Instrumente etalonate în procesul de recrutare şi selecţie

ESQ2Employee Screening Questionnaire

ESQ2 măsoară tendința angajaților de a se implica în diverse comportamente, atât pozitive, cât și contraproductive

Douglas N. Jackson, Ph.D.

Employee Screening Questionnaire, prezent acum în a doua versiune (ESQ2), este un instrument de selectie bazat pe evaluarea personalitatii. A fost conceput pentru a arata angajatorilor într-o maniera eficienta care sunt acei candidati care sunt superiori fata de restul concurentilor, din anumite puncte de vedere. ESQ2 masoara tendinta angajatilor de a se implica în diverse comportamente, atât pozitive, cât si contraproductive.

În timp ce majoritatea instrumentelor de selectie care se bazeaza pe o evaluare a trasaturilor de personalitate se concentreaza fie pe masurarea comportamentelor pozitive, fie pe masurarea celor contraproductive, dezvoltarea ESQ2 a fost ghidata de recunoasterea faptului ca organizatiile cauta sa angajeze pe de o parte persoane care sunt devotate si productive, iar pe de alta parte persoane care se abtin de la comportamente indezirabile, precum furtul sau lentoarea intentionata.

Tipul itemilor 27 de grupe a câte patru itemi cu alegere forțată

Numărul itemilor 108, care descriu comportamente caracteristice, interese si activitati.

ESQ2 consta din 27 de grupe a câte patru itemi cu alegere fortata,

Mai jos sunt redate comportamentele în muncǎ mǎsurate de ESQ2.

Comportamente pozitive:

Orientare spre Client Productivitate Acuratete Angajament / Satisfactie în Munca Promovabilitate

Comportamente negative / contraproductive:

Consum de alcool si de alte substante Infractiuni rutiere Întârzieri Indolenta / trândaveala Sabotaj al productiei sau al proprietatii Nerespectarea normelor de protectie a muncii Furt Concediu medical neautorizat

ESQ a fost adaptat în România în perioada februarie 2009 - iunie 2010. Procesul de adaptare a fost unul relativ clasic, care a presupus într-o prima faza

traducerea chestionarului în conformitate cu cerinta editorului international al testului (Sigma Assessment Systems), anume traducere si retroversiune. Au fost necesare doar doua astfel de etape recurente pâna s-a ajuns la o traducere acceptabila a celor 27 de tetrade de itemi.

Normarea ESQ în România Ulterior, adaptarea a presupus normarea chestionarului pe baza unui esantion voluminos,

dar fara încercarea de asigurare a unei reprezentativitati la nivelul populatiei României. Nu s-a intentionat la nici un moment asigurarea unei reprezentativitati în ceea ce priveste zonele geografice sau mediul de provenienta al participantilor inclusi în esantionul normativ, deoarece scopul testului este foarte clar circumscris sferei organizationale. Ca atare, esantionul selectat a avut ca prima si singura conditie calitatea de angajat a persoanei evaluate si poate fi considerat un esantion de necesitate – ceea ce genereaza riscuri de nereprezentativitate şi invalidare a demersului de normare.

Esantionul normativ consta din 1494 de participanti, dintre care 729 barbati si 765 femei. Vârstele sunt cuprinse între 19 si 58 de ani, cu o medie de 33.7 ani (SD=8.3). Datele au fost colectate exclusiv în Bucuresti, în cadrul a 21 de companii din diverse industrii, cum ar fi banci, asigurari, bunuri de larg consum (FMCG), lanturi de vânzare cu amanuntul (retail), consultanta, publicitate, productie de bunuri de folosinta îndelungata, turism si administratie publica.

Studii de validare cu ESQ în România În ceea ce priveste validitatea ESQ, în România au fost realizate în cursul procesului de

adaptare culturala doua studii de validare, pe doua organizatii diferite. Primul studiu a fost realizat pe o companie de vânzare cu amanuntul (un lant de

hypermarketuri). Participanti au fost 399 de barbati si 76 de femei, cu vârste cuprinse între 20 si 58 de ani (m=28.4, SD=7.7). Al doilea studiu a fost realizat într-o companie de productie a textilelor. Participanti au fost 94 de barbati si 264 de femei, cu vârste cuprinse între 21 si 59 de ani (m=32.9, SD=8.4).

În ambele studii, împreuna cu ESQ2, toti participantii au raportat propriile comportamente contraproductive la locul de munca, cu ajutorul unei scale de

comportament contraproductiv de 23 de itemi; de asemenea participantii au completat o scala de 6 itemi privind satisfactia în munca si o scala de 3 itemi privind intentia de a parasi organizatia. În ambele studii dovezile de validitate au fost covârsitoare, demonstrând indici de corelatie predictor-criteriu plasati frecvent în zona .40 si indici pe scorurile finale de .59 pentru primul si .50 pentru al doilea studiu.

Recomandări vizând angajarea – codul cromatic “semafor”:Roşu – nerecomandatGalben – Zona de atenţie / Procedaţi cu precauţieVerde – recomandat

Kit ESQ2 (scorare online) cuprinde: manualul ESQ (1 buc), punct online pentru administrarea/scorarea ESQ (10 buc), caiet de testare pentru ESQ (5 buc), foaie de răspuns pentru ESQ (10 buc)

NEO PI-RNEO Personality Inventory, Revised (Inventarul de Personalitate NEO, Revizuit)

Cel mai utilizat şi mai "în vogă" chestionar de personalitate

Autori: Paul T. Costa, Jr., Ph.D., Robert R. McCrae, Ph.D.

Instrument sintetic de măsurare pentru cele cinci domenii / dimensiuni majore ale personalităţii, după modelul celor cinci factori (Big Five – considerat “etalonul de aur” în evaluarea personalităţii). Fiecare dimensiune include mai multe laturi sau faţete.Coordonate:

5 domenii si 30 de fatete care permit o evaluare comprehensivă a personalităţii adulte. Data publicării: 2009 Populaţia-ţintă: adolescenţi şi adulţi Forma de administrare: Individual / Grup, Autoevaluare Limita de vârstă: peste 14 ani Volumul eşantionului normative pt. etalonare în România: 2200 Acronim: numele chestionarului - derivat de la initialele primelor trei domenii masurate,

adica Nevrotism, Extraversiune si Deschidere (Opening) "Modelul canonic al Big Five" (model clasic, consacrat – “etalonul de aur”)

Durată: 30 de minute Tipul itemilor: Itemi verbali, cotați pe o scală Likert cu 5 puncte Numărul itemilor: 240

Chestionarul se auto-administreaza si este destinat femeilor si barbatilor de orice vârsta. Forma R este un instrument cu 240 de itemi, asemanatori ca sens cu cei din Forma S, redactati însa la persoana a treia. Forma R este administrata unor observatori sau altor persoane diferite de

persoana evaluata, de exemplu unor prieteni, colegi, membri ai familiei sau experti, când este nevoie sa se valideze sau sa se suplimenteze auto-evaluarea unui subiect. Se pot confrunta astfel rezultatele auto-evaluǎrii cu cele ale hetero-evaluǎrii.

Instrumentul este conceput pornind de la cercetari intensive, desfasurate timp de 15 ani, pe esantioane de adulti, atât pe populatii clinice, cât si pe populatii organizationale.

Ce conţine KIT-ul NEO-PI R de scorare online?

Manualul NEOPIR/NEOFFI (1 buc), Punct online pentru administrarea/scorarea NEOPIR (10 buc), Formular de testare pentru NEOPIR (5 buc), Foaie de răspuns pentru NEOPIR (10 buc) – preţ aproximativ: 300 euro. Mai multe informaţii pe: www.testcentral.ro

Cele 5 domenii cu fatete associate sunt prezentate in urmatorul tabel:

Denumire Domeniu

Fateta Interpretare scoruri scazute si adjective asociate

Interpretare scoruri ridicate si adjective asociate

1. Nevrotism (N)

1.1. Anxietate Persoanele cu scoruri mici sunt în schimb calme si destinse.

Adjective: “încrezator, optimist”

Indivizii anxiosi sunt timizi, tematori, nervosi, tensionati si nelinistiti. Aceasta scala nu evalueaza prezenta temerilor si fobiilor specifice, dar persoanele care au scoruri ridicate vor avea o tendinta mai accentuata de a resimti astfel de temeri si de a suferi de o anxietate difuza.

Adjective: ”anxios, temator, îngrijorat, tensionat, nervos”

1. Nevrotism (N)

1.2. Furie -ostilitate

Persoanele care au obtinut scoruri mici la aceasta scala sunt amabile si rareori furioase.

Adjective: “gentil, politicos, diplomat, bland”

Tendinta de a resimti furie si emotii negative, precum frustrarea si amaraciunea. Aceasta scala masoara usurinta cu care un subiect resimte furie. Exprimarea acesteia va depinde în schimb de nivelul sau de Agreabilitate. Persoanele neagreabile au deseori scoruri ridicate la aceasta

scala.

Adjective: “nelinistit, iritabil, nerabdator, excitabil, capricios, tensionat”

1. Nevrotism (N)

1.3. Depresie Persoanele care au scoruri mici resimt în schimb rareori astfel de emotii negative, dar asta nu înseamna ca sunt neaparat mereu vesele, aceste caracteristici arondate afectelor pozitive fiind legate mai degraba de Extraversie.

Adjective: calm, multumit, increzator in sine, fericit, bucuros

Aceasta scala masoara diferentele individuale din registrul normalitatii, privind tendinta de a resimti afecte

depresive. Persoanele care obtin scoruri ridicate sunt predispuse la culpabilizare, tristete, sentimente de neputinta, inutilitate si de singuratate. Ele se descurajeaza usor si sunt adesea abatute.

Adjective: intristat, mohorat, abatut, ingrijorat, pesimist

1.4. Timiditate Persoanele care obtin scoruri mici la aceasta scala nu au neaparat o prestanta, prezenta sociala sau o usurinta particulara de a se comporta în societate. Ele sunt pur si simplu mai putin perturbate de situatiile sociale potential jenante.

Adjective: increzator, puternic

Trairile de rusine si de jena constituie axa principala a acestei fatete a Nevrotismului. Indivizii care sunt timizi în societate nu se simt în largul lor în prezenta altora, sunt sensibili la ridicol si au tendinta de a se simti inferiori celor din jurul lor.

Adjective: sfios, defensiv, inhibat, anxios, rusinos

1. Nevrotism (N)

1.5. Impulsivitate

Persoanele care au scoruri mici la aceasta scala rezista mai usor la tentatii, pentru ca ele tolereaza mai bine frustrarea si au capacitatea

Impulsivitatea trimite la incapacitatea de a-si stapâni dorintele si nevoile. Poftele sau dorintele, viciile si capriciile sunt percepute de

de a amâna cu mai mare usurinta gratificatiile. Iimpulsivitatea din NEO PI-R nu trebuie confundata cu spontaneitatea, asumarea riscurilor sau luarea rapida a deciziilor.

Adjective: controlat, calm, echilibrat, stapanit, cumpatat

persoanele cu scoruri mari la aceasta scala ca

fiind atât de imperioase, încât individul nu le poate rezista chiar daca e posibil ca ulterior sa regrete ca a cedat impulsului.

Adjective: capricios, iritabil, sarcastic, egocentric, galagios, pripit, excitabil

1. Nevrotism (N)

1.6. Vulnerabilitate

Subiectii cu scoruri mici se simt în schimb capabili sa se controleze în situatiile dificile si au deseori un sentiment sanatos de încredere în capacitatile lor adaptative.

Adjective: adaptabil, flexibil, lucid, operativ, vigilent

Subiectii care au scoruri ridicate la aceasta scala se simt incapabili sa gestioneze stresul si sa faca fata presiunilor cotidiene, demonstrand neputinta invatata. Ei devin dependenti si disperati sau resimt chiar panica atunci când se gasesc în situatii problematice.

Adjective: alarmist, ingrijorat, neputincios

2. Extraversie (E)

2.1. Caldura Persoanele care obtin scoruri scazute nu sunt neaparat ostile, dar sunt mai formaliste, mai rezervate si mai distante.

Caldura este acea fateta a Extraversiei care se apropie cel mai mult de Agreabilitate în sfera interpersonala, dar ea se distinge printr-o cordialitate si o daruire care nu sunt specifice Agreabilitatii.

Caldura este cea mai importanta fateta a Extraversiei, cel putin în ceea ce priveste intimitatea si apropierea în relatiile interpersonale. Persoanele calduroase sunt afectuoase si amicale. Lor le plac sincer oamenii si leaga cu usurinta relatii apropiate cu cei din jurul lor.

Adjective: prietenos, cordial, sociabil, vesel, afectuos,

Adjective: distant, rece, formal, rezervat

atasat

2. Extraversie (E)

2.2. Spirit gregar

Persoanele care obtin scoruri mici la aceasta scala sunt mai degraba solitare, ele nu cauta, sau chiar evita, stimularile sociale.

Adjective: retras, singuratic, izolat, detasat

Persoanele gregare apreciaza compania celorlalti si considera ca o companie este cu atât mai buna si mai vesela cu cât este mai numeroasa.

Adjective: deschis, epicurian, vorbaret, spontan

2. Extraversie (E)

2.3. Asertivitate

Persoanele cu scoruri mici prefera sa se tina la distanta si sa-i lase pe altii sa vorbeasca, sa vina cu idei si propuneri, sa atribuie sarcini si sa conduca proiectele grupului.

Adjective: pasiv, modest, temator, submisiv, obedient, tolerant, impaciuitor

Persoanele cu scoruri mari la aceasta scala au tendinta de a se comporta dominant, energic si ambitios din punct de vedere social. Ele vorbesc fara ezitari si preiau adesea initiativa si conducerea în grup.

Adjective: agresiv, dominator, sigur de sine, puternic, ferm, intransigent, entuziast, încrezator

2. Extraversie (E)

2.4 Activism Persoanele caracterizate de scoruri mici au un ritm mai lent si prefera o viata mai linistita si mai putin alerta, fara a fi neaparat apatice sau lenese.

Adjective: inactiv, lent, molcom

Un scor ridicata la scala “Activism” este caracteristic persoanelor care au un ritm de viata rapid. Aceste persoane sunt viguroase, energice si au nevoie sa fie mereu ocupate. Persoanele active duc o viata foarte densa, într-un ritm rapid, trepidant.

Adjective: energic, grabit, rapid, hotarât, entuziast,

agresiv

2. Extraversie (E)

2.5. Cautarea stimularii

Persoanele cu scoruri mici la aceasta scala nu resimt prea mult aceasta nevoie de stimulare si duc o viata care celor cu scoruri mari li s-ar parea plictisitoare, monotona.

Adjective: controlat, retras, puritan

Persoanele cu scoruri mari la aceasta scala resimt o nevoie puternica de animatie si stimulare. Ele apreciaza culorile vii si mediile zgomotoase.

Adjective: epicurian, îndraznet, aventuros, curios, curajos, istet

2. Extraversie (E)

2.6. Emotii pozitive

Persoanele cu scoruri scazute nu sunt neaparat nefericite. Ele sunt doar mai putin exuberante. Dintre toate fatetele Extraversiei, Emotiile pozitive sunt cel mai bun predictor al bunastarii psihologice.

Adjective: pesimist, posac, ursuz asociate scorurilor mici

Ultima fateta a Extraversiei evalueaza tendinta de a resimti emotii pozitive precum bucuria, fericirea, dragostea si exaltarea. Persoanele care obtin scoruri mari la aceasta scala râd usor si des. Ele sunt vesele si optimiste.

Adjective: entuziast, spontan, optimist, voios

3. Deschidere (O – openness)

3.1. Fantezie Persoanele cu scoruri mici la aceasta scala sunt mai prozaice si prefera sa se rezume la realitate.

Adjective: realist, pragmatic

Persoanele deschise spre fantezie au o imaginatie vie si activa. Ele nu plonjeaza în reveriile lor doar pentru a fugi de realitate, ci si pentru a-si crea o lume interioara interesanta. Ele îsi elaboreaza si îsi dezvolta imaginarul si cred ca imaginatia ofera o viata bogata si creative

Adjective: creativ, ingenios, idealist, artistic, visator

3. Deschidere 3.2. Estetica Persoanele care obtin scoruri Persoanele cu scoruri mari la

(O – openness) mai mici la aceasta scala sunt insensibile / indiferente la arta si frumusete sau foarte putin interesate de acestea.

Adjective: ancorat in realitate, neimaginativ

aceasta scala apreciaza arta si frumusetea. Ele sunt afectate de poezie, miscate de muzica si atrase de arte în general. Ele nu au neaparat talent artistic si nu sunt caracterizate neaparat de ceea ce se numeste generic „bun gust”. Dar interesul lor pentru arte le va determina pe multe dintre ele sa-si îmbogateasca cunostintele si sa-si dezvolte simtul estetic si bunul gust într-o mai mare masura decât este caracteristic pentru individual mediu.

Adjective: versatile, original, entuziast

3. Deschidere (O – openness)

3.3. Sentimente

Persoanele cu scoruri mici nu acorda importanta starilor emotionale, iar afectele lor par a fi ascunse si deseori imposibil de citit pentru cei din jur si chiar si pentru ei însisi.

Adjective: inchis in sine, refractar, neafectuos, inhibat

Persoanele deschise spre sentimente sunt receptive la propriile emotii si sentimente. Ele considera ca întelegerea emotiilor proprii si ale celor din jur constituie o parte importanta a vietii. Persoanele care obtin scoruri mari la aceasta scala resimt o gama mai larga de stari emotionale diferite si le traiesc mai profund. Ele resimt mai intens fericirea sau tristetea.

Adjective: excitabil, spontan, introspectiv, imaginativ, afectuos

3. Deschidere (O – openness)

3.4. Actiune Persoanele caracterizate de scoruri mici la aceasta scala

Deschiderea spre actiune se manifesta în comportament

considera schimbarile ca fiind dificile si prefera sa ramâna ancorate în ceea ce deja cunosc si apreciaza. Din acest motiv evita comportamentele noi si experimentele.

Adjective: moderat, precaut, cumpatat, conservator

prin vointa afisata de a încerca activitati diferite, de a vizita locuri noi sau de a gusta mâncaruri necunoscute. Persoanele care obtin scoruri mari la aceasta scala prefera noutatea si varietatea în fata de ceea ce este familiar si rutinier. Este posibil ca de-a lungul timpului aceste persoane sa se angajeze intens în mai multe hobby-uri sau activitati distractive.

Adjective: curios, curajos, versatile, inovator

3. Deschidere (O – openness)

3.5. Idei Persoanele cu scoruri mici au o curiozitate limitata si, chiar si atunci când sunt foarte inteligente, ele îsi concentreaza potentialul pe anumite subiecte bine delimitate.

Adjective: dezinteresat, indiferent, neutru, flegmatic

Nu este vorba doar de interesul aratat pentru speculatii si cautari intelectuale, ci si de o deschidere spre spiritualitate si spre idei noi si uneori neconventionale. Persoanele care obtin scoruri ridicate la aceasta scala apreciaza discutiile filosofice si problemele controversate. Deschiderea spre noi idei nu implica neaparat o inteligenta ridicata, desi o astfel de orientare a personalitatii poate cu siguranta contribui la dezvoltarea potentialului intelectual.

Adjective: idealist, interesat, inventiv, curios, original

3. Deschidere (O – openness)

3.6. Valori Deschiderea spre valori este similara cu predispozitia de a pune în discutie valorile

Deschiderea spre valori si dezbateri axiologice poate fi considerata ca fiind opusa

sociale, politice si religioase. Indivizii închisi din acest punct de vedere au tendinta de a accepta autoritatea si de a respecta traditiile. În consecinta, ei sunt în general conservatori, oricare ar fi apartenenta lor politica.

Adjective: precaut, conservator, dogmatic

dogmatismului

Adjective: liberal, neconventional, non-conformist

4. Agreabilitate (A)

4.1. Incredere Persoanele care au scoruri mici tind sa fie cinice si sceptice si pleaca de la ideea ca ceilalti pot fi necinstiti sau periculosi.

Adjective: suspicios, susceptibil, sceptic

Persoanele care obtin scoruri ridicate la aceasta scala au tendinta de a gândi ca interlocutorii si în general cei din jurul lor sunt onesti si bine intentionati.

Adjective: indraznet, credul, iertator, pasnic

4. Agreabilitate (A)

4.2. Onestitate Cele ce au scoruri mici sunt mai degraba dispuse sa-i manipuleze pe ceilalti prin flatari, viclenie sau înselatorie. Persoanele cu scoruri mici considera ca aceste tactici sunt necesare în societate si cred ca persoanele sincere sunt naive.

Adjective: complicat, pretentios, manipulator, nestatornic, înselator, viclean, despotic

Persoanele care obtin scoruri ridicate la aceasta scala sunt deschise si sincere. Spun adevarul si nu ezita sa se comporte cu sicneritate.

Adjective: statornic, onest

4. Agreabilitate (A)

4.3. Altruism Persoanele care obtin scoruri mici sunt mai centrate pe ele însele, pe propriile interese

Persoanele care obtin scoruri ridicate la scala de Altruism se preocupa activ de binele

si deseori prea putin înclinate sa se implice în problemele altora.

Adjective: egoist, egocentric, imatur, intolerant, zgarcit

celorlalti, având consideratie pentru cei din jur, demonstrând pretuire pentru demnitatea umana si dând dovada de generozitate si de dorinta de a ajuta pe cei mai slabi sau care au nevoie de ajutor.

Adjective: cordial, milos, gentil, generos, blând, tolerant

4.4. Complianta

Persoanele cu scoruri mici sunt agresive, prefera competitia în locul cooperarii si nu ezita sa-si manifeste în mod vizibil furia atunci când considera acest lucru a fi necesar.

Adjective: îndaratnic, obstinat, încapatânat, nerabdator, intolerant, brutal, insensibil, conflictual

Aceasta fateta a Agreabilitatii vizeaza reactiile caracteristice în situatii de conflicte interpersonale. Persoanele cu scoruri mari au tendinta de a se supune vointei celorlalti, de a-si inhiba agresivitatea sau competitivitate, de a ierta si a uita. Ei sunt deseori umili si docili.

Adjective: docil, sensibil, tolerant, supus, impaciuitor

4. Agreabilitate (A)

4.5. Modestie Persoanele care au scoruri mici au o imagine foarte pozitiva despre sine si pot fi percepute de ceilalti ca fiind arogante si pretentioase. O lipsa patologica de modestie face parte din conceptul clinic de narcisism.

Adjective: ingamfat, arrogant, mofturos, narcisist

Persoanele cu scoruri mari la aceasta scala sunt umile si retrase, desi nu le lipseste neaparat încrederea în sine sau stima de sine.

Adjective: umil, modest, simplu

4. Agreabilitate (A)

4.6. Blandete Persoanele cu scoruri mici sunt mai dure si mai putin deschise în a resimti mila

Aceasta scala masoara atitudinile de preocupare si de simpatie fata de altii.

fata de cei din jur. Aceste persoane se considera realiste si accentueaza faptul ca iau decizii rationale, fondate pe o logica rece.

Adjective: pragmatic, insensibil, intolerant

Persoanele care obtin scoruri ridicate sunt sensibile la nevoile celorlalti si pun accent pe aspectul uman al politicilor sociale.

Adjective: empatic, milos, cordial

5. Constiinciozitate (C)

5.1. Competenta

Persoanele cu scoruri mici au o opinie mai proasta despre capacitatile lor si recunosc de multe ori ca nu sunt bine pregatite sau prea capabile. Dintre toate fatetele Constiinciozitatii, Competenta este cea care se asociaza cel mai puternic cu stima de sine si cu un loc al controlului intern.

Adjective: inadaptat, fricos, ineficace

Aceasta scala evalueaza gradul în care un individ resimte ca este capabil, rational si eficace. Persoanele cu scoruri mari la aceasta scala se simt bine pregatite pentru a înfrunta viata.

Adjective: eficace, sigur de sine, perfectionist, descurcaret, increzator, inteligent

5. Constiinciozitate (C)

5.2. Ordine Persoanele care obtin scoruri mici sunt incapabile de a se organiza si se descriu pe sine ca fiind lipsite de meticulozitate sau organizare. Un scor foarte ridicat la aceasta scala poate sugera o tulburare de personalitate compulsiva.

Adjective: neatent, neglijent dezorganizat, haotic

Persoanele cu scoruri mari la aceasta scala sunt bine organizate, ordonate si îngrijite. Ele tind sa puna obiectele în ordine si le place sa aiba toate lucrurile aranjate la locul lor.

Adjective: meticulos, eficient, exact, metodic

5. Constiinciozitate (C)

5.3. Simtul datoriei

Persoanele cu scoruri mici sunt mai dezinvolte si pot fi putin fiabile, deseori instabile si cu un sentiment

Persoanele care obtin scoruri ridicate la aceasta scala adera strict la principiile lor etice si îsi îndeplinesc scrupulos si

mai vag al responsabilizarii fata de valori, idei sau obligatii în sarcini punctuale.

Adjective: defensiv, zapacit, nepasator, comod, distrat, cicalitor

meticulos datoriile morale.

Adjective: constiincios, zelos, sarguincios, intransigent, scrupulos

5. Constiinciozitate (C)

5.4. Dorinta de realizare

Persoanele care obtin scoruri mici sunt nonsalante si uneori chiar lenese. Acesti indivizi nu se forteaza sa reuseasca, le lipseste ambitia si pot da impresia ca nu au nici un scop în viata, ei lasându-se adesea multumite cu atingerea unor niveluri scazute de performanta sau de reusita.

Adjective: indolent, dezinteresat, demotivat

Persoanele care obtin scoruri ridicate la aceasta scala au aspiratii înalte si muncesc mult pentru a-si atinge scopurile. Ele sunt foarte constiincioase si calculate si stiu ce vor. Persoanele cu scoruri foarte mari pot ajunge însa sa investeasca prea mult în cariera lor si sa se transforme în cazuri tipice de persoane dependente de munca.

Adjective: ambitios, silitor, întreprinzator, hotarât, perseverent

5. Constiinciozitate (C)

5.5. Autodisciplina

Persoanele care obtin scoruri mici la aceasta scala au tendinta de a amâna munca si de a se descuraja usor, uneori au chiar tendinta de a abandona cu usurinta si de a nu persevera în sarcini.

Adjective: neglijent, superficial, neserios

Autodisciplina este capacitatea de a întreprinde si de a termina sarcini în ciuda plictiselii sau a surselor de distragere. Persoanele care obtin scoruri mari au o capacitate accentuata de a se motiva pentru a duce la bun sfârsit ceea ce au de facut.

Adjective: perseverant, determinat, serios, parolist

5. Constiinciozitate (C)

5.6. Deliberare Persoanele care au scoruri slabe sunt precipitate, repezite. Ele vorbesc si

Ultima fateta a Constiinciozitatii este tendinta de a reflecta grijuliu,

actioneaza adesea fara a lua în considerare consecintele posibile ale comportamentelor lor. În cel mai bun caz, aceste persoane sunt spontane si capabile sa ia decizii rapide, atunci când este necesar.

Adjective: pripit, nepasator, neatent, imatur, capricios

îndelungat si serios înainte de a actiona. Persoanele care obtin scoruri ridicate la aceasta scala sunt prudente si calculate.

Adjective: minutios, cugetat, cerebral, rezonabil, atent, matur (pt. valori prea mari: nehotarat, ezitant)

Concluzia – sfera extinsă a “normalităţii” – “aurea mediocritas”: valorile extreme la oricare dintre cele 30 fatete sunt potentiale semnale de alarma, putand indica tulburari de personalitate nevrotice sau chiar psihotice, si deci incompatibilitati / piedici in raport cu performanta organizationala.

CPI:California Psychological Inventory

Considerat la nivel internaţional a fi cea mai completă probă de măsurare a personalităţii normale

Autor: Harrison G. Gough, Ph.D.

- Inventar de personalitate folosit pe scara larga intr-o multitudine de situatii si scenarii, plecand de la utilizari cvasi-clinice si de adaptabilitate sociala (diagnoza deviantei si delincventei) si ajungand la aplicatii precum selectia de personal, analiza aptitudinilor de leadership, a aptitudinilor creative, diagnoza grupurilor / echipelor de munca, orientarea vocationala, dezvoltarea carierei etc.

Concepte și variabile măsurate de CPI

CPI contine 20 de scale primare ("populare") si un numar variabil (de la o varianta / editie la alta, intre 7 si 12) de scale secundare.

Scalele primare sunt grupate in 4 categorii principale:

Masuri ale stilului si orientarii interpersonale, cu scale precum Dominanta (Do), Capacitatea de status (Cs), Sociabilitatea (So), Prezenta sociala (Sp), Acceptarea de sine (Sa), Independenta (In), Empatia (Em);

Masuri ale orientarii valorice si normative, cu scale precum Responsabilitatea (Re), Socializare (So), Autocontrolul (Sc), Impresia buna (Gi), Comunalitatea (Cm), Stare de bine (Wb) si Toleranta (To);

Masuri ale functionarii cognitive si intelectuale, cu scale precum Realizarea prin conformare (Ac), Realizarea prin independenta (Ai) si Eficienta intelectuala (Ie);

Masurile rolului si stilului interpersonal, cu scale precum Intuitia psihologica (Py), Flexibilitatea (Fx) si Feminitatea/Masculinitatea (F/M).

Cele mai cunoscute scale secundare ale CPI sunt:

Scala Mp (Potential managerial, Managerial Potential) Scala Wo (Orientarea spre munca, Work Orientation) Scala Ct (Temperament creativ, Creative Temperament) Scala Lp (Leadership, Leadership) Scala Ami (Amabilitate, Amicability) Scala Leo (Orientarea spre aplicarea legii, Law Enforcement Orientation) Scala Tm (Încapatânare, Tough-mindedness) Scalele B-Ms si B-Fm (Scalele Baucom pentru Feminitate/Masculinitate) Scala Anx (Anxietate, Anxiety) Scala Nar (Narcisism, Narcissism)

Adaptarea a inclus nu doar aspecte legate de traducere si semantica, ci si aspecte ce tin de semnificatia culturala a anumitor itemi.

Manualul testului expune de asemenea o seama de studii autohtone de validare prin diverse metode, precum validarea concurenta sau validarea prin raportarea directa la criteriu, prin hetero-evaluari adjectivale, ori prin peer-nomination.

Etaloanele actuale ale CPI sunt realizate pe baza unor esantioane normative, reprezentative la nivel national atat in mediu urban cat si in cel rural. Esantionul normativ pentru CPI-462 contine 2000 de subiecti, cel pentru CPI-434 contine 2500 de subiecti, iar cel pentru CPI-260 contine 3200 de subiecti.

De cele mai multe ori profilul este considerat normal (valid), cu toate acestea exista trei tipuri de comportament de raspuns care pot conduce la invalidarea protocolului:a. Distorsiunea pozitiva: persoana evaluata încearca sa se prezinte pe sine într-o lumina pozitiva;b. Distorsiune negativa: persoana evaluata încearca sa prezinte o imagine de sine puternic negativa.c. Raspunsul aleator: persoana evaluata ofera raspunsuri la întâmplare, fara a tine cont desemnificatia itemilor;

Dimensiunea “Relaţionarea cu alţii” cuprinde scalele (descrierile asociate se referǎ la scorurile mari; opusul este valabil pentru scorurile mici):

Dominanţǎ (Do) = asertivitate, confort în exercitarea autoritǎţii, capacitatea de a lua decizii fǎrǎ ezitǎri şi amȃnǎri, responsabilitate, orientare spre sarcinǎ, siguranţǎ de sine, persuasiune.

Capacitate de statut (Cs) = încredere în sine, favorizarea competiţiei directe, ambiţie, înclinaţie spre prosperitate, varietate de interese

Sociabilitatea (Sy) – spirit gregar, preferǎ sǎ fie în prim-plan şi în compania celorlalţi, nu tolereazǎ singurǎtatea, orientat spre relaţii, îi place sǎ aibǎ un cerc larg de cunoştinţe, sǎ cunoascǎ oameni noi, optimism, competenţǎ socialǎ, îi plac situaţiile inedite, provocatoare

Prezenţa socialǎ (Sp – social presence) – cautǎ sǎ atragǎ atenţia şi recunoaşterea socialǎ, îndrǎzneţ, spontan, îi place sǎ vorbeascǎ în public, versatil, descurcǎreţ, adaptabil, greu de pus în dificultate

Acceptare de sine (Sa – self-acceptance) – nu se simte inferior sau vinovat, se prezintǎ pe sine cu convingere, abilitǎţi de management al impresiei sociale, exprimǎ un sentiment înalt al valorii de sine, întreţinere relaţii sociale şi valorizeazǎ aprecierea şi recunoaşterea celorlalţi

Independenţa (In) - îi place sǎ fie pe cont propriu, sǎ acţioneze autonom, determinare, inventivitate, aroganţǎ, admite cu dificultate greşelile comise

Empatie (Em) – competent în evaluarea celorlalţi, intuitiv, deschis, receptiv, interpreteazǎ corect gȃndurile şi emoţiile celorlalţi, bu ascultǎtor, agreabil

Dimensiunea “Managementul de sine” cu urmǎtoarele scale:

Responsabilitate (Re) – conştiincios în realizarea sarcinilor asumate, sensibil la calitatea muncii prestate, perfecţionism, simţul datoriei şi obligaţiei, grijuliu, loial, dedicat finalizǎrii proiectelor, rǎbdǎtor, perseverent

Conformism social (So – social obedience) – acceptǎ regulile şi convenţiile sociale, conservator, nu contestǎ autoritatea, favorizeazǎ ideile şi metodele tradiţionale , docil, obedient, submisiv

Auto-control (Sc – self-control) – nu este disponibil sǎ-şi asume riscuri necalculate, chibzuit, precaut, îşi cenzureazǎ propriile sentimente, mȃndru cǎ se auto-disciplineazǎ

Impresia bunǎ (Gi – good impression) – preocuparea pentru imaginea proprie, posibil egocentrism, individualism, grijuliu în a reflecta o imagine favorabilǎ despre propria persoanǎ, politicos, compliant la reguli. Prag (cut-off score) superior de invalidare a profilului CPI

Comunalitate (Cm) – are rǎspunsuri obişnuite, aliniate cu opinia comunǎ sau percepţia generalǎ, preferinţele sale nu diferǎ de ale altora, perspectivǎ practicǎ (pragmaticǎ), se auto-percepe ca în esenţǎ similar celorlalţi

Sǎnǎtate (Wb – Wellbeing) – confort personal cu starea de sǎnǎtate, conştientizarea lipsei tulburǎrilor sau îmbolnǎvirilor serioase, vesel, optimist în privinţa viitorului, stare fizicǎ şi emoţionalǎ bunǎ (bunǎstare subiectivǎ),competent în a face faţǎ provocǎrilor vieţii

Toleranţa (To) – accepta ideile şi opiniile celorlalţi, deschis spre alte perspective, se simte aprevciat, lipsit de prejudecati, rezonabil, respectuos, actioneaza cu tact, diplomatie si delicatete, nepartinitor

Dimensiunea “Motivaţii şi stil de gȃndire” cuprinde urmǎtoarele componente:

Realizare prin conformism (AC – achievement by conformity) – lucreazǎ bine într-un cadru structurat, formal organizat pe baza controlului normativ, , deprinderi de muncǎ eficiente şi constante, mai degrabǎ repetitive

Realizare prin independenţǎ (AI – achievement by independence) – are succes în situaţii vagi, nestructurate, iniţiativǎ, orientat spre scopuri selectate autonom.

Eficienţǎ intelectualǎ – confort în a trata aspecte intelectuale şi conceptuale, fluenţǎ verbalǎ, gȃndirea precede acţiunea, sferǎ extinsǎ de interese.

Dimensiunea “Caracteristici personale” cuprinde urmǎtoarele componente:

Intuiţie psihologicǎ – interesat de dinamica atitudinilor şi comportamentelor, de a prezice cum se vor simţi, vor gȃndi sau vor reacţiona ceilalţi, îşi formeazǎ rapid impresii

Flexibilitate – tolerant faţǎ de ambiguitate, ii place schimbarea şi varietatea, gǎseşte rutina ca prea plictisitoare

Masculinitate vs. feminitate – siguranţǎ de sine, simţ accentuat al competiţiei, oarecare insensibilitate la sentimentele celorlalţi, chiar tendinţǎ spre egocentrism, agresivitate

Indicatorii legaţi de muncǎ sunt urmǎtorii:

Potenţial managerial – convingǎtor şi determinat în luarea deciziilor, reacţioneazǎ constructiv la criticǎ, ambiţie, explicǎ argumentele, nu are trac în public

Orientare spre muncǎ – perseverenţǎ, hǎrnicie, atenţie concentratǎ, dificil de distras, are aspiraţii modeste, se plȃnge / compǎtimeşte rar, acceptǎ roluri executive / sarcini de subordonat

Temperament creativ – îşi asumǎ riscuri, apreciazǎ ce e nou şi soluţiile inedite, neconvenţionale, ritm alert de lucru

Leadership – îşi asumǎ roluri de coordonare, integreazǎ eforturile din echipǎ, face faţǎ eficient la stres şi presiune, sigur pe sine şi puternic

Amicabilitate / Cordialitate – bun co-echipier, cooperativ, dispus la compromisuri, rǎbdǎtor, diplomat

Orientare spre aplicarea legii – aplicǎ cu stricteţe prevederile legale, conformist la reguli, intransigent şi ferm în aplicarea legii / normelor

Ostilitate – Tendinte ipohondrice, imaturitate, lipsit de sclipiri, acuze somatice, adesea închipuite.

Spirit de luptǎtor – nu renunţǎ la confruntǎri, incisiv şi dominator, preocupat de dorinţa de a învinge, ofensiv, se agitǎ, tensionat, creeazǎ strategii eficiente de atac

Prima scala de orientare (Relaţionare socialǎ) evalueaza implicarea sociala a respondentului, de la placerea si dorinta de participare sociala, placerea de a fi în compania altora si un stil interpersonal activ - la un pol, spre o dorinta de intimitate si o maniera sociala rezervata si linistita - la celalalt pol.A doua scala de orientare (Management de sine) pleaca de la o dorinta de testare a regulilor si chiar de la un comportament de încalcare a regulilor sau obiceurilor - la un pol, spre respectarea regulilor si chiar un comportament conformist - la celalalt pol.Scorurile la primele doua scale de orientare, când sunt luate în considerare împreuna, definesc prin intersectia lor patru cadrane, care corespund unor stiluri de viata foarte diferite. În general, aproximativ 25% din populatie este clasificata într-una din cele patru modalitati de a trai (deci sunt relativ egal distribuite în populaţie). Ele pot fi descrise astfel:

Stilul de viaţǎ bazat pe implementare (numit şi ALPHA) caracterizeazǎ persoaneleactive interpersonal şi care acceptǎ normele sociale, conformându-se si fiind de acord cu acestea. Adeptii acestui stil de viata iau atitudine, se implica si nu ezita sa actioneze. Ei cred ca regulile sociale sunt potrivite si trebuie respectate. Sunt ambitiosi, orientati pe obiective, cu potential puternic de leadership si bine organizati.În cel mai bun caz (scoruri înalte), ei pot fi lideri carismatici si initiatori ai eforturile constructive. În cel mai rau caz (scoruri mici), ei pot fi oportunisti, manipulatori, si ostili, reactivi cu cei care încalca regulile. Domenii predilecte de activitate: militar, mediul de afaceri, sport

Stilul de viaţǎ suportiv (numit si BETA) include persoanele care sunt rezervate încomportamentul lor cotidian (mai degraba introverte) si care se comporta ca fiind sustinatoare ale normelor sociale. Suportivii sunt afectuosi, constiinciosi, rabdatori si bine organizati. Ei pretuiesc si îsi protejeaza sentimentele personale, evitând expunerea publica si dezvaluirile. Rolul pe care si-l prescriu este acela de a pastra valorile traditionale si de a umaniza modalitatile

în care regulile sociale sunt sustinute. În cel mai bun caz (scoruri înalte), suportivii pot fi modele de inspiratie, bunatate, virtute si toleranta.În cel mai rau caz (scoruri mici), suportivii pot sa-si nege propria persoana, poate sa le lipseasca o perceptie realista despre propria persoana si le poate lipsi încrederea în fortele proprii. Domenii predilecte de activitate: psihoterapie, teologie, educaţie, medicinǎ.

Stilul de viaţǎ inovator (numit si GAMMA) include persoanele active interpersonal darcare se por distanta critic de ceilalti si vazand astfel defectele si chiar absurditatile prin care sunt realizate multe lucruri. Inovatorii sunt imaginativi si adesea creativi în munca lor. Valorile lor sunt originale, nu traditionale sau conventionale.În cel mai bun caz (scoruri înalte), inovatorii sunt creatori perspicace de idei noi, produse noi si noi forme sociale. În cel mai rau caz (scoruri mici), inovatorii sunt rebeli, intoleranti, indulgenti cu sine însisi si disruptivi / distructivi. Domenii predilecte de activitate: cercetare, antreprenoriat.

Stilul de viaţǎ vizionar (numit şi DELTA) include persoanele care îsi pretuiesc intimitatea si care privesc o mare parte din conventiile sociale ca fiind arbitrare si anormal de restrictive. Persoanele cu acest stil de viata sunt reflexive si nonconformiste. Vad lucrurile diferit de altii dar în cea mai mare parte pastreaza aceste perspective în câmpul privat. Se simt cel mai confortabil în domenii precum arta si stiintele abstracte.În cel mai bun caz (scoruri înalte), aceste persoane sunt imaginative, receptive la estetic, au o viata interioara bogata. În cel mai rau caz (scoruri mici), vizionarii simt separati, alienati fata de ceilalti si plini de conflicte interioare.