nalelor primite, modele computerizate ce suntapoi analizate.

Daca zacamantul nu este suficient de mare,costurile de extractie nu se justifica. De aceea,geologii trebuie sa evalueze nu numai volumul za-camantului, ci si presiunea din el, care poate fimasurata destul de exact cu ajutorul manometre-lor. Volumul ınsa este mai greu de stabilit. Unadintre metode presupune masurarea presiuniiinitiale, extragerea unei cantitati de gaz si efectua-rea unei noi masuratori. Daca diferenta estemica, ınseamna ca zacamantul este mare; ınschimb, daca diferenta este mare, ınseamna ca za-camantul este mic.

Preg˘atirea gazului pentru uz

Dupa extractie, gazele naturale sunt transpor-tate prin conducte la rafinarii, unde se ınlaturasubstantele chimice nedorite, precum dioxidul decarbon, hidrogenul sulfurat si dioxidul de sulf, darsi vaporii de apa care pot coroda peretii conduc-telor. Apoi, gazul este distilat la o temperaturafoarte scazuta pentru ınlaturarea azotului ce nuarde si pentru recuperarea heliului, a butanului,a etanului si a propanului, substante foarte valo-roase. Produsul final este ın esenta metan pur, ungaz incolor, inodor si extrem de inflamabil.

Întru-

cat este un produs natural, metanul este numit sigaz natural.

Pentru ca metanul sa nu prezinte riscuri ınuzul casnic, producatorii adauga, ın cantitatimici, substante ce contin sulf, care are un mirosıntepator. Astfel, orice scurgere de gaz poate fidetectata cu usurinta, evitandu-se o eventuala ex-plozie.

În orice caz, gazul natural este un combus-

tibil mult mai putin poluant decat ceilalti com-bustibili fosili, precum carbunele si petrolul.

Ca sa poata fi transportat mai usor, gazul na-tural este racit la temperaturi foarte joase si liche-fiat. Butanul si propanul intra ın componenta ga-zului petrolier lichefiat (GPL), bine cunoscut decei care folosesc la gatit butelia cu gaz. GPL-uleste un carburant utilizat pe scara larga de auto-buze, camioane si alte autovehicule. Iar ın dome-niul industriei chimice, butanul si propanul suntfolosite la realizarea maselor plastice, a solventi-lor, a fibrelor sintetice si a altor produse organice.

O surs˘a de energie finit

˘a

Ca toti ceilalti combustibili fosili, gazele natu-rale sunt o resursa limitata. Potrivit estimarilor,aproximativ 45% din rezervele recuperabile degaz ale lumii nu au fost ınca descoperite. Dacaestimarea este corecta, ın ritmul actual de utiliza-re, rezervele ar putea dura maxim 60 de ani.

Însa

ın multe tari, consumul de energie e tot mai mare,astfel ca actualele predictii ar putea avea o marjaconsiderabila de eroare.

Ritmul aproape frenetic al industrializarii dinunele tari ne-ar putea face sa credem ca resurse-le planetei sunt inepuizabile. E adevarat ca dispu-nem de energie nucleara si de surse de energie re-generabila, precum cea solara si cea eoliana. Darvor reusi ele sa satisfaca necesarul energetic ıncontinua crestere? Se vor dovedi nepoluante si si-gure? Doar timpul ne va raspunde.

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Dup˘

a extractie, gazele naturale sunt transportateprin conducte la o rafin

˘arie, spre prelucrare, iar

apoi sunt distribuite pentru uz casnic si industrial

Put

Rafin˘

arie Companie dedistributie a

gazului


EGIPTUL, cu piramidele lui si fluviul Nilce-l strabate, a fost prima putere mondiala

din istoria biblica. La umbra lui s-a formatchiar natiunea Israel. Aici s-a nascut si a cres-cut Moise, cel care a scris primele cinci cartiale Bibliei. Dar sustin istoria laica si arheolo-gia cele consemnate de Moise despre acest im-periu antic? Sa examinam cateva dovezi.

Istorie demn˘a de

ˆıncredere

Titluri si termeni. De regula, exactitatea unorconsemnari istorice este dezvaluita de detaliice tin de obiceiurile, normele de eticheta, nu-mele si titlurile oficiale dintr-o anumita epoca.În baza acestui criteriu, ce se poate spune de-spre primele doua carti biblice, Geneza si Exo-dul? Referitor la relatarea din Geneza despreIosif, fiul patriarhului Iacob, precum si la car-tea biblica Exodul, John Garrow Duncan decla-ra ın cartea sa New Light on Hebrew Origins:„[Scriitorul biblic] este familiarizat pe deplinatat cu limba egipteana, cat si cu credintele, cu-tumele, viata la Curte, normele de eticheta sidemnitarii vremii“. El adauga: „[Scriitorul] fo-loseste exact titlurile aflate ın uz ın acel

timp, exact ın maniera adecvata. . . . De fapt,utilizarea termenului «faraon» ın diferite con-texte istorice atesta mai mult decat orice altce-va cunostintele temeinice despre cultura egip-teana si credibilitatea scriitorilor VechiuluiTestament“. Duncan mai afirma: „Cand se ın-fatiseaza ınaintea faraonului, personajele [zu-gravite de Moise] respecta eticheta acceptatala Curte si nu vorbesc decat asa cum secuvine“.

Confectionarea c˘ar

˘amizilor.

În timpul scla-

viei ın Egipt, israelitii faceau caramizi din argi-la amestecata cu paie, care slujeau drept liant(Exodul 1:14; 5:6–18)�. Cu ani ın urma, ın car-tea Ancient Egyptian Materials and Industries sefacea urmatoarea remarca: „

În putine locuri

din lume [confectionarea de caramizi] se prac-tica la o amploare atat de mare ca ın Egipt.Aici, caramizile uscate la soare au fost si con-tinua sa fie materialul de constructie ca-racteristic“. Cartea aminteste si de „obiceiul

� Daca nu aveti o Biblie, puteti obtine una de la Martorii lui Ie-hova. Daca aveti acces la internet, puteti citi Biblia online ın diferi-te limbi pe www.watchtower.org. (Momentan, versiunea ın limbaromana a Bibliei nu este disponibila online.)

În plus, acest site con-

tine literatura biblica ın peste 380 de limbi.

O CARTE DEMN˘

A DEÎNCREDERE

Partea I

Egiptulˆın istoria biblic

˘a

Biblia a fost scris˘

a de-a lungul unei perioade de circa 1600 de ani. Relat˘

arile istoricesi profetiile pe care le cuprinde sunt

ˆın str

âns

˘a leg

˘atur

˘a cu sapte puteri mondiale:

Egipt, Asiria, Babilon, Medo-Persia, Grecia, Roma si Anglo-America. Ne vom opriasupra fiec

˘areia dintre ele pe parcursul unei serii de sapte articole. Care este scopul

acestei analize? Acela de a demonstra c˘

a Biblia este o carte demn˘

a deˆıncredere,

inspirat˘

a de Dumnezeu, si c˘

a mesajul ei este unul luminos. De fapt, ea ne insufl˘

asperanta c

˘a,

ˆın cur

ând, suferintele provocate de conducerea uman

˘a vor lua sf

ârsit.

Egip

t,fa

raon

;R

om

a,

Nero

:fo

togra

fie

f˘ acu

t˘ a

pri

nam

ab

ilit

ate

aB

riti

sh

Mu

seu

m;

Med

o-P

ers

ia,

basore

lief:

Mu

s´ ee

du

Lou

vre

,P

ari

s


egiptenilor de a folosi paie ın compozitia cara-mizilor“, ceea ce sustine exactitatea Bibliei.

B˘arbierit. Barbatii evrei din vechime obis-

nuiau sa-si lase barba. Biblia ne spune ınsa de-spre Iosif ca s-a ras ınainte de a intra la faraon(Geneza 41:14). De ce? El a tinut cont de nor-mele de eticheta egiptene, potrivit carora parulde pe fata era o dovada de necuratenie. „[Egip-tenii] se mandreau cu fata lor barbierita“, pre-cizeaza cartea Everyday Life in Ancient Egypt.În unele morminte s-au gasit truse de ras — cecontineau brice, pensete si oglinzi —, toate ıncutia lor. Concluzia evidenta este ca Moise afost un cronicar meticulos. Acelasi lucru sepoate spune si despre alti scriitori biblici careau asternut evenimente legate de Egiptul antic.

Activit˘ati comerciale. Ieremia, care a scris

cartile biblice 1 Regi si 2 Regi, a dat detaliiexacte privitoare la comertul cu cai si carepracticat de regele Solomon. Cei cu care faceanegot erau egiptenii si hititii. Un car costa „sasesute de arginti“, iar „un cal . . . o suta cincizecide arginti“, sau un sfert din costul unui car, spe-cifica Biblia (1 Regi 10:29).

Potrivit cartii Archaeology and the Religion ofIsrael, atat istoricul grec Herodot, cat si desco-peririle arheologice confirma existenta unui ın-floritor comert cu cai si care pe timpul lui So-lomon. De fapt, cartea mai mentioneaza ca„rata de schimb stabilita era de patru cai . . . laun car egiptean“, oferind o dovada ın plus aacuratetei scrierii biblice.

R˘azboaie. Ieremia si Ezra amintesc de inva-

zia faraonului Sisac ın Iuda, precizand ca ea aavut loc „ın al cincilea an al regelui Roboam

[al lui Iuda]“, adica ın 993 ı.e.n. (1 Regi14:25–28; 2 Cronici 12:1–12). Vreme ındelun-gata, aceasta a fost singura mentiune istorica ainvaziei lui Sisac. La un moment dat ınsa, s-adescoperit un basorelief pe zidul unui templuegiptean din Karnak (Teba antica).

Basorelieful ıl surprinde pe regele Sisacstand ınaintea zeului Amon si avand bratul ri-dicat, gata sa-si loveasca prizonierii. Pe basore-lief apar si denumirile oraselor israelite cuceri-te, multe corespunzand unor locuri amintite ınBiblie.

În plus, documentul vorbeste despre un

asa-zis „ogor al lui Avram“, cea mai veche re-ferire la patriarhul Avraam din analele egipte-ne (Geneza 25:7–10).

Este clar, asadar, ca ceea ce au consemnatscriitorii Bibliei nu este nici pe departe fictiu-

În Egipt se folosesc si azic

˘ar

˘amizi uscate la soare,

ce contin paie

Elemente ale uneitruse de ras egiptene:brici si oglind

˘a

Pe acest basorelief din Karnaksunt amintite numele oraselorisraelite cucerite

Trusa

de

ras:

�Th

eM

etro

polita

nM

useu

mof

Art/

Art

Resou

rce,

NY;b

asore

liefu

ld

inK

arn

ak:P

icto

rialA

rch

ive(N

ear

Easte

rnH

isto

ry)E

st.;

sta

tuia

din

Mem

fis:C

ou

rtesy

Dan

ielM

aye

r/C

reative

Com

mon

s

ne. Constienti ca trebuie sa-i dea socoteala luiDumnezeu, ei au scris adevarul, oricat de du-reros ar fi fost acesta, ca ın cazul victoriilor luiSisac asupra lui Iuda. Onestitatea ce transparedin scrierile lor contrasteaza net cu poleiala siexagerarile din cronicile scribilor egipteni, careau refuzat sa consemneze orice ar fi aruncat olumina mai putin ınnobilatoare asupra poporu-lui ori conducatorilor lor.

Profetii demne deˆıncredere

Doar Iehova Dumnezeu, Autorul Bibliei,poate prezice fara gres viitorul. Sa observam,de pilda, ce l-a inspirat el pe Ieremia sa prezi-ca referitor la doua orase egiptene, Memfis siTeba. Memfisul, sau Nof, era odinioara un re-numit centru comercial, politic si religios. Cutoate acestea, Dumnezeu a profetit: „Noful vaajunge o pricina de uimire; i se va da foc si varamane fara locuitori“ (Ieremia 46:19). Si asa afost! Cartea In the Steps of Moses the Lawgiverspune ca „imensele ruine ale Memfisului“ aufost pradate de cuceritorii arabi, care au trans-format locul ıntr-o cariera de piatra. Lucrareaadauga ca, ın prezent, „pe solul negru al anti-cului oras nu se mai vede nici macar o piatra“.

Teba, numita ın trecut No-Amon sau doarNo, a avut parte de un sfarsit asemanator, ca

de altfel toti zeii ei neputinciosi. Privitor laTeba, capitala de altadata a Egiptului si princi-palul centru de ınchinare la zeul Amon, Ieho-va a declarat: „Iata ca-mi ındrept atentia spreAmon . . ., spre faraon si spre Egipt, spredumnezeii lui . . . Si ıi voi da . . . ın manalui Nebucadretar, regele Babilonului“ (Ieremia46:25, 26). Asa cum s-a profetit, monarhul ba-bilonian a cucerit Egiptul, fara sa crute ilustruloras No-Amon. Ulterior, dupa ce conducatorulpersan Cambise al II-lea l-a lovit din nou, ın 525ı.e.n., declinul orasului a fost constant, el ca-zand ın cele din urma ın mainile romanilor,care l-au distrus cu desavarsire.

ˆIntr-adevar,

profetiile exacte disting Biblia de toate cartilescrise vreodata si ne dau ıncrederea ca si ceeace spune ea despre viitor se va ımplini negresit.

O sperant˘a sigur

˘a

Prima profetie biblica a fost consemnata deMoise chiar pe parcursul dominatiei puteriimondiale egiptene.� Ea se gaseste ın Geneza3:15 si precizeaza ca Dumnezeu avea sa aducaın existenta o „samanta“, sau un urmas, care ılva zdrobi pe Satan si „samanta“ lui, alcatuitadin cei ce urmeaza caile sale rele (Ioan 8:44;

� Profetia din Geneza 3:15 a fost rostita de Dumnezeu ın gradi-na Edenului, fiind ulterior consemnata de Moise.

Aceast˘

a statuie colosal˘

a pr˘

abusit˘

a la p˘

amˆ

ant, g˘

asit˘

aˆın apropiere de Memfis, avea c

ˆandva 12 m

ˆın

˘altime

1 Ioan 3:8). Partea principala a „semintei“ luiDumnezeu s-a dovedit a fi Mesia, Isus Cristos(Luca 2:9–14).

Cristos ısi va exercita domnia asupra ıntre-gului pamant, de pe care va ınlatura rautatea siguvernele umane opresive. Atunci ‘niciun omnu va mai stapani peste alt om spre paguba lui’,promite Biblia (Eclesiastul 8:9). Asemenea luiIosua din vechime, care a condus natiunea Is-rael ın Tara Promisa, Isus va conduce „o maremultime“ de oameni tematori de Dumnezeuıntr-o „Tara Promisa“ mult mai mareata: un pa-mant curatat de tot ce este rau, care va fi trans-format ın paradis (Revelatia 7:9, 10, 14, 17;Luca 23:43).

Aceasta speranta minunata ne aminteste deo alta profetie biblica scrisa tot pe vremea Egip-

tului antic. Consemnata ın Iov 33:24, 25, aceas-ta prezice ca Dumnezeu ıi va elibera pe oamenipana si din „groapa“, sau din mormant, prin in-termediul ınvierii. Da, pe langa cei ce vor supra-vietui iminentei distrugeri a celor rai, milioanede oameni ce dorm acum ın moarte vor fi rea-dusi la viata, cu perspectiva de a trai vesnic ınparadis pe pamant (Faptele 24:15). „Cortul luiDumnezeu este cu oamenii! . . . El va sterge ori-ce lacrima din ochii lor si moartea nu va maifi. Nici jale, nici strigat, nici durere nu vormai fi“, se spune ın Revelatia 21:3, 4.

Relatari istorice si profetii demne de ıncre-dere — aceasta tema se va regasi si ın urmato-rul articol al seriei, care ne va aduce ın atentieantica Asirie, cea de-a doua putere mondialadin istoria biblica.

În 1896, arheologii au descoperit

ˆıntr-un

templu funerar egiptean un artefact cunoscutazi sub numele de Stela lui Merneptah. Acestst

âlp negru de granit vorbeste despre realiz

˘ari-

le regelui egiptean Merneptah, care, potrivitunor eruditi, a domnit spre sf

ârsitul secolului al

XIII-leaˆı.e.n. Pe stel

˘a este inscriptionat un imn

care contine urm˘atoarele cuvinte: „Israelul a

fost pustiit, s˘am

ânta lui a pierit“. Aceasta este,

dup˘a c

ât se pare, singura mentiune a Israelului

ˆın textele egiptene antice si totodat

˘a cea mai

veche mentiune extrabiblic˘a.

Stela a fost realizat˘a

ˆın perioada judec

˘ato-

rilor descris˘a pe larg

ˆın cartea biblic

˘a Judec

˘a-

torii. Spre deosebire de cronicile egiptenecare doar

ˆısi elogiaz

˘a faraonii, cartea Judec

˘a-

torii prezint˘a at

ât succesele, c

ât si esecurile

natiunii Israel. Referitor la esecuri,ˆın Judec

˘ato-

rii 2:11, 12 citim: „Fiii lui Israel au f˘acut ce este

r˘au

ˆın ochii lui Iehova si le-au slujit Baalilor

[zei canaaniti]. L-au p˘ar

˘asit pe Iehova, . . . care

ˆıi scosese din tara Egiptului“. De fapt,

ˆıntregul

text biblic poart˘a pecetea unei asemenea sin-

cerit˘ati.

STELA LUI MERNEPTAH

Todd Bolen/Bible Places.com



„MAI bine as fi t˘acut!“ V-ati f

˘acut vreodat

˘a acest

repros? Poate c˘a da. De fapt, cu totii lup-

t˘am s

˘a ne tinem limba

ˆın fr

âu. Omul a reusit s

˘a

ˆımbl

ânzeasc

˘a tot soiul de fiare, „dar limba, . . . n-o

poateˆımbl

ânzi“, spune Biblia (Iacov 3:7, 8). Ce ar

trebui deci s˘a facem? S

˘a ne d

˘am b

˘atuti?

Nicidecum! S˘a analiz

˘am c

âteva principii biblice

care ne pot ajuta s˘a ne st

˘ap

ânim mai bine limba,

acest organ mic, dar puternic.

˘ „În multimea cuvintelor rostite nu se poate

s˘

a nu fie f˘

ar˘

adelege, dar cel ce-siˆınfr

âneaz

˘a buze-

le este prev˘

az˘

ator.“ (Proverbele 10:19) Cu cât vor-

bim mai mult, cu atât riscul de a spune ceva ne-

s˘abuit sau ofensator este mai mare.

Într-adev

˘ar,

vorbirea necontrolat˘a, ce poate lua forma cleveti-

rilor si a calomniilor, este asemenea unui foc carese extinde cu repeziciune (Iacov 3:5, 6).

În

schimb, când ‘ne

ˆınfr

ân

˘am buzele’, g

ândim

ˆınain-

te de a vorbi, altfel spus lu˘am

ˆın considerare

efectul pe care l-ar putea avea cuvintele noastreasupra altora. Proced

ând astfel, ne facem reputa-

tia de persoane discrete si câstig

˘am respectul si

ˆıncrederea celorlalti.

˘ ‘Fiti prompti la ascultare,ˆınceti la vorbire,

ˆın-

ceti la mˆ

anie.’ (Iacov 1:19) Oamenilor le place s˘a

fie ascultati cu atentie când au ceva de zis, c

˘aci

ˆın acest fel simt c

˘a li se arat

˘a nu doar interes, ci si

respect. Dar ce putem face când cineva ne adre-

seaz˘a cuvinte jignitoare sau provocatoare?

În ast-

fel de situatii, trebuie s˘a fim ‘

ˆınceti la m

ânie’ si s

˘a

nu r˘aspundem cu aceeasi moned

˘a. Cine stie?

Poate c˘a, dintr-un motiv sau altul, persoana res-

pectiv˘a era sup

˘arat

˘a si mai t

ârziu s-ar putea s

˘a-si

cear˘a scuze pentru cuvintele ei nechibzuite. V

˘a

este greu s˘a fiti ‘

ˆınceti la m

ânie’? Dac

˘a da, rugati-l

pe Dumnezeu s˘a v

˘a ajute s

˘a manifestati st

˘ap

âni-

re de sine. Cererile voastre sincere vor primiˆın

mod sigur r˘aspuns (Luca 11:13).

˘ „O limb˘

a blˆ

and˘

a poate zdrobi un os.“ (Pro-verbele 25:15) Contrar opiniei multora, bl

ânde-

tea esteˆın realitate semn de t

˘arie moral

˘a. Un r

˘as-

puns blând, de pild

˘a, poate pune cap

˘at unei

ˆımpotriviri izvor

âte din m

ânie sau din prejudec

˘ati,

ce pare la fel de „tare“ ca un os. E-adev˘arat, nu e

deloc usor s˘a manifesti bl

ândete, cu at

ât mai pu-

tinˆıntr-o discutie aprins

˘a. Prin urmare, g

ânditi-v

˘a

la foloasele pe care le aduce aplicarea acestuiprincipiu biblic si la posibilele consecinte ale ne-respect

˘arii lui.

Principiile biblice v˘adesc cu adev

˘arat ‘

ˆıntelep-

ciune de sus’ (Iacov 3:17). Dac˘a aceast

˘a

ˆıntelep-

ciune se va reflecta siˆın vorbirea noastr

˘a, cuvinte-

le pe care le vom adresa altora vor acordademnitate, vor zidi si vor fi foarte apreciate, „caniste mere de aur

ˆın vase de argint sculptate“

(Proverbele 25:11).

Sa ne alegem cu ıntelepciune cuvintele

ASEMENEA Mariei si Theresei, milioane deoameni din ıntreaga lume se roaga „sfinti-

lor“ pentru a avea parte de binecuvantarea lor.Potrivit lucrarii New Catholic Encyclopedia, „sfin-tii mijlocesc pentru oameni“ si „este bine si defolos ca oamenii sa le ınalte rugaciuni pentru afi . . . binecuvantati de Dumnezeu“.

Totusi, cum priveste Dumnezeu aceasta ches-tiune? Este acceptabil ın ochii lui sa ne rugam„sfintilor“ si sa le cerem sa intervina ın favoareanoastra? Sa analizam ce spune Biblia.

Este potrivit s˘a cerem ajutorul „sfintilor“?

Biblia nu mentioneaza niciun ınchinator fidelal lui Dumnezeu care sa fi ınaltat rugaciuni vreu-nui „sfant“. De ce oare? New Catholic Encyclope-dia afirma ca „doar prin veacul al III-lea au fostrecunoscute oficial foloasele mijlocirii sfintilor“.Aceasta se ıntampla cam la 200 de ani de lamoartea lui Cristos.

Învatatura privitoare la mij-

locirea sfintilor, asadar, nu a fost predata nici deIsus, nici de scriitorii biblici inspirati, care auconsemnat evenimentele legate de serviciul luipamantesc. Care este motivul?

Biblia ne ındeamna ın repetate randuri sa nerugam doar lui Dumnezeu, ın numele lui IsusCristos. „Eu sunt Calea, Adevarul si Viata“, aspus Isus. „Nimeni nu vine la Tatal Meu decatprin Mine.“ (Ioan 14:6, Biblia ortodoxa, 1988) Cu-vintele lui deloc echivoce sunt ın armonie cu ın-vatatura predata de el pe care o gasim ın Matei6:9–13.

În timp ce dadea explicatii referitoare la

rugaciune, Isus le-a spus continuatorilor sai: „Voiasa sa va rugati: «Tatal nostru care esti ın ceruri,sa fie sfintit numele tau».“ (Matei 6:9). Este evi-dent deci ca Tatal nostru ceresc este singurul ca-ruia trebuie sa-i adresam rugaciuni. La temeliaacestui adevar sta un principiu biblic fundamen-tal, pe care-l vom examina ın continuare.

POTRIVITBIBLIEI

Ar trebuis

˘a ne rug

˘am „sfintilor“?

Marie si Theresa se considerau catolice devotate. Amândou

˘a cre-

deauˆın „sfinti“. Marie era convins

˘a c

˘a se putea ruga lor pentru aju-

tor. Iar Theresa se ruga cu regularitate „sfântului protector“ al satului

ei natal, dar si „sfintei“ dup˘a care fusese numit

˘a.


Rug˘aciunea, un act de

ˆınchinare

Conform lucrarii The World Book Encyclope-dia, „rugaciunea este un act prin care ınaltam cu-vinte si ganduri reverentioase lui Dumnezeu, zei-lor, zeitelor sau oricarui lucru care face obiectulınchinarii noastre. . . . Rugaciunea constituie unact de ınchinare important ın aproape toate reli-giile lumii“ (sublinierea noastra). Sa ne ıntrebam:„Este oare potrivit sa ne plecam genunchii si sane rugam, adica sa ne ınchinam, altcuiva decatCreatorului nostru si Datatorului vietii?“ (Psal-mul 36:9). Iata ce a declarat Isus: „

Închinatorii

adevarati i se vor ınchina Tatalui cu spirit sicu adevar, caci astfel de ınchinatori cauta Ta-tal“ (Ioan 4:23). Scripturile mai precizeaza caCreatorul nostru pretinde „devotiune exclusiva“(Deuteronomul 4:24; 6:15).

Sa ne gandim, de pilda, la exemplul apostolu-lui crestin Ioan. Dupa ce a primit extraordinare-le viziuni consemnate ın cartea biblica Revelatia(Apocalipsa), apostolul, cuprins de veneratie,‘s-a prosternat ca sa se ınchine la picioarele ın-gerului’ care ıi aratase acele minunatii. Cum areactionat ıngerul? „Ai grija!“, l-a avertizat el peIoan. „Sa nu faci lucrul acesta! Eu nu sunt decatun tovaras de sclavie al tau si al fratilor tai . . .Lui Dumnezeu sa te ınchini!“ (Revelatia 22:8, 9).Biblia subliniaza si de aceasta data ca doar luiIehova Dumnezeu trebuie sa-i aducem ınchinare.ˆ

In plus, Biblia ıl numeste numai pe Dumne-zeu „Ascultator al rugaciunii“ (Psalmul 65:2).Mai mult, fiind Atotputernic, doar el are autori-tatea, ıntelepciunea si puterea de a raspunde ce-rerilor noastre legitime exprimate ın rugaciuni(Iov 33:4). Chiar si Isus Cristos are unele limite,lucru pe care n-a ezitat sa-l recunoasca (Matei20:23; 24:36). Cu toate acestea, lui i s-a acor-dat o mare autoritate, inclusiv responsabilita-tea de a sluji ca Mijlocitor ıntre oameni si Dum-nezeu.

Un Mijlocitor plin de empatie

Biblia spune despre Isus: „El poate si sa-i sal-veze complet pe cei care se apropie de Dumne-zeu prin el, fiindca este ıntotdeauna viu ca sa ple-deze pentru ei“ (Evrei 7:25). Cu alte cuvinte, Isuspoate actiona ca Mijlocitor plin de empatie ın fa-

voarea celor ce „se apropie de Dumnezeu prinel“. Versetul nu vrea sa spuna ca trebuie sa nerugam lui Isus si ca el va transmite cererilenoastre mai departe, lui Dumnezeu. Aici sun-tem ındemnati mai degraba sa ne rugam luiDumnezeu, dar ın numele lui Isus, recunoscandastfel autoritatea sa. De ce este Isus Mijlocitorulperfect?ˆ

In primul rand, Isus a fost o vreme om si stiece ınseamna viata pe pamant, ceea ce-l aju-ta sa ınteleaga mai bine suferinta altora (Ioan11:32–35).

În al doilea rand, el si-a aratat iubirea

fata de oameni vindecand bolnavi, ınviind mortisi furnizandu-le hrana spirituala tuturor celor ceveneau la el (Matei 15:29, 30; Luca 9:11–17). Elchiar a iertat pacate (Luca 5:24). Toate acesteane dau ıncrederea ca, daca se ıntampla sa paca-tuim, „avem un ajutor la Tatal: pe Isus Cristos,cel drept“ (1 Ioan 2:1).

Iubirea si compasiunea lui Isus sunt calitatidemne de imitat. E-adevarat, noi, oamenii, nuavem autoritatea de a sluji drept mijlocitori. Ceeace putem face ınsa este sa ne rugam pentru al-tii. De fapt, iubirea ar trebui sa ne impulsionezesa actionam astfel. „Rugati-va unii pentru altii“,a scris discipolul Iacov. „Implorarea unui omdrept, cand este ascultata, are multa forta.“ (Ia-cov 5:16)

Marie si Theresa au aflat aceste adevaruri pre-tioase studiind Biblia. Martorii lui Iehova va ın-deamna sa procedati la fel. Cuvintele lui Isussunt motivatoare ın acest sens: „Cei care i se ın-china [lui Dumnezeu] trebuie sa i se ınchine cuspirit si cu adevar“ (Ioan 4:24).

V-ATIÎNTREBAT VREODAT

˘A?

˘ Doar cui a spus Isus c˘a trebuie s

˘a ne

rug˘am? (Matei 6:9)

˘ Ce rol are Isus? (Evrei 7:25)

˘ Este potrivit s˘a ne rug

˘am lui Dumnezeu

pentru altii? (Iacov 5:16)


BOTANISTUL Walter Hill ısi privea ıngrozit ta-narul asistent. Baiatul tocmai mancase niste

nuci provenite de la un arbore descoperit decurand ın padurile subtropicale din sud-estul sta-tului Queensland (Australia). La urechile lui Hillajunsese zvonul ca nucile ar fi otravitoare. Baiatulınsa nici nu s-a ımbolnavit, nici nu s-a prapaditdupa ce le-a mancat. Dimpotriva, le-a gasit de-adreptul delicioase. Ca urmare, Hill s-a ıncumetatsa guste si el o nuca si a fost ıntru totul de acord.N-a trecut mult timp si Hill a ınceput sa le ımpar-ta prietenilor si colegilor botanisti din ıntreagalume rasaduri de arbori macadamia.�

Astazi, dupa circa 150 de ani, nucile macadamiasunt cunoscute pretutindeni ın lume, si pe bunadreptate. Revista Chronica Horticulturae explica:„Datorita aromei unice si delicate, fragezimii si cu-lorii ei ca a untului, nuca macadamia e considera-ta una dintre cele mai fine nuci“. Nu este de mi-rare ca ea reprezinta produsul agricol australian decel mai mare succes.

„O nuc˘a tare“

Arborii macadamia, cu frunzisul lor vesnic ver-de, ınvesmanteaza coastele estice, subtropicale aleAustraliei. Totusi, doar doua dintre cele noua spe-cii produc fructe comestibile. Ocrotite de un ınve-lis verde fibros, nucile macadamia sunt sferice,de marimea unei bilute, si au o coaja maronie ıninteriorul careia se afla miezul alb-crem.

Coaja dura este greu de spart.� Aborigenii cra-pau nucile cu piatra. John Waldron, unul dintre

� Cu ani buni mai devreme, exploratorii Cunningham (1828) siLeichhardt (1843) stransesera nuci macadamia, ınsa exemplareleau fost pur si simplu puse la pastrare, nefiind examinate.

ˆIn 1857,

un coleg al lui Hill, botanistul Ferdinand von Mueller dinMelbourne, a numit acest gen de arbori Macadamia, dupa bunulsau prieten dr. John Macadam.� Pulberea obtinuta din cojile zdrobite este atat de dura, ıncat

poate fi folosita ca material abraziv industrial.

primii oameni care au ınfiintat livezi de macada-mia, a trecut la ciocan si nicovala. De fapt, pe par-cursul unei perioade de peste 50 de ani, el a spartcirca opt milioane de nuci cu aceste unelte simple.Dar se putea face aceasta munca si cu ajutorul uti-lajelor? Bineınteles, doar ca primele masinarii in-ventate n-au fost foarte eficiente, caci zdrobeau sisamburele. Cu timpul ınsa, s-au construit masinimai performante.

O alta problema ıntampinata a fost legata de ın-multirea arborilor macadamia. Odata sadite, nuci-le de soi bun produceau adesea arbori de slaba ca-litate. Nici prin altoire nu s-au obtinut rezultatedeosebite. Din cauza acestor obstacole, cultivareaarborilor ın scop comercial a stagnat, cel putinpana la interventia hawaiienilor, care au adus ino-vatii uluitoare ın tehnicile de cultivare. Drept ur-mare, ın scurt timp ei au reusit sa detina 90% dinproductia mondiala de nuci macadamia. Nu ne sur-prinde, asadar, ca aceste nuci au ajuns sa fie nu-mite nuci hawaiiene.ˆ

In anii ’60 ai secolului trecut, cultivatorii austra-lieni „au ınceput sa priveasca cu seriozitate culti-varea ın scop comercial a arborilor macadamia“,aplicand tehnicile ınvatate ın Hawaii. Industria lo-cala a ınflorit atat de mult, ıncat ın prezent Aus-tralia detine circa 50% din productia mondiala denuci macadamia. Arborii se cultiva si ın Africa,America Centrala si Asia.

O vizit˘a la o livad

˘a de arbori macadamia

Andrew are o plantatie de arbori macadamia ınapropiere de orasul Lismore (statul New SouthWales, Australia). Iata ce a declarat el revistei Tre-ziti-va!: „Plantam un soi diferit de macadamia totla cateva randuri, ca sa ınlesnim polenizarea ıncru-cisata“. Andrew ne-a mai spus ca circa 80% din mi-lioanele de arbori plantati ın Australia sunt soiuriverificate, selectate de cultivatorii hawaiieni. Cu

Nuca macadamiadeliciul de la antipozi


toate acestea, pentru a ımbunatati varietatile loca-le, cultivatorii australieni folosesc ın prezent mate-rial genetic de la arbori macadamia salbatici.

Privind pomii, nu putem sa nu remarcam sute-le de nuci atarnand si leganandu-se usor, ca nistebilute, ın frunzisul des. Nucile se coc ın sase luni,dupa care cad pe sol. Observam ca unele nuci ca-zute au niste gaurele. „Sobolanii strapung coaja nu-cii ın opt secunde“, ne dumereste Andrew. „Darnici mistretii nu se dau ınapoi cand e vorba de nucimacadamia.“ Putin mai ıncolo, Andrew vede onuca pe jumatate ınfipta ın pamant si o scoate cuvarful piciorului. „Tocmai am salvat trei centi“, nespune el zambind cu satisfactie. Multi cultivatoriısi aduna recolta cu ajutorul unei combine agrico-le speciale ce are un cilindru prevazut cu „degete“scurte de plastic pentru culesul nucilor cazute.Dupa ce sunt curatate de ınvelisul fibros si sorta-te pe plantatie, nucile sunt transportate la o fabri-ca, unde sunt decojite, triate si expediate cumpa-ratorilor.

Gustoase, dar si s˘an

˘atoase!

Spre sfarsitul turului nostru, mancam catevanuci, aroma lor plina, untoasa ıncantandu-ne papi-lele. Dar sunt oare nucile macadamia si sanatoa-se? Continutul lor de ulei (ın mare parte ulei mo-nonesaturat, adica grasimi sanatoase) „depasesteadesea 72%. De fapt, dintre toate nucile bogate ın

ulei, nuca macadamia contine cea mai mare canti-tate de ulei“, precizeaza o foaie informativa a gu-vernului pe tema culturilor de arbori macadamia.Potrivit unor studii recente, consumul moderat denuci macadamia reduce nivelul colesterolului LDL(colesterol daunator) si al trigliceridelor, contri-buind totodata la combaterea hipertensiunii.

Nucile macadamia sunt deosebit de apreciate ınbomboane de ciocolata, ın fursecuri sau ın ınghe-tata. Unii le prefera prajite si sarate, altii, crude.Indiferent de gusturi ınsa, nucile macadamia, deli-ciul de la antipozi, te cuceresc iremediabil.

ENERGIE ELECTRIC˘

ADIN COJI DE MACADAMIA

Cojile nucilor macadamia, de duritatea pietrei,au o valoare caloric

˘a aproape egal

˘a cu cea a lig-

nitului. De aceea, o societate energetic˘a austra-

lian˘a le foloseste la generarea de curent electric

nu doar pentru uzinaˆın sine, ci si pentru re-

teaua electric˘a local

˘a. Acesta este primul proiect

australian de transformare a deseurilorˆın ener-

gie. Se preconizeaz˘a c

˘a productivitatea uzinei va

creste pe m˘asur

˘a ce tot mai multi cultivatori vor

furniza „combustibilul“ necesar.

Cultivatorii australieni planteaz˘

a anualmii de arbori macadamia

Toate

foto

gra

fiile

de

lap

agin

ile

22

si

23

:A

ustr

alian

Macad

am

iaS

ocie

ty

˘ Creveta-c˘alug

˘arit

˘a, care tr

˘aieste

ˆın ape-

le Australiei, mai exactˆın zona Marii Ba-

riere de Corali, are cel mai complex v˘az

din regnul animal. „E de-a dreptul extraor-dinar“, declar

˘a dr. Nicholas Roberts, „de-

p˘asind performantele oric

˘arui [dispozitiv

optic] realizat pân

˘a

ˆın prezent de om“.

Gˆ

anditi-v˘

a: Creveta-c˘alug

˘arit

˘a poate s

˘a

perceap˘a si s

˘a proceseze lumina polariza-

t˘a

ˆıntr-un fel imposibil ochiului uman. Un-

dele luminii polarizate se propag˘a

ˆın linie

dreapt˘a ori

ˆın spiral

˘a. Spre deosebire de

alte vietuitoare, creveta nu doar vede lu-mina polarizat

˘a — at

ât pe cea liniar pola-

rizat˘a, c

ât si pe cea circular polarizat

˘a —,

ci o si converteste dintr-un tipˆın altul.

Aceast˘a capacitate

ˆıi sporeste acuitatea

vizual˘a.

DVD playerele functioneaz˘a

ˆıntr-un mod

asem˘an

˘ator. Pentru a procesa informatii-

le, DVD playerul converteste lumina pola-rizat

˘a liniar, ce este directionat

˘a pe disc,

ˆın lumin

˘a polarizat

˘a circular, dup

˘a care o

retransform˘a

ˆın lumin

˘a polarizat

˘a liniar.

Creveta-c˘alug

˘arit

˘a

ˆıns

˘a face si mai mult.ˆ

In timp ce un DVD player obisnuit conver-teste doar lumina rosie — sau cele cu re-zolutie

ˆınalt

˘a, pe cea albastr

˘a —, ochiul

crevetei poate converti lumina din spec-trul vizibil, indiferent de culoare.

Cercet˘atorii consider

˘a c

˘a, lu

ând drept

model ochiul crevetei-c˘alug

˘arit

˘a, ar putea

s˘a realizeze un DVD player care s

˘a poat

˘a

citi discuri ce contin mult mai mult˘a in-

formatie decât discurile de azi. „Ceea ce

ne fascineaz˘a este simplitatea acestui

ochi“, declar˘a Roberts. „Functioneaz

˘a

mult mai bine decât orice prototip reali-

zat de noi.“

Ce credeti? Este uluitorul ochi alcrevetei-c

˘alug

˘arit

˘a rezultatul

ˆınt

âmpl

˘arii?

Sau opera unui Proiectant?

OPERA UNUI PROIECTANT?

Ochiulcrevetei-c

˘alug

˘arit

˘a

Courtesy Stephen Childs


˘ Camila este o fetit˘a de opt ani din Argentina.ˆ

Intrucât are anemie, probleme neurologice si o

tulburare de crestere, ea nu are decât 75 cm

ˆın

˘altime. P

˘arintii ei, Martori ai lui Iehova, s-au

hot˘ar

ât s

˘a o duc

˘a la o conferint

˘a medical

˘a ce

avea s˘a se tin

˘a

ˆın orasul lor.

În auditoriu au fost

500 de oameni, iar ei au statˆın r

ândul al doi-

lea.

La un moment dat, medicul care tinea o pre-legere a ar

˘atat spre Camila, d

ând-o drept

exemplu de copil ce p˘area perfect s

˘an

˘atos. Ne-

cunoscând v

ârsta fetitei si nici problemele ei

de s˘an

˘atate, el a

ˆıntrebat: „Ce v

ârst

˘a are fetita

dumneavoastr˘a?“.

„Opt ani“, a r˘aspuns mama Camilei, Marisa.

„Ati spus opt luni?“, aˆıntrebat medicul din

nou.

„Nu, opt ani“, a precizat Marisa.

Nedumerit, medicul le-a invitat pe mam˘a si

pe fiic˘a pe scen

˘a pentru a le pune c

âteva

ˆıntre-

b˘ari. Dup

˘a ce mama a vorbit despre toate stu-

diile pe care le-au f˘acut doctorii pe cazul Cami-

lei si despre toate tratamentele pe care le-auˆıncercat, medicul a spus: „Unele mame intr

˘a

ˆın

panic˘a p

ân

˘a si c

ând copilul lor r

˘aceste. Dum-

neavoastr˘a

ˆıns

˘a, dup

˘a sapte ani de tratamen-

te si dup˘a ce ati f

˘acut tot ce v-a stat

ˆın putint

˘a

pentru Camila, aveti si acum o atitudine poziti-v

˘a! Cum reusiti?“.

Marisa s-a folosit de acest prilej ca s˘a le vor-

beasc˘a celor din auditoriu despre speranta ei

bazat˘a pe Biblie conform c

˘areia

ˆın cur

ând toa-

te bolile, suferinta si chiar moartea vor disp˘a-

rea (Isaia 33:24; Revelatia 21:3, 4). Apoi,mama Camilei a amintit c

˘a Martorii lui Ieho-

va alc˘atuiesc o familie international

˘a si c

˘a iubi-

rea pe care si-o poart˘a unii altora

ˆıi ajut

˘a s

˘a

fac˘a fat

˘a

ˆıncerc

˘arilor si altor dificult

˘ati ce apar

pe neasteptateˆın viat

˘a (Ioan 13:35).

Laˆıncheierea conferintei, o femeie a abor-

dat-o pe Marisa si a rugat-o s˘a-i vorbeasc

˘a mai

pe larg despre lucrurile pe care le mentionase.Dornic

˘a s

˘a afle mai multe, femeia a acceptat

un studiu biblic gratuit la domiciliu. Martorii luiIehova din

ˆıntreaga lume le ofer

˘a cu drag

˘a ini-

m˘a astfel de studii celor sincer interesati de Bi-

blie si de scopul lui Dumnezeu cu privire laoameni.

„Avetisi acum

o atitudinepozitiva!“

Camila, care are opt ani, si mama ei,Marisa


SE POTRIVESC cele doua raspunsuri?Chiar daca da, iar tu esti ınca elev, pro-

babil sunt zile ın care ti-ai dori sa nu maimergi la scoala. Te regasesti ın urmatoarele re-marci ale unor colegi de-ai tai?

˘ „Uneori eram atat de stresata, ıncat nicinu voiam sa ma dau jos din pat.

Îmi ziceam:

«De ce trebuie sa merg la scoala si sa ınvat lu-cruri pe care nu le voi folosi niciodata?».“(Rachel)

˘ „De multe ori eram atat de satul de scoa-la, ca pur si simplu ımi doream sa renunt si sama angajez undeva. Aveam impresia ca scoalanu-mi folosea la nimic; as fi vrut mai degra-ba sa castig niste bani ın tot acest timp.“ (John)

˘ „Temele ımi luau patru ore ın fiecare sea-ra! Eram atat de prinsa cu o multime de pro-iecte, de referate si de teste, toate unul dupa al-tul, ıncat simteam ca nu mai fac fata si voiamsa ma las de scoala.“ (Cindy)

˘ „La noi la scoala au fost conflicte violenteıntre bande, o amenintare cu bomba, trei ıncer-cari de sinucidere si chiar un caz de sinucide-re. Uneori, mi se parea prea de tot si-mi doreamsa plec!“ (Rose)

Te-ai confruntat si tu cu situatii similare?Daca da, ce situatie te-a facut sa-ti doresti sate lasi de scoala?˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝

Poate chiar acum te gandesti serios sa re-nunti. Dar cum poti sti daca vrei sa faci astapentru ca e momentul sau pur si simplu pen-tru ca te-ai saturat de scoala?

Câti ani de scoal

˘a s

˘a fac?

Stiai ca ın unele tari ınvatamantul obligato-riu este de numai 5–8 clase?

În altele ınsa,

sunt obligatorii 10–12 clase. Prin urmare, ce-rintele legale difera de la tara la tara.ˆ

In plus, ın unele state este permisa scolari-zarea la domiciliu, partiala sau totala, elevulnefiind deci nevoit sa mearga la o scoala obis-nuita.

În aceste cazuri, nu ınseamna ca elevul

se lasa de scoala, ıntrucat el are permisiuneaparintilor si beneficiaza de colaborarea lor.

Daca te gandesti, totusi, sa ıntrerupi studii-le ınainte de a absolvi clasele obligatorii — fie

TINERIISE

ÎNTREAB

˘A

S˘a m

˘a las de scoal

˘a?

Cˆ

ate clase crezi c˘

a ar trebui

s˘

a faci? ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝

Cˆ

ate clase ar vrea p˘

arintii t˘

ai

s˘

a faci? ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝


CE SPUN ALTI TINERI

„La scoal˘

a am prinsdrag de carte. E minu-nat s

˘a poti

ˆıntelege

gˆ

andurile si sentimen-tele cuiva prinlectur

˘a!“

„Am probleme custabilirea priorit

˘atilor.

Dar f˘

ar˘

a scoal˘

a ar fimai r

˘au! Ea m

˘a ajut

˘a

s˘

a am un program, s˘

arespect o planificare sis

˘a fac lucrurile impor-

tante.“

Esme

Christopher

la o scoala obisnuita, fie la domiciliu —, tre-buie sa iei ın considerare urmatoarele ın-trebari:

Ce spune legea? Asa cum s-a mentio-nat, durata ınvatamantului obligatoriu, stabi-lita prin lege, difera de la o tara la alta. Caree durata ınvatamantului obligatoriu ın tara ta?Ai terminat aceste clase? Daca ignori sfatulbiblic de ‘a fi supus autoritatilor superioare’si renunti la scoala ınainte de vreme, ınseam-na ca abandonezi ın mod nejustificat scoala(Romani 13:1).

Mi-am atins obiectivele legate de instrui-

re? Ce obiective ai dori sa atingi cu ajutorulinstruirii scolare? Nu esti sigur? Ar trebui safii! Altminteri, esti asemenea unui om care ca-latoreste cu trenul si nu stie unde vrea sa ajun-ga. Asadar, discuta cu parintii si completeazaspatiile libere din chenarul „Obiectivele melelegate de instruire“, de la pagina 28. Aceastate va ajuta sa nu pierzi din vedere scopul sco-larizarii si sa stabilesti ımpreuna cu parintiidurata ei (Proverbele 21:5).

Profesorii si alte persoane ıti vor da, faraındoiala, sfaturi ın privinta duratei instruirii.ˆInsa decizia finala le apartine parintilor (Pro-verbele 1:8; Coloseni 3:20). Daca renunti lascoala ınainte de a-ti atinge obiectivele pe carele-ai fixat ımpreuna cu parintii, ınseamna caabandonezi ın mod nejustificat scoala.

De ce vreau s˘

a renunt? Ai grija sa nu teamagesti singur (Ieremia 17:9). Oamenii autendinta de a atribui intentii nobile unor ac-tiuni ın realitate egoiste (Iacov 1:22).

Scrie mai jos ce motive onorabile ai ca sarenunti ınainte de vreme la scoala.˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝

Acum, scrie unele motive egoiste.˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝

Ce motive onorabile ai mentionat? Poatevrei sa-ti ajuti financiar familia sau sa te im-plici ıntr-o lucrare de voluntariat, de pilda, sa-iajuti pe altii sa-l cunoasca pe Dumnezeu. Darcare ar fi unele motive egoiste? Poate vrei sa

scapi de examene ori de teme. Dificultateaconsta ınsa ın a identifica motivul principal:a vedea daca este unul onorabil ori unulegoist.

Uita-te peste ce ai scris si, cu sinceritate,numeroteaza ın ordinea importantei (de la 1la 5) motivele pentru care vrei sa renunti lascoala. Daca vrei sa o faci doar pentru a sca-pa de probleme, s-ar putea sa ai o mare sur-priza.

Ce-i atˆat de r

˘au

ˆın a te l

˘asa de scoal

˘a?

A te lasa de scoala e ca si cum ai sari dintren ınainte de a ajunge la destinatie. Poateca trenul nu-ti ofera cele mai bune conditii decalatorie, iar tovarasii de drum sunt nepoliti-cosi. Daca sari ınsa din tren, nu numai ca nu


vei ajunge la destinatie, dar chiar te-ai putearani grav.

În mod similar, daca abandonezi

scoala, s-ar putea sa nu-ti atingi obiectivele le-gate de instruire si probabil ca ıti vei crea pro-bleme: unele evidente, altele total nepreva-zute.

Probleme evidente Este posibil sa-ti ga-sesti mai greu un loc de munca, iar daca veigasi totusi unul, vei avea un salariu mai micdecat daca ti-ai fi terminat scoala. Pentru aavea un trai cat de cat decent, va trebui samuncesti mai multe ore, ıntr-un mediu cares-ar putea sa fie chiar si mai neplacut decatcel de la scoala.

Probleme neprev˘

azute Cercetarile arataca ın cazul celor care abandoneaza scoalaexista un risc mai mare de a se ımbolnavi, dea deveni parinti prea devreme, de a fi ınchisisi chiar de a ajunge sa depinda de programede asistenta sociala.

Bineınteles, nici absolvirea scolii nu este ınsine o garantie ca vei evita aceste probleme.Dar de ce sa-ti asumi ın mod inutil un astfelde risc?

De ce s˘a nu renunti

E adevarat, daca tocmai ai luat o nota micala un test sau ai avut o zi grea la scoala, poa-te ca ıti doresti sa renunti — orice proble-ma viitoare ar parea nesemnificativa pe langacea din prezent. Totusi, ınainte de a alege ca-lea minimei rezistente, mediteaza la ceea ceau spus elevii citati anterior despre foloaselepe care le-au tras pentru ca nu au abandonatscoala.

˘ „Am ınvatat sa perseverez si sa fiu tare.Am mai ınvatat ca de atitudinea ta depindedaca ıti place sau nu ceea ce faci. Scoala m-aajutat sa-mi ımbunatatesc aptitudinile artisticesi m-a calificat pentru un viitor loc de munca.“(Rachel)

MEDITEAZ˘

A LA ACESTEÎNTREB

˘ARI

˘ Cum te poate ajuta fixarea unorobiective pe termen scurt legate deinstruire s

˘a profiti la maximum de

anii de scoal˘a?

˘ De ce e important s˘a stii c

ât de c

ât

ce loc de munc˘a ai vrea s

˘a ai dup

˘a

terminarea scolii?

Un rol important al instruirii este acela dea te preg

˘ati pentru un loc de munc

˘a ce te va

ajuta s˘a te

ˆıntretii mai

ˆınt

âi pe tine si apoi

familia pe care probabil ti-o veiˆıntemeia

(2 Tesaloniceni 3:10, 12). Te-ai gândit ce

fel de serviciu vrei s˘a ai si cum te pot preg

˘ati

anii de scoal˘a pentru el? Ca s

˘a-ti dai seama

dac˘a instruirea te

ˆındrum

˘a

ˆın directia corec-

t˘a, r

˘aspunde la urm

˘atoarele

ˆıntreb

˘ari:

Care sunt punctele mele forte? (Depild

˘a, te

ˆıntelegi bine cu cei din jur?

Îti place

s˘a faci munci manuale, s

˘a realizezi ori s

˘a re-

pari unele obiecte? Esti bun la analizarea sirezolvarea problemelor?)

˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝Ce locuri de munc

˘a mi-ar permite s

˘a-mi

punˆın valoare punctele forte?

˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝Ce posibilit

˘ati de angajare exist

˘a

ˆın zona

ˆın care locuiesc?

˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝Ce materii pe care le studiez acum m

˘a

preg˘atesc pentru a intra

ˆın c

âmpul muncii?

˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝Ce optiuni legate de instruire m-ar ajuta

s˘a-mi ating mai usor obiectivele?

˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝Nu uita, obiectivul t

˘au este acela de a ab-

solvi o scoal˘a care s

˘a-ti fie util

˘a

ˆın viat

˘a.

Nu c˘adea

ˆıns

˘a nici

ˆın cealalt

˘a extrem

˘a, de a

r˘am

âne o vesnicie pe b

˘ancile scolii — cu

alte cuvinte, de a nu coborˆı niciodat

˘a din

tren — pentru c˘a vrei s

˘a fugi de responsabili-

t˘atile de adult.

OBIECTIVELE MELELEGATE DE INSTRUIRE

„Profesorii m˘a plictisesc

ˆıngrozitor!“ „Am

prea multe teme de f˘acut!“ „M

˘a lupt p

ân

˘a si s

˘a

iau note de trecere! Ce rost mai are s˘a

ˆıncerc?“

Din cauza unor astfel de dificult˘ati, unii tineri

sunt tentati s˘a abandoneze scoala

ˆınainte de a

dobândi deprinderile necesare pentru a-si c

âs-

tiga existenta. Dac˘a fiul sau fiica voastr

˘a vrea

s˘a se lase de scoal

˘a, ce ati putea face?

Analizati-v˘a propria atitudine fat

˘a de instrui-

re. Ati considerat scoala o pierdere de vreme,un fel de „

ˆınchisoare“

ˆın care a trebuit s

˘a stati

pân

˘a ati putut urm

˘ari obiective mai interesan-

te? Dac˘a da, atitudinea voastr

˘a fat

˘a de

ˆınv

˘at

˘a-

tur˘a s-ar putea s

˘a-i fi influentat pe copiii vostri.

Realitatea este c˘a o bun

˘a instruire

ˆıi va ajuta

s˘a dob

ândeasc

˘a ‘

ˆıntelepciune practic

˘a si capa-

citate de gândire’, calit

˘ati de care vor avea ne-

voie ca s˘a reuseasc

˘a

ˆın viat

˘a (Proverbele 3:21).

Asigurati-le un cadru potrivit. Unii copiiar putea lua note mai bune dac

˘a ar sti cum

s˘a studieze sau dac

˘a ar avea un cadru propi-

ceˆınv

˘at

˘arii.

În acest sens, nu e nevoie dec

ât

de un birou cu putine lucruri pe el, de sufi-

cient˘a lumin

˘a si de c

âteva instrumente de cer-

cetare. V˘a puteti ajuta copilul s

˘a progreseze, fie

ˆın plan scolar, fie

ˆın plan spiritual, oferindu-i in-

struire si creându-i cadrul potrivit pentru a me-

dita (1 Timotei 4:15).

Implicati-v˘a. Considerati-i pe profesori si

peˆındrum

˘atorii scolari aliati, nu dusmani. Fa-

ceti cunostint˘a si stati de vorb

˘a cu ei. Discutati

despre obiectivele copilului vostru si despre di-ficult

˘atile pe care le

ˆınt

âmpin

˘a. Dac

˘a

ˆıi este

greu s˘a ia note bune, c

˘autati s

˘a aflati cauza.

De exemplu, consider˘a cumva c

˘a, dac

˘a va fi un

elev eminent, va ajunge tinta h˘artuielilor si a

batjocurilor? Are vreo problem˘a cu un profe-

sor? Ce se poate spune despre materii? Pro-grama scolar

˘a ar trebui s

˘a-l stimuleze, nu s

˘a-l

ˆımpov

˘areze. Sau nu cumva e vorba de o pro-

blem˘a de natur

˘a fizic

˘a, de pild

˘a, are vederea

slab˘a ori o tulburare de

ˆınv

˘atare?

Cu cât v

˘a veti implica mai mult

ˆın instruirea

scolar˘a si spiritual

˘a a copilului vostru, cu at

ât

sansele lui de reusit˘a vor fi mai mari (Proverbe-

le 22:6).

PENTRU P˘

ARINTI

˘ „Acum stiu ca, daca muncesc din greu, ımipot atinge obiectivele. La liceu urmez un curstehnic ce ma va califica pentru meseria la carevisez: mecanic de tipografie.“ (John)

˘ „Scoala ma ınvata sa rezolv problemele cucare ma confrunt ın clasa sau ın afara ei. Simtca m-am maturizat gasind solutii la probleme-le legate de ınvatatura si de relatiile cu altii orila cele de natura fizica.“ (Cindy)

˘ „Scoala ma pregateste pentru greutatile dela locul de munca.

În plus, am trecut prin mul-

te situatii care m-au determinat sa-mi examineztemeiul credintei. Astfel, scoala m-a ajutat sa-miıntaresc convingerile religioase.“ (Rose)ˆ

Inteleptul rege Solomon a scris: „Mai buneste sfarsitul unui lucru decat ınceputul lui.Mai bun este cel rabdator decat cel cu spiri-tul trufas“ (Eclesiastul 7:8). Asadar, ın loc sate lasi de scoala, cauta sa rezolvi cu rabdareproblemele pe care le ai de ınfruntat. Daca veiface asa, vei constata ca, si ın cazul scolii, sfar-situl e mai bun decat ınceputul.

A te l˘

asa de scoal˘

a e ca si cum ai s˘

ari din trenˆınainte de a ajunge la destinatie

Lipici preistoricCercetatorii din provincia KwaZulu Natal

(Africa de Sud) au descoperit un lipici vechi demii de ani. „E la fel de bun ca cel pe care ıl ga-sim ın magazinele de azi“, se arata ın ziarul TheStar din Johannesburg. Se crede ca vanatoriiantici foloseau acest lipici la fixarea varfului sa-getilor sau al sulitelor. Dupa ce cercetatorii auıncercat sa prepare vechiul adeziv — avand caingrediente ocru rosu, grasime animala, gumaarabica si nisip — si sa-l usuce ın apropierea unuifoc, exact la temperatura potrivita, „respectullor [fata de acesti oameni] a crescut“.

Cine nu doarme suficient r˘

acestemai des

„În cazul celor ce dorm mai putin de sapte

ore pe noapte, predispozitia la raceli este deaproape trei ori mai mare decat ın cazul celorce dorm, ın medie, opt ore sau mai mult“, preci-zeaza un studiu efectuat de Universitatea Carne-gie-Mellon din Pittsburgh (Pennsylvania, SUA).Iar cei care sunt treji „chiar si 8% din timpulcat stau ın pat sunt de 5,5 ori mai expusi“riscului de a raci decat cei care dorm maiprofund. „Desi influenta somnului asupra siste-mului imunitar se cunoaste de multa vreme,avem acum prima dovada ca pana si tulburari-le relativ minore ale somnului influenteaza reac-tia organismului la virusii care provoaca raceli“,a afirmat Sheldon Cohen, coordonatorul studiu-

lui. „Oamenii au un motiv ın plus sa-si progra-meze activitatile ın asa fel ıncat sa aiba o noap-te ıntreaga de somn.“

Terenuri agricole din belsug„Pe glob exista suficient pamant cultivabil

care sa asigure surplusul de hrana necesar hra-nirii unei populatii crescande“, semnala revistaNew Scientist. „Si, contrar asteptarilor, majori-tatea acestor terenuri agricole se afla ın Africa.“Revista facea referire la un raport de prognozaagricola publicat de Organizatia pentru Coope-rare si Dezvoltare Economica si de OrganizatiaNatiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricul-tura. Potrivit raportului, suprafata terenuriloractualmente cultivate ın lume ar putea fi dubla-ta. „Mai mult de jumatate din noile terenuri dis-ponibile se afla ın Africa si America Latina“,mai preciza raportul.

LUMEAÎN OBIECTIV

Din cele 95,2 milioane de tone deviet

˘ati marine pescuite anual, circa

38,5 milioane nu sunt dorite. „Atât

timp cât 40% din aceste capturi sunt consi-

derate deseuri, populatiile de peste nu se potreface“, declar

˘a Karoline Schacht, specialis-

t˘a

ˆın biologie marin

˘a si reprezentant

˘a a Fon-

dului International pentru Protectia MediuluiÎnconjur

˘ator. (BERLINER MORGENPOST, GERMANIA)

„Desi vacile, oile si caprele pot p˘area victime

inocente ale poftei nest˘avilite a omului pen-

tru carne, . . . la nivel mondial, gazeleeliminate din stomac de animaleledin ferme reprezint

˘a 18% din emi-

siile de gaze cu efect de ser˘

a [ˆın

principal metan] — mai mult decât cele

produse de toate mijloacele de transport laun loc.“ (NEW SCIENTIST, MAREA BRITANIE)

DE DISCUTATÎN FAMILIE

Ce lipseste din imagine?Cititi Daniel 6:1–24. Apoi priviti imaginea. Ce anume lipseste? Scrietimai jos r

˘aspunsurile, desenati ce lipseste din imagine si colorati-o.

1 ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝

2 ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝

DE DISCUTAT:De ce a fost aruncat Daniel aici? Ati avut si voi vreodat

˘a de

suferit pentru c˘a ati f

˘acut ceea ce era bine? Ce s-a

ˆınt

âmplat?

De ce merit˘a s

˘a facem ce este bine, indiferent de consecinte?

INDICIU: Cititi 1 Petru 2:19–21.

CE STITI DESPREAPOSTOLUL

MATEI?

3. Cumˆıl mai chema pe Matei?

INDICIU: Cititi Matei 9:9;

Marcu 2:14.

˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝

˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝

4. Ce sacrificiu a f˘acut Matei

pentru a-l urma pe Isus?INDICIU: Cititi Luca 5:27, 28.

˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝

˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝ ˝

DE DISCUTAT:Ce sacrificii ar putea fi necesars

˘a facem si noi dac

˘a vrem s

˘a

fim discipoli ai lui Isus? Caresunt c

âteva r

˘aspl

˘ati de care

vom avea parte? INDICIU: Cititi

Marcu 10:28–30.

DIN ACEST NUM˘

ARR

˘aspundeti la aceste

ˆıntreb

˘ari si indicati ce verset (verse-

te) lipseste (lipsesc).

PAGINA 6 Cine „a construit“ toate lucrurile?Evrei 3: ��

PAGINA 7 Ce se vaˆınt

âmpla cu cei r

˘ai?

Proverbele 2: ��

PAGINA 20 Doar prin intermediul cui poate venicineva la Tat

˘al? Ioan 14: ��

PAGINA 21 Pentru cine ar trebui s˘a ne rug

˘am?

Iacov 5: ��

COPII,

C˘

AUTATIIMAGINILE!

C˘autati aceste imagini

ˆın revist

˘a. Descrieti cu

propriile cuvinte ce seˆın-

tâmpl

˘a

ˆın fiecare imagine.

˘ R˘aspunsurile se afl

˘a la pagina 12


g10 11-M

˘ Biblia este cea mai larg r˘asp

ândit

˘a carte

a tuturor timpurilor, fiind pretuit˘a de multi.

În

tribunale se jur˘a pe Biblie, iar la ceremoniile

deˆınvestire

ˆın functie, oficialit

˘atile depun ju-

r˘am

ântul cu m

âna pe ea. Cunostinta biblic

˘a

este cea mai valoroas˘a instruire pe care ar

putea-o primi cineva.

Multi sunt de p˘arere c

˘a lumea ar fi un loc

mai bun dac˘a oamenii ar citi Biblia si ar

tr˘ai dup

˘a principiile ei. Brosura Biblia — Care

este mesajul ei?, frumos ilustrat˘a, v

˘a poate

ajuta s˘a aflati ce

ˆınvat

˘a Biblia. Primele dou

˘a

p˘arti ale acestei brosuri de 32 de pagini vor-

besc despre paradisul creat de Dumnezeupentru oameni si despre modul

ˆın care aces-

ta a fost pierdut. Urm˘atoarele p

˘arti prezint

˘a

o scurt˘a istorie a poporului prin intermediul

c˘aruia Dumnezeu a furnizat Conduc

˘atorul

Regatului s˘au, care va restabili Paradisul pe

p˘am

ânt.

În continuare, brosura aduce

ˆın discutie via-

ta, serviciul, miracolele, moartea siˆınvierea

lui Isus Cristos, Conduc˘atorul numit de Dum-

nezeu. Urm˘atoarele patru p

˘arti vorbesc suc-

cint despre serviciul, credintaˆıncercat

˘a si

scrierile inspirate ale continuatorilor lui Isusdin secolul I. Veti fi

ˆınc

ântati s

˘a parcurgeti par-

tea intitulat˘a „P

˘am

ântul devine Paradis!“ si

pagina al˘aturat

˘a ei, ce are ilustratii deosebite

si poart˘a titlul „Mesajul Bibliei — Rezumat“.

Puteti solicita un exemplar al acestei bro-suri complet

ând cuponul de mai jos si trimi-

tându-l prin post

˘a la adresa indicat

˘a sau, dac

˘a

nu locuitiˆın Rom

ânia, la cea mai convenabi-

l˘a adres

˘a dintre cele mentionate la pagina 5 a

revistei de fat˘a.

Biblia De ce ar trebui s˘a cunoasteti mesajul ei?

Q As dori, f˘ar

˘a s

˘a-mi asum

vreo obligatie, un exemplaral c

˘artii prezentate aici.

Precizatiˆın ce limb

˘a.

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Q V˘a rog s

˘a luati leg

˘atura

cu mineˆın vederea unui

studiu biblic gratuit la do-miciliu.

Numele � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Adresa � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � �

Localitatea � � � � � � � � � � � � � � � � � � � Judetul � � � � � � � � � � � � Codul � � � � � �

Organizatia Religioas˘a „Martorii lui Iehova“, strada Teleajen 84,

sector 2, cod 021468, Bucuresti

www.watchtower.org

Biblia

C A R E E S T E M E S A J U L E I ?

ESTE ATEISMUL ˆIN PLIN ˆ AV

Documents

Transcript of ESTE ATEISMUL ˆIN PLIN ˆ AV