MINISTERUL EDUCAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA

DIRECŢIA GENERALĂ EDUCAŢIE, TINERET ŞI SPORT

LICEUL ACADEMIEI DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

Conferinţa ştiinţifico-practică a elevilor

“Spre viitor”Secţia Ştiinţe Socio-Umane

Catedra de Limbă şi Literatură Română

„Personalitatea şi opera lui Grigore Vieru

în viziunea tinerilor studioşi”

ELABORARE: CEBAN DANIELA,

COORDONATOR: CRISTEI TAMARA

1

Chişinău 2010

CuprinsulIntroducere……………………………………………………..3

Capitolul I Grigore Vieru un model de personali-

tate pentru tînăra generaţie………………………………4

1.1 Grigore Vieru, un poet predilect al tinerilor cititori………………………………………….…………….4

1.2 “Casă văduvă şi tristă”: imperativul unei case-muzeu a poetului………………………………5

Capitolul II Temele creaţiei vierene în orizontul

de aşteptare a tinerilor de azi…………………………..6

2.1 Ars poetica : o perspectivă comprehensivă a

liricii vierene………………………………………………9

2.2 Spectrul motivelor din orizontul de aşteptare

a tinerilor cititori………………………………………..8

2

3.Concluzii……………………………………………………...11 Anexe……………………………………………………………..12 Bibliografie…………………………………………………..…15

Introducere Grigore Vieru a devenit o figură atăt de apropoiată fiecărui suflet de roman, încît, spontan, fiecare se simţea ataşat fără motiv. A gîndi într-o limbă este ceva, dar a liturghisi în aceeaşi limbă a poporului este cea mai înaltă treaptă la care ajung doar cei curaţi la suflet. Versurile poetului sunt un altar pe care poetul se dăruieşte întru armonie, li-ber tate şi frumos. Opera lui Grigore Vieru este semnul unei mari contribuţii la reunificarea mentalităţii creative, spirituale, pe care alţii au dorit să o destrame. Poezia sa face omului clipa mai uşoară şi mai frumoasă, versul său îl face pe om să-i pară mai dragă viaţa, natura din sînul căreia este uneori zmuls.Prin teza de faţă am urmărit, mai ales, următoarele obiective:

Să sondez opiniile reprezentanţilor tinerii generaţii (colegi, prieteni), referitoare la opera şi personalitatea lui Grigore Vieru.

Să dezvălui temele predilecte pentru elevi, din lirica viereană. Să cercetez cauza îndrăgirii anumitor motive din opera poetului, de

către tinerii cititori. Să descoper calităţile copilului –Vieru, intervievînd persoane care l-au

cunoscut (prima profesoară, prieteni). Să “gust” din emoţiile aflării în spaţiile – fenomenele spiritual cîntate în

vers de poet (casa părintească, mormîntul mamei). Actualitatea temei: Pe parcursul vieţii sale de maiestru, poetul a fascinat, în egală măsură, personalităţi şi oameni simpli, dar mult mai important este cum privesc prin opera poetului cei tineri, lăsaţi de Grigore Vieru cu sfînta misiune de a păstra, aidoma unei comori, limba, patria, mama şi, nu în ultimul rind, misiunea de-a uni două maluri. Atitudinea tinerilor faţă de opera viereană reprezintă oglinda în care se reflectă viitorul nostru, a fiecăruia dintre noi. Iată de ce este extrem de important să privim în oglinda numită atitudine a celor care vor construi viitorul, a tinerilor!

3

Capitolul I: Grigore Vieru, un model de personalitate pentru tînăra generaţie.

1.1. Grigore Vieru – un poet predilect al tinerilor cititori .

Numele lui Grigore Vieru este cartea de vizită a tuturor basarabenilor, maestrul fiind omul care, cu toată fragilitatea sa, a luptat neîncetat să aducă Basarabia aproape de matricea firească. Acesta este adevărul istoric, acesta este adevărul ştiinţific, acesta este adevărul promovat de poet prin opera sa. De aceea Grigore Vieru a devenit şi poetul de încredere deplină a generaţiei tinere în formare. Pentru a înţelege acest lucru şi pentru a identifica ce loc, printre scriitorii predilecţi, îl ocupă Grigore Vieru, am elaborat un chestionar care a cuprins o listă a poeţilor preferaţi de către liceeni: Mihai Eminescu , Vasile Alecsandri, Grigore Vieru şi Dumitru Matcovschi, poeţi apropiaţi ca formulă artistică şi cunoscuţi de către toţi intervievaţii. Astfel, pe locul întîi s-a situat Mihai Eminescu, cu 60 % din tinerii chestionaţi. Lui Grigore Vieru i-au dat prioritate 28,5 % ,poetul plasîndu-se pe locul doi în topul poeţilor predilecţi. Lista continuă cu Vasile Alecsandri 8,5 % pledînd pentru autorul pastelurilor şi 3,0 % şi-au afirmat predilecţia pentru Matcovschi.

Grafic situaţia se reprezintă în felul următor:

60 % - Mihai Eminescu 28,5 % - Grigore Vieru

4

8,50 % - Vasile Alecsandri 3,0% - Dumitru Matcovschi

În baza diagramei putem conclude faptul că Grigore Vieru se află încă în vizorul tinerilor dornici de carte şi însetaţi de a comunica în frumoasa şi armonioasa limbă română.

În măsura în care l-au cunoscut, tinerii intervievaţi, aevea şi din lecturi, au fost rugaţi să enumere trei calităţi umane (caracteristici, valori) ale poetului. Dintre cele mai frecvente calităţi umane menţionate am atestat următoarele: sinceritate, patriotism, bunătate, simplitate, curaj, iar printre calităţile care au fost numite de un singur elev se numără: obiectivitate, perseverenţă, duioşie, talent. Observăm că sinceritatea şi patriotismul poetului au fost calităţile, care au tras cel mai mult la cîntar în ochii tinerilor cititori.

2.2 „Casă văduvă şi tristă”:imperativul unei case-muzeu a poetului.

Acolo unde sîrma ghimpată a zgîrîiat cel mai adînc - atît în trupul damnat al Basarabiei cît şi în sărmanul suflet omenesc , pe o palmă de pămînt, la noi, la Pererita stă „casa văduvă şi tristă”a poetului. Chiar dacă noi, contemporanii lui, îl mai eternizăm în busturi de bronz, poetul e acasă, în spaţiul cel mai plin de farmec, la fel cum a menţionat cercetătoarea l. Armaşu-Cantâr:

”Întoarcerea acasă reprezintă pentru poet visul cel mai răscolitor şi profund”[1, p.226].

M-am născut cînd poetul nu mai era în sat, n-am cunoscut terorile timpurilor, n-am avut „ani grei şi desculţi”, sunt o adolescentă a zilei de azi, dar datorită poetului, copilăria mea a fost vegheată de o „Albinuţă”. Numai gîndul că aici a copilărit poetul-voce a neamului nostru, poetul-voce a Basarabiei, paşii mei pe drumul vieţii sunt mai dîrji. Noi, locuitorii satului şi, mai ales, tinerii din localitate am dori să împărţim acel „fior” cu întreaga lume, cu

5

Casa poetului

În vizită...

întreaga Moldovă. Ce e casa azi? Întrebare la care fiecate „generaţie” răspunde diferit. Pentru adulţi e casa unui consătean-poet, pentru noi, tinerii cititori, e un spaţiu spiritual, care ne fortifică, e un spaţiu divin, care ne face să simţim prezenţa poetului.

Capitolul II.Temele creaţiei vierene în orizontul de aşteptare a tinerilor de azi.

2.1 Ars poetica: o perspectivă a liricii vierene.

Ars poeticaMerge dimineaţa, în frunte,

Cu spicele albe în braţe

Mergi tu după mine,iubito,

Cu spicul fierbinte la piept

Al lacrimei tale.

Vine moartea din urmă

Cu spicece roşii în braţe

Ale sîngelui meu -

Ea, care nimic niciodată

Nu înapoiază.

Şi toţi suntem luminaţi

De –o bucurie neînţeleasă.

Mă aflu în faţa unui text care repetă, ca structură, alte poezii ale lui Grigore Vieru, le repetă în sensul că face aluzii la trei perspective, ipostaze sau vîrste esenţiale din viaţa unui om (el, eul poetic, mama, iubita), fapt care atrage alte imagini din poezia lui Vieru: „părul mamei”,” spicele”, „ lacrima”... El – mama – iubita, o axă perfectă a continuităţii, în pofida faptului că după ei urmează moartea, dar...care, de asemenea, ţine în braţe: spice!

6

Poetul, într-un mod stilistic deosebit, valorifică verbele urmate de pronumele personale: „merg eu”, „mergi tu”, „vine ea”, creînd o imagine impresionantă, ce ne face să reflectăm asupra conceptului de continuitate, viaţă. O deosebită sugestie dobîndesc culorile: „albe”, „roşii”, galbenul luminii. Spicul este motivul frecvent întîlnit în creaţia viereană: de la poeziile pentru copii pănă la cele pentru maturi. Simbol al creşterii şi fertilităţii, hrană şi sămînţa, el relevă atît maturitatea în viaţa vegetală cît şi maturitatea ca ipostază a vîrstei. În alte texte vierene, spicele apar cu semnificaţiile mai sus enumerate. În textul de faţă poetul a creat sensuri deosebite sau chiar neaşteptate, fiind, totodată, simbol, rod al continuităţii. Un alt cuvînt care se repetă sau mai exact oglindeşte o mişcare, o progresie a vieţii, este verbul „a merge” şi „vine”: merg eu, mergi tu, vine moartea. În viziunea noastră, a tinerilor,“Ars poetica” este o poezie modernă, ce ilustrează sensuri şi idei fundamentale pentru cunoaşterea vieţii spirituale.

“Merg eu dimineaţa, în frunte

Cu spicele albe în braţe”.

Merg – e verbul la prezentul permament, semnificînd înaintare şi nu stagnare, înţepenire. Pînă a intra în lume, sunt eu, pînă a mă întîlni cu ceilalţi, sunt eu. Merg dimineaţa – vigoare a începutului, prospeţime, limpezime.

“Mergi tu după mine, iubit-o”

Versul readuce, aşa cum menţionam anterior, o cunoscută axă motivică din poezia viereană: fiu- mamă- iubită, sugerînd şi bucuria poetului de a nu rămîne singur şi de a conştientiza trecerea prin viaţă conform traseului sorţii. Poetul concretizează:”cu spicul fierbinte la piept/ al lacrimii tale”. Spicele capătă aura unui simbol. “Vine moartea din urmă”. De fapt, ea merge odată cu ei şi îi împuţinează, îi consumă, treptat. Poetul simte trecerea ireversibilă a timpului (“Ea care nimic niciodată / nu înapoiază”). Finalul pare straniu:”Şi toţi sîntem luminaţi/De-o bucurie neînţeleasă.”De unde această “bucurie neînţeleasă”? N-o fi fiind bucuria vieţii, bucuria de-a exista şi de-a fi? “Bucuria neînţeleasă” este fiorul vieţii; prin ea textul ne pune în legătură cu un crez estetic fundamental: acela că poetul are a ne spune despre timp şi dragoste, despre om şi lume, despre viaţă. Poezia “Ars poetica”personifică axis mundi a iubirii: vis, fior, viaţă…moarte.

7

2.2 Spectrul motivelor predilecte pentru

tînărul cititorNemurirea poetului nu constă numai în cît l-au iubit cei care l-au cunoscut şi s-au obişnuit cu el de mai mulţi ani, dar şi în capacitatea celor tineri de a vedea mai departe prin opera sa. E dificil să vorbeşti despre măreţia unui om care te-a copleşit la aproape fiecare pas al vieţii tale. Din acest punct de vedere, aş prefera ca opiniile tinerilor despre Grigore Vieru să se audă mai puternic. O altă însărcinare a chestionarului, în urma căruia am evaluat cît de bine cunosc tinerii opera viereană, a fost: scrierea, din memorie, a unui catren sau vers din întreaga operă a poetului. Elevii s-au achtat de minune, versurile cele mai memorabile a poetului rămîn a fi cele pe care tinerii fie le-au auzit de mai multe ori, fie, în dependenţă de preferinţe, le-au învăţat, ca de exemplu: „Dumnezeu prima oară / Cînd a plîns peste astre, / El a plîns peste ţară / Cu lacrima limbii noastre,” sau „ Nu am moarte cu tine nimic,/ Eu nici măcar nu te urăsc”. De o popularitate deosbită, printre rîndurile tinerilor, se bucură şi poezia pentru copii a lui Grigore Vieru. Tinerii au scris din memorie versuri ca: „Vine ploaia peste lunci / Cu picioare – albastre, lungi!, sau „ Pe ramul ver-de tace / O pasăre măiastră,/ Cu drag şi cu mirare / Ascultă limba noastră”. Cert e faptul că poezia viereană a fost studiată de tineri şi în copilărie, astfel versurile păstrîndu-se în memoria adolescenţilor de azi. Unii din ei au indicat titlurile poeziilor preferate. Colegii în a căror suflete arde flacăra patriotismu-lui sau împărtăşesc (pragmatic) convingerea de a-ţi iubi ţara ca valoare incon-testabilă s-au regăsit în aşa poezii ca: „Ridică-te”, „Trei culori”, „Scrisoare din Basarabia” etc. Dorul de mamă nu se stinge în tinereţea personajului. Preţuirea sacrifi-ciului mamei este cauza de o viaţă întreagă a fiului recunoscător: ”O stea-mi atinge faţa/ Ori poate-a ta năframă./ Sunt alb, bătrîn aproape/ Mi-e dor de tine mamă!”. Poetul ilustrează tendinţa de a se afla în permanenţă în preajma mamei, de a nu se îndepărta de cea care i-a dat viaţă, la fel cum a observat şi Mihai Cimpoi: ”Fiul şi mama se contopesc întro singură făptură”[2, p.12]. Poeziile despre mamă a lui Grigore Vieru adeveresc o lume de sentimente şi idei care formează bogăţia poeziei lui Grigore Vieru. În creaţia sa, mama

8

este un simbol cu multiple semnificaţii: patrie, grai, femeie, izvor - realităţi primordiale, care sunt sugerate la Grigore Vieru, prin simbolul-mama. Penru noi, tinerii de azi, mama rămîne încă cel mai bun ghid în viaţă, oricît de independenţi n-am încerca noi să părem în ochii celor ce ne înconjoară. Prin versurile ce le-a aşternut la picioarele mamei, Grigore Vieru ne-a arătat justa ei valoare, oglindindu-ne adevărata ei frumuseţe şi sclipire. Deci s-o iubim aşa cum ne-a arătat-o poetul! În preferinţele tinerilor, desigur, şi-a găsit loc şi poezia iubirii. Lirica de dragoste a lui Grigore Vieru („Că mi-i drag s-ascult de dragoste mult!”), e împărţită între aşteptările înfrigurate ale împlinirilor rîvnite şi, nu rareori, a deziluziilor mistuitoare ale tinereţii. Dragostea e cel mai frumos sentiment, dotat cu aripi. Ea se cuibăreşte în inima tînără, pentru a o mîngîia şi răni tot odată. Dragostea e vis, zbor, nectar, venin...dar, în primul rînd, dragostea e femeie. În imaginaţia lui Grigore Vieru femeia este un mit. Ea „pasăre trebuie să fie./ Să zboare în preajma lui Dumnezeu./ Deoarece Creatorul „aripi nu-i dete”, bărbatul „a sărutat-o mult, mîngîind-o,/ în locurile dureroase,/ unde trebuia să-i răsară cele două aripi,/ astfel/ prefăcînd el singur femeia/ în pasăre”. Femeia iubită este pentru poet enigma care ţine aprinsă făclia dragostei bărbatului: „Eu sunt tînăr Dumnezeu...”/ Dar fiinţa ce-am creat-o/ n-o-nţelesei vre o dată/ Mă ridică unde-i norul/ ori dă-n mine cu toporul...” În acest catren poetul a oglindit valoarea, dar şi puterea femeii, în pofida faptului că băbatul e creatorul: ea îl ridică, ea îl coboară. Această putere e admirată şi stoarsă de către tînărul public din versul vierean. Oricîte nuanţe ar avea, sentimentul dragostei aduce o împlinire spirituală, morală şi poetul îl pune alături de cel al Patriei, al dragostei faţă de mamă, de cel al soarelui „care, apunînd aici, renaşte în altă parte”. Tinerii de azi sunt copii de ieri. Pentru cine dacă nu pentru copii Vieru a semănat în versuri raze de soare şi stropi de ploaie?! Noi, cei de pe băncile liceului suntem maturi în aparenţă, dar lumea copilăriei din noi continuă să trăiască şi să-şi extindă orizonturile pînă sub soarele cald şi protector. Poetul ne-a descris în versuri copilăria, de parcă ne-a vegheat-o, căci, aidoma lui Ion Creangă, şi-a trăit-o şi pe a sa la cota copilului universal. Poezia pentru copii este ploaia curată, care mă spală de colbul zilei, mă înseninează şi mă întăreşte“. Noi am avut mare noroc de a creşte în universul minunat al acestor versuri, de a cunoaşte lumea cu ajutorul lor, de a ne simţi sufletele prin lacrima versurilor sale pentru copii. Sunt totalmente de acord cu afirmaţia lui Mătcaş Nicolae, că: ”Prin versurile dedicate celor mici, Grigore Vieru devine un

9

adevărat povăţuitor al copiilor”[3, p.133]. Este o mare favoare a sorţii să înveţi a citi cu ajutorul unui „Abecedar” al lui Grigore Vieru, a afirmat un mare scritor. Şi m-am bucurat nespus de acest adevăr. Făcînd recent o vizită primei profesoare a lui Grigore Vieru, am rugat-o să-mi povestească despre clipele cînd a venit copilul Vieru în clasa întîi: pe atunci „Cînd eram mic, mă jucam în cuvinte”(„Abecedar”). Doamna, cu o deosebită plăcere, mi-a împărtăşit că poetul-copil a venit în clasa întîi de mînă cu mama sa. Directorul şcolii, privindu-l pe Grişunea (aşa îl numea mama pe poet în copilărie), a sfătuit-o pe mătuşa Dochiţa să-l mai lese un an acasă, fiindcă era slăbuţ şi josuţ din cauza anilor de după război: „Sărmani copii de sărman neam”(„Sărmani copii”). Ea însă a spus că nu poate, pentru că: ”Eu i-am pregătit trăistuţa, el de o vară umblă cu trăistuţa prin ogradă, pe la vecini, spunînd că la toamnă va pleca la şcoală. Profesoara ne-a mărturisit că, la lecţii, copilul-poet era liniştit şi ordonat. La început, nu a manifestat calitaţi deose-bite faţă de alţi copii, dar puterea cuvîntului ardea în el şi doamna profesoară n-a putut să nu observe aceasta. Poetul însuşi a conştientizat acest fapt: „Sunt copil căci, Domnul/ A dorit să fiu aşa: Un copil,/ ocrotiţi-mi somnul,/Jocul meu, povestea mea/ de copil!” („Cîntare copilăriei”). Din frageda copilărie, poetul şi-a demonstrat dragostea pentru înal-tele valori umane, începînd de la cărţile vechi, dar cu acurateţe păstrate în

copilărie. Acest fapt îl certifică şi un bun prieten de copilărie al poetului Victor Guţu. Copilărind împreuna pe străzile din Pererita, d-nul Guţu l-a cunoscut foarte bine pe poet. Crescînd copiii dumnealui mari, d-nul Victor mi-a spus că a încercat (şi i-a reuşit ) să semene în sufletele copiilor săi dragostea faţă de plai,

limbă, mamă, prin intermediul poeziilor vierene. Dialogînd cu

dumnealui, am aflat că poetul, din frageda copilărie, a avut un suflet foarte mare, greutăţile şi nevoile timpurilor i-au determinat pe ambii să lupte cu ele, cu ajutorul celei mai sigure arme, numită dreptate! De aceea poezia sa e plină

10

Dl Victor Guţu, prietenul poetului

Prima învăţătoare a poetului

de sinceritatea şi încrederea copilului, care îi este cel mai bun prieten, pentru că nu cere nici o condiţie. De ce să nu dăm ascultare micilor, dar profundelor lui poezii? Ele doar au fortificat azi tinereţea şi spiritualitatea în noi.

ConcluzieÎn urma cercetărilor efectuate, m-am convins că tinerii de azi aspiră spre un viitor prosper cu opera viereană în gînd. Chiar dacă l-a cunoscut sau nu, tînăra generaţie a rămas marcată de existenţa lui Grigore Vieru, el va rămîne a fi un model demn de urmat pentru fiecare din noi. În topul poeţilor predilecţi, Grigore Vieru s-a plasat pe locul doi, dovadă că poetul este şi va fi în vizorul tinerilor. Tînăra generaţie cunoaşte opera lui Grigpore Vieru, ceea ce certifică faptul că motivele angajate de poet în lirica lui sunt actuale şi trezesc interesul tinerilor cititori. Copilăria poetului motiveză pe unii tineri să aspire spre înaltele valori umane. Ca reprezentantă a tinerei generaţii, vizitînd casa poetului, mormîntul mamei m-am convins că acele spaţii cîntate de poet în vers şi ridicate la cea mai înaltă treaptă valorică existentă (după bunul lor merit), reprezintă nişte fenomene spirituale care te apropie tot mai mult de poet şi te face tot mai cu „sete” să-i sorbeşti substanţa filozofică din vers. Grigore Vieru a fost, atît pentru copii, cît şi pentru tineri poetul-bun prieten, un brav părinte, un blînd bunel. Sufletele tinere n-au putut să nu simtă căldura poetuluil ce se revarsă din versurile sale întru dăinuirea frumosului şi dreptăţii. M-am convins de acest lucru prin faptul că tineriii îi cunosc opera, recurg la versul lui ca la un scut de apărare a propriilor păreri, valori.Noi, tinerii de azi, ne „trăim clipa”, stoarcem din viaţa de zi cu zi tot ce e mai plăcut şi mai interesant, păstrînd în suflete copilăria, casa părintească, mama, graiul, noi încercăm să deschidem larg uşile viitorului.

Anexa numărul ICalitatea umană,

caracteristica, Numărul de elevi care

au optat pentru această Caracteristica, valoarea care i-a fost atribuită de

11

valoarea calitate umană un singur elev

1 Sincer 16 Obiectiv

2 Patriot 15 Perseverent

3 Bun 8 Duios

4 Simplu 7 Talentat

5 Curjos 7 Original

6 Iubitor (de mamă) 6 Cutezător

7 Omănos 5 Calm

8 Verticalitete 4 Libertin

9 Blînd 3 Frumos

10 Credncios 3 Isteţ

11 Modest 3 Ingenios

12 În eleptț 3

14 Copil în suflet 2

14 Creativ 2

15 Rîvnitor 2

Anexa nuărul II

12

Chestionar1. Defineşte un top al poeţilor, fixînd în spaţiul din dreptul numelor cifre în creştere.

___ Mihai Eminescu___ Dumitru Matcovschi___ Grigore Vieru___ Vasile Alecsandri

2. Enumeră trei calităţi umane prin care te-a impresionat personalitatea lui Grigore Vieru. _________________________________________________________________________________________

3. Enumeră 2-3 probleme sociale pe care Grigore Vieru le-a dezbătut des în publicistică, luările de cuvînt, emisiuni radiou, TV. __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

4. Expuneţi părerea într-un enunţ: prin ce consideri că Grigore Vieru este un contemporan al tău?___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

5. Cum crezi, prin ce tinerii generaţiei tale ar putea contribui la păstrarea memoriei lui Grigore Vieru. _________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

6. Care sunt motivele creaţiei vierene, predilecte pentru tine? _____________________________________________________________________________________________________________________________

7. Cum crezi, de ce poetul a angajat frecvent temele: mama, dragostea, graiul, copilăria? ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

8. Scrie, din memorie 2-3 versuri din creaţia lui Grigore Vieru. ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

9. Scrie, din memorie 2-3 exemple de metafore, simboluri din creaţia lui Grigore Vieru._________________________________________________________________________________________________

13

Anexa numărul IIIPoetul Locul Nr. de elevi Nr. de voturi

Mihai Eminescu I 21 21

II 7 7

III 5 5

IV 2 2

Grigore Vieru I 10 10

II 14 14

III 6 6

IV 4 4

Vasile Alecsandri I 3 3

II 8 8

III 17 17

IV 8 8

Dumitru Matcovschi I 10 10

II 7 7

III 12 12

IV 16 16

14

Bibliografie1. Armaşu-Cantâr Ludmila, „În căutarea paradisului pierdut”

În: Limba română, 2009, numărul 1-4 2. Cimpoi Mihai, „O carte arată adînc şi semănată bine”

În: Cel care sînt, 19873. Mătcoş Nicolae, „Apostol al pămîntului nostru”

În: Limba română, 2009, numărul 1-4

15